Conceptul de design.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

Modulul VI: Conceptul de design

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn

Calificarea: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare

Nivelul III – clasa a XII-a

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic,

Noiembrie 2008

MEdCT–CNDIPT / UIP

Modul: Conceptul de design – clasa a XII-a

Autori: Prof. Ionescu Elena – Grup Şcolar de Industrializarea Lemnului

Piteşti

Prof. Grînea Ruxandra Sorela – Grup Şcolar de Industrializarea

Lemnului Piteşti

Prof. Grigorescu Andrei – Grup Şcolar Forestier Curtea de Argeş

Prof. Popescu Minodora – Grup Şcolar Forestier Curtea de Argeş

Prof. Munteanu Aluniţa – Grup Şcolar Forestier Curtea de Argeş

Prof. Butnariu Liliana – Grup Şcolar Câmpeni

Prof. Constantinescu Georgeta – Colegiul Tehnic ,,Petru Muşat”

Suceava

Prof. Hrimiuc Corina – Colegiul Tehnic ,,Petru Muşat” Suceava

Domeniul: Fabricarea produselor din lemnCalificarea: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare

2


CUPRINS

Nr.

crt.

Conţinuturi Pag.

1. Introducere 4

2. Competenţe 7

3. Obiective 8

4. Informaţii pentru elevi 9

5. Cuvinte cheie/Glosar 11

6. Activităţi de învăţare 13

7. Informaţii pentru profesori 50

8. Fişe de rezumat 55

9. Soluţii de activitate 60

10. Bibliografie 81

Notă: Imaginile din acest auxiliar au fost preluate din surse de domeniu public.


3


1. INTRODUCERE

Acest ghid este destinat profesorilor şi elevilor care participă la procesul de

învăţare în domeniul Fabricarea produselor din lemn, nivelul III de calificare, clasa

a XII a, calificarea Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare.

Prin calificările de la nivelul III, elevii trebuie să dobândească suficiente

abilităţi şi cunoştinţe care le va permite să-şi continue pregătirea sau să-şi găsească

un loc de muncă.

Modulul Conceptul de design este constituit din unitatea de competenţă

tehnică specializată, din Standardele de Pregătire Profesională, care are aceeaşi

denumire cu a modulului.

În modulul Conceptul de design competenţele pentru abilităţi cheie,

competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate se formează prin

124 de ore, distribuite astfel: 62 de ore de instruire teoretică, 62 de ore laborator

tehnologic.

În prima parte, veţi găsi enumerate criteriile de performanţă pe care

trebuie să le atingeţi după parcurgerea programei prevăzute la unitatea de

competenţă tratată. De asemenea sunt incluse o serie de materiale de învăţare,

precum:

competenţele care vor fi dezvoltate de modul

obiectivele modulului

informaţii pentru elevi

activităţi de învăţare

exemplu de fişe rezumat

cuvinte cheie/glosar

Partea a doua conţine:

informaţii pentru profesori

soluţiile activităţilor de învăţare

bibliografie

Exemplele de exerciţii, activităţile teoretice şi practice, activităţile în perechi, în

grup, activităţile vizează toate stilurile de învăţare.

Toate acestea au menirea să vă ajute în aprofundarea şi verificarea celor

învăţate de elevi.


4


Sarcinile de lucru sunt propuse în ordine crescătoare de dificultate iar

rezolvarea acestora se va face sub îndrumarea profesorului, în funcţie de nivelul de

cunoştinţe la care a ajuns fiecare elev. Sarcinile de lucru au o serie de particularităţi,

ele sunt formulate în legătură cu o serie de ilustraţii şi solicită mai mult activitatea

independentă a elevului. Nu în ultimul rând, ele solicită reactualizarea unor

comţinuturi deja parcurse în cadrul altor module(de ex. , materii prime şi materiale)

Trebuie să obţineţi informaţii din surse bibliografice de specialitate.

Metodele de predare-învăţare propuse pot fi adaptate astfel încât să răspundă

şi nevoilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Compilarea – elevii trebuie să obţină informaţii din mai multe surse, să le selecteze

prin analiză şi să prezinte rezultatele sub forma unui eseu sau raport; se poate aplica

grupurilor mici finalizând prin broşuri, fluturaşi, postere, prezentarea unui produs,

proces.

Maparea conceptelor – elevii transformă informaţiile dintr-un text într-un alt format

cum ar fi: prezentare sub formă de diagramă, de concept/mindmap; prezentare pe

calculator; transformare în scheme, tabele.

Reducerea – elevii reduc un text la un număr dat de cuvinte sau propoziţii reţinând

punctele cheie.

Concursuri de întrebări – pot fi individuale, în grup sau cu toată clasa; se pot

desfăşura sub forma unor jocuri pe echipe sau rebusuri, profesorul ţinând scorul.

Pelmanismul – constă în realizarea perechilor(cuvinte, imagini, numere, diferenţe,

asemănări).

Vă propunem utilizarea unor metode active/ interactive: problematizarea,

brainstorming-ul, panel, etc. Probele practice trebuie să demonstreze că elevul este

capabil să aplice cunoştinţele cerute conform criteriilor de performanţă şi a

precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.

Accesul fiecărui elev în laborator, la identificarea şi analiza materiei prime,

precum şi pentru identificarea şi cunoaşterea utilajelor, a operaţiilor este esenţială

pentru ca elevii să execute sarcinile de lucru.

Nu uitaţi să demonstraţi elevilor cum se execută o identificare sau o sarcină

înainte să-i puneţi s-o execute sau s-o aplice!


5


Foarte important !

- Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, citiţi

cu atenţie sau explicaţi elevilor sarcinile de lucru

- Trebuie să adaptăm practicile de predare şi evaluare la cerinţele educaţionale

speciale ale elevilor, la stilurile de învăţare ale fiecărui elev

- Asiguraţi-vă că practicile folosite ţin cont de nevoile speciale ale elevului la

nivel individual.

- Oferiţi sprijin elevilor ori de câte ori este nevoie, în rezolvarea sarcinilor

- Evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi

- Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor rezolvate de către elevi şi a

activităţilor desfăşurate şi va evalua progresul realizat

- Toate aceste materiale vor ajuta la întocmirea unui portofoliu al elevului

Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual sau în

grupuri mici de studiu, acoperind toate stilurile de învăţare.

De asemenea fişa de autoevaluare este foarte importantă pentru elevi,

aceştia fiind în postura de evaluator, cântărind propriile cunoştinţe.

Evaluarea ar trebui să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi.

Glosarul cât şi termenii cheie—este util elevilor prin lămurirea rapidă a

unor neclarităţi,rezolvându-se şi problema ortografierii.

O trăsătură esenţială auxiliarului este aceea de a oferii atât profesorilor cât

şi elevilor documente pentru portofoliile absolut necesare.

Site—urile prezentate la sfârşit au menirea de a stimula lucrul în echipă

cât şi stimularea utilizării IT.


6


2. COMPETENŢE

Titlul unităţii 16: CONCEPTUL DE DESIGN ÎN MOBILĂ

COMPETENŢE:

16.1. Elaborează forme estetice pentru produse din lemn

16.2. Concepe ornamente şi aranjamente decorative pentru decorarea

mobilei

16.3 . Descrie evoluţia stilurilor de mobilier

16.4. Precizează caracteristicile stilurilor româneşti

16.5. Stabileşte tehnici specifice de ornamentare pentru un produs finit.

Prezentul modul îşi propune:

- să ofere cursanţilor posibilitatea de exprimare şi realizare a unui

produs de succes

- elaborarea unui portofoliu ca dovadă a consistenţei viziunii şi

creativităţii în concept, într-un domeniu care suferă fluctuaţii extrem de

dinamice

- să ofere răspunsul unor întrebări vitale pe calea sinuoasă a salvării

lumii de urât

- promovarea ornamentelor tradiţionale şi tehnicilor speciale de

ornamentare locală


7


3. OBIECTIVE

16.1.

(a) Utilizarea conceptelor de bază ale esteticii

(b) Respectarea principiilor de elaborare a compoziţiei.

(c) Evidenţierea contribuţiei cromaticii la realizarea esteticii produsului.

16.2.

(a) Descrierea ornamentelor şi aranjamentelor decorative

(b) Realizarea ornamentării produselor de mobilă, cu diferite motive decorative.

(c) Aplicarea regulilor de stilizare la realizarea ornamentaţiei produselor de mobilă.

16.3.

(a) Clasificarea stilurilor de mobilă.

(b) Identificarea stilurilor de mobilier.

(c) Finisarea produselor de mobilier artistic.

16.4.

(a) Definirea stilurilor româneşti.

(b) Caracterizarea obiectelor de mobilier şi a construcţiilor specifice stilurilor

româneşti.

(c) Reprezentarea obiectelor de mobilier şi a construcţiilor specifice stilurilor

româneşti.

16.5.

(a) Utilizarea metodelor de decorare plane pentru ornamentarea produsului.

(b) Utilizarea metodelor de decorare în relief pentru ornamentarea produsului.

(c) Decorarea suprafeţelor prin tehnici neconvenţionale.


8


4. INFORMAŢII PENTRU ELEVI

Cum se învaţă mai eficient- punctele tari ale stilurilor de

învăţare

Vizual/Vedere Auditiv/Ascultare

Vederea informaţiei în formă tipărită

vă va ajuta să o reţineţi mai bine.

Verificaţi dacă notiţele sunt copiate

corect.

Folosiţi culorile, ilustraţiile şi schemele

ca ajutor în procesul de învăţare.

Subliniaţi cuvintele cheie.

Folosiţi creioanele colorate în cazul

scrierii cuvintelor dificile sau pe care le

greşiţi de obicei.

Alcătuiţi scheme de învăţare.

Transformaţi notiţele în benzi

desenate.

Ascultaţi pe cineva care vă explică

un anumit lucru care trebuie

învăţat.

Discutaţi ideile noi şi explicaţi-le

folosind propriile dumneavoastră

cuvinte.

Discutaţi problemele care apar.

Rugaţi să vi se explice din nou

noţiunile neclare.

Ascultaţi lecţii înregistrate pe

bandă.

Împărţiţi cuvintele dificile în

silabe,în gând.

Citiţi cu voce tare.

Utilizaţi un casetofon pentru a vă

înregistra observaţiile şi gândurile.

Învăţaţi cu voce tare.

PracticEfectuaţi personal activităţi practice care vă ajută să înţelegeţi mai bine.

Scrieţi lucrurile în ordinea lor, pas cu pas.

Descrieţi lucrurile cu propriile cuvinte.

Transformaţi notiţele în imagini sau benzi desenate.

Urmăriţi cu degetul titlurile, cuvintele dificile, apoi încercaţi memorarea

acestora.

Scrisul la tastatură vă avantajează.

PROBE DE EVALUARE

Pentru evaluare se recomandă utilizarea următoarelor probe:


9


PROBE ORALE/SCRISE prin care elevul demonstrează că este capabil să:

- utilizeze conceptele de bază ale esteticii

- clasifice şi să identifice stilurile de mobilier

- definească şi să caracterizeze stilurile româneşti

- utilizeze metodele de decorare plană şi în relief

- decoreze suprafeţele prin alte tehnici neconvenţionale

PROBE PRACTICE/SCRISE prin care elevul demonstrează că este capabil să:

- respecte principiile de elaborare a formei şi să aplice legile

compoziţiei

- descrie ornamente şi aranjamente şi să realizeze ornamentarea

produselor de mobilă, cu diferite motive decorative

- aplice regulile de stilizare la realizarea ornamentaţiei produselor din

lemn

- recunoască tipul de finisaj aplicat pe produse de mobilier

- reprezinte obiecte de mobilier şi construcţii specifice stilurilor

româneşti

PROBE ORALE/PRACTICE prin care elevul demonstrează că este capabil să:

- evidenţieze contribuţia cromaticii la realizarea esteticii produsului

REALIZAREA FEEDBACK-ULUI

Elevii vor primi feedback prin comentarii scrise ataşate lucrarilor realizate

de ei sau în cadrul unui dialog faţă în faţă cu profesorul.

EVALUAREA ÎNVĂŢĂRII

Elevii vor stabili obiectivele de învăţare împreuna cu profesorii, acestea

putând fi revizuite de comun acord prin discuţii cu profesorul pe baza

completării periodice a fişei de rezumat a activităţii lor.

5. CUVINTE CHEIE/ GLOSAR

A.Alternanţă : aşezarea repetată alternativ a două sau mai multe

elemente decorative.


10


Atlanţi: ornamente sub forma trupului bărbătesc

Altorelief: relief mare

Axă de simetrie: simbol (linie, punct) de împărţire a unui desen în două

zone identice,care se suprapun prin pliere faţă de acea axă.

B.Basorelieful: sculptură cu înălţime mai mică, de la 5 la 50 mm.

C.Caneluri: elemente decorative geometrice săpate în lemn, cu dălţi.

Cariatide: ornamente (de susţinere) sub forma trupului feminin.

Coşul şi cornul de abundenţă: ornamente sub formă de coşuri sau

cornuri foarte pline de fructe, flori, frunze care se revarsă peste marginea

lor.

Contrast: aşezarea inversă a poziţiei a două motive decorative, sau

folosirea diferenţelor mari de culori.

Capitele: capete de coloane.

Cornişa: element component al mobilierului care din punct de vedere

funcţional are rolul de a lega, consolida şi a acoperi elementele

verticale, de a forma o centură decorativă.

D.Denticule: ornamente alcătuite din pătrate, dreptunghiuri, triunghiuri.

D.Dălţi: unelte specifice sculpturii

F. Faunul: ornament figural compus dintr-un cap de om cu coarne mici,

corp de om până la brâu şi un picior de capră cu labă în

formă de copită.

Frunza de acant: plantă din genul acanthus, ce creşte în regiunea Mării

Mediterane, cu frunze mari şi loburi adânc crestate

Finialul: are rolul de a împodobi capătul liber al unei coloane.

F.Furnire: foi subţiri din lemn.

G.Ghirlande: ornamente alcătuite din grupaje de frunze, flori, fructe

legate din loc în loc prin panglici.

I.Intarsie: metodă de ornamentaţie plană, realizată prin decuparea apoi

combinarea furnirelor.

L. Lezena: element de legătură între pereţi şi uşă sau pentru

acoperirea canturilor.


11


M.Motive decorative: modalitate de aranjarea ornamentelor.

M.Modelare săpată: procedeu de prelucrare manuală a lemnului prin

săpare.

O.Ornamentaţie: mijloc de realizarea frumosului în mobilier.

Ovuri: ornamente asemănătoare cu o jumătate de ou sau cu un ochi

de bou, cum a fost denumit.

O.Ornament: element de împodobire, de înfrumuseţare

Ornamente geometrice: ornamente care au forme geometrice.

Ornamente modelate: ornamente sculptate.

P.Palmeta: ornament inspirat din frunza de palmier

P.Polizor: maşină prin care se ascut dălţile

R.Reguli de stilizare: modalităţi de realizarea unui aranjament decorativ

pe baza unor reguli.

Ritm: modul de repetarea unui ornament, creând senzaţia de

mişcare.

Rubanul: ornament alcătuit din frunze de acant sau de dafin, înclinate

şi înfăşurate pe profile, alternând cu panglici ornamentate cu

perle.

R.Relief mare: sculptură cu înălţime mare, legată de suprafaţa de lucru.

Relief complet: sculptură fără suprafaţă de fond.

S.Sfinxul: ornament figural alcătuit din corp de leu şezând pe labe,cu

cap de om.

Sirene: ornamente cu cap şi corp de femeie,iar în loc de picioare

având o coadă de peşte.

Simetrie: repetare identică a unui ornament( sau a mai multora ) în

funcţie de una sau mai multe axe de simetrie.

Stilizare: prelucrarea artistică a elementelor inspirate din natură sau alte

domenii.

Sculptură: metodă de ornamentaţie în spaţiu, realizată prin

îndepărtarea

( săparea) lemnului în plus.

S.Soclul: element component al mobilierului amplasat la partea

inferioară a pieselor, având rol de susţinere a întregii construcţii.


12


T.Torsade: ornament care sugerează o frânghie din două sau mai

multe şuviţe.

V.Volute: ornamente geometrice cu forma unor spirale plane

6. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Exerciţii (UC 16, C1, Elaborează forme estetice pentru

produse din lemn)

Data..............Nume elev............................................................Timp de lucru: 20 minExerciţiul nr.1— Fişă de lucru – Reguli de stilizare.

Această activitate vă va ajuta să utilizaţi conceptele de bază ale

esteticii.

Analizaţi imaginile de mai jos şi rezolvaţi cerinţele:

a. identificaţi regulile de stilizare aplicate.

b. descrieţi regulile de stilizare identificate


13

Regula.................................................

Regula..................


Regula........................................................

Regula............................................... Regula .......................................

Data..............Nume

elev............................................................Evaluator................................

Exerciţiul nr.2— Fişă de evaluare – Regulile compoziţiei.Timp de

lucru, 20 min

Această activitate vă va ajuta să aplicaţi legile compoziţiei la

realizarea ansamblului produsului.

Rezolvaţi următoarele cerinţe:

a. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători

b. Realizaţi un aranjament decorativ folosind una dintre regulile de

stilizare.


14

Regula

............................


Data..............Nume elev............................................................Evaluator................................

Exerciţiul nr.3— Lucrare de verificare – Proporţiile. Timp de lucru:

20 min.

Această activitate vă va ajuta să respectaţi principiile de

elaborare a formei.

Pornind de la schema dalăturată, alcătuiţi un eseu structurat în care să

argumentaţi relaţia dintre valoarea unei piese de mobilă şi proporţiile sale.

Punctele eseului sunt: definiţia proporţiei, elementele de care depinde


Reguli de ..........................

Simetria Alternanţa Repetiţia

Contrastul Ritmul

este regula ......................care determină forma aranjamentului decorativprin ....................

este regula decorativăprin care se formează aranjamente decorativepe baza repetării ......................... a două sau mai multe motive .decorati

este regula decorativă bazată pe aşezarea repetată a ...................... aceluiaşi motiv decorativ

este regula decorativă care foloseşte aşezarea .............a poziţiei a două motive decorative sau utilizează diferenţele mari de ..................

este o regulă a esteticii care stabileşte într-un aranjament ....................dintre motivele decorative

15


valoarea estetică a unui obiect, raportarea dimensiunilor mobilierului la

cele ale corpului omenesc.

Instrucţiuni privind testul de evaluare:

a. dacă este posibil, tehnoredactat, Arial 12, 1,5 rânduri, max. 2 pagini

b. se foloseşte în primul rând cursul, dar pentru un punctaj ridicat este

necesară parcurgerea bibliografiei date

Criteriile de evaluare sunt: claritatea exprimării(30%), prezentarea

tematică a conţinuturilor(30%), utilizarea bibliografiei suplimentare(30%)

Data..............Grup................................................................................Timp de lucru: 20 min

Exerciţiul nr.4— Fişă de lucru – Cromatica şi estetica produsului.

Această activitate vă va ajuta să evidenţiaţi contribuţia cromaticii

la realizarea esteticii produsului. Se va lucra în grupuri de câte

patru elevi.

Analizaţi textul dat şi prezentaţi rezultatele într-un alt format, cum ar fi:

- prezentarea punctelor principale ca o diagramă de concept;

- inserarea punctelor principale pe calculator;

- găsirea unui text sursă util într-o altă limbă şi traducerea acestuia în

româneşte;


Valoarea estetică a produsului

Raportul între cele trei

dimensiuni

Proporţiile elementelor constructiv -decorative

Raportul suprafeţelor şi volumelor pline

şi goale

Proporţionalitatea ornamentelor

şi aranjamentelor

decorative

16


- transformarea informaţiilor în tabel, schemă, grafic.

,,Culorile pot scoate în evidenţă unele părţi ale obiectelor şi pot produce

impresii vizuale echilibrate sau neplăcute prin folosirea lor. Există culori

calde şi culori reci, culori vesele şi triste, dinamice sau odihnitoare. Culorile

sobre închise predispun la tristeţe, iar cele deschise la veselie, cele

calde(galben, verde, portocaliu, roşu) sunt dinamice, excitante, pe când

cele reci(albastru, violet) sunt calme, favorizând repausul. Galbenul este

culoarea cea mai veselă, albastrul calmează respiraţia, linişteşte, răşul

este cald, dar iritant.Portocaliul încălzeşte şi stimulează, violetul este mai

trist, albul evocă lumina, curăţenia, dar singur este plictisitor, iar negrul

este sumbru, dar în combinaţie cu alb sau alte culori, formează contraste

plăcute. Culorile şi lumina sunt fenomene vizuale ale omului care

determină hotărât folosirea lor în activitatea lui şi mai cu seamă în

construcţia mobilei, deoarece acestea sunt strîns legate de senzaţia

luminoasă şi de culoare, pe care acestea le provoacă asupra vieţii omului.

Culoarea şi formele obiectelor pot influenţa optic valoarea estetică a

acestora. Fiecare formă poate influenţa vizual culoarea obiectului.”


17


2. Exerciţii (UC 16, C2, Concepe ornamente şi aranjamente

decorative pentru decorarea mobilei)

Data..............Nume elev............................................................Timp de lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 5— Probă scrisă – Descrierea ornamentelor

geometrice.

Această activitate vă va ajuta să descrieţi tipul ornamentelor.

Profesorul pune la dispoziţia elevului ornamente, numerotate, cerând

acestuia să rezolve următoarele sarcini de lucru prin completarea

tabelului:

a) Identificaţi tipul ornamentelor.

b) Precizaţi elementele constructive care ar putea fi decorate.

c) Precizaţi tehnica de execuţie.


Nr. Tip ornament

Element construc

tiv

Tehnica

execuţie

1234

18

1 2

34


Data..............Nume elev............................................................Timp de

lucru: 15min

Exerciţiul nr. 6—Probă practică— Aplicarea regulilor de stilizare.

Această activitate vă va ajuta să aplicaţi regulile de stilizare la

realizarea ornamentaţiei produselor din lemn.

Analizaţi următoarele modele de ornamente şi apoi rezolvaţi sarcinile de

lucru de mai jos:

1 2 3Nr. Sarcina de lucru Rezolvare Evaluare

1 Reprezentaţi grafic ornamentele nr.1 şi2 folosind regula alternanţei.

2 Reprezentaţi grafic ornamentul nr.2, folosind regula simetriei

3 Reprezentaţi grafic ornamentul nr.3, folosind regula repetiţiei.



19


Exerciţiul nr. 7— Probă practică – Diagramă.

Această activitate vă va ajuta să realizaţi ornamentarea

produselor de mobilă, cu motive decorative.

In diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală denumiri de ornamente

utilizate în realizarea aranjamentelor decorative.

a) Găsiţi ornamentele şi încercuiţi-le!

b) Reprezentaţi grafic două dintre ornamentele identificate.

a.

B F R U N Z A D E A C A N T L U R O

C O V U R I F F L O R I G O T I C E

R O Z E T E A D J T O R S A D E L H

V U R F F V S N C V S T E L U Ţ E D

N F P U N C T E D E D I A M A N T S

F U A E S C O I C A G I A T L A N T

S A S D I L R A R A B E S C U R I C

b.


Exerciţiul nr. 8— Fişă de lucru– Descrierea ornamentelor din

arhitectură.

Această activitate vă va ajuta să descrieţi ornamente şi

aranjamente.

Analizaţi imaginile de mai jos şi rezolvaţi următoarele cerinţe:


20

1............................................................ 2............................................................


a. asociaţi in tabelul dat, imaginile cu tipul ornamentului decorativ

reprezentat

b. descrieţi pe scurt ornamentele reprezentate


lucru: 25 min

Exerciţiul nr. 9—Fişă de evaluare — Motive decorative

Această activitate vă va ajuta să realizaţi ornamentaţia produselor

din lemn.

Sunt reprezentate în figura de mai jos, trei desene cuprinzând trei

elemente de mobilier: două picioare şi un profil, cu forma lor după

prelucrarea la tâmplărie.


Imaginea

Elementul decorativcariatidacoloanefronton

arcade

pilaştrii

21

1 2

3

54


Cerinţe:

a. Desenaţi piciorul 1 la mărimea dorită, apoi împodobiţi-l cu crestături

geometrice

b. Desenaţi profilul 2 şi apoi împodobiţi-l cu acanturi, denticule şi ovuri.

c. Desenaţi piciorul 3 la mărimea dorită şi apoi împodobiţi-l cu acanturi,

volute, bastonaşe decorative.

d. Indicaţi din ce domenii de inspiraţie sunt concepute aceste ornamente.


lucru: 25 min

Exerciţiul nr. 10—Fişă de evaluare—Motive decorative

Această activitate vă va ajuta să realizaţi ornamentaţia produselor

din lemn.

Desenul 1, reprezintă un picior de mobilier cu forma lui după prelucrarea

la tâmplărie, iar desenul 2 reprezintă forma unui profil de ruban.

Cerinţe:

a. Desenaţi piciorul 1 la mărimea indicată prin cele două cote


22


b. Împodobiţi piciorul 1 cu o scoică(ornament central), un acant, două

volute şi o laba de leu.

c. Desenaţi trei rubane cu profilul din desen şi apoi ornamentaţi-le diferit.

d. Indicaţi sursa de inspiraţie din care s-au conceput ornamentele.

Data..............Nume elev............................................................Evaluator...............................

Exerciţiul nr.11—Test evaluare — Realizarea ornamentelor, Timp: 15 minAceastă activitate vă va ajuta să realizaţi ornamente şi

aranjamente.

A. Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare:

1. Coloanele, baluştrii sunt elemente constructive având rol:

a) de susţinere

b) estetic

c) de fixare

2. Cariatidele sunt ornamente care stilizează:

a) păsări

b) corpul feminin


23


c) animale

3. Pilaştrii au forma secţiunii transversale:

a) cerc

b) neregulată

c) dreptunghiulară sau uşor arcuită

B. Reprezentati grafic elementele constructive:

Element constructiv

Reprezentare grafica

A.arcadă

B. fronton

C. coloană

D. pilaştrii

E. baluştrii

A.

B.

C.

D.

E.

3. Exerciţii (UC 16, C3, descrie evoluţia stilurilor de mobilier)


Exerciţiul nr.12—Fişă de lucru—Recunoaşterea stilului chinez.

Această activitate vă va ajuta să identificaţi particularităţile

stilurilor de mobilier.

Analizaţi imaginile de mai jos şi rezolvaţi cerinţele:a. selectaţi produsele specifice stilului chinezescb. precizaţi două specii lemnoase folosite pentru construcţia

mobilierului chinezescc. numiţi metode de finisare a produselor de mobilier chinezesc


24



lucru: 20 min

Exerciţiul nr.13—Fişă de lucru—Identificarea stilurilor de mobilier.

Această activitate vă va ajuta să identificaţi stilurile de mobilier.


a. indicaţi stilul constructiv al produselor următoare

b. precizaţi câte o caracteristică specifică stilurilor identificate

c. numiţi metode de finisare a produselor de mobilier prezentate


25

1

5 6

3

4

2



lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 14—Fişă de lucru— Identificarea stilurilor de mobilier.


Figurile 1, 2, 3, 4, 5 reprezintă mobilier stil.


26

3 4

2

1


Cerinţe:

a. identificaţi stilul de mobilă căruia îi corespund produsele

b. descrieţi forma obiectelor prezentate

c. precizaţi structura elementelor constructive ale mobilierului

prezentat

d. descrieţi ornamentaţia mobilierului din imagini


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 15—Studiu de caz— Identificarea stilurilor de mobilier


În a doua parte a secolului al XIII-lea începe destrămarea societăţii feudale

şi apar noi condiţii sociale şi economice, reînviind frumuseţea artei antice,


27

1

65

3

2

4


greco-romane. Mobila devine mult mai laică, aspectul său este evident

constructiv, elementele decorative fiind subordonate structurii

mobilierului.

Figurile 1, 2, 3, 4 reprezintă mobilier stil.

Cerinţe:

a. identificaţi stilul de mobilă căruia îi corespund produsele;

b. specificaţi caracteristicile principale ale produselor prezentate.


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 16—Fişă de autoevaluare— Asemănări şi deosebiri ale

stilurilor de mobilier.


Analizaţi imaginile de mai jos şi rezolvaţi următoarele cerinţe:


28

1

3

2

4


a. identificaţi stilurile de mobilă căruia îi corespund produsele;

b. alcătuiţi o listă a asemănărilor şi a diferenţelor.

1 – ............................. 2 - .................................

Asemănări:..................................................................................................

.......................................................................................................................

................................................................

Deosebiri:.....................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

........................................


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 17—Fişă de lucru— Identificarea stilurilor de mobilier.



29

1

2


Figurile 1, 2, 3, 4 reprezintă mobilier stil.

Cerinţe:

a. identificaţi stilul de mobilă căruia îi corespund produsele;

b. descrieţi ornamentaţia mobilierului din imagini.


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 18—Fişă de lucru— Identificarea stilurilor de mobilier


30

2

3

4

1



Figurile 1, 2, 3, 4, 5 reprezintă produse din categoria mobilei de şedere.

Analizaţi imaginile din punct de vedere al structurii elementelor

constructive, precum şi al ornamentaţiei.

Cerinţe:

a. identificaţi stilurile de mobilă cărora le corespund produsele;

b. prezentaţi elementele caracteristice fiecărui stil în parte;

c. indicaţi în succesiune logică evoluţia stilurilor reprezentate.


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 19—Fişă de lucru—Identificarea stilurilor epocii

moderne.



31

12

3 45


Analizaţi imaginile de mai jos şi rezolvaţi cerinţele:a. indicaţi stilul constructiv al produselor din imaginile de mai jos;b. identificaţi caracteristici specifice stilurilor identificate;c. numiţi metode de finisare a produselor de mobilier prezentate.


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 20—Fişă de autoevaluare— Clasificarea stilurilor de

mobilier.

Această activitate vă va ajuta să clasificaţi stilurile de mobilier.


32

1

3

2

4


În tabelul de mai jos, pe o coloană aveţi perioadele istorice importante, iar

pe cealaltă stilurile de mobilier.

Înscrieţi stilurile de mobilier din lista de mai jos, în funcţie de perioada

istorică în care s-a dezvoltat.

Stiluri de mobilier: Empire, Indian, Grec, Bizantin, Roman, Gotic, Islamic,

Clasic englez, Egiptean, Biedermeier, Caldeo-asirian, Regence, Japonez,

Chippendale, Chinez, Ludovic al XIV–lea, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-

lea, Renaştere, Baroc italian.

Perioade istorice Stiluri de mobilier

Stilurile popoarelor vechi

Stilurile antice

Stilurile evului mediu

Stilurile epocii moderne


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 21—Test de autoevaluare—Mobilier stil.


Alcătuiți o listă de elemente comune identificate pentru toate cele 4 piese

de mobilier prezentate mai jos Folosiţi spaţiul alăturat pentru formularea

răspunsului.


33


Data..............Nume

elev............................................................Evaluator................................

Exerciţiul nr. 22—Lucrare de verificare—Evoluţia artei europene.

Această activitate vă va ajuta să clasificaţi şi să identificaţi

stilurile de mobilier.

Alcătuiţi un eseu structurat în care să prezentaţi principalele etape ale

evoluţiei artei europene din sec. XIII-XIX. Principalele puncte ale eseului


34


sunt: stabilirea etapelor cronologice şi a contextului social-politic şi

cultural, ornamentaţia produselor de mobilier, prezentarea unor exemple

de creatori de mobilă reprezentativi.

Instrucţiuni privind testul de evaluare:

a. dacă este posibil, tehnoredactat, Arial 12, 1,5 rânduri, max. 5 pag.

b. folosiţi în primul rând materialul suport pentru modulul Conceptul

de design, dar pentru obţinerea unui punctaj ridicat este necesară

parcurgerea bibliografiei indicate.

Criteriile de evaluare sunt:

- claritatea exprimării (30%);

- prezentarea tematică a conţinuturilor(30%);

- utilizarea bibliografiei suplimentare(30%).

Data..............Nume

elev............................................................Evaluator................................

Exerciţiul nr. 23—Lucrare de verificare—Tipuri de finisaje, Timp:15

min

Această activitate vă va ajuta să recunoaşteţi tipul de finisaj

aplicat pe produsele de mobilier.

Cerinţe:

a. Identificaţi tipul finisajului aplicat pe produsele de mobilier.

b. Enumeraţi materiale de finisare folosite.


35


Tipul finisajului...............................Tipul

finisajului......................................

Tipul finisajului............................Tipul finisajului..................................

Tipul

finisajului...........................................

Tipul

finisajului...........................................

Data..............Nume

elev............................................................Evaluator................................

Exerciţiul nr. 24—Lucrare de evaluare— Caracteristici stiluri de

mobilier.

Această activitate vă va ajuta să identificaţi caracteristicile

principale ale stilurilor de mobilier. 20 min.


36


Pe CD-ul ataşat(Anexa 1) sunt prezentate produse de mobilier din diferite

stiluri. Analizaţi slide-urile din punct de vedere al ornamentaţiei, precum şi

al structurii elementelor constructive. Rezolvaţi următoarele cerinţe.

a. completaţi în tabelul de mai jos informaţiile solicitate

b. enumeraţi minimum cinci ornamente predominante în produsele

prezentate

Stilul de mobilier Caracteristici principale/elemente

de noutate

Ornamente:................................................................................

......................................................................................................

.......................................................

Data..............Nume

elev............................................................Evaluator................................

Exerciţiul nr.25—Lucrare de evaluare— Stiluri antice.


principale ale stilurilor de mobilier.


a. Identificaţi stilul de mobilier reprezentat prin produsele date;

b. Descrieţi ornamentaţia folosită.


37


4. Exerciţii (UC 16, C4, Precizează caracteristicile stilurilor

româneşti)


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 26—Fişă de lucru—Identificarea stilurilor româneşti

Această activitate vă va ajuta să identificaţi stilurile de mobilier

româneşti.

Analizaţi imaginile de mai jos şi rezolvaţi cerinţele:a. indicaţi stilul constructiv al produsului din figura A


38


b. precizaţi caracteristile specifice stilului identificatc. denumiţi ornamentele indicate în figurile B, C şi D.


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 27—Fişă de lucru— Definirea stilurilor româneşti.

Această activitate vă va ajuta să identificaţi stilurile de mobilier

româneşti.

Figurile de mai jos reprezintă mobilier stil românesc cult.


39

A

CD

B

3

1

5

4

4


CERINŢE:

a. Numiţi obiectele prezentate

1- .................................. 2 -........................... 3 -............................ 4

- ..............................

b. Descrieţi ornamentaţia stilului românesc cult.

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................

.............................................................................................


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 28—Fişă de lucru—Reprezentarea obiectelor de

mobilier. specifice stilurilor româneşti.


40

1

34

2



stilurilor româneşti şi să reprezentaţi obiecte de mobilier şi

construcţii specifice.

a. Numiţi obiectele de mobilier din lemn indicate în figura de mai jos.

b. Reprezentaţi un obiect de mobilier specific stilului popular românesc.

c. Enumeraţi trei caracteristici deosebite ale mobilierului popular

românesc.

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..............................................................

..................................................................................................................

...............................Data..............Nume elev............................................................

Evaluator..............................


3

41

1

2


Exerciţiul nr. 29—Fişă de evaluare—Obiecte de mobilier specifice

stilurilor româneşti. Timp de lucru: 20 min


produselor specifice stilurilor româneşti.

Analizaţi imaginile de mai jos şi rezolvaţi cerinţele:a. denumiţi obiectele de mobilier prezentate;b. descrieţi produsele din punct de vedere constructiv;c. numiţi ornamente specifice stilului popular românesc.

5. Exerciţii (UC 16, C5, Stabileşte tehnici specifice de ornamentare

pentru un produs finit)


lucru: 20 min


42

3

4

21


Exerciţiul nr.30—Studiu de caz—Executarea ornamentelor.

Această activitate vă va ajuta să stabiliţi modul de executare a

ornamentelor.

Alcătuirea şi executarea ornamentelor şi a altor elemente decorative

pentru mobila artistică, este legată direct şi determinată de materialul din

care se execută, caracterul plan sau cu relief al ornamentului, tehnica de

execuţie şi cerinţele artistice ale stilului în care se execută obiectul de

mobilă respectiv.


a. selectaţi produsele în funcţie de caracterul ornamentelor;

b. caracterizaţi ornamentele plane şi cu relief;

c. descrieţi tipurile de tehnici de ornamentare pentru produsele din

imagine.


lucru: 20 min

Exerciţiul nr.31—Studiu de caz— Metode de decorare.


43

54

21 3

6


Această activitate vă va ajuta să stabiliţi etapele realizării

ornamentelor.

Executarea şi alcătuirea ornamentelor şi a altor elemente decorative

pentru mobilă artistică este legată direct şi determinată de materialul din

care se execută, caracterul ornamentelor şi tehnica de execuţie. În

imaginea de mai jos se prezintă etapele realizării unei astfel de lucrări

decorative.

Analizaţi imaginea dată şi rezolvaţi următoarele cerinţe:

a. Identificaţi paşii executării lucrării decorative, prin traducere în

româneşte;

b. Enumeraţi mijloacele necesare pentru executarea lucrării.

TREBUIES SCHIMBAT TEXTUL!!!! In română!!!


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 32—Studiu de caz— Tehnici de ornamentare în relief.


44


Această activitate vă va ajuta să stabiliţi modul de utilizare a

metodelor de decorare în relief.

În imaginile de mai jos este reprezentată o tehnică de ornamentare pentru

produse finite din lemn. Această tehnică este cunoscută din timpurile

vechilor popoare, fiind una dintre principalele preocupări artistice ale

omului şi una dintre cele mai vechi mijloace prin care el şi-a realizat

frumosul în viaţa sa.

Rezolvaţi cerinţele:

a. identificaţi tehnica de ornamentare din imagine şi scopul acesteia

b. precizaţi caracterul ornamentelor executate;

c. descrieţi modalităţile de realizare a ornamentelor;

d. descrieţi tehnica de lucru folosită.


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 33—Studiu de caz—Tehnici de decorare.


ornamentelor plane prin alte tehnici.


45

21


Imaginea 1 prezintă o metodă de realizare a unei ornamentaţii plane.

Procedeul este simplu şi se aplică la o categorie aparte de obiecte şi

lucrări. Lucrarea din imaginea 2 are de asemenea un caracter artistic.


46

2

1


Rezolvaţi cerinţele:

a. descrieţi tehnica de ornamentare aplicată;

b. descrieţi principiul de lucru al tehnicii de ornamentare;

c. indicaţi domenii de utilizare a acestei tehnici de ornamentare.


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 34—Fişă de lucru — Modelarea în relief.


ornamentelor în relief.


47


Analizaţi imaginile prezentate mai jos şi rezolvaţi cerinţele:

a. Prelucrarea artistică prin .............................. necesită folosirea în

procesul de lucru a unor unelte manuale speciale

numite.............................................

b. Cu ajutorul dălţilor lemnul poate fi .........................

şi................................ în forme ...........................,

cu ........................şi ..................................... de mişcare.

c. Dălţile de sculptură în lemn sunt confecţionate din ..........................

speciale.

d. Părţile componente ale dălţilor pentru sculptură din figura 3 sunt:


48

2

1

3


..................................................................................................................

...............................


lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 35—Fişă de lucru— Faze de lucru pentru sculptură.

Această activitate vă va ajuta să stabiliţi procesul tehnologic

manual al lucrării de sculptură.


49



lucru: 20 min

Exerciţiul nr. 36—Fişă de lucru— Tehnici de decorare.


Faze de lucru

1. Pregătirea tehnică şi materială a lucrării

2. ……………………………………………………………………..3. Tăierea conturului ornamentelor

4…………………………………………………………….

5. Modelarea reliefului în faza finisării

6. Controlul lucrării

3. Tăierea conturuluiornamentelor

5. Modelarea ornamentelor

6.Controlul lucrării

-Tăierea propriu—zisă a conturului-…………………………………………………………………………….

-Degroşare-………………………………………………………………………………….-Modelare definitivă-………………………………………………………………………………...-Finisarea lucrării-Se verifică forma ornamentului şi stilul-………………………………………………………………………………….-Se compară cu modelul

Completaţi spaţiile libere:

50


Această activitate vă va ajuta să stabiliţi procesul tehnologic de

execuţie a unei lucrări decorative.

Pe CD-ul ataşat(Anexa 2) sunt prezentate 14 slide-uri care reprezintă

diferite faze ale realizării unei lucrări decorative. Analizaţi slide-urile din

punct de vedere al succesiunii lor în procesul tehnologic de realizare a

lucrării, precum şi al tehnicii executării ornamentului, al materialelor şi

mijloacelor utilizate.

Cerinţe:

a. Scrieţi în tabelul dat numărul corespunzător slide-urilor prezentate în

succesiune logică de realizare a lucrării decorative.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

b. Precizaţi tipul ornamentelor

realizate: ...........................................................

c. Descrieţi din punct de vedere estetic ornamentaţia prezentată.

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..............................................................

..................................................................................................................

...............................d. Indicaţi materiale şi mijloace folosite pentru realizarea ornamentului.

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..............................................................

..................................................................................................................

...............................e. Scrieţi în succesiune logică principalele faze de lucru identificate în

slide-urile prezentate.

1...............................................................2.......................................................................3 ..................................................................................................................4 ............................................................... 5 ..................................................


lucru: 20 min


51


Exerciţiul nr.37—Fişă de evaluare— Metode de decorare.

Această activitate vă va ajuta să utilizaţi metode de decorare

ploane şi în relief.


a. Grupaţi imaginile în funcţie de caracterul ornamentului

b. Precizaţi tehnica de decorare folosită


lucru: 20 min


52

1

654

2

3


Exerciţiul nr. 38—Fişă de lucru— Modelarea trandafirului.

Această activitate vă va ajuta să stabiliţi tehnologia de execuţie a

unei lucrări decorative.

Pe CD-ul ataşat(Anexa 3) sunt prezentate slide-uri care reprezintă fazele

realizării unei lucrări decorative. Vizualizaţi cu atenţie slide-urile şi

rezolvaţi următoarele cerinţe:

a. Traduceţi în româneşte informaţiile date

b. Prezentaţi informaţiile într-un alt format, cum ar fi: diagramă,

schemă

c. Completaţi spaţiile libere din frazele de mai jos

1. Ornamentul reprezentat are caracter.................................

2. Pentru realizarea lucrării este nevoie de:

....................................................................................................

....................................................................................................

....................................................................................................

....................................................................................................

....................................................................................................

...................................................................................................

3. Netezirea suprafeţelor se face cu maşina

....................................................

4. Explicaţi cum se face diferenţa între floare şi frunză.

........................................................................................................

........................................................................................................

........................................................................................................

..................................................................

7. INFORMAŢII PENTRU PROFESORI Pentru formarea competenţelor tehnice specializate prevăzute în

programă, profesorul propune elevilor probe practice completate de cele scrise prin


53


care aceştia demonstrează că sunt capabili să identifice ornamentele, să cunoască şi

să aplice regulile de stilizare, precum şi să descrie evoluţia stilurilor de mobilier.

Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu criteriile

de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în

Standardele de Pregătire Profesională la fiecare competenţă.

Vor fi evaluate numai competenţele menţionate în modul.

Evaluarea elevilor trebuie să fie formativă, pe trepte de cunoaştere cât şi

sumativă, la sfârşitul fiecărui capitol.

În cazul evaluării formative, utilizarea fişelor de lucru este oportună,

ele putând să-şi găsească utilitatea în diferite momente ale lecţiei. Prin aceste fişe nu

se urmăreşte notarea elevilor, ci o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe

baza unui efort concret de muncă din partea fiecărui elev. În acelaşi scop se pot

completa fişele de lucru în grup atunci când există elevi cu deficienţe de învăţare.

Astfel, se pot dezvolta capacităţile pentru dobândirea competenţelor.

Tot în cazul evaluării formative se poate aplica metoda ,,cubului,, care constă în

împărţirea elevilor pe grupuri de 6 persoane; fiecare elev primeşte o foaie care va fi o

faţă a cubului. Fiecare foaie are o cerinţă scrisă, care trebuie rezolvată. La sfârşit se

formează cuburile şi se poartă discuţii despre subiectul lecţiei.

Fişele de lucru pot fi completate în urma observaţiei din ateliere,

laboratoare tehnologice, unde elevii sunt împărţiţi pe grupe, li se înmânează fişele

care trebuie rezolvate. Sunt încurajaţi să discute între ei despre subiectul respectiv şi

în cadrul grupului, fără a se perturba atmosfera de studiu. La sfârşit se pot roti fişele

între grupe pentru evaluare.

În cazul evaluării sumative, utilizarea fişelor de evaluare este

oportună. Prin aceste fişe se urmăreşte notarea elevilor. Fişele conţin itemi diferiţi:

întrebări cu răspuns din grilă (numai un răspuns este valabil );

enunţuri la care trebuie să se aleagă adevărat sau fals;

împerecheri de enunţuri pe două coloane dintre care una are cel puţin un

enunţ în plus.

eseuri cu cerinţe stabilite.

diagramele care sunt reprezentate printr-un careu în care sunt înscrise

litere ce formează cuvinte care denumesc noţiuni din lecţie, numai pe

orizontală sau numai pe verticală şi care trebuie căutate.


54


anagramele care pe orizontală trebuie completate conform cerinţelor; în

urma completării corecte rezultă pe verticală un cuvânt cheie.

completări de spaţii goale.

Aceşti itemi se pot folosi în cadrul fişelor de evaluare sau separat în

funcţie de caz.

Se recomandă utilizarea fişelor de rezumat ale modulului, care oferă

profesorilor şi elevilor un mijloc de înregistrare a progresului, poate motiva elevii

oferindu-le o imagine vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.

Atunci când se alege atât conţinutul cât şi forma activităţilor de învăţare

este important să se asigure că ceea ce i se cere elevului să facă – atât în ceea ce

priveşte conţinutul cât şi formatul activităţii – se dezvoltă pe baza cunoştinţelor şi

experienţei existente.

Activităţile de învăţare trebuie să se lege de dezvoltarea acelor abilităţi şi

competenţe prevăzute în standardele de pregătire profesională. În planificarea

dezvoltării abilităţilor şi competenţelor, metodele active/interactive – a învăţa prin a

face – oferă multe avantaje. Elevii sunt mai implicaţi şi au oportunităţi de a dobândi

experienţă practică prin practică. Acele experienţe pot fi îmbogăţite mai mult în

situaţii de grup unde elevii pot învăţa şi îşi pot modera învăţarea prin interacţiune cu

colegii.

În cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale activităţile de învăţare conţin

un minim de sarcini care pot fi abordate de către aceştia. Gradul de complexitate

este crescător, de la cerinţa a) spre finalul exerciţiului.


55

Pentru reuşita procesului de predare – învăţare ţineţi seama de cadrul de asigurare a calităţii şi

verificaţi dacă:

locul/ sala/ organizarea sălii sunt adecvate;

toate materialele/ resursele sunt la îndemână;

explicaţi în mod clar scopul, metodele şi obiectivele lecţiei;

oferiţi informaţii pentru a promova egalitatea şanselor în

rândul elevilor;

ţineţi cont de cunoştinţele şi experienţa anterioară;

ţineţi cont de alcătuirea/ nevoile/ capacităţile grupului/

elevilor;

aţi adaptat lecţia pentru a răspunde nevoilor elevilor;

aţi stabilit ţinte individuale de învăţare;

aţi împărţit sarcina de învăţare în paşi mici de realizare;

încurajaţi concentrarea şi eforturile elevilor;

încurajaţi învăţarea autonomă, centrată pe elev;

folosiţi strategii pentru a răspunde stilurilor individuale de

învăţare;

comunicaţi eficient cu elevii (ton, ritm, stil);

formulaţi în mod clar întrebările;

asiguraţi existenţa materialelor care sporesc claritatea

informaţiilor;

încurajaţi elevii să participe activ la lecţie;

răspundeţi informaţiilor suplimentare ale elevilor;

explicaţi scopurile şi rezultatele aşteptate ale exerciţiilor;

oferiţi la timp feedback constructiv privind învăţara şi

progresul;

asiguraţi o evaluare formativă regulată, corectă, riguroasă.

,

învăţaţi elevii să îşi asume responsabilitatea pentru

procesul de învăţare;

alocaţi timp pentru discutarea unor aspecte sau nevoi

suplimentare;

folosiţi în mod eficient temele pentru acasă;

aţi atins scopurile şi obiectivele lecţiei;

obţineţi feedback pentru propria dezvoltare profesională.


8. Fişe de rezumat

8.FIŞE DE REZUMAT


56


Copertă de fişă rezumat

Titlul modulului: Conceptul de design

Numele elevului:

Data începerii: Data

finalizării:

Competenţe Activitatea de

învăţare

Data la care

obiectivul

învăţării a fost

îndeplinit

Verificat

Semnătura

profesorului

Competenţa 1.

Elaborează forme

estetice pentru

produse din lemn

1. Fişă de lucru –

Reguli de stilizare


Regulile compoziţiei

3. Lucrare de

verificare – Proporţiile


Cromatica şi estetica

produsului

Competenţa 2.

Concepe ornamente şi

aranjamente

decorative pentru

decorarea mobilei

5. Probă scrisă –

Descrierea

ornamentelor

geometrice

6. Probă practică –

Aplicarea regulilor de

stilizare

7. Probă practică -

Diagrama


Descrierea


57


ornamentelor din

arhitectură

9. Fişă de evaluare –

Motive decorative


Motive decorative

11. Test evaluare –

Realizarea

ornamentelor

Competenţa 3.Descrie evoluţia

stilurilor româneşti


Recunoaşterea stilului

chinez


Identificarea stilurilor

de mobilier



de mobilier

15. Fişă de autoevaluare – Identificarea stilurilor de mobilier16. Fişă de lucru – Asemănări şi deosebiri ale stilurilor de mobilier17. Fişă de lucru – Identificarea stilurilor de mobilier18. Fişă de lucru – Identificarea stilurilor de mobilier19. Fişă de lucru –


de mobilier


Clasificarea stilurilor de

mobilier


58


21. Test de

autoevaluare –

Mobilier stil

22. Lucrare de

verificare – Evoluţia

artei europene

23. Lucrare de

verificare – Tipuri de

finisaje

24. Lucrare de

verificare – Anexa 1

Caracteristici stiluri

25. Lucrare de

evaluare – Stiluri

antice

Competenţa 4.Precizează

caracteristicile stilurilor româneşti



româneşti


Definirea stilurilor

româneşti

28.Fişă de lucru –

Reprezentarea

obiectelor de mobilier

specifice stilurilor

româneşti

29.Fişă de evaluare –

Obiecte de mobilier

specifice stilurilor

româneşti

30. Studiu de caz -

Executarea

ornamentelor


59


Competenţa 5.Stabileşte tehnici

specifice de ornamentare pentru

un produs finit

31. Studiu de caz –

Metode de decorare


Tehnici de

ornamentare în relief


Tehnici de decorare


Modelarea în relief


Faze de lucru pentru

sculptură


Tehnici de decorare,

Anexa 2


Metode de decorare


Modelarea

trandafirului, Anexa 3


60


Fişă de rezumat activitate

Competenţă Activitate de

învăţare

Obiectivele

învăţării

Realizat

Competenţa 1.

Elaborează forme

estetice pentru

produse din lemn


Cromatica şi

estetica produsului

Elevii vor fi capabili

să evidenţieze

contribuţia

cromaticii la

realizarea esteticii

produsului

(Data la care

obiectivul învăţării

a fost îndeplinit)

Comentariile elevului

Ce v-a plăcut?

..................................................................

Ce părţi ale activităţii v-au stârnit interesul?

....................................................................

Ce mai trebuie să învăţaţi referitor la subiectul activităţii?

.......................................................................

Cum ar trebui să vă urmăriţi atingerea obiecivelor învăţării?

...........................................................................

Comentariile profesorului

Comentarii pozitive la activităţile elevului:

......................................

Ce aspecte trebuie dezvoltate?

................................................

Care sunt ideile de îmbunătăţire ale elevului?

..........................................................

9. Soluţii de activitate


61


1. Exerciţii (UC 16, C1, Elaborează forme estetice pentru produse din

lemn)

Exerciţiul nr. 1. —Fişă de lucru—Reguli de stilizare

a. simetria/ritmul/repetiţia/ritmul/alternanţa/contrastul

b. Simetria este regula geometrică care determină forma aranjamentului

decorativ prin simetrie

Alternanţa este regula decorativă prin care se formează aranjamente

decorative pe baza repetării alternative a două sau mai multe motive

Repetiţia este regula decorativă bazată pe aşezarea repetată a aceluiaşi

motiv decorativ

Contrastul este regula decorativă care foloseşte aşezarea inversă a poziţiei a

două motive decorative sau utilizează diferenţele mari de culori

Ritmul este o regulă a esteticii care stabileşte într-un aranjament distanţele

dintre motivele decorative

Exerciţiul nr. 2. —Fişă de evaluare—Regulile compoziţiei

Reguli de stilizare: geometrică, simetrie/alternative/repetată/ inversă, culori/

distanţele

Exerciţiul nr. 3. —Lucrare de verificare—Proporţiile

Criteriile de evaluare sunt: claritatea exprimării(30%), prezentarea tematică a

conţinuturilor(30%), utilizarea bibliografiei suplimentare(30%)

Exerciţiul nr. 4. —Fişă de lucru—Cromatica şi estetica produsului

- prezentarea rezultatelor într-un alt format

2. Exerciţii (UC 16, C2, Concepe ornamente şi aranjamente

decorative pentru decorarea mobilei)


62


Exerciţiul nr. 5 —Probă scrisă—Descrierea ornamentelor geometrice

Nr. Tip ornament Element constructiv Tehnica execuţie

1 Crestături pe canturi Canturi libere lăzi, blidare,cadre mese, scaune, picioare în formă de taburete, capete de paturi, spătare de scaune

sculptură

2 Rozete crestate Capitele, panouri, frize, tăblii, picioare

sculptură

3 Steluţe crestate Frize, lezene, feţele stâlpilor, cadre de scaune, mese

Crestarea lemnului

4 Gulere crestate Stâlpi, legături, lezene, picioare sculpturăExerciţiul nr. 6 —Probă practică—Aplicarea regulilor de stilizare

Reprezentare grafică a ornamentelor

Exerciţiul nr. 7 —Probă practică—Diagrama

Rezolvare: frunza de acant, ovuri, flori gotice, rozete, torsade, steluţe, puncte de

diamant, scoica, atlant, arabescuri.

Exerciţiul nr. 8 —Fişă de lucru—Descrierea ornamentelor din arhitectură

Cariatida – element decorativ inspirat din arhitectura artei antice greceşti, cu rol de

susţinere(picioare), folosit ca montanţi, înlocuitori de stâlpi şi coloane, prelucrate prin

sculptură şi având un relief complet

Coloanele – elemente constructive cu rol funcţional şi decorativ foarte important

pentru arhitectură; în mobilier au fost adaptate pentru funcţiuni de susţinere, picioare,

montanţi, stâlpi, lezene

Frontonul – partea centrală a unei corniţe cu rol de a împodobă cornişa dulapurilor,

spătarelor, canapelelor, uşilor, ferestrelor, alcătuit din arce de cerc, combinate cu linii

drepte sau mixte, cu acanturi, volute, cartuşe, ghirlande, figuri de animale

Arcadele – elemente specific arhitectonice preluate şi prelucrate pentru mobilă, cu

rol funcţional de a face legătură între două coloane, doi pilaştri, doi baluştri, formarea

cornişelor, a frontoanelor, nişelor


Imaginea Elementul decorativ

5 cariatida

3 coloane

2 fronton

1 arcade

4 pilaştrii

63


Pilaştrii – au întrebuinţare specifică de acoperire şi împărţire verticală a unor canturi

de panouri, aplicaţi pe suprafeţele unor obiecte, dulapuri, bufete, comode, biblioteci,

având o formă asemănătoare cu o coloană, dar cu grosime de ¼ din înălţimea lor,

secţiunea transversală fiind dreptunghiulară sau uşor arcuită

Exerciţiul nr. 9 —Fişă de evaluare—Motive decorative

a. Reprezentare crestături geometrice

Reprezentare acanturi, denticule, ovuri

Reprezentare acanturi, volute, bastonaşe decorative

b. Domenii de inspiraţie:

Crestături, denticula,voluta, bastonaşe decorative, ovuri - ornamente geometrice;

Acanturi – ornamente din domeniul vegetal

Exerciţiul nr. 10 —Fişă de evaluare—Motive decorative

Reprezentare scoică(ornament central), acant, volute, laba de leu.

Reprezentare diferite ornamente

Sursa de inspiraţie: scoica, laba de leu - regnul animal, acant – domeniul vegetal,

volute – ornamente geometrice

Exerciţiul nr. 11 —Test de evaluare—Realizarea ornamentelor

A:1—a, 2—b, 3—c; B:

Element constructiv

Reprezentare grafica

A.arcadă

B. fronton

C. coloană

D. pilaştrii

E. baluştrii

A.

B.

C.

D.

E.

3. Exerciţii (UC 16, C3, descrie evoluţia stilurilor de mobilier)

Exerciţiul nr. 12—Fişă de lucru—Recunoaşterea stilului chinez.

a. 1, 2, 3, 4


64


b. Abanos, trandafirc. Finisare cu lacuri colorate, transparente sau opace

Exerciţiul nr. 13—Fişă de lucru—Identificarea stilurilor de mobilier

a. 1 - indian, 2 - chinez, 3 - Biedermaier, 4 – Ludovic al XV lea(Rococo)

b.

Stilul de mobilier Caracteristici

Stilul indian – ornamentaţie foarte bogată şi fin executată, plină de

fantezie, cu multe motive geometrice şi vegetale

– mobila mai săracă din punctul de vedere al sortimentelor,

mult mai scundă decât cea asiriană

– mesele mici şi joase

– tronurile foarte importante şi foarte variate, bogat sculptate

pe toate suprafeţele elementelor constructive, cu

ornamente traforate şi aurite, ori cu incrustaţii din aur şi

fildeş

– împodobire cu picturi decorative şi lacuri chinezeşti

Stilul chinez - originalitate în arta mobilei

- produse: taburete, mese, pătrate sau rotunde şi joase, pat

cu baldachin, etajere, paravanre, bănci adânci, dulapuri ca

nişte etajere

- lemn de abanos, trandafir şi alte specii exotice

- ornamentaţie originală, cu scene din viaţa omului, cu

elemente animale fantastice, multe elemente vegetale

- caracteristica principală este lăcuirea şi folosirea

incrustaţiilor din fildeş, sidef şi aurirea

- au folosit lacuri negre, galbene, roşii şi verzi

- nu au întrebuinţat tapiţeria, ci numai perne pentru şezut

Stilul Biedermaier - a apărut în Germania şi în Austria, la Viena

- elemente estetice, constructive şi funcţionale mai

apropiate de cerinţele generale ale societăţii

- mobilier mai confortabil, mai simplu, dar elegant, mai ieftin,

mai redus ca dimensiuni, cu o utilitate practică funcţională

mai generalizată, adaptată cerinţelor şi dimensiunilor


65


locuinţelor obişnuite ale oamenilor

- caracteristici principale: formele simple ale elememtelor

constructive, suprafeţele plane conturate cu uşoare linii

curbe în combinaţie cu linii drepte, fără profile şi fără

ornamentaţie sculptată, ci numai una plană, redusă

realizată prin fileuri şi intarsie

- precizie de execuţie excepţională. Acurateţă şi ăplaneitate

perfectă a suprafeţelor furniruite cu mahon, cireş şi nuc

Stilul Ludovic al

XV lea

- tâmplăria artistică a devenit o meserie de cea mai înaltă

tehnicitate, cu reuşite constructive şi de prelucrare a

lemnului dintre cele mai reuşite

- mobilierul are caracter mai puţin oficial, adecvat cerinţelor

de lux, de comoditate

- elemente subţiri şi curbe în mai multe planuri, cu îmbinări

ascunse

- apreciate a fost mobilierul de şezut şi de odihnă,

comodele, mesele de scris pentru femei, oglinzile şi

obiectele de toaletă

- tapiţeria nu acoperă întregul obiect, ci numai şezutul şi

spătarul propriu-zis

- aspectu exterior este total decorativ, construcţia fiind foarte

ingenios ascunsă

- s-a urmărit o funcţionalitate mai legată de cerinţele

confortului şi de intimitatea locuinţei particulare

- tehnica de execuţie foarte dezvoltată

- s-au preferat sculptura în lemn, intarsia şi aurirea,

mozaicul din furnire, motivele în formă de şah şi fileurile de

intarsie

- au dispărut legăturile inferioare ale picioarelor de mese,

scaune, fotolii, mese console

- pe braţele obiectelor de odihnă au pe braţe o pernă de

tapiţerie pentru confort

- măiestrie în îmbinarea picioarelor subţiri şi curbe cu cadrul


66


obiectelor de şezut şi şi odihnă

- spătarele erau curbe după forma corpului omenesc

- unele şezuturi erau rotunde

- braţele canapelelor şi fotoliilor sunt retrase, mai scurte,

pentru a permite aşezarea comodă a femeilor îmbrăcate

cu rochii în crinolină

- intarsia a început să înlocuiască marchetăria

- materiale de tapiţerie folosite: catifea, stofe, mătăsuri de

culori deschise

c. finisare cu lacuri chinezeşti şi lacul vernis Martin la stilul Ludovic al XV le

Exerciţiul nr. 14 —Fişă de lucru—Identificarea stilurilor de mobilier.

a. stilul Ludovic al XV lea(Rococo)

b. forma obiectelor:

- linii şi suprafeţe curbe în mai multe planuri

- forme pline de eleganţă şi fantezie

- tapiţeria acoperă numai şezutul şi spătarul propriu-zis

- aspect exterior total decorativ

- funcţionalitatea mai legată de cerinţele confortului şi de intimitatea locuinţei

c. structura elementelor constructive:

- elemente constructive lungi, subţiri şi curbe, cu secţiuni transversale formate

din multe linii curbe

- materii prime: stejar, nuc, fag, mahon, palisandru, frasin

- colorare cu lac negru, auriu, alb

- folosirea furnirelor, intarsia, aurirea

- sculptură în lemn

- fără legături inferioare ale picioarelor

- picioare subţiri şi curbe

- spătare curbe, scunde

- şezuturi rotunde

- braţele fotoliilor, scaunelor retrase

- placare cu elemnete decorative

- tehnica marchetăriei înlocuită de intarsie


67


- plăcile meselor din marmură

- la tapiţerii catifea, stofe, mătăsuri de culoare deschisă

- finisare cu lacuri chinezeşti

d. ornamentaţia:

- delicaţă şi mai puţin bogată, dar echilibrată şi armonioasă

- inspirată din cochilii de scoici şi acanturi

- finisare prin aurire, bronzări şi lăcuire

- predomină linii curbe-litera C şi S

- combinare de ornamente: acant, scoici, volute

- tehnici: sculptura, intarsia, incrustaţii cu motive geometrice din lemn, faianţă,

porţelan

- feronerie din bronz şi aramă

- profile fine, lucrate în lungimeaentelor constructive

- piciorul de căprioară avea copite cu sabot din bronz ornamentat cu acanturi şi

volute

Exerciţiul nr. 15—Studiu de caz—Identificarea stilurilor de mobilier

a. stilul renaştere

b. caracteristici:

- aşezarea pe orizontală a volumelor care alcătuiesc un corp de mobilă

- socluri masive, bogat profilate sub care se montau picioare scurte

- ornamente influenţate din arhitectură, frontoane, coloane şi pilaştrii, profile,

arcade

- picioarele meselor în formă de coloane, baluştrii strunjiţi

- tehnica sculpturii predomonă

- canturile plăcilor sunt profilate

Exerciţiul nr. 16—Fişă de autoevaluare—Asemănări şi deosebiri ale stilurilor de

mobilier

1-rococo 2-baroc

Asemănări: sunt stiluri ale epocii moderne, sunt întrebuinţate linii şi suprafeţe curbe

Deosebiri: ornamentaţia stilului rococ, care este mai delicată şi mai puţin bogată

decât a stilului baroc, masivitatea şi greutatea produselor din stilul baroc, folosirea


68


cochiiliilor de scoici şi acanturi de diferite forme în ornamentaţie la stilul rococo şi

ornamentaţia preluată şi adaptată din arhitectură la stilul baroc

Exerciţiul nr. 17—Fişă de lucru—Identificarea stilurilor de mobilier

a. Stilul Empire

b. Caracteristici:

- picioarele fotoliilor se prelungesc fără întrerupere până sub braţe, susţinând şi

braţele

- aplică din bronz cizelat, aurit sau patinat

- motive florare, aranjamente din furnire

- şezut rotund, cu partea din faţă puţin curbă în afară

- spătar de formă gondolată

- braţe tapiţate, susţinute de picioarele din faţă

- picioarele din faţă ale scaunelor strunjite

- picioarele meselor curbate în acoladă, cu volute la partea superioară

- cornişă lată la partea superioară a dulapului

Exerciţiul nr. 18——Fişă de lucru—Identificarea stilurilor de mobilier

a.

1- chippendalle 2- regence 3 – empire 4 – Ludovic al XV lea 5 – clasic englez

b.

1- spătar format din elemente curbe şi plăci traforate, şezut tapiţat, cu cuie decorative

de tapiţerie vizibile, picioare curbe, în formă de S frumos alungite, sculptate la partea

de jos cu labe de leu, iar partea supoerioară cu acanturi şi volute

2- picior de căprioară lung, subţire, uşor curbat în acoladă, centură şi cadru profilate

şi conturate în acoladă

3- fotolii largi şi adânci, şezut scund, cu partea din faţă puţin curbă în afară, spătar

dreptunghiular

4- spătar curbat, cu îmbinări vizibile între elementele verticale şi orizontale, la partea

centrală un ornament sculptat în formă de scoică, volute, acant, prelungite în dreapta

şi în stânga, lezut tapiţat, de formă trapezoidală, picioare subţiri de căprioară

terminate la partea inferioară cu elemente cilindrice din bronz

5- spătar fără tapiţerie, şezut tapiţat şi peste cadru, picioare montate sub cadru,

spătar format din placă traforată


69


c.

regence, Ludovic al XV lea, Chipandale, clasic englez, Empire

Exerciţiul nr. 19—Fişă de lucru—Identificarea stilurilor epocii moderne.

a. 1- chippendale, 2 – clasic englez, 3 – regence, 4 – empire

b.Stilul de mobilier Caracteristici

Chippendale – S-a dezvoltat în Anglia sub influenţa stilului Ludovic al XV-

lea din Franţa

– Ornamentaţie mai redusă de influenţă gotică

– Stil mai simplu şi mai sărac în elemente decorative, cu un

aspect constructiv vizibil

– Linia curbă este foarte judicios şi echilibrat întrebuinţată la

unele elemente constructive şi decorative

– Mobilier original, foarte elegant, cu elemente decorative

simetrice, sculptate şi traforate în plăci de lemn

– Este marcat şi de influenţe chineze cu tapiţerii mai puţine

– A folosit şi elemente constructive strunjite, precum şi

marchetăria alcătuită din elemente decorative geometrice

– Spătarul scaunelor este construit din elemente curbe, plăci

traforate, baghete rotunde şi traverse orizontale curbate

– Şezutul de obicei tapiţat sau executat din împletitură de

trestie, tapiţeria acoperea şi cadrul scaunelor sau fotoliilor,

dar cuiele decorative de tapiţerie erau vizibile

– Picioarele obiectelor de mobilier erau în majoritatea

cazurilor curbe ca un S alungit, sculptat la partea de jos cu

labe de leu, iar partea superioară cu acanturi mai simple şi

volute


70


– S-au realizat şi picioare strunjite sau prismatice, cu legături

între ele

– Braţele fotoliilor erau curbe, uneori tapiţate, fiind susţinute

de suporţi în formă de consolă

Clasic englez - Creatori renumiţi: Robert Adam, George Hepplewithe,

Thomas Sheraton

- Adaptarea unor forme şi ornamente ale mobilierului

francez Ludovic al XVI-lea şi celor antice greco-romane

- Mobilier simplu dar foarte elegant, echilibrat cu forme

clare, bine definite, lucrate cu o deosebită acurateţe, fineţe

şi cu o îndemânare profesională remarcabilă

- Îmbinare armonioasă între liniile drepte şi cele curbe

- ornamentaţie fină, discretă, judicios plasată, lucrată prin

sculptură pictură şi intarsie

- caracterul utilitar al mobilierului

- s-a proiectat pentru prima dată garnitura mobilierului

pentru sufragerie: masă prelungitoare, scaune, bufet,

vitrină, servantă

- ornamente din vechea artă greco-romană, pictate pe

suprafeţe

Regence - marchează trecerea de la stilul Ludovic al XIV-lea la

Ludovic al XV-lea

- tendinţă pronunţată de schimbare a caracterului regal şi

oficial al barocului francez

- se folosesc linii şi planuri mai mlădioase, elemente

constructive mai subţiri, curburi mai îndrăzneţe, mobilier

uşor şi mai intim

- dispare aspectul solemn, mobilierul devine mai elegant, cu

un confort mai pronunţat, devine mai feminin

- apar forme de obiecte cu suprafeţe curbe, atât în planul

orizontal, cât şi în cel vertical

- a apărut cel mai frumos picior pentru mese şi scaune,

numit ,,picior de căprioară”, lung, subţire, uşor curbat în


71


acoladă, sculptat la partea de jos în formă de copită de

căprioară sau cu volute combinate cu acanturi, mărginit în

lungime cu bastonaşe decorative fine

- lemnul exotic se combină cu bronz

- obiectele de mobilier devin mai mici, mai uşor de manevrat

şi mai comode

Empire - a apărut în Franţa la începutul secolului al XIX-lea ca o

tendinţă de preamărire şi cinstire a domniei lui Napoleon I

- a avut un caracter oficial, mobilierul fiind realizat pentru

palatele regale, edificiile publice

- interes pentru aspectul artistic al m obilierului

- s-au folosit linii şi planuri drepte, forme curbe şă

ornamentaţie mai deosebită şi mai redusă, mai mult

aplicată

- forma mobilierului are un aspect arhitectural cu cornişe,

socluri, frontoane, coloane cu capitele şi piedestale antice

romane, linii verticale bine distincte care mărginesc

suprafeţele plane

- picioarele din faţă ale scaunelor cu braţe şi cele ale

fotoliilor se prelungesc fără întrerupere până sub braţe,

susţinându-le

- s-au folosit aplice de bronz, aranjamente de furnire,

incrustaţii din amarant, plăci de acajou, abanos

- s-au folosit cariatide ori semicariatide coloane antice fiind

adesea întrebuinţate şi ca piciaore

- un element decorativ simbol a fost litrera N lucrată în

bronz, aşezată în mijlocul unei embleme cu arme,

înconjurată cu alte ornamente

c.La stilurile clasice engleze, un mobilier original, uşor practic şi utiliatarLa stilul Empire finisare cu lacuri de culori închise, chiar negre, de multe ori şi cu lemn de abanos

Exerciţiul nr. 20—Fişă de evaluare— Clasificarea stilurilor de mobilier.


72


Perioade istorice Stiluri de mobilier

Stilurile popoarelor vechi Egiptean, Caldeo-asirian, Indian, Chinez,

japonez

Stilurile antice Grec, roman

Stilurile evului mediu Bizantin, islamic, romanic, gotic

Stilurile epocii moderne Renaştere, Baroc italian, , Ludovic al

XIV–lea, Regence, Ludovic al XV-lea,

Chippendale, Ludovic al XVI-lea, Clasic

englez, Empire, Biedermeier

Exerciţiul nr. 21—Test de autoevaluare—Mobilier stil.

Destinaţia – şedere; construcţia - fixă, din cadre; tapiţeria; situaţia de

funcţionare(poziţia de relaxare); lăţimea şezutului şi a spătarului, înălţimea braţelor;

confortul

Exerciţiul nr. 22—Lucrare de verificare—Evoluţia artei europene.

Criteriile de evaluare sunt:

- claritatea exprimării (30%);

- prezentarea tematică a conţinuturilor(30%);

- utilizarea bibliografiei suplimentare(30%).

Exerciţiul nr. 23—Lucrare de verificare—Tipuri de finisaje.

a. tipul finisajului: bronzare şi pictare, aurire, lăcuire şi pictare, argintare, lemn

şi ţesătură, lemn tatuat digital

b. materiale de finisare:ceară, lac, bronz, argint

Exerciţiul nr. 24—Lucrare de verificare—Caracteristici stiluri de mobilier

Stilul de mobilier Caracteristici principale/ elemente de noutate

Renaştere Picioare scurte labă de leu sau bile turtite

Ludovic al XIV-lea Tehnica marchetăriei

Picioare curbe în acoladă terminaţii labă de leu,

comode cu burtă

Scaune fără legături inferioare

Regence Picior de căprioară


73


Ludovic al XV-lea Combinaţii de ornamente scoică, acant, volută

Ludovic al XVI-lea Picioare lungi şi drepte, uşoare, cu secţiune

circulară, cu caneluri exterioare

Clasic englez Spătar fără tapiţerii, tapiţeria şezutului acoperea şi

cadrul

Mese cu plăci prelungitoare, birou cilindru

Empire Ornamentaţia în contrast cu fondul închis pe care

se aplică

Ornamente aplice de bronz

Taburete cu picioare în X şi şezut tapiţat

Biedermaier Forme simple

Suprafeţe plane

fotoliilor c braţe în volută

picioarele din spate curbate în formă de gondolă

Colonial Elemente decorative ale antichităţii greco-romane

Elemente constructive subţiri

Exerciţiul nr. 25—Lucrare de evaluare—Stiluri antice

a. roman

b. inspirată din arhitectură, de la greci, frunza de acant, elemente strunjite,

animale, corp uman, ghirlande, lujeri, rozete, sculptate

4. Exerciţii (UC 16, C4, Precizează caracteristicile stilurilor româneşti)

Exerciţiul nr. 26—Fişă de lucru—Identificarea stilurilor româneşti

a. A - Stilul românesc brâncovenesc

b. Caracteristici:

- elemente constructive masive

- linii şi planuri drepte amestecate cu elemente bizantine: arcade semirotunde,

arce vârf de lance, stâlpi cu capitel de soclu, rame cu tîblii

- aspect de mare stabilitate, cu legături solide şi consolidări trainice între

elementele constructive

- conceput pentru biserici, mânăstiri, curţi, case boiereşti

- cuprinde scaune, jilţuri domneşti, scaune arhiereşti, strane, uşi, candelabre

- piciore drepte cu secţiune pătrată sau poligonolă


74


- finisare de obicei în culoarea naturală a stejarului, metoda ceruirii

c.1 – rozete crestate

2 – crestături cu diamant

3 – torsade

4 – arcade semirotunde

5 – punct de diamant

Exerciţiul nr. 27—Fişă de lucru—Definirea stilurilor româneşti

a. 1-iconostas şi tetrapod 2–birou bizantin 3-jilţ regina Maria 4- jilţ

b.

- Ornamentaţie originală, alcătuită din elemente vegetale, unele figuri de

animale sau păsări, în amestec cu acanturi mai deosebite, toate prelucrate

prin sculptură

- Îmbinarea elementelor decorative populare cu cele de influenţă bizantină sau

arabă

- Rozete rotunde sau stelate, înconjurate cu torsade sau cu crestături din arta

populară românească

- Impletituri sculptate în lungimea elementelor

- Ornamente pe întreaga suprafaţă a elementelor decorative

Exerciţiul nr. 28—Fişă de lucru—Reprezentarea obiectelor de mobilier specifice

stilurilor româneşti.

a.

1 – blidar 2 – ladă 3 – masă 4 – taburet

b. reprezentare obiect specific

c.

- strâns legat de meşteşugurile populare pentru prelucrarea lemnului

- majoritatea elementelor constructive sunt crestate decorativ

- spătare fixate direct în placa şezutului

- picioarele scaunelor sunt rotunde în cele mai multe cazuri fiind fixate în placa

masivă a şezutului fără legături

- scaunele nu au cadre sub placă

- plăcile meselor sunt dreptunghiulare sau pătrate, uneori rotunde şi ovale

- mesele au câte 3 sau 4 picioare fixate direct în placă cu cep strîpuns


75


- tehnica de prelucrare în general rudimentară

Exerciţiul nr. 29—Fişă de evaluare—Obiecte de mobilier specifice stilurilor

româneşti.

a. 1 –bancă 2, 3 – lăzi 4 - blidarb.Banca – picioarele sunt drepte, cu secţiunea transversală pătrată, sub şezut este

o ladă pentru păstrare diverse obiecte

Lada – formă prismatică, cu capac drept, pereţii laterali din scânduri

Blidarul – lucrat din lemn masiv, are formă de etajeră fixată pe perete, cu un

pronunţat caracter decorativ

c.

- Crestături pe muchii, răzete crestate, colţişori şi steluţe crestate, gulere crestate,

torsade

- Frunze de trifoi cu patru foi, frunză şi ghindă de stejar

- Şarpe, solzi de peşte

5. Exerciţii (UC 16, C5, Stabileşte tehnici specifice de

ornamentare pentru un produs finit)

Exerciţiul nr. 30—Studiu de caz—Executarea ornamentelor

a. caracterul plan 1, .2. 3. 4, 5 ; cu relief: 6

b. ornamentele plane: sunt determinate de un contur al formei lor ;i aspectul

colorostic, cele mai multe se realizează prin intarsie, dar şi prin marchetărie şi

pictură decorativă, impresionează prin frumuseţea desenului, prin culoarea

naturală a furnirelor, prin desenul fibrelor furnirelor, culorile se obţin prin

combinarea, armonizarea şi nuanţarea lor, au caracter geometric sau sunt

inspirate din elemente vegetale, animale

ornamente cu relief: au formă de relief sau adâncime faţă de suprafaţa de

fond pe care se lucrează sau se aplică, implică tăierea lemnului în volume şi

linii de mişcare în toate direcţiile, sunt alcătuite din planuri şi volume


76


geometrice prin stilizare, au un relief modelat executat prin sculptură şi tehnica

lucrărilor de tâmplărie

c. tehnici de ornamentare: intarsia, pictarea, pirogravarea, sculptura

Exerciţiul nr. 31—Studiu de caz— Metode de decorare plane.

a.

1. copierea şi alegerea lemnului

2. tăierea fiecărei piese şi marcarea

3. nuanţarea culorii prin ardere cu nisip

4. finisarea detaliilor

5. aplicarea lacului în trei straturi

6. lipirea pieselor

b. Mijloacele necesare: lemn, bandă abrazivă, adeziv, lac

Exerciţiul nr. 32—Studiu de caz—Tehnici de ornamentare în relief

a. tehnica de ornamentare: sculptura; scopul: împodobirea obiectelor de mobilier

şi a altor produse din lemn cu diferite forme decorative ornamentale pentru ca

obiectele să devină mai frumoase, mai plăcute şi mai apropiate de simţul

estetic al omului

b. caracterul ornamentelor executate: modelat cu relief sau adâncime faţă de

suprafaţa pe care se lucrează; modelate cu relief, săpate în adâncime,

aplicate

c. modalităţile de realizare a ornamentelor: în lemnul elementelor constructive pe

care le împodobeşte ornamentul sau separat din alt material şi aplicate ulterior

pe elementele constructive pentru are au fost executate, prin încleiere

d. tehnica de lucru folosită: manual, cu dălţi de sculptură, cu maşini unelte

speciale pentru unele fraze

Exerciţiul nr. 33—Studiu de caz—Tehnici de decorare

a. tehnica de ornamentare aplicată: pirogravura, constă în gravarea liniară a

conturului şi liniilor de mişcare ale ornamentelor

b. principiul de lucru: cu ajutorul unor aparate electrice de pirogravură, care

încălzesc până la roşu un ac metalic cu care se gravează prin ardere

ornamentele desenate pe suprafeţe

c. domenii de utilizare: mobilier popular şi lucrări de artizanat


77


Exerciţiul nr. 34—Fişă de lucru —Modelarea în relief

a. sculptură/dălţi pentru sculptură

b. tăiat/fasonat/modelate/linii/planuri

c. oţeluri

d.

1- corpul de formă dreaptă, încovoiată, îngenuncheată, evazată

2- tăişul sau gura

3- unghi de tăiere

4- umărul dălţii

5- coada

Exerciţiul nr. 35—Fişă de lucru—Faze de lucru pentru sculptură


78


Exerciţiul nr. 36—Fişă de lucru—Tehnici de decorare

a. succesiune logică de realizare a lucrării decorative:


Faze de lucru

1. Pregătirea tehnică şi materială a lucrării.

2. Reproducerea desenului pe piesă.

3. Tăierea conturului ornamentelor.

4. Degroşarea ornamentelor.

5. Modelarea reliefului în faza finisării.

6. Controlul lucrării.

3. Tăierea conturuluiornamentelor

5. Modelarea ornamentelor

6.Controlul lucrării.

Tăierea propriu—zisă a conturului.Degroşarea şi netezirea fondului din jurul ornamentului.

Degroşare.Degajarea planurilor de relief în ordinea lor.Modelare definitivă.Netezire definitivă.Finisarea lucrării.

Se verifică forma ornamentului şi stilul.Se verifică execuţia şi gradul de fineţe.Se compară cu modelul.

79


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

8 2 11 1 14 13 3 7 6 10 9 12 5 4

b. tipul ornamentelor realizate: plane

c. Descrierea din punct de vedere estetic a ornamentaţiei:

- Ornamentaţia impresionează prin frumuseţea desenului ornamentului, prin

culoarea naturală a materialelor din care se execută, prin desenul fibelor.

d. materiale şi mijloace folosite pentru realizarea ornamentului:

- maşina de traforaj, maşini de şlefuit, tejghea de tâmplărie, menghine mici,

dispozitive de presare şi încleiere manuală, compas de trasat, şublere, dălţi,

pensule, adeziv, lac

e. faze de lucru identificate:


80

1. studierea desenului

2. descompunerea desenului în părţi de lucru

3. alegerea materialelor lemnoase

4. traforarea materialului

5. asamblarea elementelor

Exerciţiul nr. 37—Fişă de evaluare— Tehnici de decorare.

a. ornamente plane: 2, 3, 4, 5; ornamente modelate: 1, 6.

b. tehnici de decorare folosite:1, 6 – sculptura, 2 – pirogravura, 3 – pictura

decorativă, 4, 5 - intarsia

Exerciţiul nr. 38—Fişă de lucru— Modelarea trandafirului-mozaic

a. Traducere:

,, Modelând un trandafir prin intarsie simplă

Este acesta cel mai bun mod?

Este acesta cea mai bună modalitate?

Nu, este modul în care procedăm noi.......

Asta nu înseamnă că e cea mai bună modalitate pentru tine......Încercaţi câteva

modalităţi până când o veţi găsi pe cea mai potrivită pentru dumneavoastră.

Începem prin lipirea modelului pe placă; folosim adeziv

Alegem/selectăm culoarea şi modelul ce trebuie decupat

Bucata cu care lucrăm este decupată din tipar

Folosim un ferăstrău cu lăţimea de 20”

După ce bucata este tăiată/decupată, se înlătură modelul

Partea netăiată a modelului se desface/dezlipeşte şi se foloseşte pe următoarea

piesă

Modelul este apoi transferat pe următoarea bucată de lemn/piesă a proiectului

Fiecare piesă de lemn este adăugată pe suport aşa cum a fost tăiată

Tăierea continuă

Proiectul terminat/tăiat/făcut în întregime

Resturile de adeziv/lipici sunt îndepărtate de pe piesele tăiate

Proiectul după ce adezivul a fost îndepărtat

Frunzele sunt marcate pentru a le face mai mici la grosime

Frunzele sunt tăiate, şlefuite pentru a obţine grosimea dorită

Grosimea frunzei a fost redusă pentru a adăuga adâncimea proiectului/pentru a

reliefa diferenţa dintre foare şi frunză

Petala primei flori este modelată prin şlefuire pe suprafaţa exterioară

Această modelare reliefează diferenţa dintre petalele florii

A doua petală este modelată din nou prin şlefuirea suprafeţei/marginii exterioare

Cea de a treia piesă este rotunjită pentru a oferi o boltă exterioară/curbare

Această piesă este rotunjită din stânga şi foarte puţin din dreapta

Observaţi că a treia piesă pare să fie sub piesa din dreapta

Această piesă se adânceşte în partea de jos/inferioară şi iese în relief în partea de

sus

Partea curbată de sus a piesei e modelată din nou din exterior spre interior

Amintiţi-vă că această petală este inversată din prima petală

Cea de a şasea petală formează spatele centrului trandafirului

Este din nou formată prin şlefuirea din exterior spre interior

Cea de a şaptea petală e formată în acelaşi fel

Cea de a opta petală le urmează

Cea de-a noua petală este formată în acelaşi fel, dar datorită mărimii trebuie şlefuită

cu o unealtă

A noua petală e aşezată în locul său

Centrul trandafirului este rotunjit astfel încât să se potrivească cu petalele din jur

Petala de jos e marcată să se potrivească cu cele anterioare

Este apoi modelată să fie şlefuită dinspre exteriorul centrului

Se modelează cu o parte rotunjită în jos pentru a da senzaţia unei căderi

O maşină de şlefuit e folosită pentru şlefuirea finală şi pentru a netezi marginile

Fiecare piesă este finisată prin şlefuire

O atenţie deosebită trebuie acordată netezirii marginilor

Maşina de şlefuit funcţionează bine pentru a urma conturul petalelor

Procesul de finisare a florii este încheiat

O linie uşoară/trasată uşor cu creionul marchează venişoarele pe lemn realizate prin

ardere

Venişoarele sunt arse pentru a da mai multă dinamică/autenticitate frunzei

Trandafirul e gata să fie lipit

Linia exterioară este marcată pe panoul de susţinere/suport

Este apoi decupat

Pe trandafir nu adăugăm adeziv, ci doar pe suport

Un strat de adeziv este arătat pe spate(pe panoul pe care urmează să fie lipit

trandafirul)

Floarea este aşezată pe suport/panou

Trebuie să avem grijă ca fiecare piesă să fie bine fixată pe suport

După ce s-a uscat adezivul, suportul este ajustat/netezit şi faţetat

Folosim lac pentru a finisa produsul

Considerăm că banda abrazivă este cea mai bună pentru noi pentru că este ieftină şi

nu are scame

Aplicăm lacul cu o pensulă începând de la margini

Lacul intră în trandafir pentru a acoperi totul/pentru o acoperire completă

Apoi ştergem excesul de lac de pe suprafaţă

Presiunea scăzută a aerului topeşte lacul care e în surplus

Trandafirul este gata”

b. Prezentare în alt format

c. Completare spaţii libere:

1. modelat

2. placă suport, adeziv, model, material lemnos, ferăstrău, maşina de şlefuit,

creion, aparat de pirogravat, lac, bandă abrazivă, pensulă

3. bandă-maşina de şlefuit

4. marcare şi tăiere la grosime a frunzelor

9. BIBLIOGRAFIE

Gh. Ţăranu, R. Ţăranu„Stiluri de mobilă şi tehnica executării decoraţiunilor”, E.D.P. R.A. Bucureşti, 1995

Paul Atterbury, Lars Tharp„Enciclopedie ilustrată-Antichităţi”, Editura M.A.S.T., 1998 şi 2003

St. Vrînceanu, V. Năstase, R. Ţăranu

„Desen tehnic şi ornamental în industria lemnului”, E.D.P. Bucureşti, 1999

*** Reviste şi pliante de specialitate

Carol Căpiţa, Alin Ciupală,,Istoria artei şi arhitecturii”- MEC, PIR, 2005

Afdriana Botez-Crainic,,Istoria artelor plastice”, vol.1 şi 2, EDP – RA Bucureşti, 1995

Imhof Ulrich,,Europa luminilor”, Ed. Polirom, 2003

Wilkinson Richard

,,Ludovic al XIV-lea”, Franţa şi Europa,

1661-1715, Ed. All Bucureşti

J. Helie,,Mic atlas istoric al Timpurilor Moderne”

Ed. Polirom, Iaşi, 2001

Ivan Cismaru, Maria Cismaru,,Proiectarea şi fabricarea mobilei de

artă” S.C. Editura ,,Dealul Melcilor” SRL

Colectiv autori ,,Curriculum” pentru clasa a XII-a, nivel III,

domeniul : Fabricarea produselor din lemn,

Calificarea: Tehnician designer mobilă şi

amenajări interioare, MEC, CNDIPT

Colectiv autori ,,Standarde de pregătire profesională”,

clasa a XIIa, nivel III, domeniul : Fabricarea

produselor din lemn, Calificarea: Tehnician

designer mobilă şi amenajări interioare,

MEC, CNDIPT

.

SITE-URI WEB UTILE

www.artline.ro Istoria mobileiwww.mobi-cult.ro Mobilier de artă şi sculptatwww.art-mobirel.ro Mobilier de artă şi de cultwww.designul.camerei.ro Amenajări interioarewww.webby.ro Siteuri din categoria mobilierwww.ro.naturtrend.com Sculpturiwww.incasa.ro Solutii constructive produse din lemnwww.altavista.com motor de căutare pe care se pot găsi cuvinte cât şi

fotografii şi alte producţii media.www.google.com

motor de căutare foarte rapid şi simplu de utilizat.

http://mobilitalia.ro Produse din lemn

http://www.google.com/

http://www.altavista.com/

http://www.designul.camerei.ro/

http://www.artline.ro/

Date post:	01-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	gabriela-oncescu
View:	105 times
Download:	7 times

Conceptul de design.doc

Documents