Concluziile a sase membri ai grupului de lucru infiintat pentru curriculum

8/20/2019 Concluziile a sase membri ai grupului de lucru infiintat pentru curriculum

1/25

Concluziile asumate de șase membri ai grupului de lucru

pentru o abordare nouă a dezvoltării curriculare şi a inovării în curricula pentru învăţământul preuniversitar

“Grupul de lucru” pentru o abordare nouă a dezvoltăriicurriculare şi a inovării în curricula pentru învăţământulpreuniversitar, alcătuit din 11 persoane la iniţiativa Ministruluieducaţiei în conformitate cu OM 602112!12!201" s#a întrunit,conform a$endei, în întâlniri săptămânale pentru analiză, dezbateri

şi prezentări!

%upă această primă etapă de activitate, &ase membri ai $rupuluide lucru face cunoscute M'()* următoarele concluzii+

# ecomandă retra$erea celor trei variante de plan#cadrupropuse -*' şi propune un proces de proiectare curriculară &i apro$ramelor &colare aferente cu termen de .nalizare la/0!06!2016!# ormulează propuneri cu statut de cadru de referină

curricular şi recomandă asumarea descentralizării curriculare!# şi a.rmă disponibilitatea de a contribui la elaborareaconinuturilor curriculare!# *e oferă să participe la continuarea recenzăriidrafturilor de manuale propuse de edituri!

# şi a.rmă disponibilitatea pentru participarea laproiectarea curriculară pe termen mediu şi lun$, cu participareaunor ec3ipe e4tinse de profesori performanţi, care să valori.cebunele practici educaţionale validate la nivel local, re$ional,

naţional5.- ecomandă studierea limbii latine în cadrul )%7)urriculum la %ispoziia colii8 cu elevii care solicită acestlucru!

-Tincuta pateanu-!ro"# $lorin Colceag-!ro"# %adu Gologan-!ro"# &anuela !ra'ea

-!ro"# &arian (tas-!ro"# )te"an *laston


2/25


3/25

9imba modernă - 2 2 2 2

9imba modernă -- 1 1 1 1

.. &atematică și știin2eale naturii

A > > >

Matematică#-nformatica < " " "tiintele vieii 2 1 2 1

tiinele mediului 1 2 1 2

... m și societate 8 8 8 8

'ducaie pentru societate 2 2 2 2

Ceo$ra.e 1 1 1 1

eli$ie 1 1 1 1

-A rte , , , ,

'ducaie plasticăeducatiemuzicala

1 1 1 1

* 0duca2ie :B :B :B


4/25

ne+a :

ne+a 8

Caiet de sarcini pentru elaborareacurriculumului.

0laborarea curriculei pentru clasa a *-a

0+plicaţii

Materialul propus ţine cont de posibilităţile şi $radul de acceptare aleunor sisteme sociale, prin e4celenţă inerţiale şi conservative!


5/25

n toate ţările sistemul educaţional creşte or$anic în zeci, uneori însute de ani, rezultând din cultură, tradiţia, e4perienţa acumulată de#alun$ul anilor, şi trebuie să .e rezultatul unei ample dezbateri însocietate, sc3imbări de le$islaţie!

%in aceste motive sistemul de educaţie nu poate . sc3imbat

fundamental, în decurs de câteva luni!

Mai de$rabă sunt acceptate sc3imbări de $enul >pas cu pas@, cuetape de tranziţie şi pilotare!

(u înseamnă că sistemul e condamnat să stea pe loc! %armodi.cările aduse trebuie să .e asimilate de sistem, de profesori,elevi, părinţi, altfel nu dau rezultate şi e4istă şi riscul blocăriisistemului!

%ocumentul propus are su.ciente modi.cări de substanţă şi concepţiecurriculară, dar aproape de ma4imum asimilabil de către sistem!

9a întrebarea ce este şi ce nu este asimilabil la o etapă, pot răspunde în mod coerent actorii cu bine intenţii aDaţi în sistem!

Materialul propus are mai de$rabă aspectul unui document de.loso.e curriculară, cum şi cine va elabora concret conţinuturile

disciplinelor ţine de aparatul administrativ, eventual prin concurspublic!

1. .ntroducere

'4istă foarte multe critici ale specialiştilor şi bene.ciarilor careconstată că şcoala actuală nu răspunde conte4tului în care ne aDăm+economic, social, te3nolo$ic, $eopolitic, informaţional, şi niciprovocărilor cărora trebuie să le facem faţă+ $lobalizarea pieţelor,

mobilitatea forţei de muncă, di$italizarea activităţilor, protecţiamediului, interctiunea zilnică cu te3nica înaltă, crizele economice şi.nanciare care se succed periodic, etc!

O şcoală nu este bună sau rea în sine, ci raportată la societatea pecare o serveşte, la cerinţele acesteia!

?ilonii educaţiei în viitorii ani rămân+ a învăţa să ştii7 să "aci7 să


6/25

O altă critică severă aduse şcolii româneşti de azi+ nu oferă mai multetrasee educaţionale, din care elevii cu părinţi, profesori şi consilierişcolari să#l alea$ă pe acela care corespunde personalităţii, resurselor,interesului, înclinaţiilor, talentelor elevilor!

?aradi$ma actuală+ >a toci, a reproduce, a uita@, fără înţele$erea celor

reproduse trebuie să dispară din lo$ica şcolii!

)u alte cuvinte, şcoala funcţionează azi ca un adevărat >pat al lui?rocust@, în care elevii nu#şi pot dezvolta propriile înclinaţii şi resurse,.ind priviţi că >roboţi de învăţare@, de către un sistem a toate ştiutor!

n pro$ramele actulale predomină+

#continut mult şi fără rost, trădând dorinţa de a epata a autorilor

# incoerentă şi inadecvare lo$ică a conţinuturilor# frustrarea acută a multor părinţi şi sentimentul imposibilităţii de aredresa corecta starea de fapt*e resimte, în sc3imb+# nevoia de simplitate şi ri$oare, precum şi de aplicabilitate în viaţareală

(ici cadrele didactice nu#şi $ăsesc cadrul le$al în care să#şi dezvolteopţiunile, specializările, dar mai ales necesitatea de a adecva

conţinuturile curriculare la speci


7/25

bandonul şcolar este măsura neîndeplinirii acestor cerinţeesenţiale ale educaţiei#

2. !rincipii ale unei construcţii curriculare

# decvarea la particularităţilor de vârstă ale elevilor şi la

piaţa muncii!Masi.carea învăţământului impune o modi.care a $ândiriiconstrucţiei curriculare! ?e de altă parte, piaţa muncii, în continuădiversi.care şi $lobalizare, cere competenţe noi+ creativitate,iniţiativă, $ândire lo$ică, lucru în ec3ipă, comunicare, inclusiv în limbistrăine, abilităţi de autoformare continuă! 'voluţia rapidă ate3nolo$iilor societăţii cunoaşterii impune o evoluţie la fel de rapidă asistemului educaţional, o adaptare continuă la conte4tul şi societateape care le deserveşte!

# $le+ibilitate

Eraseele de învăţare, diferite funcţie de înclinaţiile, aptitudinile şitalentele diferite de la elev la elev, solicită o De4ibilizare curriculară,astfel încât .ecare săFşi re$ăsească personalitatea, intersele şicuriozităţile în disciplinele din planul de învăţământ! =stfel,

învăţământul $eneral obli$atoriu trebuie să asi$ure elevilorcompetenţele esenţiale necesare racordării la curriculumul liceal, darşi la activităţile zilnice 7veri.carea facturilor, calcule .naciar#bancare,$eometrie aplicată în viaţa cotidiană, elemente de statistică, etc!8,variate de la o comunitate şcolară la alta!

le4ibilizarea curriculară este condiţia esenţială pentru ca şcoala sănu rămână în paradi$ma de >?atul lui ?rocust@!

le4ibilizare înseamnă şi instalarea mai multor trasee educaţionale, înspecial la liceu, dar şi în $imnaziu prin $radele de libertate acordateprofesorilor!

# tractivitate

Obli$ativitatea de a învăţa 7>înveţi şi plân$i, plân$i şi înveţi@8 este oaberaţie a epocii noastre!

*e spune, nu fără temei, că preşcolarii sun curioşi, in$enioşi, creativi,dar odată aGunşi la şcoală, prin trecerea la paradi$ma >ma$isterdi4it@, şcoala le omoară curiozitatea!


8/25


9/25

$eo$ra.c, cu dizabilităţi, cu resurse materiale insu.ciente! =lături deimplicarea mediei publice în difuzarea serviciilor educaţionale,di$italizarea constituie un principal miGloc de creştere a accesului laeducaţie! Hiblioteca şcolară virtuală poate rezolvă şi problemelele$ate de costurile suportului .zic de învăţare şi transmitere de

informaţii.# .nvestigaţie@e+plorare

(imic nu este mai spectaculos în procesul de învăţare decât căutarea,investi$aţia, cu rezultat necunoscut şi neaşteptat! %in păcate, înşcoală, aproape întotdeauna rezolvările, răspunsurile, sunt cele ştiuteşi aşteptate, nicio surpriză nu vine să tulbure derularea seacă şi

searbădă a lecţiilor!)âţi profesori au curaGul să spună+ Inu cunosc rezolvarea acesteiprobleme, 3aideţi s#o descoperim împreună@! Ji să#i facă pe elevipărtaşi la descoperire! *au măcar să Goace teatru!

n viaţa de după şcoală elevii se vor $ăsi e4act în această situaţie+ sărezolve probleme concrete de la sluGbă sau din familie, eventual cu unaparat matematic, fără a şti dinainte metoda de rezolvare! %acă n#au

obişnuinţă să caute, să cerceteze, să încerce soluţii alternative, se vordescurca cu di.cultate, sau nu se vor descurca.

Orientarea către viitor a educaţiei elevilor la nivel mondial devine o prioritate.

Principiul „găurii în zid” prin care elevii au prilejul să descopere informaţiile pe

domeniul lor de interes s-a dovedit salvator pentru toate sistemele educaţionale şi pentru

toate economiile lumii care nu se afla în criza la acest moment. plicarea acestui

principiu li!er de restricţiile date de note în curricula la decizia şcolii aduce un număr

mare de !eneficii"

#$ profesorii de vocaţie atrag elevii la aceste ore, at%t din propria şcoală c%t şi din alte

şcoli su! forma cursurilor online, ceea ce conduce automat la creşterea interesului

faţă de şcoală şi la micşorarea a!andonului şcolar

&$ evaluarea activităţii profesorilor implicaţi se va face după numărul elevilor atraşi

la aceste cursuri, ceea ce se va reflecta şi în salarizarea diferenţiată a cadrelor

didactice

'$ şcolile pot forma parteneriate în ceea ce priveşte ofertele de programe educative,recunoscandu-şi reciproc rezultatele ce se vor înscrie în portofoliul elevilor. cest

portofoliu este vizi!il pe piaţa muncii fiind rezultatul unei munci a elevilor pe


10/25

pasiunea cunoaşterii şi arăt%nd implicit şi domeniul în care a!solvenţii sunt pregătiţi

să se formeze profesional ()ndia pornind de la acest principiu a devenit cel mai mare

furnizor mondial de specialişti în soft de reţea$

3. !ro


11/25

• *ă cunoască re$ulile de convieţuire socială şi democratică• *ă cunoască aspecte Guridice, .nanciare, economice, esenţiale• *ă aibă o scară de valori bazată pe drepturile şi obli$aţiile

cetăţeneşti, să#şi de.nească propriile atitudini faţă de mediulsocial, economic, politic

• *ă aibă capacitatea să#şi mana$erizeze propria carierăprofesională şi socială

• *ă#şi cunoască propriile aptitudini şi potenţiale, să le e4ploateze în folosul propriu şi al societăţii!

• *ă posede abilităţi de $ândire critică, creativitate, iniţiativă, lucru în ec3ipă, adaptare la situaţii noi şisau e4treme!

• *ă posede abilităţi de construcţie a unui proiect, sub aspect.nanciar, al resurselor umane şi materiale, al pro.tabilităţii!

•

*ă .e sensibil la manifestări culturale şi tolerant lamulticulturalitate• *ă aibă curiozitatea şi dorinţa de a#şi lămuri lucrurile şi

fenomenele necunoscute• *ă aibă capacitatea de a#şi sc3imba domeniul de activitate de

câteva ori pe parcursul vieţii active!

9a momentul actual e4istenţa re$ulilor de intrare în liceu pe bazamediei ponderate dintre ultimii ani de $imnaziu si rezultatul

concursului de admitere a condus la o coruptie $eneralizată însistem, notele .ind date pe cadouri din partea părinţilor! -mpreună cupolitica salarială dezastruoasă a profesorilor şi cu sistemul abuziv deconcursuri şcolare la orice nivel de vârstă, această re$ulă absurdă acondus la un număr în$riGorător de mare de consecinţe ne$ative+

18 inec3itatea totală şi la suprafaţă a modului de notare a elevilorce determină demotivarea acestora pentru carte şi conduce lacreşterea abandonului

28 crearea conştiinţei în rândul elevilor că nedreptatea şi şpa$a

sunt re$ulile de normalitate socială, ceea ce conduce la formareaunor $eneraţii cu pro.le psi3olo$ice $rav afectate de lipsa de valorisociale

/8 educaţia fără scop, obiectivele formative pentru personalitateaelevului nee4istând deloc în proiectarea ar3itecturii educaţionale,.ind înlocuite doar de competenţe necesare la .nalizarea unui ciclu=cest $en de proiectare a ar3itecturii de politici educationaleinspirate din pro$ramul american >nici un copil lasat in urma@ s#adovedit e4trem de dăunător în toată lumea .ind abandonat c3iar şi în

*;= şi trebuie abandonat şi la noi din cauza efectelor e4trem deto4ice pe care le produce


12/25

4. Grade de libertate acordate pro"esorilor pentruadecvarea proceselor la speci


13/25

"! 'ducaţia te3nolo$ică are câteva module obli$atorii, 2":, restul deB": rămân la dispoziţia şcolii pentru a răspunde speci.culuicomunităţii şcolare!

5. 5imensiunea conceptual- teoretică

'ste supra încărcată şi prea stufoasă în curricula actuale!

)oncepte precum+ clima4, 3idroserie, concurenţă interspeci.că,eco$eneză, 4eroserie, eceza, reacţie biocenotică, omniscient,artefact, eponim, perspectivă auctorială, ezoteric, trans$resareatimpului, sincretism de limbaGe, personaG reDector sunt le$ate deprocese sau capitole predate la universitate, nu#şi au locul într#unconte4t în care nu sunt acceptate şi asimilate de către elevi!

;n alt efect este acela că sperie elevii şi#i îndepărtează de şcoală, le

creează convin$erea că nu au calităţile necesare pentru a înţele$e cese predă la şcoală!

?entru maGoritatea elevilor, cei care nu vor urma pro$rameuniversitare de specializare, nici nu sunt necesare! O educaţie

îndreptată spre inserţia socială şi piaţa muncii a absolvenţilor nucuprinde asemenea concepte!

(u trebuie să facem educaţie plecând de la premisa că toţi absolvenţii

vor face cursuri universitare! )ei care au într#adevăr resurselenecesare pentru învăţământ superior primesc o pre$ătire specială la)%!

6. (istem coerent de cunoştinţe7 dialog al disciplinelor7transdisciplinaritate

%acă dimensiunea conceptual#teoretica este predominantă încurricula actuală, celelalte trei dimensiuni 7interdisciplinară, aplicativ#


14/25

practica şi $eneratoare de învăţare continuă8 lipsesc sau sunt puţinreprezentate!

)um în viaţă viitorii absolvenţi vor aplica inte$rat competenţele decare dispun, nu secvenţial, dimensiunea interdisciplinară esteesenţială!

'4emple de moduri în care de poate realiza această dimensiune+

# 9a toate disciplinele se pune accent şi pe e4primare şi scrierecorectă în limba românălimbi de circulaţie, fără rabat şireducere a pretenţiilor doar pentru că este altă disciplina!

# 9a toate disciplinele de aplică cunoştinţele de matematică,unităţi de măsură, rezolvarea de probleme cu aparatul

matematic, $ândirea lo$ică şi critică!# 9a toate disciplinele se utilizează calculatorul, aplicaţiile

informatice, utilizarea internetului, se formează capacităţi deselectare şi prelucrare a informaţiei din internet!

# 9a toate disciplinele se subliniază componenta a4iolo$ică,le$ătură cu educaţia pentru societate, drepturile şiresponsabilităţile cetăţenilor!

# uncţie de speci.cul comunităţii şcolare, se realizează în şcoalăacele cone4iuni între discipline care să răspundă intereselor şipreocupărilor familiilor şi elevilor!

# ?rofesorii şi mana$ementul educaţiei trebuie să înţelea$ă şi săpună în practică astfel de cerinţe ale peda$o$iei moderne!

7. 5imensiunea aplicativ-practică a curriculei şcolare

-ndiferent de obiecţii şi completări, obiectivul maGor al şcolii estepre$ătirea elevilor pentru inserţia socială, pentru piaţa muncii, pentruo viaţă de cetăţean şi de familie decentă!

?entru atin$erea acestui obiectiv nu pot lipsi cone4iunile şi pre$ătirea

continuă şi dedicată atin$erii performanţelor aplicativ practice! Ee3nolo$ia modernă a pătruns în viaţa de zi cu zi! 'levii sunt atraşi detot ce înseamnă această te3nolo$ie+ computere, telefonie mobilă,


15/25

maşini moderne şi performante, aparatură electrocasnică modernă şiperformantă, întreţinerea sănătăţii cu miGloacele moderne apărute,

întreţinerea plantelor decorative sau a pomilor şi viţei de vie, întreţinerea animalelor de casă, etc!

n mediul rural nu trebuie să lipsească $ospodăriile ane4ă pe lân$ă

şcoli, în care elevii învaţă practic ce înseamnă te3nolo$iile moderneaplicate în a$ricultură, zoote3nie, prelucrarea materiei prime furnizatede zona în care trăiesc!

-mportant este şi clubul de ştiinţe al şcolii, format în cadrul )% cuelevii talentaţi şi interesaţi de ştiinţe!

n cadrul orelor de te3nolo$ie şi )% se poate face iniţiere în meseriiuşoare, pentru a testa înclinaţiile elevilor spre anumite meserii,inclusiv prin vizite şi activităţi la a$enţi economici!

Eoate acestea nu pot . i$norate de şcoală, pentru că fac parte dinviaţa de zi cu zi a oamenilor, mult mai mult în comparaţie cu teoriiabstracte sau istoria literaturii române şi critică literară!

)urricula şcolară trebuie să $ăsească proporţiile corecte între celelaltedimensiuni şi aceasta, a zonei aplicativ#practice!

=plicaţii practice, preluate din viaţa de zi cu zi, trebuie să sere$ăsească la toate disciplinele şi în special la te3nolo$ie! '4plicaţiaeşecului omâniei la testele ?-*= rezultă din modul de concepere aleacestora+ inderdisciplinar şi aplicativ#practic!

4u trebuie să mai cădem în capcana de a pregăti toţi eleviipentru cursuri universitare!

9a obiecţia că le reducem astfel şansele, răspunsul e simplu! 9a )%

şi alte $rade de libertate acordate şcolii se poate face pre$ătire deaprofundare cu acei elevi care au aspiraţii, înclinaţiile şi resurselenecesare pentru învăţământ superior!

?iaţa muncii oferă locuri de muncă în proporţie de B0#B": pentruabsolvenţi cu studii medii şisau profesionale!

8. 5imensiunea generatoare de învăţare continuă


16/25

Modi.carea paradi$mei ocupaţionale 7mai multe locuri de muncă întimpul vieţii active8, faptul că omânia are un nivel de învăţarecontinuă de 10 ori mai mic comparativ cu media europeană,demonstrează necesitatea sc3imbării şi în această zonă!

=ctivitatea individuală în şcoală, obişnuinţa de a căuta, selecta şi

procesa informaţia, în primul rând pe internet, nu trebuie să lipseascădin activitatea şcolară la toate disciplinele, pentru a . deprinsă încădin şcoală!

eferatele ori$inale, necopiate din internet, contribuţiile personale aleelevilor la cunoaştere şi dezvoltare, unele mici invenţii, soluţionare deprobleme şi $ăsirea răspunsurilor la cele ridicate de viaţă, rămân oconstantă a activităţii didactice, ora de oră, pentru că formează

abilităţi de învăţare continuă!%e asemeni, cursurile de )%, orientate spre dezvoltareapersonalităţii elevilor, pot contribui decisiv la formarea deprinderilorde învăţare continuă, dacă sunt orientate în acest scop!

9. ria limbă şi comunicare

=ccentul trebuie mutat de la istoria literaturii române şi teorie literarăspre comunicare corectă, scrisă sau orală, inclusiv în limbi străine!

Eestele ?-*= relevă faptul că elevii noştri nu înţele$, la vârsta de 1"ani, te4te literare şi, mai $rav, nonliterare!

n viaţa practică, de zi cu zi, viitorii adulţi nu se vor lovi denecunoaşterea intri$ii din opere literare precum efelea$a sau ăzvanşi Aidra, dar si$ur vor . dezavantaGaţi de lipsa de comunicare, deneputinţa de a#şi formula clar şi concis ideile, impresiile, $ândurile,

opţiunile asupra unor subiecte importante din viaţă, la interviurilepentru un loc de muncă!

)eea ce se numeşte îndeobşte >etorică@, nu trebuie să mai lipseascădin curricula de limba şi comunicare pentru toate clasele! ?osibil camodul distinct în curricula de limba şi literatura română!

'levii talentaţi la literatură, posibili creatori de poezie sau literaturăde calitate, îşi vor desăvârşi pre$ătirea la )%, la viitoarea .lieră

.lolo$ie!%ar nu e corect să#i obli$ăm pe toţi să înveţe aceleaşi lucruriso.sticate şi complicate!


17/25


18/25

=ceastă stare de fapt, ultracunoscută, rezultă din faptul că foartemulţi elevi, obli$aţi să înveţe c3estiuni so.sticate 7operaţii cu mulţimiin.nite, medii ponderate, demonstraţii $eometrice de .neţe, calcule,inclusiv al$ebrice, complicate, etc!8, nu reuşesc să înveţe nici cât arreuşi în condiţiile în care ar avea de învăţat lucruri minimale+ operaţiicu numere, unităţi de măsură, rezolvare de probleme cu aGutorul

al$ebrei, elemente de $eometrie aplicate în viaţa practică!MaGoritatea problemelor rezolvate la matematică ar trebui să derivedirect din viaţa de zi cu zi, cel puţin la nivelul mediu al curriculei,asi$urând atractivitatea învăării!n felul acesta creşte înţele$erea de către elevi a faptului cămatematica este strict necesară pentru modelarea realităţii, pentruoptimizarea activităţilor proprii, pentru obţinerea unui pro.t cât maimare din activităţile desfăşurate!)alculul al$ebric literar e4tins a condus, în multe cazuri, la >uitarea@

calculului cifric elementar, a tablei înmulţirii, prin neutilizarea lor încadrul al$ebrei non numerice!=dâncirea cunoştinţelor matematice se poate face cu acei elevi caredoresc şi solicită acest lucru, la curricula de aprofundare şisau la)%!-nte$rarea -nformaticii în disciplina Metamatica#-nformatica, deşiinternetul este folosit la toate disciplinele, are următoarea lo$ică+#matematica poate . simpli.cată în predare prin folosirea avantaGelorsofturilor matematice pe diverse nivele+ de la cele simple de

numărare şi calcul, la cele $eometrice 7tip $eo$ebra8 şi mai târziuMatematica, Maple sau altele!#un manual modern de matematică pentru $imnaziu şi liceu nu maipoate . scris fără astfel de au4iliare 7 şi aşa arată tot mai multe te4tede matematică în lume8! #asa cum în matematică, în c3imie cu consecinţa ei asuprafarmacolo$iei, în .zică e4perimentală, biolo$ia $enetică, s! a!, s#aufăcut în ultimii 20 de ani pro$rese impresionante, în primul rând prin

utilizarea unor softuri e4traordinare, aşa şi şcoala poate pro.ta deaceste softuri în educaţie!#nu e vorba de a face pro$ramare în $imnaziuK informatica nu

înseamnă doar pro$ramare ci şi utilizarea inteli$entă a ceea ce e $atacreat!#-n plus, se poate prelua o parte din timpul pierdut de copil cu Gocurilepe calculator îndreptându#l spre bucuria utilizării educative acalculatorului în scopul învăţării!

Hiblioteca virtuală a şcolii, bazată pe principiul contribuţiilor, an de an,a cadrelor didactice şi a elevilor, conduce la o identitate culturală şieducaţională a şcolii!


19/25

-nteracţiunea profesor#elevi poate continuă foarte bine pe reţeleoferite de internet, dar nu poate înlocui contactul uman dintreprofesor şi elevi! En pas înainte de di"erenţiere "aţă de actualele planuricurriculare îl reprezintă apariţia disciplinelor >a$re$at@+ ştiinţele

vieţii, ştiinţele mediului, educaţie pentru sănătate, educaţie artistică,posibil şi altele!

=ceste discipline sunt alcătuite dintr#un număr de module, pentru.ecare an, sau mai mulţi ani de studiu, "0: obli$atorii şi "0:opţionale, la ale$erea elevilor, părinţilor şi profesorilor şi cu validarea)onsiliilor de =dministraţie!

=vantaGele acestui mod de a concepe curricula, re$ăsit şi în alte ţărieuropene+

# ntăreşte caracterul interdisciplinar al educaţiei, coerenţasistemului de cunostine şi aptitudini!

# *e micşorează numărul de discipline 7128, planul cadru propusde -' cuprinde nu mai puţin de ,? discipline, adicămenţinerea aceloraşi $3iozdane foare $rele, orar încărcat, fărăputinţă de ore de )% şi activităţi e4tracurriculare şi de rela4are!

# *e ampli.că $radele de libertate ale activităţii profesorilor, careau la dispoziţie ale$erea dintre modulele opţionale pe aceleacare se pretează conte4tului în care activează!

# Cenerează învăţare pluridisciplinară continuă, elevii câşti$ăabilităţi de a opera, şi în viaţa de adult, cu cunoştinţe dindiscipline diferite!

?redarea acestor discipline+ *e înlocuieşte profesorul unic pentru odisciplină şcolară cu o ec3ipă de profesori, care îşi diferenţiază rolurileasumate, în concordanţă cu aptitudinile, interesele şi e4perienţa.ecăruia+

• cooperarea tuturor profesorilor din ec3ipă la proiectarea îndetaliu a pro$ramelor educative ce urmează a . propuse elevilor

• or$anizarea variată a activităţii elevilor, atât în $rupuri mari 7dee4emplu+ pentru audierea unor conferinţe, pentru vizionări de.lme etc!8, cât şi în $rupuri mici 7pentru discuţii, seminarii ş!a!8sau implicarea lor în activităţi individualeK


20/25

• crearea pentru elevi a posibilităţii de a participa în comun laacele activităţi care îi interesează şi care le sunt accesibile,indiferent de anul de studiu şi clasa din care fac parteK

9a început nu va . uşor, dar nimic nu are un început lesnicios!

=ceste discipline nu trebuie să repete $reşeala anterioarelor curricule,să translateze spre $imnaziu concepte şi cunoştinţe din zonauniversitară!

-ată, cu titlu de e4emplu, cunoştinţe şi probleme de discutat şirezolvat la această disciplină a$re$at, pe lân$ă cele teoretice strictnecesare+

• *e pot efectua salturi cu paraşuta pe lunăL %e ceL• )ine obli$ă o locomotivă să se abată de la drumul drept, când

intră într#o curbă, mecanicul sau şineleL• )ine lasă urme mai adânci pe zăpadă, o $âscă sau un curcan,

despre care ştim că au aceeaşi $reutateL• )um trebuie să .e curelele unui rucsac, late sau în$usteL %e ceL• %acă viteza sunetului n#ar . /


21/25

'ste esenţială pentru formarea unei personalităţi ec3ilibrate,conştientă de apartenenţa la o comunitate, la formarea deprinderilorpentru pilonul >să trăim împreună@!

Ji disciplina >educaţie pentru societate@ este formată din mai multemodule, "0: obli$atorii, "0: opţionale!

;n modul important este dat de >norme de comportament însocietate@ 7codul bunelor maniere8, prezentat în e4empli.cări practicedin şcoală şi viaţa cotidiană!

)unoştinţele de le$islaţie, drepturile şi îndatoririle copiilor şicetăţenilor, )onstituţia omâniei, .scalitate, sancţiuni le$islative şi

administrative, tot ce are le$ătură cu viaţa socială şi inserţia adultului în comunităţi îşi $ăseşte locul la această disciplină!

-ată, cu titlu de e4empli.care, posibile module la această disciplină+

%e la sisteme autocratice la sisteme democratice, *ocietateaeuropeană, 'ducaţie civică, norme de comportament social, *istemele$islative, )oduri 7penal, civil, codul familiei8, 9e$islaţie uzuală,-storia sistemelor economice, 'ducaţie .nanciară, %repturile şilibertăţile fundamentale ale omului şi ale copilului, esponsabilităţiindividuale şi colective, ăzboaiele în evoluţia umanităţii, -nte$rarea

în piaţa muncii, ?re$ătirea pentru viaţa de familie, elaţii de cuplu,)reşterea copiilor, *ensibilitate culturală şi toleranţă lamulticulturalism, =4iolo$ie şi valorizare 7necesare pentru participareaactivă şi responsabilă la viaţa socială8, Mana$ementul vieţii personaleşi al evoluţiei în carieră, )ompetenţe antreprenoriale, *elecţia şiprocesarea informaţiei, )unoaşte#ţi aptitudinile, ;niunea 'uropeană,spaţiu economic şi social comun!

12. rte

'ducaţia artistică, muzicală, plastică, etc!, se poate face îndeosebipractic, în $rupe constituite la nivelul unui an de studiu dupăinclinaţiilor elevilor+ corul şcolii, ec3ipa de teatru, orc3estră, ec3ipa dedans, cercul de pictură, etc!, folosind şi orele din )%!

estrân$erea acestei arii la cunoştinţe doar teoretice, de istoria artei,

fără conţinut aplicativ şi $enerator de ataşament faţă de fenomenulartistic este o eroare şi duce la respin$erea fenomenului artistic decătre elevi, sau ancorarea în producţii artistice subculturale!


22/25

13.ria 0ducaţie $izică şi (port

'ste esenţială pentru dezvoltarea armonioasă, .zică şi psi3ică, atinerilor!

-nstinctul de competiţie, dar şi plăcerea dansului, or$anizat o oră pe

săptămână în cadrul acestei arii, îi pot atra$e pe tineri să nulipsească de la aceste ore, cum se întâmplă în prezent!

14. ria Te=nologie

%eprinderile practice, cerute de dimensiunea aplicativ#practica a şcolii îşi $ăsesc, în principal, locul la această disciplină!

Aiaţa de adult, pre$ătită încă din şcoală, presupune abilităţi practiceampli.cate de evoluţia e4plozivă a te3nolo$iilor moderne!

(u poţi obţine un loc de muncă, la sfârşitul $imnaziului, doar având înba$aG teorii abstracte!

'levii trebuie să ştie şi să se aştepte din partea an$aGatorilor la întrebarea c3eie+ ce ştii să faciL n funcţie de răspunsul la această întrebare primesc, sau nu, locul de muncă!

n alte ţări .liera te3nolo$ică se desparte de cea teoretică încă din

clasa a A#a şi permite elevilor cu inteli$entă dominant practicaplicativă, să capete o educaţie care să#i conducă mai de$rabă, darnu e4clusiv, spre şcoală profesională!

n cadrul paradi$mei educaţionale din omânia se poate supliniaceastă opţiune cu ore de )% şi din disciplină Ee3nolo$ii, care săconducă elevii fără inteli$enţă dominant conceptual#teoretica spre

învăţarea unei meserii!

%isciplina E-) este le$ată de folosirea computerelor în aproape oriceactivitate ima$inabilă!

Hiblioteca virtuală a şcolii, bazată pe principiul contribuţiilor, an de an,a cadrelor didactice şi elevilor, conduce la o identitate culturală şieducaţională a şcolii!

-nteracţiunea profesor#elevi poate continua foarte bine pe reţeleoferite de internet, dar nu poate înlocui contactul uman dintre

profesor şi elevi!


23/25

15. ria Consiliere şi rientare

=ceastă arie are rolul esenţial de a îndrepta elevii pe acele traseeeducaţionale care se potrivesc personalităţii, resurselor, intereselor şiaspiraţiilor .ecărui elev!

'şecul şcolar îşi are principala cauză în lipsa de variante de traseeeducaţionale şi ale$erea Gudicioasă a acestora de către elevi, spriGiniţide psi3olo$i şcolari, profesori, diri$inţi, părinţi!

Module de tipul >cunoaşte#ţi aptitudinile@, teste de depistare şicunoaştere a abilităţilor, cunoaşterea perspectivei în piaţa muncii,mobilitatea forţei de muncă în spaţiul european, nu pot lipsi de laaceastă arie esenţială!

16.0tapele elaborării unui curriculum# arta competenţelor aşteptate! )ompetenţe $enerale,

competenţe speci.ce, pe niveluri de educaţie, pe discipline,c3iar pe ani şcolari!

# ?lanurile cadru de învăţământ! ?lanurile conţin disciplinele carevor asi$ura atin$erea competenţelor, discipline a$re$ate,7ştiinţele mediului, ştiinţele vieţii, etc!8! n cazul disciplinelora$re$ate, ele vor . alcătuite din module!

# )onţinuturi, abilităţi, atitudini! %isciplinele sau modulele vor .alcătuite din Iunităţi de învăţare@, care vor avea speci.cateconţinuturile, abilităţile şi atitudinile aşteptate! %e asemeni,mentioanarea etic3etelor competenţelor aşteptate din 3arta$enerală de competenţe! ;nităţile de învăţare vor aveaspeci.cate $ra.c temele care compun nivelul mediu şi deaprofundare!

# 'laborarea metodelor şi proceselor de evaluare a rezultatelor învăţării, concretizate în pro$resul şcolar ale elevilor!

# %i$italizarea curriculară presupune conceperea aplicaţiilorinformatice care să permită evaluarea, studiu individualizat,diriGarea elevilor spre un parcurs propriu, funcţie de ac3iziţiileobţinute la un moment dat! %e asemeni, trimiterile biblio$ra.cepentru curriculumul de aprofundare!

17. &odele moderne de învăţare7 cuprinse în elaborareacurriculei

# &odelul Fproiectului” 1învăţare prin realizare de

proiecte3# =re avantaGul că obişnuieşte elevii cu activitateaproprie, îl obli$ă să selecteze informaţie şi s#o proceseze! *ă#şior$anizeze un material după o lo$ică strictă, pentru a aGun$e la


24/25

reultatul propus! -ată e4emple de proiecte, realizabile individualsau în comun+

# &odelul Frezolvării de probleme@ 7învăţare prin rezolvare deprobleme8

*e pleacă de la sesizarea unei probleme desc3ise din viaţacotidiană şi >cu .nalitate reală@! 'tapele rezolvării problemei sebazează pe o strate$ie de învăţare proactivă 7cunoştinţele şicompetenţele elevilor dezvoltânduse odată cu etapele rezolvăriiproblemei8!

# &odelul observaţiei sistematice 7învăţarea prin observaţiesistematică, jurnalul de observaţii)

# &odelul e+perimentului 7învăţării bazate pe e4periment8# &odelul Fproiectului de diplomă” 7învăţare prin >lucrări

practice@8

# &odelul investigaţiei 7învăţare bazată pe investi$aţie8

# &odelul studiului de caz

# &odelul dezbaterii 7unei moţiuni8

# &odelul 'ocului de rol

18. Grupul de lucru a propus punerea în aplicare a legii,A@6BBA

9e$ea 1B200B în.inţează )(-% 7)entrul (aţional de -nstruire%iferenţiată8 ce va avea ca obiectiv crearea unei ar3itecturieducaţionale moderne şi a curriculelor transdisciplinare, a

instruirii cadrelor didactice atât în te3nici de predare adecvatestilurilor de învăţare ale elevilor cât şi în elementele depeda$o$ie ce s#au dovedit pe plan mondial ca .ind bene.ce 7e4sublinierea pe lucrare a ceea ce elevul a facut bine, nu a$reşelilor8! %e asemenea )(-% va avea ca obiective+

# or$anizarea profesorilor de vocaţie într#o reţea de mentoriformatori pentru restul cadrelor didactice

#pre$ătirea profesorilor în însuşirea te3nicilor de structurare aunei curricule individualizate pe domeniul de interes al copiilor


25/25

# cooperarea cu centrele şi on$#urile ce oferă pro$rameeducative de interes

#introducerea inovaţiei în educaţie

#formarea de centre pilot ce vor difuza pro$rame educative

moderne către şcoli şi vor recruta elevii cu abilităţi către acestepro$rame

#or$anizarea de acţiuni destinate răspândirii cunoaşterii îndiferite medii sociale

#crearea şi difuzarea bazei e4perimentale necesară învăţării prindescoperire şi e4periment didactic, atât în şcoli cât şi în unităţispecializate precum muzee ale ştiinţei

#urmărirea traseelor de carieră ale elevilor şi adecvarea oferteieducaţionale la nevoile pieţei muncii

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	raluca-pantazi
View:	218 times
Download:	0 times

Concluziile a sase membri ai grupului de lucru infiintat pentru curriculum

Documents