Athenaeum Stoican Corina FB III Conceptul de curs valutar Cursul valutar reprezintă raportul de schimb între două valute care se compară în cadrul mecansimului cursului de schimb. Pe plan internaţional, simbolizarea monedelor naţionale se realizează printr-o denumire cu 3 litere (primele două semnifică ţara emitentă, iar a treia denumirea monedei respective). În practica internaţională se întâlnesc următoarele modalităţi de cotare: cotarea directă (incertă) prin care se determină numărul de unităţi de monedă naţională ce revine la o unitate de monedă străină. Această cotaţie se exprimă prin raportul: N = Monedă străină / Monedă naţională 1 Monedă străină = N * Monedă naţională (exemplu: în România: 1 EUR = 4,2513 ROL) Această modalitate de cotare se întâlneşte în majoritatea ţărilor. cotarea indirectă (certă) prin care se determină numărul de unităţi de monedă străină ce revine la o unitate de monedă naţionala. Această cotaţie se exprimă prin raportul: M = Monedă naţională / Monedă străină 1 Monedă naţională = M * Monedă străină (exemplu: în Anglia: 1 GBP = 1,5417 USD) Această modalitate de cotare se întâlneşte în ţări precum Anglia, ţările Zonei Euro, Canada, Irlanda, Australia, Noua Zeelandă.
Transcript
AthenaeumStoican CorinaFB III
Conceptul de curs valutar
Cursul valutar reprezintă raportul de schimb între două valute care se compară în cadrul mecansimului cursului de schimb. Pe plan internaţional, simbolizarea monedelor naţionale se realizează printr-o denumire cu 3 litere (primele două semnifică ţara emitentă, iar a treia denumirea monedei respective). În practica internaţională se întâlnesc următoarele modalităţi de cotare:
cotarea directă (incertă) prin care se determină numărul de unităţi de monedă naţională ce revine la o unitate de monedă străină. Această cotaţie se exprimă prin raportul:
N = Monedă străină / Monedă naţională 1 Monedă străină = N * Monedă naţională(exemplu: în România: 1 EUR = 4,2513 ROL)
Această modalitate de cotare se întâlneşte în majoritatea ţărilor.
cotarea indirectă (certă) prin care se determină numărul de unităţi de monedă străină ce revine la o unitate de monedă naţionala. Această cotaţie se exprimă prin raportul:
M = Monedă naţională / Monedă străină 1 Monedă naţională = M * Monedă străină(exemplu: în Anglia: 1 GBP = 1,5417 USD)
Această modalitate de cotare se întâlneşte în ţări precum Anglia, ţările Zonei Euro, Canada, Irlanda, Australia, Noua Zeelandă.
cotarea încrucişată (cross-rate): două monede care îşi exprimă cursul iniţial printr-o a treia monedă, îşi pot determina cursul între ele
Modalitatea de exprimare a cursului valutar este: 4,2412/684 EUR/ROL (1 EUR = 4,2412/684 ROL). EUR = valuta de bază (valuta cotată), ROL = valuta cotantă. 4,2412 reprezintă cursul la cumpărare (BID). El este privit prin prisma operatorilor pe piaţa valutară (în calitate de intermediari) şi este cursul la care se cumpăra valuta cotată contra valutei cotante. 4,2684 reprezintă cursul la vânzare (ASK), fiind cursul la care intermediarul vinde valuta cotată contra valutei cotante.
Diferenţa între cursul la cumpărare şi cel la vânzare s.n marjă (spread) şi reprezintă câştigul intermediarului (= 0,0272 = 272 puncte).
AthenaeumStoican CorinaFB III
În funcţie de puterea de cumpărare, starea de convertibilitate a monedelor naţionale şi de reglementările existente pe fiecare piaţă, există mai multe tipuri de cursuri: curs oficial (central) este stabilit de autoritatea monetară fiind mai apropiat sau mai îndepărtat de raportul valoric real dintre monedele care se compară
în ţările cu monedă convertibilă oficial = cursul la care se converteşte moneda naţională în mod obligatoriu de către autoritatea monetară (media ponderată a cursurilor de revenire pentru principalele grupe de bunuri şi servicii ce fac obiectul schimburilor între ţările ale căror monede se compară);
în ţările cu monedă neconvertibilă = este considerat un curs mediu interbancar recunoscut de banca centrală şi utilizat în diverse operaţiuni de decontare internă, la evaluări, raportări statistice.
curs de piaţă (curs economic, cursul zilei) = reflectă condiţiile pieţei, fiind determinat ca punct de echilibru între cererea şi oferta de valută de pe piaţă la un moment dat. Este un curs liber, variabil şi care se poate modifica de mai multe ori pe parcursul unei zile în principiu fără nici o limită a variaţiei de curs. curs internaţional = se stabileşte ca o medie a cursurilor practicate la un moment dat pe principalele pieţe valutare curs al bursei negre = este stabilit în afara reglementărilor legale
Factori de influenţă asupra cursului valutar
- factori interni (economici, financiar-monetari, psihologici, politici, militari)- factori externi (cererea şi oferta de valută)
factori economici: volumul şi structura producţiei, calitatea bunurilor şi serviciilor produse în cadrul unei economii, tehnologiile folosite, evoluţia productivităţii muncii, nivelul şi dinamica preţurilor.
Orice factor economic îşi transmite influenţa asupra cursului valutar prin preţ. Dacă indicele general al preţurilor şi tarifelor scade, aceasta înseamnă o creştere a puterii de cumpărare a monedei naţionale, ceea ce se reflectă în creşterea raportului de schimb al monedei naţionale faţă de o altă monedă cu care se compară, respectiv o influenţă favorabilă asupra cursului de schimb.
În caz contrar, creşterea indicelui general al preţurilor şi tarifelor va avea o influenţă nefavorabilă asupra raportului de schimb, moneda naţională pierzând din puterea de cumpărare.
Nivelul preţurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut - care generează oferta de bunuri şi servicii într-o economie şi cu inflaţia. Dacă într-o economie ritmul anual de creştere a preţurilor este de 2-3%, urmarea este stimularea activităţii economice, ceea ce se va reflecta într-o apreciere a monedei naţionale. factori financiar-monetari: nivelul ratei dobânzii, nivelul creditelor, masa monetară în circulaţie, situaţia finanţelor publice, situaţia balanţei comerciale.
Aceşti factori trebuie priviţi sub două aspecte: ca rezultat direct al activităţii economico-financiare a ţării respective şi ca posibilitate a băncii centrale de a modifica nivelul ratei dobânzii şi pe această bază masa monetară în circulaţie cu efecte asupra modificării cursului de schimb al monedei naţionale.
AthenaeumStoican CorinaFB III
Majorarea de către banca centrală a ratei dobânzii de refinanţare determină creşterea ratei dobânzii la băncile comerciale şi ca urmare scumpirea creditelor. Efectul va fi o scădere a cererii de credite şi reducerea masei monetare în circulaţie.
Într-o economie care funcţionează normal, reducerea masei monetare în condiţiile menţinerii constante a ofertei de bunuri şi servicii, are ca efect scăderea preţurilor şi implicit o creştere a puterii de cumpărare cu efecte favorabile asupra cursului de schimb al monedei naţionale.
Pentru ţările cu monedă convertibilă oficial, reducerea masei monetare pe piaţa internă se reflectă în reducerea ofertei de monedă naţională, iar dacă cererea pentru moneda respectivă este relativ constantă, urmarea este ca acea monedă devine mai scumpă, având loc o creştere a cursului de schimb al monedei respective.
Factorii financiari au în vedere situaţia bugetului de stat deoarece în cazul în care se înregistrează deficit bugetar, banca centrală va încerca acoperirea acestuia prin emisiune monetară. Dacă această operaţiune nu este însoţită şi de creşterea corespunzătoare a ofertei de bunuri şi servicii, urmarea va fi creşterea preţurilor cu efecte nefavorabile asupra cursului de schimb al monedei naţionale.
În cazul existenţei unei balanţe comerciale deficitare, autoritatea monetară va încerca procurarea resurselor necesare acoperirii decalajului dintre importuri şi exporturi, urmarea fiind o creştere a cererii de valută în condiţiile creşterii ofertei de monedă naţională, ceea ce va determina scăderea cursului de schimb al monedei naţionale. factori psihologici: influenţează direct cursul valutar pe pieţele unde funcţionează burse valutare şi cursul se determină pe baza reportului cerere/ofertă. Simple informaţii sau păreri cu privire la evoluţia cursului pe alte pieţe sau evoluţii ale preţurilor interne produc modificări imediate asupra cererii de valută influenţând cursul de schimb al monedei naţionale. factori politici: încrederea în conducerea ţării, în capacitatea acesteia de amenţine echilibrul economic, in(stabilitatea) politică concretizată în schimbări de guverne.
Toate aceste fenomene determină întărirea sau erodarea monedei naţionale, cu efecte favorabile sau nefavorabile asupra cursului valutar. factori militari: ori de câte ori într-o economie se produc fenomene de această natură (războaie, revoluţii etc.) activitatea economică este îndreptată către satisfacerea cu prioritate a nevoilor cu caracter militar şi de aceea încrederea în capacitatea economiei naţionale de a produce bunuri şi servicii de larg consum care să acopere masa monetară scade, ceea ce influenţează nefavorabil cursul de schimb al monedei respective. factori externi
Evoluţia unei anumite valute pe piaţa internaţională va infleunţa cusrul valutar al monedei naţionale deoarece prin intermediul cursului valutar se preiau la nivelul unei economii naţionale influenţele provenite din economiile cu care se compară moneda ţării respective. Existenţa unor stări conflictuale poate determina întreruperea pentru o anumită perioadă a relaţiilor comerciale dintre economia naţională şi o anumită zonă, ceea ce va produce dezechilibre la nivelul balanţei comerciale. Existenţa unui embargou într-o zonă învecinată determină reorientarea activităţii economice internaţionale, ceea ce va determina costuri suplimentare pentru economia naţională respectivă.
1.Indiferent de baza de comparatie, leul este moneda cea mai depreciata comparativ cu euro, toate celelalte trei monede avand performante mai bune decat leul.
2.In ultimii doi ani, cele patru monede din zona CEE au avut o evolutie relativ similara in fata euro insa amplitudinea a fost diferita, aceasta diferenta fiind generata de performantele economice diferite.
AthenaeumStoican CorinaFB III
Daca ar fi sa judecam lucrurile strict prin prisma decalajelor acumulate in ultimii doi ani intre leu si celelalte trei monede, pe termen scurt leul are un potential de apreciere de cel putin 2-3%.Argumentul contra ar fi acela ca Romania are si cea mai slaba performanta economica dintre cele patru tari, astfel ca nu este obligatoriu ca leul sa recupereze acest decalaj.
Evolutia principalelor 4 monede din zona CEE in fara euro
Pentru a analiza variatia principalelor patru monede din zona in fata euro, voi lua in considerare doua date de referinta - ianuarie 2008 si februarie 2009, motivul fiind acela de a observa cum stau acum aceste monede in comparatie cu nivelurile de dinainte si din momentul de maxim al crizei.
Comparativ cu ianuarie 2008, in acest moment leul este cu 10.3% mai slab, zlotul polonez s-a devalorizat cu 7.3% iar forintul maghiar cu 1.1%. Coroana ceha este cu 2.7% mai puternica. In aceeasi perioada, dolarul a castigat 8.7% in fata euro.
Lucrurile stau insa complet diferit daca baza de comparatie este luna februarie 2009. Astfel, leul este acum cu 4.9% mai puternic, coroana ceha a castigat 9.8%, forintul maghiar 11.5% iar zlotul 16.5% in fata euro, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.
Factori care influenteaza evolutia leului
Deficitele interne si externe
Deficitul intern: anul trecut, Romania a inregistrat un deficit bugetar de 7.4%, relativ similar cu inregistrat de Cehia (7.2%) si Polonia (7.2%), insa sensibil mai mare decat al Ungariei (3.9%).
Ce se va intampla in 2010? Romania si-a propus un deficit bugetar de 5.9%, Cehia are o tinta de 5%, Polonia si-a propus 6.9% iar Ungaria a convenit cu FMI o tinta de deficit de 3.8%.
In comparatie cu anul 2009, in 2010 guvernului romn ii va fi mult mai usor sa isi acopere deficitul public din moment ce acum putem conta atat pe banii de la FMI si UE cat si pe imprumuturile externe, Romania imprumutand in aceasta luna 1 miliard de euro la un randament de 5.2%, oferta fiind suprasubscrisa de cinci ori.
In plus, dobanzile platite de ministerul de finante pentru imprumuturile interne au scazut aproape la jumatate fata de anul trecut, ceea ce inseamna ca in piata sunt mai multi bani decat are statul nevoie. In 2010, nu vom avea nicio problema cu finantarea deficitului bugetar, iar despre emiterea de moneda din partea BNR nici nu poate fi vorba.
Daca discutam despre cererea de valuta care vine din partea populatiei, aceasta este mult mai mica decat in 2009 (nu mai exista panica deprecierii leului) si mai mult decat atat, este foarte probabil ca in acest an multi romani isi vor schimba depozitele din euro in lei pentru a beneficia de diferentialul de dobanda.
AthenaeumStoican CorinaFB IIIIn ceea ce ii priveste pe speculatori, acestia au inteles ca nu pot forta mana BNR astfel ca cel putin in acest moment, pe piata valutara este liniste, detalii aici.
Deficitul extern – in anii trecuti, deficitul de cont extern (iesiri-intrari de valuta) era un puternic factor de presiune asupra cursului valutar, insa lucrurile stau acum complet diferit.
Astfel, in 2009 investitiile straine au acoperit in proportie de aproape 100% deficitul de cont curent, iar in ianuarie 2010 investitiile straine au fost de 2.5 ori mai mari, ceea ce inseamna ca in tara intra mai multa valuta decat iese. In decembrie si ianuarie, excedentul a fost de aproape 900 milioane euro.
O alta veste buna pentru leu este aceea ca exporturile cresc mai rapid decat importurile, fiind de asteptat ca trendul sa continue si in lunile urmatoare pe fondul stagnarii sau chiar restrangerii consumului intern (deci scad importurile) si cresterii cererii externe pentru produsele romanesti.
Rezervele BNR si dobanzile la leu
Pe fondul intrarilor de valuta de la FMI si al scaderii importurilor, BNR a ajuns acum sa aiba o rezerva valutara disproportionata in comparatie cu deficitele externe, gradul de acoperire calculat in luni de importuri ajungand in ianuarie la 10.3.
Pe de alta parte, in acordul cu FMI se specifica faptul ca rezervele BNR nu trebuie sa creasca odata cu intrarea banilor de la Fond, astfel ca in 2010 dl Isarescu trebuie sa reduca rezerva la nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2008. Cu alte cuvinte, trebuie sa scape de aproximativ 3-4 miliarde de euro.
O parte din acest bani se vor intoarce la banci odata cu scaderea RMO, insa daca bancile nu ii vor putea introduce in economie, ori ii vor scoate din tara (sa nu uitam ca cele mai mari 9 banci straine au promis sa nu faca asta), ori tot la BNR vor ajunge via Ministerul de Finante.
Daca discutam despre dobanzi, evolutia acestora ilustrata in graficul de mai sus arata ca la inceputul anului dobanda la leu era atractiva pentru “iubitorii” de carry trade (spre exemplu, investitorii se imprumuta in coroane platind o dobanda mica si plaseaza banii in lei, primind o dobanda mare), insa acum dobanzile sunt mult mai mici.
Cu toate acestea, perspectivele de apreciere ale leului sunt bune, astfel ca in ciuda scaderii dobanzilor la lei, in perioada imediat urmatoare vor exista speculatori care sa vina cu bani in Romania pentru a beneficia de diferentialul de dobanda, la care se adauga potentialul castig din aprecierea leului. Insa, din acest punct de vedere, forintul maghiar se afla intr-o pozitie mai buna decat leul.
Competitivitatea companiilor exportatoare
Perioada 2005-2007 a fost criminala pentru exportatori, aprecierea leului si cresterea reala a salariilor (peste inflatie) depasind cu mult sporurile de productivitate. In 2008 lucrurile s-au echilibrat, iar in 2009 situatia a evoluat clar in favoarea companiilor exportatoare. In mod sigur, trendul va continua si in 2010.
AthenaeumStoican CorinaFB IIIIn aceste conditii, o apreciere moderata a leului (5-7%) in 2010 fata de 2009 nu va afecta prea mult exportatorii, scaderea cursului la 3.8/3.9 lei pentru un euro fiind mai mult decat compensata de cresterile de productivitate (spre exemplu, productivitatea a crescut in ianuarie cu 15.6% in Ungaria si cu 27.8% in Romania iar per total 2009, in Ungaria productivitatea a scazut cu 7.1% iar in Romania a crescut cu 12.5%).Din acest motiv, nu cred ca BNR va tine cu dintii de nivelul de 4 lei/euro in cazul in care moneda nationala va da semne de apreciere dincolo de acest nivel.
Evenimente 2010
AthenaeumStoican CorinaFB III
2010 5 IAN ECONOMIC: BNR a redus dobanda de politica monetara la 7,5%
Printr-o miscare agresiva si neasteptata, Banca Nationala a surprins piata si a micsorat dobanda de politica monetara la lei cu 7,5%. A fost primul semnal clar ca BNR doreste reluarea creditarii si reducerea dobanzilor active din piata. Precedentele masuri de politica monetara datau din 29 septembrie (reducerea dobanzii de politica monetara la 8%) si respectiv 16 noiembrie 2009 (reducerea RMO la valuta de la 30 la 25%). Leul si-a continuat trendul de apreciere fata de euro, datorita cresterii increderii investitorilor in faptul ca economia romaneasca nu va colapsa.
2010 14 IAN EURO Parlamentul Romaniei a aprobat bugetul pe 2010
Cu o intarziere de doua luni fata de angajamentele luate fata de organismele financiare internationale, Parlamentul a aprobat bugetul pentru 2010. Acesta prevede o crestere ECONOMIC:a de 1,3% si un deficit bugetar de 5,9% - tinte deosebit de optimiste si cu putine sanse de a se realiza. Adoptarea bugetului a dus la deblocarea transelor de imprumut de la FMI, impactul imediat fiind aprecierea leului fata de euro.
2010 27 IAN ECONOMIC: FMI si CE au anuntat ca vor elibera transele din imprumut
La sfarsitul vizitei de evaluare din luna ianuarie 2010, reprezentantul FMI pentru Romania a anuntat ca transele a treia si a patra din imprumutul de la FMI va fi deblocat in februarie, iar CE va elibera a doua transa din imprumut in cursul lunii martie. Din nou, rapiditatea reactiei organismelor internationale are mai putin de-a face cu performanta ECONOMIC:a a Romaniei (de altfel, au fost amanate unele angajamente neonorate precum reducerea arieratelor, reducerea deficitului bugetar) cat cu situatia delicata din tari ale zonei euro (Grecia, Spania, Portugalia, Italia) si pericolul contaminarii intregii regiuni UE.
2010 3 IAN ECONOMIC: BNR a redus dobanda cheie la 7%
Banca Centrala si-a continuat politica agresiva de semnalizare a necesitatii reducerii dobanzilor la creditare si a scazut dobanda de politica monetara la 7%. Miscarea era asteptata de piata de aceasta data, dar presiunea pusa de BNR prin lichiditatea de pe piata si scaderea dobanzilor va accelera reluarea creditarii de catre bancile comerciale. In consecinta, leul s-a depreciat pentru cateva zile fata de euro, dar a ramas in palierul de incredere 4 - 4,15.
2010 19 FEB ECONOMIC: Boardul executiv al FMI a aprobat livrarea imediata a transelor III si IV
Imediat,asteptarile de apreciere ale investitorilor financiari au condus la intarirea leului.
AthenaeumStoican CorinaFB III2010 29 MAR ECONOMIC: BNR reduce dobanda cheie la minimul istoric de 6,5%
Moneda romaneasca intra pe un trend de depreciere rapida, lipsa de atractivitate a noilor dobanzi se combina cu sentimentele negative ale investitorilor pentru pietele emergente, in contextul crizei din Grecia
2010 27 APR ECONOMIC: Misiunea FMI a sosit in Romania
Leul a intrat intr-o perioada de volatilitate accentuata, pe masura ce disctutiile cu FMI au progresat. O tendinta de depreciere a fost prezenta imediat ce factorii externi s-au inrautatit accentuat.
2010 4 MAI ECONOMIC: BNR reduce dobanda cheie la 6,25%
Impactul reducerii dobanzii de politica monetara a fost in mod evident mult mai puternic decat cel al pachetului de salvare a Greciei. Leul a intrat pe un trend destul de puternic de depreciere, intrerupt doar pentru scurt timp de interventiile pe piata ale BNR, desi decizia de reducere a dobanzii a avut in realitate scopul de a sprijini relansarea economiei.
2010 12 MAI ECONOMIC: INS anunta ca PIB-ul Romaniei s-a diminuat cu 0,3% in T1
Sentimentul investitorilor se depreciaza si mai puternic, iar cursul avanseaza spre 4,2 cu rapiditate.
2010 6 MAI ECONOMIC: Presedintele Romaniei a anuntat reducerea salariilor cu 25% si a pensiilor cu 15%, ca parte a masurilor de diminuare a cheltuielilor
Declaratiile presedintelui Romaniei nu au avut efectul scontat, anume acela de a aduce pacea sociala si de a crea tinere pentru masurile de austeritate. Leul si-a continuat deprecierea in acelasi ritm.
2010 9 IUN ECONOMIC: Guvernul a decis eliminarea comisionului de rambursare anticipata la creditele cu dobanda variabila
AthenaeumStoican CorinaFB III Decizia nu a influentat semnificativ cursul de schimb, desi ar fi fost normala o intarire a leului in asteptarea unei majorari a refinantarilor de credite.
2010 25 IUN ECONOMIC: Curtea Constitutionala a decis ca diminuarea pensiilor este neconstitutionala
Leul s-a depreciat brusc in asteptarea unei posibile crize politice si a primejduirii acordului cu FMI.
2010 26 IUN ECONOMIC: Guvernul Romaniei a hotarat cresterea TVA la 24%
Deprecierea abrupta a continuat; majorarea TVA aduce presiuni inflationiste, scaderea cifrei de afaceri in economie si pierderea competitivitatii externe.
2010 30 IUN ECONOMIC: BNR mentine dobanda cheie la 6,25%
Evolutia leului s-a inversat brusc, tinuta atat de decizia de politica monetara cat si de interventia energica a Bancii Centrale pe piata valutara.
Valutele tarilor lumii
Simbol Denumire valuta 10.11.2010 11.11.2010 Variatie 12.11.2010
EUR Euro 4,2774 4,2839 +0,0044 4,2883
USD Dolar SUA 3,1086 3,1166 +0,0042 3,1208
JPY 100 Yeni japonezi 3,7966 3,7889 +0,0128 3,8017
GBP Lira sterlina 4,9914 5,0319 -0,0207 5,0112
CHF Francul elvetian 3,2016 3,2151 -0,0096 3,2055
XAU Gramul de aur 139,7741 141,6393 -1,9447 139,6946
