Concepte operaţionaleConcepte operaţionale

BACALAUREATBACALAUREATPROBA SCRISA – SUBIECTUL 1PROBA SCRISA – SUBIECTUL 1

LimbăLimbă şişi comunicare comunicare

Mărcile lexico-Mărcile lexico-ggramaticale ale ramaticale ale eului liriceului liric::

Ex.: Ex.: EuEu visezvisez la la viaviaţţa a meamea..

Eu= Eu= pronume personal, pers. Ipronume personal, pers. I;; - - alte pron. pers. de pers. I: alte pron. pers. de pers. I: mine, mine, mă, mi-, -mă mă, mi-, -mă

m-, îmim-, îmi;; visezvisez= = vb. pers. Ivb. pers. I;; mea= mea= adj. pron. pos., pers. Iadj. pron. pos., pers. I..

Rolul cratimeiRolul cratimei1. 1. leagă leagă 2 2 cuvinte pronunţate fără pauză cuvinte pronunţate fără pauză

( DOOM 2 );( DOOM 2 );

2. 2. marchează elidarea unei vocale şi marchează elidarea unei vocale şi

evitarea hiatului evitarea hiatului ( ( stelstelee+ + îînn cercer= stel= stele-e-n cern cer ); );

3. 3. din punct de vedere prozodic din punct de vedere prozodic ( ( al al versificaţieiversificaţiei) ) influenţează ritmul şi măsura influenţează ritmul şi măsura versurilor, prin dispariţia unei silabe.versurilor, prin dispariţia unei silabe.

Teme si motiveTeme si motive IubireaIubirea: : mot. mot. iubitei înger iubitei înger / / demon, speranţei, despărţirii, ochilor= privirii, demon, speranţei, despărţirii, ochilor= privirii, tainei, amintirii;tainei, amintirii; NaturaNatura : mot. : mot. codrului, ploiicodrului, ploii,, apei. mării, florilor, lacului, apei. mării, florilor, lacului, stelelor stelelor , , lunii, lunii, nopţii, umbrei nopţii, umbrei ( ( romantice romantice ),), norilor, luminii,norilor, luminii, teiului, toamnei, teiului, toamnei, parcului, grădinii, amurgului, fântânii, focului, soarelui, munteluiparcului, grădinii, amurgului, fântânii, focului, soarelui, muntelui;; IstoriaIstoria ::mot. ruinelor ( mot. ruinelor ( preromantic preromantic )),, tiranului, fantomelor tiranului, fantomelor;; FolclorulFolclorul: : transhumanta, testamentul, alegoria viaţă-moarte. motivul zidului transhumanta, testamentul, alegoria viaţă-moarte. motivul zidului părăsit, al surpării zidurilor, al visului, al soţiei zidite, motivul lui părăsit, al surpării zidurilor, al visului, al soţiei zidite, motivul lui Icar, haiducieIcar, haiducieii, nenoroc, nenoroculuiului, cătănie, cătăniei;i; MoarteaMoartea: : mot. sicrielor, corbilor, negruluimot. sicrielor, corbilor, negrului;; CreaţiaCreaţia: : mot. mot. versului, versului, mot. mot. cărţii, inspiraţiei cărţii, inspiraţiei ( ( talentului talentului ), ), efortului creatorefortului creator;; TimpulTimpul: : timpul etern / efemer, mot. fugit irreparabile tempus, vanitas timpul etern / efemer, mot. fugit irreparabile tempus, vanitas vanitatumvanitatum,, trecutului, ceasului, anilor, destinului; trecutului, ceasului, anilor, destinului; GeniulGeniul: : mot. mot. lluceafăruluiuceafărului;; SingurătateaSingurătatea: : mot. mot. ttristeţiiristeţii;; NevrozaNevroza: : mot. bolii, ploii, speenuluimot. bolii, ploii, speenului;; CromaticaCromatica: : motivul culorilor: roşumotivul culorilor: roşu,, galben, violet, negru galben, violet, negru,, al alb,b, gri gri;; MuzicaMuzica: : mot. clavirului ( pianului )mot. clavirului ( pianului ),, violinei violinei,, fanfarei, buciumului fanfarei, buciumului;; Căutarea absolutuluiCăutarea absolutului: : mot. mot. visului, dublului visului, dublului ( ( romantice romantice )), , motivul motivul înălţării privirii înălţării privirii spre cerspre cer,, mot. mot. reincarnării, mitul peşteriireincarnării, mitul peşterii..

Câmp lexical/ semanticCâmp lexical/ semantic

totalitatea cuvintelor dintr-o limbă care aparţin totalitatea cuvintelor dintr-o limbă care aparţin aceluiaşi domeniuaceluiaşi domeniu ( numele de ( numele de culori, culori, de de rudenie, rudenie, de de fenomene sonore, denumirile părţilor corpuluifenomene sonore, denumirile părţilor corpului). ).

Este alcătuit din cuvinte care aparţin aceleiaşi părţi de vorbire Este alcătuit din cuvinte care aparţin aceleiaşi părţi de vorbire ( ( numai substantive, numai substantive, numai verbe, numai adjective numai verbe, numai adjective etc );etc );

Ex. : Ex. : câmpul lexical al câmpul lexical al :: locuinţelor temporarelocuinţelor temporare : : cort. cabană, rulotă, căsuţă de lemn. camping, cort. cabană, rulotă, căsuţă de lemn. camping,

hotel, motel, vilă hotel, motel, vilă ( ( staţiune staţiune ).).

alimentealimente: : zzahăr, fahăr, făăină, pâine, prăjituri, dulceaţă, murături, zacuscină, pâine, prăjituri, dulceaţă, murături, zacuscăă, supă, , supă, budincă, musaca. budincă, musaca.

Familia lexicală Familia lexicală totalitatea cuvintelor obţinute prin totalitatea cuvintelor obţinute prin derivarederivare ( CU PREFIXE SAU SUFIXE ) ( CU PREFIXE SAU SUFIXE )

sau prin alte procedee de la un sau prin alte procedee de la un cuvânt de bazăcuvânt de bază şi care sunt înrudite ca sens ; şi care sunt înrudite ca sens ; Ex. : Ex. : colţ-colţ- colcolţţosos, , colcolţţuroşuroş , , colţcolţişorişor, , aa înîncolţcolţii, , neînneîncolţcolţiţiţ, , reînreîncolcolţţitit, ,

înîncolţcolţirăiră , , reînreîncolţcolţireire..

SeSenns denotativ / conotativs denotativ / conotativ

Sensul denotativSensul denotativ - sensul sensul propriu, propriu, de de bazăbază al unui cuvânt; al unui cuvânt; primul sens din dicţionar;primul sens din dicţionar; = = sensul general, obişnuit, cunoscut sensul general, obişnuit, cunoscut şi dominant în conştiinţa oamenilor, fiind şi dominant în conştiinţa oamenilor, fiind

relativ liber de context; relativ liber de context; unuunull singur; singur;

Sensul conotativSensul conotativ = = sensul figurat, sensul figurat, derivatderivat, , vvariantă ariantă a a sensului principal, sens nou, neobişnuitsensului principal, sens nou, neobişnuit;; = = multiplemultiple ( d( denotaţia e una singuraenotaţia e una singura, pe când , pe când conotaconotaţiţiile sunt multipleile sunt multiple datorită datorită

caracteruluicaracterului lor lor individual, secundarindividual, secundar

))

Exemplu: Exemplu: a picaa pica

DDenotaţieenotaţie = = a cădea de la o oarecare înălţimea cădea de la o oarecare înălţime

CConotaţiileonotaţiile : : = = ( ( familiar, despre îmbrăcăminte familiar, despre îmbrăcăminte )) a nu se mai tinea nu se mai tine pe corppe corp ,, = = (figurativ (figurativ ) ) a muri în luptă, a muri în luptă, a a nu reuşi la un concursnu reuşi la un concurs , ,= ( = ( popular, despre zile popular, despre zile ) ) a a se nimeri la o anumită datăse nimeri la o anumită dată..

Relaţii semanticeRelaţii semantice EXEMPLEEXEMPLE

Sinonime Sinonime :: nevinovăţie- inocenţă nevinovăţie- inocenţă = = naivitate naivitate = = candoarecandoare

AntonimeAntonime : : frumos frumos – – urâturât,, harnic harnic - - leneşleneş OmonimeOmonime : : Bea Bea vinvin.. / / VinVin cu noi cu noi 3 3

băieţi. băieţi.

Un Un carcar trece pe uliţă. trece pe uliţă. / / CarCar 3 3 găleţi cu găleţi cu

apă.apă. ParonimeParonime : : familiafamiliarr – – familiafamiliall ; ;

originaoriginarr - - originaoriginall; ; literaliterarr - - literaliterall; ;

temporatemporarr - - temporatemporall; ; ordinaordinarr--ordinaordinall ;; complcompleement ment - - compcomplliment.iment.

Expresii/locuţiuniExpresii/locuţiuni

Unităţi Unităţi frazeologicefrazeologice

IImbinări mbinări llibere de ibere de cuvintecuvinte

A A cădeacădea de de acacordord A A cădeacădea de la etaj de la etaj

A A duceduce cu preşul cu preşul A A duceduce cu maşina cu maşina

A A câştigacâştiga teren teren A A câştigacâştiga bani bani

MărulMărul lui lui AdamAdam MărulMărul din grădină din grădină

ParăPară mălăiaţă mălăiaţă ParăPară gustoasă gustoasă

ExExempleemplea trecea trece : :

a se trecea se trece ( ( a îmbătrâni, a se ofili a îmbătrâni, a se ofili ),), aa trece în revistătrece în revistă ( ( a inspecta a inspecta ),), a trece cu vedereaa trece cu vederea ( ( a nu lua în seamăa nu lua în seamă), ), a trece hopula trece hopul ( ( ascăpa de o greutate ascăpa de o greutate ),), a trece peste cinevaa trece peste cineva ( ( a desconsidera, a dispreţui pe a desconsidera, a dispreţui pe

cineva cineva ), ), a trece la faptea trece la fapte ( ( a acţa acţiiona ona ),), treacă de la minetreacă de la mine ( ( concesie concesie ). ).

uumbră: mbră: fără umbrăfără umbră ( corect )( corect ),, din umbrădin umbră ( pe ascuns )( pe ascuns ),, a sta / a rămâne în umbrăa sta / a rămâne în umbră ( a rămâne ascuns ); ( a rămâne ascuns ); a lăsa ( pea lăsa ( pe cineva )cineva ) în umbră în umbră ( ( a eclipsa pe cineva a eclipsa pe cineva ),), a a se teme se teme şşi de umbra luii de umbra lui ( ( f. fricos f. fricos ),), a face umbră pământului degeabaa face umbră pământului degeaba. .

Semne de Semne de punctuapunctuaţieţie VIRGULAVIRGULA ( , ) ( , )

= = marcheazǎ pauzele scurte fǎcute în cursul rostirii propoziţiilor şi frazelor.marcheazǎ pauzele scurte fǎcute în cursul rostirii propoziţiilor şi frazelor. = Prin VIRGULA se despart de restul propoziţiei sau frazei := Prin VIRGULA se despart de restul propoziţiei sau frazei :

1. cuvinte/ construcţii incidente1. cuvinte/ construcţii incidente : Sunt supǎrat,  : Sunt supǎrat, zise elzise el, nu vreau sǎ te mai vǎd., nu vreau sǎ te mai vǎd.2. vocativele, interjecţiile, imperativele2. vocativele, interjecţiile, imperativele :  : RaduleRadule, rezolvǎ problemele ! , rezolvǎ problemele !

HeiHei , nu mǎ , nu mǎ asculţi ? asculţi ?

PleacǎPleacǎ, o sǎ , o sǎ întârzii. întârzii.

3. apoziţiile explicative 3. apoziţiile explicative : Ionel, : Ionel, vecinul meuvecinul meu, a venit în vizitǎ., a venit în vizitǎ.4. elementele unei enumeraţii : 4. elementele unei enumeraţii : Mama cumpǎrǎ Mama cumpǎrǎ mere, pere, prunemere, pere, prune şi pepene. şi pepene.

PUNCTULPUNCTUL ( . ) ( . ) = marcheazǎ PAUZA care se face la sfârşitul unui enunţ ( propoziţie / frazǎ )= marcheazǎ PAUZA care se face la sfârşitul unui enunţ ( propoziţie / frazǎ )

SEMNELE DE SUSPENSIESEMNELE DE SUSPENSIE ( …) ( …) = = marcheazǎ o pauzǎ în enunţ;marcheazǎ o pauzǎ în enunţ;= întreruperea şirului vorbirii;= întreruperea şirului vorbirii;= uneori redau surprinderea, ezitarea, îndoiala, o = uneori redau surprinderea, ezitarea, îndoiala, o vorbire incoerentǎ.vorbire incoerentǎ.

SEMNE ORTOGRAFICESEMNE ORTOGRAFICE

APOSTROFULAPOSTROFUL  

Exemple: Exemple: ‘ ‘neaţa ! / Und’ te duci ? / sal’tare / neaţa ! / Und’ te duci ? / sal’tare /

dom’le / Las’pe mine !dom’le / Las’pe mine !

= marcheazǎ grafic : cǎderea, absenţa= marcheazǎ grafic : cǎderea, absenţaaccidentalǎ în rostire a unuiaccidentalǎ în rostire a unui

sunet sau a unui grup de sunete.sunet sau a unui grup de sunete.

Mijloace lingvistice de realizare a Mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii:subiectivităţii:

Caracterul subiectivCaracterul subiectiv al al unui textunui text este vizibil prin este vizibil prin

prezenţa:prezenţa:

verbelor şi a pronumelor la verbelor şi a pronumelor la persoana I şi a II-a,persoana I şi a II-a, singular şi plural; singular şi plural; textul este centrat pe: textul este centrat pe: transmiterea sentimentelortransmiterea sentimentelor, experienţelor, stările sufleteşti , experienţelor, stările sufleteşti

ale ale celui care scrie textulcelui care scrie textul;; câmpul semantic al subiectivităţiicâmpul semantic al subiectivităţii este prezent în este prezent în memorii, autobiografie, memorii, autobiografie,

jurnal, proza aubiograficăjurnal, proza aubiografică deghizatădeghizată;; conştiinţa prezenţei unei virtuale persoane a II-aconştiinţa prezenţei unei virtuale persoane a II-a evidenţiază evidenţiază relaţia directă relaţia directă

dintre emiţătorul subiectiv dintre emiţătorul subiectiv şi şi receptor;receptor; mesajulmesajul este orientat spre este orientat spre EmiEmiţătorţător..

Expresivitatea Expresivitatea în poezieîn poezie Se realizează prin Se realizează prin folosirea folosirea sensului conotativsensului conotativ al al

cuvintelor.cuvintelor. MMijloaceijloace folosite de autor: folosite de autor:

1. 1. Imaginarul poeticImaginarul poetic== imagini artisticeimagini artistice: vizuale, auditive, cinetice : vizuale, auditive, cinetice =motorii=de mişcare, tactile, =motorii=de mişcare, tactile, olfactive = de miros );olfactive = de miros );

2. 2. Procedee artisticeProcedee artistice== figuri de stilfiguri de stil:: figuri de figuri de construcţieconstrucţie: enumeraţia, repetiţia, paraleleismul : enumeraţia, repetiţia, paraleleismul

sintactic, refrenul, simetria, sintactic, refrenul, simetria, antiteza, antiteza,

interogaţia retorică, interogaţia retorică, exclamaţia exclamaţia

retorică, invocaţia retorică ;retorică, invocaţia retorică ; figuri figuri semanticesemantice: epitet, comparaţia, metafora, oximoronul, : epitet, comparaţia, metafora, oximoronul,

sinestezia, sinestezia, simbolul;simbolul;

figuri de figuri de sunetsunet: aliteraţia, asonan: aliteraţia, asonanţaţa..

3. 3. Elemente de prozodieElemente de prozodie: strofă, vers, măsura versurilor, rimă, ritm.: strofă, vers, măsura versurilor, rimă, ritm.

Valori stilistice ale verbuluiValori stilistice ale verbului

Gerunziul = VISANDGerunziul = VISAND exprimă o exprimă o acţiune în desfăşurare, fără acţiune în desfăşurare, fără

referire precisă la momentul vorbirii; un referire precisă la momentul vorbirii; un proces, o stare durativăproces, o stare durativă

( principala funcţie stilistică este capacitatea de ( principala funcţie stilistică este capacitatea de a crea a crea imagini dinamiceimagini dinamice ) )

ImperfectulImperfectul = VISAM = VISAM exprimă o acţiune durativă în trecut, exprimă o acţiune durativă în trecut,

neterminată în momentulneterminată în momentul la care se referă la care se referă vorbireavorbirea

““un un timp ttimp trecut , care-recut , care-şi moaie aripa-n prezentşi moaie aripa-n prezent” ” ( T. Vianu )( T. Vianu )

Perfectul simpluPerfectul simplu = VISAI = VISAI

timp al acţiunilor rapide, instantanee; timp al acţiunilor rapide, instantanee; perfectul simplu narativperfectul simplu narativ= exprimă întâmplări, stări = exprimă întâmplări, stări

enunţate într-un trecut recent, apropiat de momentul enunţate într-un trecut recent, apropiat de momentul narării; narării;

reliefează derularea rapidă a evenimentelor ori valoarea reliefează derularea rapidă a evenimentelor ori valoarea momentană a unei stări:momentană a unei stări:

““el el se repezise repezi pe cal, pe cal, ieşiieşi către pe uşa cea spartă, către pe uşa cea spartă, se se întoarseîntoarse spre pădure, […]apoi spre pădure, […]apoi ieşiieşi în drum şi în drum şi slobozislobozi calul la calul la vale, spre Moara cu noroc.” ( I. Slavici ) vale, spre Moara cu noroc.” ( I. Slavici )

Perfectul compusPerfectul compus = AM = AM VISAT VISAT

exprimă o acţiune trecută, terminată ;exprimă o acţiune trecută, terminată ; rol de narare, evocare, rezumare/concluzivrol de narare, evocare, rezumare/concluziv

Prezentul narativPrezentul narativ dinamizează acţiunea, induce lectorului sentimentul dinamizează acţiunea, induce lectorului sentimentul

participării la evenimentele istorisite, creând iluzia că participării la evenimentele istorisite, creând iluzia că acestea sunt relatate pe măsură ce se desfăşoară:acestea sunt relatate pe măsură ce se desfăşoară:

““Omul Omul se scoalăse scoală, , trezeştetrezeşte copiii, copiii, înhamăînhamă caii şi caii şi umblăumblă de colo până de colo până colo prin curte.” ( M. Preda )colo prin curte.” ( M. Preda )

Prezentul etern / atemporal Prezentul etern / atemporal ( gnomic )( gnomic )

în în exprimarea unor idei generaleexprimarea unor idei generale, a unor aserţiuni care nu , a unor aserţiuni care nu depind de moment: în proverbe, zicători, maxime, aforisme.depind de moment: în proverbe, zicători, maxime, aforisme.

Prezentul istoricPrezentul istoric actualizarea unor evenimente anterioareactualizarea unor evenimente anterioare în prezentul în prezentul

naratoruinaratorui şi, implicit, al şi, implicit, al lectorului.lectorului.

OmonimeOmonime / / Cuvinte polisemanticeCuvinte polisemantice

Omonimele nu trebuie confundate cu cuvintele polisemanticeOmonimele nu trebuie confundate cu cuvintele polisemantice, acestea având şi ele o , acestea având şi ele o singură formă şi mai multe sensuri.singură formă şi mai multe sensuri.

Ele se deosebesc : Ele se deosebesc : a) a) omonimeleomonimele sunt sunt foarte îndepărtate ca sensfoarte îndepărtate ca sens, , b) b) cuvintele polisemanticecuvintele polisemantice au au sensuri apropiate, derivate din sensul primarsensuri apropiate, derivate din sensul primar..

Ex. : Cuvântul Ex. : Cuvântul masămasă este : este : a) a) polisemantic: – “obiect de mobilă”( sensul primar ) –Cărţile sunt pe masă.

- “mâncare” ( sens derivat ) - Masa a fost servită. - “ospăţ, petrecere” ( sens derivat )- A fost acolo masă mare. - “ora mesei” ( sens derivat ) - Mă vizitează după masă.

b) b) omonimomonim, cu sensurile: - “obiect de mobilă” – Cartea este pe , cu sensurile: - “obiect de mobilă” – Cartea este pe masămasă.. - “mulţime” – O - “mulţime” – O masămasă de oameni mergea spre gară. de oameni mergea spre gară.

Ex.: Cuvântul Ex.: Cuvântul capcap este: este: a) a) polisemanticpolisemantic: : - “parte a corpului” - Il doare - “parte a corpului” - Il doare capulcapul..

- “conducător” - Horia a fost - “conducător” - Horia a fost capulcapul răscoalei. răscoalei. - “minte, inteligenţă” - Câte - “minte, inteligenţă” - Câte capetecapete, atâtea păreri., atâtea păreri. - “extremitate” - S-au oprit la - “extremitate” - S-au oprit la capulcapul podului. podului.

b) b) omonimomonim, cu sensurile: - “parte a corpului” –Îl doare , cu sensurile: - “parte a corpului” –Îl doare capulcapul.. - “promontoriu” –Acesta este - “promontoriu” –Acesta este capulcapul cel mai de sud al Africii. cel mai de sud al Africii.

DESCRIEREADESCRIEREA

Este un Este un mod de expuneremod de expunere specific poeziei. specific poeziei. CCâând prezintnd prezintăă un peisaj, este o descriere un peisaj, este o descriere

de tip tablou. de tip tablou. Se realizeazSe realizeazăă cu ajutorul cu ajutorul figurilor de stilfigurilor de stil şşi i

al al imaginilor artisticeimaginilor artistice. . PredominPredominăă imaginile vizualeimaginile vizuale, dar se , dar se

folosesc folosesc şşi imagini cinetice, auditive, i imagini cinetice, auditive, tactile sau olfactive. tactile sau olfactive.

PPăărrţţile de vorbire cel mai des folosite sunt ile de vorbire cel mai des folosite sunt substantivelesubstantivele şşi i adjectiveleadjectivele..

Trăsăturile simbolismului

1. Simbolul= plumbul, rozele ;2. Sugestia =idee subînţeleasă ; 3. Corespondenţa = între microcosmos ( eul poetului ) si macrocosmos ( natură ): ploaia creează depresie; anumite culori sau instrumente determină o stare de spirit;4. Sinestezia = acord de senzaţii= amestecul de simţuri: “Parfum ( olfactiv ),

culoare ( vizual ), sunet ( auditiv ) se-ngână şi-şi răspund” ( “Corespondenţe”, Baudelaire ).

5. Muzicalitatea = tehnica refrenului, repetiţia, rime interioare, neologisme eufonice;

6. Prozodia = simboliştii introduc versul liber;7. Teme şi motive simboliste = oraşul de provincie ca spaţiu al izolării, boala, nevroza, singurătatea, ploaia etc.

TRASATURI ALE TRASATURI ALE ROMANTISMULUIROMANTISMULUI

1. 1. ARTAARTA: : primatul subiectivismului, al pasiunii, al fanteziei în genul liric primatul subiectivismului, al pasiunii, al fanteziei în genul liric 2. 2. SURSE DE INSPIRATIESURSE DE INSPIRATIE: : ISTORIA, NATURA, FOLCLORUL ISTORIA, NATURA, FOLCLORUL3. 3. TEME SI MOTIVE ROMANTICETEME SI MOTIVE ROMANTICE: : geniul, istoria, absolutul, stele, floarea geniul, istoria, absolutul, stele, floarea

albastră, visul, umbra, dublul, luna, albastră, visul, umbra, dublul, luna, noapteanoaptea

33. . Folosirea ANTITEZEIFolosirea ANTITEZEI – în structura poeziei şi în conceperea personajelor: – în structura poeziei şi în conceperea personajelor: trecut- prezenttrecut- prezent, , îînger- demon, tnger- demon, tâânnăăr- br- băătrtrâân, n,

frumos- urfrumos- urââtt4. 4. PERSONAJUL PRINCIPALPERSONAJUL PRINCIPAL : : excepţional excepţional îîn n îîmprejurări excepmprejurări excepţţionaleionale ( geniu, titan, profet )( geniu, titan, profet )5. 5. CONFLICTULCONFLICTUL: omul de geniu – lumea ostilă, a omului de rând: omul de geniu – lumea ostilă, a omului de rând6. 6. NATURANATURA: În concordanţă cu sentimentele umane: În concordanţă cu sentimentele umane7. 7. GENURI ŞI SPECIIGENURI ŞI SPECII: Se preferă : Se preferă amestecul de genuri şi speciiamestecul de genuri şi specii: balada, : balada,

drama, nuvela, drama, nuvela, romanul, poemul amplu, poezia romanul, poemul amplu, poezia lirică lirică

( meditaţia, romanţa, elegia ), filonul filozofic( meditaţia, romanţa, elegia ), filonul filozofic8. 8. STILULSTILUL: retoric, împodobit cu figuri de stil; : retoric, împodobit cu figuri de stil; îmbogăţirea limbii literare, prin îmbogăţirea limbii literare, prin

includerea limbii populare, a arhaismelor, a regionalismelor, a argoului etc.includerea limbii populare, a arhaismelor, a regionalismelor, a argoului etc.9. 9. Introduce noi categorii esteticeIntroduce noi categorii estetice : urâtul, grotescul, macabrul, fantasticul : urâtul, grotescul, macabrul, fantasticul