+ All Categories
Home > Documents > Concept de Dezvoltara

Concept de Dezvoltara

Date post: 05-Jul-2018
Category:
Upload: elena-cosmina-giuga
View: 217 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
38
2.CONCEPT DE DEZVOLTARE 2.1 INTRODUCERE Situţia actuală Economic Politica de industrializare forţată precum şi intervenţiile urbane semnificative din socialism au afectat în mare măsură municipiul Miercurea Ciuc. O mare parte din moştenirea industrială a fost dezafectată, în special cea mai important ă unitate industrial ă dezafectat ă a fos t HA !, fabric a de tra cto are. "iminuarea ofertei locurilor de muncă şi deficitul economic le#at de aceste dezafectări a fost amortizat doar parţial de noi investiţii. $a ora actuală, oraşul parcur#e un proces de fra#mentare% numeroase fabrici de dimensiuni mici& medii , alături de firme de lo#istică, de depozitare, servicii te'nice au preluat locaţii industriale sau zoote'nice vacante. Principalul profil economic al oraşului a fost în mod tradiţional comercial, Miercurea Ciuc fiind de fapt o aşezare formată la intersecţia a două drumuri comerciale importante. Oraşul a pierdut treptat din importanţa sa ca nod comercial re#ional, astfel că este perceput în primul r(nd ca centru administrativ, reşedinţă de )udeţ. Avanta)ele care decur# din poziţia #eo#rafică*centrul ţării+ accesibilitate rutieră, feroviară bună etc. precum şi cele le#ate de statutul de centru administrativ pot fi valorificate. !urismul reprezintă momentan şi în perspectivă ramura cu cel mai mare potenţial de dezvoltare. Miercurea Ciuc este o locaţ ie de)a cunoscut ca destinaţ ie turistică reli#ioasă+ cultural ă, sportivă importantă. -ectorul de servicii este slab dezvoltat datorită faptului că veniturile reduse ale populaţiei nu pot susţine o creştere semnificativă a cererii cantitativ şi calitativ , capabile să determine sc'imbări rapide. $a această cauză ma)oră se adau#ă lipsa de spaţii adecvate, infrastructura necesară dezvoltării acestui sector. Ora şul nu are o tra di ţ i e universitară înde lun#at ă , dar în ultimii ani, prin înf iin ţ ar ea niversit ăţ ii -apientia, se doreşte consolidarea unor secţii academice profilate pe domenii specifice zonei *e/. dezvoltare re#ională, mediu, turism etc. "ezvoltarea mediului universitar este influenţată de un set de factori% conte/tul cultural, #radul de calificare al populaţiei *implicit specialişti care să participe la acest proces de consolidare a mediului academic, şi poziţia #eo#rafică faţă de alte centre universitare, calitatea ofertei academice etc. 0ici unul dintre profilele tradiţionale nu este suficient de puternic pentru a putea asi#ura, sin#ur, o evo luţ ie poz itivă a ora şului, de ace ea pers pect iva dez vol t ării profilului mi/ t al localit ăţ ii este o necesitate. Social Miercurea Ciuc nu se bucură de o tradiţie urbană îndelun#ată. 1n deceniile 2 şi 3 ale secolului trecut a imi#raţii semnificative au influenţat peisa)ul social. !otuşi identitatea comunitară a rămas puternică şi alături de specificitatea culturală, şi etnică+reli#ioasă, reprezintă principalele avanta)e ale resurselor umane în municipiu. !ransformările din ultimele trei decenii, perioada în care Miercurea Ciuc şi+a dob(ndit statutul de oraş mi)lociu&reşedinţă de )udeţ, au #enerat un interes public activ al societăţii civile, ai diferitelor cate#orii de actori urbani în dialo#ul le#at de evoluţia urbei. Mobilitatea relativ mare a populaţ iei tinere, prezenţ a în municipiu a unui institut de învăţăm(nt superior, coraborat cu un mediu profesional şi financiar atractiv pot asi#ura condiţiile sociale necesare pentru dezvoltarea urbană durabilă a municipiului Miercurea Ciuc. Urani!tic  Oraşul a traversat o perioadă de intervenţii urbane radicale în anii 45 şi 25. O parte însemnată a patrimoniului construit a fost demolată şi înlocuită cu ansambluri noi*e/. -tr. 6lorilor+ vec'ea tramă stradală a fost sc'imbată prin mutarea spre nord a nodului creat de intersecţia străzilor Coşbuc şi
Transcript
Page 1: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 1/38

2.CONCEPT DE DEZVOLTARE

2.1 INTRODUCERE

Situţia actuală

Economic

Politica de industrializare forţată precum şi intervenţiile urbane semnificative din socialism au afectat înmare măsură municipiul Miercurea Ciuc. O mare parte din moştenirea industrială a fost dezafectată, înspecial cea mai importantă unitate industrială dezafectată a fost HA!, fabrica de tractoare."iminuarea ofertei locurilor de muncă şi deficitul economic le#at de aceste dezafectări a fost amortizatdoar parţial de noi investiţii. $a ora actuală, oraşul parcur#e un proces de fra#mentare% numeroasefabrici de dimensiuni mici& medii , alături de firme de lo#istică, de depozitare, servicii te'nice au preluatlocaţii industriale sau zoote'nice vacante.

Principalul profil economic al oraşului a fost în mod tradiţional comercial, Miercurea Ciuc fiind de fapt oaşezare formată la intersecţia a două drumuri comerciale importante. Oraşul a pierdut treptat dinimportanţa sa ca nod comercial re#ional, astfel că este perceput în primul r(nd ca centru administrativ,reşedinţă de )udeţ. Avanta)ele care decur# din poziţia #eo#rafică*centrul ţării+ accesibilitate rutieră,feroviară bună etc. precum şi cele le#ate de statutul de centru administrativ pot fi valorificate.!urismul reprezintă momentan şi în perspectivă ramura cu cel mai mare potenţial de dezvoltare.Miercurea Ciuc este o locaţie de)a cunoscut ca destinaţie turistică reli#ioasă+ culturală, sportivăimportantă.-ectorul de servicii este slab dezvoltat datorită faptului că veniturile reduse ale populaţiei nu potsusţine o creştere semnificativă a cererii cantitativ şi calitativ, capabile să determine sc'imbări rapide.$a această cauză ma)oră se adau#ă lipsa de spaţii adecvate, infrastructura necesară dezvoltăriiacestui sector.Oraşul nu are o tradiţie universitară îndelun#ată, dar în ultimii ani, prin înfiinţarea niversităţii

-apientia, se doreşte consolidarea unor secţii academice profilate pe domenii specifice zonei *e/.dezvoltare re#ională, mediu, turism etc. "ezvoltarea mediului universitar este influenţată de un set defactori% conte/tul cultural, #radul de calificare al populaţiei *implicit specialişti care să participe la acestproces de consolidare a mediului academic, şi poziţia #eo#rafică faţă de alte centre universitare,calitatea ofertei academice etc.0ici unul dintre profilele tradiţionale nu este suficient de puternic pentru a putea asi#ura, sin#ur, oevoluţie pozitivă a oraşului, de aceea perspectiva dezvoltării profilului mi/t al localităţii este onecesitate.

Social

Miercurea Ciuc nu se bucură de o tradiţie urbană îndelun#ată. 1n deceniile 2 şi 3 ale secolului trecut a

imi#raţii semnificative au influenţat peisa)ul social. !otuşi identitatea comunitară a rămas puternică şialături de specificitatea culturală, şi etnică+reli#ioasă, reprezintă principalele avanta)e ale resurselorumane în municipiu. !ransformările din ultimele trei decenii, perioada în care Miercurea Ciuc şi+adob(ndit statutul de oraş mi)lociu&reşedinţă de )udeţ, au #enerat un interes public activ al societăţiicivile, ai diferitelor cate#orii de actori urbani în dialo#ul le#at de evoluţia urbei.

Mobilitatea relativ mare a populaţiei tinere, prezenţa în municipiu a unui institut de învăţăm(ntsuperior, coraborat cu un mediu profesional şi financiar atractiv pot asi#ura condiţiile sociale necesarepentru dezvoltarea urbană durabilă a municipiului Miercurea Ciuc.

Urani!tic

 Oraşul a traversat o perioadă de intervenţii urbane radicale în anii 45 şi 25. O parte însemnată apatrimoniului construit a fost demolată şi înlocuită cu ansambluri noi*e/. -tr. 6lorilor+ vec'ea tramăstradală a fost sc'imbată prin mutarea spre nord a nodului creat de intersecţia străzilor Coşbuc şi

Page 2: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 2/38

6lorilor. Aşadar centrul istoric a fost afectat şi aceste intervenţii au produs conflicte, răni care persistăşi astăzi în ţesutul urban, cu repercusiuni asupra atmosferei sociale, nivelul de acceptanţă pentru noileintervenţii fiind foarte scăzut* vezi Piaţa $ibertăţii. Patrimoniul urbanistic al oraşului este unul restr(ns,dar conţine c(teva elemente de e/cepţie. 7ona cetăţii Mi89, strada pietonală Pet:fi, zona fostului#imnaziu catolic& actualul $iceu !eoretic M;rton <ron, comple/ul bisericesc de la =umuleu dar şiansamblurile rezidenţiale din anii >5+45& cartierul Patinoarului& cu confi#uraţii spaţiale de calitate, sunt

elemente pozitive de confi#urare a identităţii urbane. n caz aparte #enerator de controverse estezona Piaţa $ibertăţii, centru civic+administrativ realizat în spiritul politicilor urbane caracteristiceperioadei socialiste de după ?345+4@. Problemele structurale ale oraşului au apărut în primul r(nd dincauza necordonării dezvoltării economice+sociale cu cea spaţială, simultan cu nesoluţionarea unordeficienţe de comunicare şi cone/iune or#anică a diferitelor părţi componente.

 1n ultimii ani se face simţită o cerere cresc(ndă pentru terenuri destinate funcţiunilor de locuire sauactivităţilor economice, fără ca oraşul să poată asi#ura o ofertă satisfăcătoare. "eşi investiţii noi se pot#ăsi în toate zonele, nu se poate vorbi despre o inte#rare )udicioasă din punct de vedere spaţial şifuncţional a acestora în oraş% unele investiţii ocupă locaţii mult prea valoroase pentru dezvoltareaoraşului pe termen mediu şi lun# risc(nd astfel înc'iderea relaţiei ecolo#ice oraş+cadru natural princrearea unor centuri etanşe de 'ale şi parca)e pe limita cartierelor de mare densitate& $unca Mare& orila mare distanţă de oraş, cu efort infrastructural mare, şi consum inutil al resursei de teren.Consecinţele acestei evoluţii sunt dezavanta)e precum poluare, perturbări de trafic, blocarea unordezvoltări viitoare şi încura)area speculei în detrimentul unei dezvoltări durabile. Calitatea vieţii în oraşşi ima#inea acestuia pe termen mediu şi lun# sunt aspectele cele mai puternic afectate. ne/istenţaunei sc'eme de amplasare coerente şi avanta)oase, nu numai pentru investitori, ci şi pentru oraş, aunor unităţi mari consumatoare de suprafeţe este #eneratoare de conflicte în dezvoltare urbană petermen scurt, mediu şi lun# *e/. $unca Mare. Marea parte a platformelor industriale tradiţionale, ceade vest şi cea de est decad sau sunt utilizate mult sub capacitatea reală în pofida ec'ipării şiconectării lor la căile principale de trafic, favorabile investiţiilor. Prelun#irea oraşului în cadrul oraşului înseamnă o utilizare neeficientă a suprafeţelor *resursă limitată şi nemultiplicabilă, o e/tinderene)ustificată şi costisitoare a reţelei de infrastructură şi o formă urbană incoerentă. Astfel densificareaunor structuri urbane centrale rarefiate sau reconversia vec'ilor platforme industriale sunt binevenite în faţa e/tinderii e/terioare a oraşului. Miercurea Ciuc beneficiază de)a de e/emple pozitive în acestsens. 1ntr+un proces cvasi+spontan, neplanificat, părţi importante ale platformei industriale de vest sunttransformate în unităţi comerciale en+#ros, s'oB+room+uri auto sau sedii de firme prestatoare deservicii te'nice. eciclarea acestor suprafeţe şi clădiri *dezvoltări de tip broBn+field previne e/tindereaneeconomică a oraşului la periferii prin ocuparea şi ec'iparea unor suprafeţe noi *dezvoltări de tip#reen+field. Mai mult dec(t at(t, procesul de conversie menţine atractivitatea unor părţi ale oraşului cuprofil industrial şi evită declinul acestora şi a zonelor rezidenţiale. iabilitatea structurii urbanee/istente şi viitoare depinde de prevenirea destrămării oraşului în peisa) şi distru#erii peisa)ului înconsecinţă. -uprafeţele introduse în intravilan prin Planul rbanistic Deneral depăşesc capacitateaoraşului de a le ocupa c'iar pe termen mediu. 1n sc'imb importante suprafeţe interne răm(nneutilizate% platforma industrială de est, #olurile+ terenuri virane din zona centrală etc. Cel maiimportant potenţial structural al oraşului îl reprezintă comple/ul 7ona -pitalului+ platforma industrialăde est+ zona adio şi culoarul Oltului cu platforma industrială de vest şi eventualele e/tinderi viitoare. Aşadar orice strate#ie urbană de ansamblu trebuie să acorde o atenţie specială acestor zone şile#ăturilor dintre ele.

Pot"nţial

Potenţialul de dezvoltare al oraşului se bazează pe următoarele factori%

+ Poziţie #eo#rafică% în centrul ţării, la intersecţia unor căi rutiere şi feroviare importante, în mi)locul"epresiunii Ciucului, o zonă cu o bo#ată tradiţie în a#ricultură*e/. producţia de cartofi, îmbuteliere apeminerale, viticultură şi silvicultură. "easemenea locaţia depresionară a #enerat apariţia uneimicroclime cu ierni lun#i şi precipitaţii abundente, favoriz(nd astfel practicarea sporturilor de iarnă

+ Calitatea mediului% lipsa factorilor ma)ori de poluare *e/cepţie fac staţia de epurare şi rampa dedeşeuri, zonele înverzite din oraş, prezenţa vizuală accentuată a celor două lanţuri muntoase, MunţiiHar#'itei şi Munţii Ciucului, culoarul Oltului, lacul şi pădurea parc =uta, dar şi numeroasele surse deapă mineralăE

Page 3: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 3/38

+ Comunitate, tradiţii culturale, reli#ioase cu rol identitar ma)or*=umuleu, astăzi parte a oraşului fiind uncentru catolic important în fostul scaun secuiesc al Ciucului

+ "omenii specifice de activitate, printre care turismul sportiv *le#at de sporturile de iarnă, în special'oc'ei pe #'eaţă şi cel reli#ios *pelerina)ul de usalii la =umuleu

O#ortunităţi

!urismul, locuirea şi administraţia sunt cele trei vocaţii principale ale oraşului. Miercurea Ciuc poatedeveni un loc cu o bună calitate a vieţii. Mediul natural se bucură de o relaţie privile#iată cu natura, depro/imitatea elementului natural aproape în fiecare zonă rezidenţială. "ezvoltarea în continuare aacestei relaţii oraş+natură, e/tinderea şi modernizarea infrastructurii aferente locuirii *servicii şiec'ipamente publice, învăţăm(nt, a#rement şi sport. "estinaţiile turistice variate+ sportive, cultural+reli#ioase, de tratament prin interconectare pot deveni oferte atractive pentru vizitatori de+a lun#ul între#ului an conferind astfel oraşului un caracter turistic mult mai accentuat.

Poziţia #eo#rafică a oraşului, tradiţiile social+politice ale zonei precum şi evoluţia politică+economică a între#ii ţări în pra#ul aderării la niunea Furopeană pot desc'ide perspectiva unui rol re#ional.

e#iunile constituie al treilea pilon important în ierar'ia or#anizaţională a niunii Furopene. Odatăinte#rată, om(nia va putea beneficia de fonduri structurale semnificative, ale căror accesibilitate vadepinde de #radul de eficienţă administrativă al viitoarelor eurore#iuni. "atorită poziţiei favorabile dinpunct de vedere #eo#rafic, dar şi căilor rutiere şi feroviare, Miercurea Ciuc fi#urează ca posibil centrupentru o eurore#iune.

Pentru abordarea realistă a acestor deziderate a fost elaborat un set de elemente de strate#ie. -umaacestora, completată cu studii de specialitate amănunţite şi permanent actualizată, stă la baza uneipolitici coerente de dezvoltare şi trebuie supusă dezbaterii publice.

Planurile de măsuri şi resursele vor putea fi astfel orientate spre o finalitate bine definită şi lar#acceptată de către comunitatea locală, condiţie esenţială în susţinerea unei dezvoltări eficiente şidurabile.

2.2 SCOP

-tudiul de faţă se concetrează, după cum am arătat, pe aspectele urbanistice ale acestei finalităţi ,asupra procesului în sine menit să atin#ă scopurile descrise. Prioritare în definirea conceptului sunt întrebările le#ate de calitatea spaţiului urban şi a setului comple/ de interacţiuni şi relaţii care au loc înacest spaţiu al oraşului.

Obiectivul studiului este identificarea temelor ma)ore care #'idează evoluţia spaţială, principaleloropţiuni strate#ice şi vizualizarea în comun, în colaborare cu actori urbani locali, politici şi profesionaliprecum şi cu publicul a unor ima#ini, viziuni care reunesc, mediază şi satisfac interese şi nevoicomple/e, tipice unui or#anism urban aflat în formare, în coa#ulare.

!endinţei actuale de disoluţie şi atomizare a formei urbane în lun#ul căilor de acces dar şi în mediulnatural încon)urător i se contrapune ima#inea unui corp principal compact şi mai dens dec(t cel actual,cu limite interioare *relaţia peisa) construit+natural mai bine conturată şi limite e/terioare clare, la carese adau#ă o suită de Gsateliţi+ trupuri urbane de mici dimensiuni, relativ autonome din punct devedere al activităţilor *locuireI dotări suficienteI poli economici proprii, bine delimitaţi în teritoriu*cure#uli stricte de e/tindere, cu un caracter morfolo#ic propriu, capabil să le confere identitate şiatractivitate fără ca să reprezinte un factor de risc în procesul de densificare şi revi#orare al zoneicentrale. nei forme urbane atomizate, uniform distribuite în peisa) i se oferă ca alternativă o reţea depoli urbani, cu o ierar'ie bine stabilită, o dezvoltare intercoordonată conectaţi, printr+un sistem dele#ături avanta)oase. nele dintre aceste le#ături, căi rutiere ma)ore sau drumuri de c(mp, sunt de)ae/istente, urm(nd ca printr+un concept de ansamblu împreună cu unele le#ături noi să formeze nouareţea urbană verde. Prin această reţea se asi#ură continuitatea elementelor de peisa) e/terioare îninteriorul oraşului. Astfel peisa)ul încadrează nucleele urbane şi nu riscă să fie fra#mentat de

Page 4: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 4/38

a#lomerări urbane 'aotice. eţeaua verde are două componente ma)ore% culoarul Oltului, devenitprima a/ă urbană de dezvoltare, şi comple/ul lacul&pădurea parc =uta+ dealurile =umuleu, o centurăverde la limita de est al municipiului situat de+a lun#ul a/ei de dezvoltare de est* 7ona -pitalului+7onaCentru Fst+7ona adio. Cele două componente sunt conectate prin trei le#ături verzi, elementesecundare, care la r(ndul lor comunică*în unele locuri c'iar se suprapun parţial cu reţeua de căi verzipietonale, de biciclişti+ a treia cate#orie structurală ca şi importanţă în cadrul reţelei ma)ore de spaţii

verzi. Astfel presiunile de urbanizare asupra noilor suprafeţe situate la mar#inea sau în afara oraşului pot firedirecţionate către zone intraurbane, centrale, sau în trupurile satelit e/istente în interiorul unor limitebine stabilite.

2.$ CONCEPT

edirecţionarea efortului de urbanizare de la nivelul periurban, respectiv parţial al tentaculelore/istente către interior este posibilă şi necesară prin instituirea unor limite spaţiale convenţionale. 1n

condiţiile unui intravilan supradimensionat, cele două tipuri de limite *limita de intravilan e/istentrespectiv limita de construire definitivă& pe termen lun# etapizează creşterea arealului construit&construibil, condiţion(nd ocuparea suprafeţelor periferice prin Gumplerea celor centrale. 1n condiţiilee/istenţei unui intravilan lăr#it mult peste capacitatea oraşului de a+l ocupa )udicios în timp previzibil,noile limite trebuie percepute ca intravilane temporare. Prin politici administrative adecvate, trebuiedescura)ată urbanizarea arealelor aflate în afara acestor limite, c'iar atunci c(nd terenurile fac partedin intravilan p(nă la a)ustarea lor în noul Plan rbanistic Deneral. Printre arealele vizate fi#ureazăzona celor două dealuri =umuleu sau Jăile Ki#odin, ambele părţi constitutive ale unor arii naturaleprote)ate sau propuse a fi prote)ate în viitorul pro/im. Ca măsură de compensare, sunt delimitatesuprafeţe alternative de e/tindere, cu precădere în lun#ul culoarului Oltului, partea de nord al=umuleului, zona de pe latura sudică al cartierului !udor precum şi în zona limitrofă cartierului-picului, denumită zona adio. "ensificarea zonelor intraurbane poate ec'ilibra reducerea ritmului dee/tindere în teritoriu, o măsură necesară pentru folosirea potrivită& la capacitatea optimă a

numeroaselor #oluri virane în structura urbană, a unor areale rezidenţiale de densitate minimă, a unorplatforme industriale dezafectate şi&sau aflate în reconversie etc. Prin intermediul unei serii de planuriurbanistice zonale, subordonate conceptului de ansamblu, aceste zone pot fi restructurate şidezvoltate independent de e/istenţa unui Plan rbanistic Deneral. "easemenea, pentru zone maiample, coerente pot fi elaborate şi planuri directoare ca treaptă intermediară. Capacitatea zonelorenumerate ca locaţii atractive pentru investiţii *locuire, activităţi oferă avanta)ul unei funcţiuni noi maibine inte#rate oraşului dec(t cele amplasate la periferie şi, în plus, a economisirii resurselor de teren,şi a efortului infrastructural. "incolo de aceste considerente, centrul în sine necesită o densificare caresă+l facă competitiv la nivel urban, periurban, zonal. 1n paralel, vor fi consolidate nucleele de activităţi în trupurile urbane periferice pentru ca acestea să funcţioneze autonom faţă de corpul central aloraşului. Acestea vor fi confi#urate în sistem cluster % structuri compacte de densitate mică şi medie,clar delimitate în teritoriu şi încon)urate de elemente naturale. Apropierea de natură şi le#ăturiavanta)oase& auto, velo şi pietonale& cu centrul oraşului le fac atractive ca mediu rezidenţial sau ca

locaţie pentru investiţii economice corespunzătoare *industrie mică, ateliere, servicii te'nice, a#ro+ sauecoturism etc.

Planul de concept propune măsuri şi sc'eme de dezvoltare, plec(nd de la concluziile analizelor şioferind baza de actualizare a noului PD prin planul de zonare funcţională. 1n cadrul planului deconcept sunt delimitate zone de intervenţie, în două cazuri speciale+trupul Ciba, respectiv zona=umuleu+mai multe zone de intervenţie sunt #rupate printr+o planificare corelată. 7onele vizateprezintă problemele şi soluţiile specifice ale structurii urbane, cu efecte care depăşesc limitele lorconcrete. dentificate ca areale c'eie în dezvoltarea urbanistică, acestea reclamă abordări diferenţiate,care deşi sunt realizabile autonom, trebuie să fie subordonate conceptului de ansamblu. C(teva dinaceste zone au caracter prioritar. Pentru acestea vor fi trasate reperele unor planificări de tip P7,necesare pentru contracararea riscurilor şi pentru deblocarea potenţialelor specifice. !ematic, măsurilese împart în patru tipuri. ealizarea fiecărui tip de măsuri nu depinde de celelalte, ele complet(ndu+se

reciproc în cadrul conceptului #eneral. Aceste tipuri sunt% dezvoltarea teritorială a structurii urbane,restrucurarea& reabilitarea intraurbană, trafic şi peisa).

Page 5: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 5/38

2.% SETURI DE &'SURI

2.%.1 DEZVOLTAREA TERITORIAL' A STRUCTURII UR(ANE

Măsurile vizează stabilizarea formei oraşului în relaţie cu cadrul său natural. Fle urmăresccontracararea principalului risc L dizolvarea corpului urban în peisa) şi distru#erea iremediabilă aelementelor de peisa) natural e/terior oraşuluiL desemn(nd în acelaşi timp posibile areale+rezervăpentru e/tensii viitoare ale oraşului.

Măsuri%

+ controlul şi limitarea e/tinderii necontrolate a ariei edificate în lun#ul drumurilor de penetraţie sau laperifirii, stoparea activităţilor de construcţie ile#ale din e/travilan*e/. -zecsen

+ planificare locală *P7 cu rol de stabilizare şi confi#urare clară a limitelor ariei edificate spre cadrulnatural.0oile arii construite vor avea o limită clară şi stabilă pe termen lun# către est. ealizareaviitoarei zone de protecţie naturală *propusă de A#enţia de Protecţie a Mediului Miercurea Ciuc

presupune interdicţie de construire pentru bazele dealurilor =umuleu şi malul lacului =uta. Presiunilede construire e/istente astăzi în partea de sud din zona =umuleu vor fi direcţionate către partea denord prin rezervarea unor suprafeţe dezvoltabile pentru funcţiuni rezidenţiale. Conform conceptului#eneral dezvoltarea zonelor rezidenţiale pe latura de est al oraşului va permite păstrarea unor canaleverzi spre peisa)ul natural e/terior.

+ trasarea unei succesiuni de limite temporare care să etapizeze e/tinderea ariei edificate pe termeniscurt+mediu+lun#. Activarea unui Gintravilan virtual are drept condiţie Gumplerea suprafeţelordelimitate de cel precedent şi e/istenţa unei planificări de tip P7. n astfel de sistem asi#ură uncontrol asupra evoluţiei formei urbane în timp, constituită după principiul Nde la centru spre periferiiN.Planul de concept prin identificarea zonelor de intervenţie şi a planurilor de directoare, respectivplanurile detaliate ale zonelor de intervenţie prin temele pre#ătitoare ale viitoarelor planuri urbanisticezonale deservesc acest sistem de e/tindere urbană.

+ favorizarea procesului de coa#ulare a zonei centrale şi dezvoltarea f(şiei Miercurea Ciuc Fst, ce vainclude platforma industrială de est, care, prin conversie funcţională, va #ăzdui obiectivecomplementare funcţiunii de locuire, e/ploatînd şi poziţia apropiată de centrul oraşului şi de cartierul!udor.+ structura urbană a noilor cartiere va rezerva coridoare de le#ătură între oraş şi cadrul natural*cartierul -picului+ dealurile =umuleu, cartierul !udor+ lacul şi pădurea =uta, centru+ $unca Mare+ consolidarea funcţiunilor rezidenţiale şi a activităţilor economice în trupul Ciba în paralel custabilizarea limitelor spaţiale. Atra#erea de investiţii, inserţia de activităţi economice*MM+uri, servicii,industrie nepoluantă şi menţinerea atractivităţii sale ca adresă rezidenţială.

+ consolidarea funcţiunilor rezidenţiale şi dezvoltarea&intensificarea activităţilor economice le#ate deturism, a#rement în trupul Har#'ita Jăi în paralel cu stabilizarea limitelor spaţiale.

+ dezvoltarea&intensificarea activităţilor economice le#ate de turism, a#rement şi restricţionarea

funcţiunilor rezidenţiale în trupurile Ki#odin Jăi, Miercurea Ciuc Jăi şi -zcsen în paralel custabilizarea limitelor spaţiale.

+ modernizarea infrastructurii pentru nucleele periurbane *drumuri, edilitare, transp. în comun şiamena)area unor le#ături pietonale&velo verzi într+o reţea care se conectează cu traseele din interioruloraşului. 0oile le#ături pot prelua traseele drumurilor a#ricole e/istente, sau cursurile unor p(r(uri saucanale *e/. între !opliţa şi =umuleu. Prin modernizarea şi plantarea lor, aceste relaţii devinpracticabile nu numai pentru maşini, dar şi pentru biciclişti şi pietoni, pre#ătind o mai bună valorificareturistică a peisa)ului specific zonei din )urul oraşului.

+ realizarea centurii de ocolire pe latura de vest al oraşului va avea ca şi efect decon#estionareareţelei intraurbane a oraşului, în zona centrală şi dezvoltarea, modernizarea zonelor limitrofe centuriide ocolire. 7ona industrială de vest va parcur#e un proces de conversie, modernizare, şi posibil dee/tindere.

+ $unca Mare constituie G#olful verde al oraşului% reprezintă suprafaţa rezervă principală, caresimultan poate fi spaţiul verde tampon între zone rezidenţiale şi platforma industrială vest.

Page 6: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 6/38

2.%.2 RESTRUCTURAREA INTRAUR(AN'

Procesul de restructurare a suprafeţelor de)a edificate este complementar celui de reducere aurbanizării de noi suprafeţe. 1n confi#uraţia sa actuală, oraşul oferă, în interiorul său, posibilităţimultiple de dezvoltare, pentru toate tipurile de funcţiuni urbane% locuire, comerţ şi servicii, industrie sau

alte activităţi. Miercurea Ciuc prezintă astăzi o structură urbană cu multiple răni+#oluri în ţesutulurban din centru în urma intervenţiilor urbane din anii 45+25. $ăr#irea rapidă a periferiilor lasă în urmă#oluri% suprafeţe virane sau terenuri subutilizate, în #eneral cu funcţiune industrială. Activarea,densificarea sau conversia lor funcţională sunt alternative mai eficiente pe termen lun# la o urbanizaree/tensivă a teritoriului. Mai mult decît at(t, #olurile sunt văzute ca rezerve interne destinate nu numaidensificării dar şi dotării şi creşterii atractivităţii zonei centrale. Ansamblurile de locuinţe de maredensitate, cea mai mare suprafaţă aflată în proprietate publică, suferă în urma de#radării spaţiilorlibere, a lipsei locurilor de parcare, a lipsei dotărilor specifice. 1n condiţiile în care marea parte apopulaţiei oraşului locuieşte aici, cartierele reclamă o atenţie aparte în cadrul operaţiunilor dereabilitare urbană. 0u în ultimul r(nd, părţi importante ale zonei centrale, destructurate în urmaintervenţiilor din anii 25Q, odată cu noul centru civic, au rămas nefinalizate p(nă astăzi. 1nc'idereaacestor breşe în ţesutul urban tradiţional, este o oportunitate pentru completarea setului de ofertereprezentative% instituţii publice, comerţ, servicii specializate, locuire cu un standard ridicat de calitate,

cultură. 1n cadrul procesului de restrucurare intraurbană se impun următoarele măsuri%+ elaborarea unui set de planuri urbanistice zonale care pre#ătesc restructurarea zonelor c'eie dininteriorul oraşului& e/. zona centrală cuprinsă între Piaţa $ibertăţii şi Piaţa Dării, zona $unca Mare,-tadionului, -pitalului etc.&

+ or#anizarea de concursuri de idei, studii urbane pentru remobilarea, reconfi#urarea urbană a zonelorcentrale destructurate *zona centrală cuprinsă între str. Pet:fi şi piaţa Dării, în paralel cu identificarearesurselor disponibile, a posibililor parteneri privaţi sau publici. Flaborarea unei strate#ii de promovarea locaţiilor centrale pentru atra#erea de activităţi caracteristice zonelor centrale, terţiare& sedii debirouri, centre de afaceri, instituţii publice locale sau re#ionale, locuire de calitate, comerţ şi servicii cucaracter reprezentativ etc& astfel ca centrul să devină o zonă competitivă faţă de zone aflate în afarasa, periurbane.

+ conversia funcţională a suprafeţelor industriale locate central sau pericentral spre funcţiuni adecvatepoziţiei&e/. zona Centru Fst&.

+ elaborarea, eşalonat in timp, a unor planuri de reabilitare *inclusiv P7 pentru fiecare cartier demare densitate în parte*cartierul $unca Mare, zona =umuleu etc., ce trebuie să determine%or#anizarea şi ierar'izarea spaţială de ansamblu *ce implică şi diferenţierea între spaţiile publice,semipublice, semiprivate or#anizarea internă a circulaţiilor auto, pietonale şi velo, a parcărilor şi#ara)elor pentru automobile, a locurilor de )oacă şi sport, a spaţiilor verzi, a serviciilor&dotărilor,introducerea unor activităţi profesionale *printr+un proces de densificare şi prin conversia unorlocuinţe, reabilitarea infrastructurii *mai ales incălzirea, ce poate implica introducerea unor sistememai eficiente etc

+ demararea efectivă a pro#ramului prin identificarea in prima instanţă a unui proiect pilot, intr+o zonăde relativ mică întindere, în cadrul căreia disponibilitatea partenerilor şi oportunităţile sunt clar stabilite

*zona !anoro8

2.%.$ PEISA)

Municipiul Miercurea Ciuc este oraş verde prin prezenţa pronunţată a peisa)ului natural e/teriororaşului în interiorul său% cele două lanţuri muntoase Munţii Ciucului şi Munţii Har#'itei, fiinddominante ale perspectivelor din oraş, asi#ur(nd un fundal de valoare direcţiilor care se desc'id dinpeisa)ul construit. Peisa)ul natural are un rol decisiv în conturarea caracterului municipiului, înidentificarea aşa numitului brand urban. Cele mai importante componente ale celor două cate#orii suntcursul Oltului, dealurile =umuleu, lacul şi pădurea+parc =uta, o zonă recent inclusă în aria prote)ată+ Aria 0aturală Jăile Ki#odin+ Csi';nos, respectiv zona $unca Mare. "e asemenea, elementevaloroase de peisa) se află in zona trupului Har#'ita Jăi. Acestea constituie cel mai importantpotenţial, demn de valorificat al oraşului.

Page 7: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 7/38

Prote)area şi dezvoltarea ofertei naturale şi antropice, punerea ei în le#ătură cu locuirea, dar şi cu alteunităţi funcţionale ale oraşului, re#lementarea relaţiei limită arie construită& construibilă+ peisa)ulnatural, reducerea surselor interne şi e/terne de poluare, accesibilizarea elementelor naturale dinteritoriul apropiat, interconectarea elementelor de peisa) într+o reţea verde cuprinz(nd dotări dea#rement şi posibile atracţii turistice de diferite tipuri, sunt măsuri menite să întărească vocaţiarezidenţială şi turistică a oraşului şi să+i contureze identitatea în cadrul concurenţei interurbane

re#ionale.nte#rată unui concept ecolo#ic şi turistic coerent la nivel re#ional, reţeaua verde se dezvoltă încoordonare cu reţeaua urbană oraş+clustere. Cele două sisteme se susţin şi deservesc reciproc.

Fvoluţia arealului edificat are ca principal criteriu prote)area şi e/tinderea reţelei verzi. Aceasta, lar(ndul ei, asi#ură calitatea ecolo#ică şi confi#urează coridoarele de le#ătură interne ale sistemuluiurban. Flementele constitutive ale reţelei sunt%

In!ul" *"r+i ,n cor#ul uran  .Parcurile, #rădinile publice, şi în #eneral spaţiile verzi publiceamena)ate sunt elemente ale reţelei verzi intraurbane. Parcul Central, Flisabeta, cel din )urul Muzeului-ecuiesc al Ciucului, parcul de mesteceni şi parcul dendrolo#ic sunt în această idee insule verzi careprin le#ături pietonale verzi, trasee de ciclotursim vor fi interconectate şi conectate la elementele depeisa) e/traurbane cre(ndu+se astfel o reţea verde unitară.

(an-ouri *"r+i. Jandourile verzi au rolul de a stabili zone+tampon între structuri urbane de caracterdiferit. Aceste f(şii pot fi de diferite tipuri% limită spaţială& pra# urban între cartiere&, barieră de protecţie& între funcţiuni diferite% e/. locuire şi industrie& şi le#ătură pietonală verde. "incolo de rolul ecolo#ic şiambiental ele sunt instrumente de refacere a coerenţei ima#inii urbane, acolo unde claritatea depercepţie şi orientabilitatea sunt periclitate de dezvoltări recente. Aşadar, se impune parcului Flisabeta de l(n#ă #ară concomitent cu crearea unei f(şii de protecţie de+a lun#ul liniei de cale ferată, precum şi de+a lun#ul centurii ocolitoare.

El"m"nt" "tra/ #"riuran" -" #"i!a0 arii #rot"0at".1.Oltul. 0aturalizarea cursului Oltului, în concordanţă cu intensficarea folosirii lui pentru a#rement,parţial demarată de)a *traseul pentru ciclişti DreenBas constituie primul pas în sporirea prezenţeiOltului în oraş, în peisa)ul urban. -ursele de poluare enumerate în partea de analiză vor trebuidezafectate, iar zonele de)a afectate reabilitate. Astfel culoarul Oltului poate deveni unul dintre

elementele ma)ore ale reţelei verzi.2. Zona uta3 D"aluril" umul"u/ C"ntura *"r-" "!t. Arealul vizat este viitoarea arie naturalăprote)ată propusă de către APM Har#'ita. 7ona =uta curpinde îmre)urimile lacului =uta, pădurea parc=uta şi reprezintă un peisa) natural valoros. 1n zona dealurilor =umuleu putem identifica prezenţasimultană a mai multor tipuri de peisa)% drumul de pelerina) de la biserica franciscană aflată în valep(nă la altarul tripartit din şaua dintre cele două coline, =umuleul Mic şi =umuleul Mare, sau păşunile în#ri)ite prin arături periodice de pe versanţiii de vest ale dealului =umuleu Mare, ş.a.. Ansamblul=umuleu, datorită coe/istenţei simultane a elementului natural şi reli#ios se constituie într+un peisa)cultural cu un rol ma)or în definirea identităţii locului. 1ntre mediul construit şi zona =uta+=umuleuurmează să se creeze o zonă verde tampon, o centură verde, care să fie păstrată liberă de construcţiiprin interdicţia definitivă de construire.$. Aria naturală #rot"0ată )i4o-in3 C!i56n7o!. ezervaţia naturală Jăile Ki#odin+Csi';nos a fostcreată în @55R. $ipsa protecţiei instituţionalizate în#reunează păstrarea unor elemente de peisa)

valoroase în celelalte zone ale oraşului.

L"4ături *"r+i  Lr"ţ"l" #"i!a4"r". O cate#orie aparte o constituie reţelele peisa#ere, care potfluentiza le#ăturile urbane, căile de comunicare între oraş şi mediul natural încon)urător şi cele dininteriorul oraşului. O e/perienţă pozitivă în acest sens o reprezintă proiectul realizat recent, intitulat"rumul apelor minerale. ealizarea coridorului ecolo#ic în partea de sudest al zonei =umuleuprevăzut de Planul rbanistic Deneral din ?332, pare să fie periclitată de construcţiile de locuinţefamiliale. Presiunea pieţei imobiliare, coraborată cu lipsa unei viziuni de dezvoltare urbană deansamblu, creează situaţii conflictuale în relaţia dintre mediul construit şi cel natural. 7onele verziamena)ate din interiorul cartierelor de locuit şi cele din centru nu sunt interconectate şi nici conectatecorespunzător cu mediul natural din )urul oraşului, în mare măsură din cauza infrastructurii, a dotărilorde loisir, sport, turism şi a#rement insuficient dezvoltate.eţeaua verde Miercurea Ciuc lea#ă şi elementele de peisa) din teritoriu, inte#r(ndu+le conceptului

eco+turistic de ansamblu. Pădurile încon)urătoare *pădurea parc =uta, pădurea Ki#odin etc. pe l(n#ădestinaţiile de a#rement tradiţionale& Jăile Miercurea Ciuc, Jăile Ki#odin, -zcsen& pot deveni totat(tea destinaţii pentru drumeţii sau turism de Bee8+end. Prin renaturalizarea unor suprafeţe din )uruloraşului, prin refacerea ecosistemului specific în zonele afectate de procesul de industrializare forţată

Page 8: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 8/38

din anii 45+25 sau de recentele e/tinderi necontrolate& albia r(ului Olt sau împre)urimile lacului =uta&, într+o proporţie ec'ilibrată cu peisa)ul antropic, al culturilor a#ricole, între#ul cadru natural al oraşuluipoate fi valorificat ca mediu activ de viaţă pentru locuitori. O astfel de accepţiune a peisa)ului, care nuse limitează la elementele naturale deosebite, spectaculoase, ci include în demersul de prote)are,restaurare şi proiectare între#ul teritoriu are implicaţii pozitive nu numai punctual ci asupra calităţiivieţii în ansamblu. !ocmai de aceea, prezervarea calităţilor ecolo#ice şi ambientale ale cadrului natural

nu poate fi realizată dec(t în corelare cu dezvoltarea teritorială a structurii urbane. n posibil brandecolo#ic al oraşului, pe termen mediu şi lun# este în primul r(nd le#at de valorificarea poziţiei sale încadrul natural. GOraşul verde este parte indisolubilă a unei re#iuni cu aceleaşi calităţi ale mediului, ore#iune Gverde *din fericire mediul natural învecinat nu a fost afectat iremediabil, însă se impunmăsuri de protecţie preventivă ca parte a unei planificări strate#ice. Conservarea şi dezvoltarea uneirelaţii fluente, armonioase între Miercurea Ciuc şi cadrul său natural e/tins este deci vitală.Promovarea unor le#ături verzi dintre diferitele părţi componente ale peisa)ului natural e/terior dar şicu spaţiile verzi publice din interiorul oraşului pot facilita crearea de reţele peisa#ere. n e/emplu înacest sens îl constituie pe latura de est al municipiului prelun#irea ariei naturale prote)ate Ki#odin+Csi';nos înspre viitoarea arie naturală prote)ată =uta+=umuleu.

2.%.%. Tra8ic

-etul de măsuri are ca obiective principale eficientizarea circulaţiei urbane în concordanţă cucreşterea valorilor de trafic, cu reorientarea unor relaţii ori#ine+destinaţie şi cu dezvoltarea înperspectivă a oraşului, de#revarea oraşului *mai alea centrul oraşului de traficul de tranzit, stimulareadeplasărilor pietonale şi velo, descura)area folosirii cotidiene *în deplasările de rutină a automobiluluipersonal.

 Aceste măsuri sunt concepute în perspectiva realizării*cel puţin parţiale centurii ocolitoare a oraşului.-copul lor este, pe de+o parte, rezolvarea problemelor funcţionale care vor persista şi după apariţiacenturii ocolitoare, pre#ătind în acelaşi timp terenul pentru dezvoltări ulterioare şi, pe de altă parte,folosirea şanselor şi potenţialelor e/istente pentru ameliorarea calităţilor spaţiale ale reţelei de trafic înansamblu. !oate propunerile le#ate de sistemul de trafic au la bază analize preliminare proprii precum

şi interpretarea datelor şi documentaţiilor e/istente la momentul elaborării studiului.-e impune în pre#ătirea noului PD şi a demarării planificării investiţiilor importante*e/. ocolitoareelaborarea unui studiu de trafic pentru între#ul oraş. Considerentele prezentului studiu nu pot substituiun studiu de trafic, dar se pot verifica prin intermediul acestuia.

!raseul centurii ocolitoare va face obiectul unui studiu de fezabilitate, opt(ndu+se în prezent pevarianta care ocoleşte oraşul pe partea de vest.

arianta Gde vest este considerată mai avanta)oasă din mai multe puncte de vedere%

+ un nivel ridicat de aplicabilitate prin posibila etapizare facilă a între#ii investiţii şi teren mai puţinaccidentat+ intervenţii relativ reduse cu e/cepţia celei de+a treia etape, care ar presupune un pasa) deasupraliniilor de cale ferată, precum şi etapa a doua subvarianta .A, care ar implica deasemenea şi

realizarea unui pasa) similar+ ambele pasa)e însă ar putea contribui la fluentizarea le#ăturilorinsuficiente în momentul de faţă dintre cele două părţi ale oraşului separate de linia de cale ferată+ ar putea contribui la revitalizarea zonei industriale vest+ în comparaţie cu varianta de est ar însemna #rad de risc de poluare a mediului natural semnificativmai redus, deoarece nu ar afecta viitoarea arie naturală prote)ată =uta+ =umuleu, implicit centuraverde de pe latura de est, dar nici traseele pietonale funcţionale în timpul pelerina)ului de usalii.

Propunerile se împart în două cate#orii% *? reconfi#urare &reamena)are şi *@ optimizare&e/tindere.

 Aceste măsuri se conformează ideilor stipulate prin conceptul #eneral propus. !raficul de tranzit,tranzit #reu vor fi direcţionate către partea de vest al oraşului, în zona industrială. Centura de ocolireşi căile auto principale la partea de vest vor avea un rol dublu% vor contribui la revi#orarea şie/tinderea platformei industriale de vest fără să afecteze zonele rezidenţiale şi centrul. "easemeneacele trei zone vizate pentru amplasarea unor comple/e comerciale mari, cas'Scarr, retail, precum şiservicii, funcţiuni din sectorul terţiar etc.*Centru Fst, partea de sud al zonei $unca Mare şi zona

Page 9: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 9/38

industrială vest vor fi conectate la centura ocolitoare prin căi auto principale. Centrul şi latura de est aloraşului vor beneficia de căi rutiere colectoare şi străzi locale+secundare. Măsurile de reconfi#urare sunt prevăzute în relaţie directă cu realizarea viitoarei centuri ocolitoare aoraşului şi au ca scop #eneral adaptarea străzilor la noua sc'emă de trafic. -unt propuse astfel oserie de intervenţii treptate, pe se#mente, dintre care multe realizabile de)a astăzi cu eforturi relativ

reduse. Acestea, în corelare cu măsuri de reor#anizare locale ale structurii urbane, )oacă un rol c'eie în rezolvarea unor probleme actuale ale oraşului.

n set de măsuri se referă la adaptarea profilului stradal la cate#oria de importanţă a acesteia şi lacaracterul zonei pe care o traversează%

+reconfi#urarea, reamena)area, plantarea străzii pictor 0a# mre% reconfi#urarea profilului stradalvizeazT accentuarea componentei pietonale şi ciclistice a strTzii, în favoarea zonei rezidenţiale.

+odatT cu redirecţionarea traficului de tranzit, apare posibilitatea reconfi#urTrii profilului strTzii $uncaMare, în favoarea componentei pietonale şi a caracterului rezidenţial al zonei.

+reconfi#urarea, reamena)area, plantarea străzii Deor#e Coşbuc% similar străzii $unca Marereconfi#urarea profilului stradal vizeazT accentuarea componentei pietonale şi ciclistice a strTzii

+partea superioarT a strTzii ancu de Hunedoara şi strada -(ncrTieni constituie le#Ttura colectoarema)orT între cartierul !udor şi =umuleu. 6iind subdimensionate ireversibil se impune reducereatraficului pe aceste se#mente de stradT concomitent cu crearea unor trasee alternative.

+reamena)area strTzii -z8, ca şi le#TturT ma)orT dintre centrul oraşului şi subcentrul =umuleu este oprioritate pentru caracterul turistic tradiţional al zonei şi al oraşului. MTsurile includ redimensionareacarosabilului, plantaţii de aliniament, piste pentru biciclişti şi amena)Tri pietonale.

+odatT cu redirecţionarea traficului de tranzit, apare posibilitatea reconfi#urTrii profilului strTzii t şistrTzii zvorului, respectiv străzii !opliţa în favoarea componentei pietonale şi a caracterului rezidenţialal zonei.

+în cadrul etapei a doua de redirecţionare a traficului de tranzit, str. JTii poate deveni o le#TturT autoimportantT între centrul oraşului şi platforma industrialT de vest, respectiv le#TturT pietonalT şi velo între centru şi -zcsen.

Măsurile de e/tindere şi optimizare a reţelei stradale sunt următoarele%

+prelun#irea centurii ocolitoare&etapa ?.& p(nT la strada Har#'ita de+a lun#ul liniei C6, ceea ce vafluentiza traficul de tranzit.

+le#Tturile auto transversale din zona industrială de vest vor contribui la dezvoltarea, modernizareaplatformei industriale vest.

+e/tinderea rezidenţialT în zona -pitalului impune modernizarea drumului de c(mp e/istent, le#TturTauto principalT în viitoarea reţea stradalT zonalT.

+în )urul zonei de protecţie a -pitalului şi a rezervei de apT se prevede o le#TturT auto în formT debuclT, în prelun#irea străzii Mi89 şi "nes $;szl9+ ca componentT secundarT în reţeaua stradalTzonalT

+prelun#irea străzii !udor ladimirescu va deveni a doua arterT ma)orT a zonei prin rolul de stradTcolectoare şi le#Ttura principalT cu cartierul !udor, respectiv Centrul.

+trupul cu comple/ul de locuinţe creat prin reconversia unei foste ferme se va conecta la trupul centralal oraşului printr+o le#TturT secundarT în prelun#irea străzii !udor ladimirescu.

+strada secundarT în interiorul viitoarei zone Centru Fst este esenţialT pentru procesul de conversie afostei platforme industriale est.

+noua zonT rezidenţialT adio va dispune de o reţea stradalT cu rol zonal. Principala le#TturT auto vaavea forma unei bucle în )urul cimitirului.

+paralel cu str.-z8 se va crea o stradT secundarT care sT poatT rTspunde nevoilor cresc(nde în

urma e/tinderii zonei rezidenţiale în =umuleu.+preconizata le#TturT dintre !opliţa şi zona de ieşire spre PTuleni va funcţiona ca şi stradT colectoare în partea de nord+vest din =umuleu, zona de e/tindere rezidenţialT.

Page 10: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 10/38

+procesul de urbanizare treptatT în partea de nord+vest din =umuleu va confi#ura o structurT urbanTdesc'isT, cu posibile prelun#iri& e/tinderi ale reţelei stradale e/istente.

+e/tinderea, modernizarea străzii =umuleu şi conectarea cu strada Pro#resului este esenţialT pentrudensificarea, dezvoltarea şi urbanizarea treptatT a zonei.

+le#Ttura transversalT dintre e/tinderea străzii Pro#resului şi viitoarea le#TturT dintre !opliţa şi ieşirea

spre PTuleni va deservi zona de )oncţiune dintre =umuleu+ Centru+!opliţa cu caracter funcţional mi/t.+crearea unei le#Tturi secundare între strada $acului şi strada $unca Mare va susţine confi#urarea&dezvoltarea zonei rezidenţiale !anoro8.

+conform P7 pentru -ala -porturilor şi stadionul municipal, aflat în pre#Ttire se impune realizareaunei cone/iuni dintre strada evoluţiei din "ecembrie şi strada $unca Mare.

+linia C6 este o limitT fizicT, un obstacol în dezvoltarea or#anicT a zonei. Aşadar crearea& refacereapasa)elor în prelun#irea strTzii JTii şi strTzii Oborului sunt necesare.

Măsurile de reconfi#urare&reamena)are şi optimizare&e/tindere vor #enera o reţea de trafic auto şipietonal bine ierar'izată, fle/ibilă, care să poată răspunde eventualelor sc'imbări, modificări înstructura urbană.

2.9.Conclu+ii

Prezentul studiu preliminar de reactualizare al Planului rbanistic Deneral al Municipiului MiercureaCiuc are două niveluri de aplicabilitate% #'id de actualizare a Planului rbanistic Deneral şi set desoluţii urbanistice pentru perioada de timp, neacoperită planificativ, necesară p(nă la intrarea învi#oare a următorului PD. Aşadar la elaborarea noului Plan rbanistic Deneral, în completareaacestui studiu preliminar+ #'id de actualizare PD, sunt necesare alte studii de fundamentare despecialitate% studiu de trafic, de sociolo#ie+demo#rafie, de mediu, economic, istoric etc.

$ucrarea identifică în primul r(nd şi favorizează stabilizarea unui profil urban care să facă dinMiercurea Ciuc un oraş competitiv în conte/tul unei concurenţe interurbane şi interre#ionale

cresc(nde. Activarea şi valorificarea avanta)elor ma)ore date de con)uctura #eo#rafică, urbanistică şieconomică va avea ca rezultat confi#urarea brandului urban% Miercurea Ciuc este un “oraşverde”, parte integrantă a unui peisaj cultural complex, cu rol administrativ la nivel judeţean- regional .

aportul peisa) natural+ oraş este determinant în toate aspectele ma)ore ale profilului urban propus.Municipiul este în acelaşi timp oraş cultural, oraş al sporturilor de iarnă, oraş turistic subalpin+ toatecele trei ipostaze se datorează prezenţei elementelor naturale valoroase% Munţii Har#'itei şi Ciucului,"ealurile =umuleu, $acul =uta, aria naturală prote)ată Ki#odin+Csi';nos etc. "ezvoltarea pe termenscurt, mediu şi lun# va trebui să ţină cont de relaţia privile#iată cu peisa)ul natural e/terior. -tudiul defaţă propune trasarea principalelor linii directoare ale acestei dezvoltări. Pentru trupul central sepropune o structură urbană cu trei arii funcţionale principale care înseamnă tot at(tea vocaţii aleoraşului% la vest o zonă industrială, de producţie cu spaţii pentru depozite, spaţii de retail, de comerţ

en+#ros, cas'Scarr şi de ateliere, o zonă centrală bi& tripolară*centrul propriu zis, centrul =umuleu şiparţial noul Centru Fst cu funcţiuni caracteristice, predominant din sectorul terţiar şi servicii publice,respectiv o zonă rezidenţială pe latura estică a oraşului. Aceste trei componente se inte#rează într+oentitate urbană coerentă, fiind separate prin zone naturale tampon sau zone de )oncţiune% zona verde$unca Mare, zona verde tampon de+a lun#ul liniei de cale ferată, zona Centru Fst şi dealul -pitalului.Măsurile de optimizare, reor#anizare şi reconfi#urare+ e/tindere ale traficului se conformează sc'emeistructurale propuse.

Concomitent cu elaborarea unui concept #eneral necesar pentru #'idul de actualizare al Planuluirbanistic Deneral au fost identificate ?4 posibile zone de intervenţie, dintre care U au fost detaliate.6iecare dintre cele patru zone detaliate beneficiază de temă P7* memoriu în cazul =umuleurespectiv un plan preliminar P7*plan director pentru =umuleu.1nt(mpinarea provocărilor cu care seconfruntă oraşul *concurenţă interurbană, investiţii, mediu prin măsuri de tip P7, prealabil actualizării

Planului rbanistic Deneral, urmăreşte o mai mare capacitate de reacţie şi o iniţiativă mai fle/ibilă aadministraţiei locale în faţa unei evoluţii rapide şi parţial imprevizibile a conte/tului economic şi social.P7+urile urmează să pre#ătească zonele cele mai active ale oraşului pentru oportunităţi sau crize

Page 11: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 11/38

e/istente de)a sau care pot să apară înainte de actualizarea Planului rbanistic Deneral şi care cerreacţii prompte. "easemenea, noul set de planuri urbanistice zonale apare ca necesar pentruprevenirea proceselor riscante de tipul e/tinderilor necontrolate a periferiilor, a ocupării premature aunor locaţii preţioase sau a abandonării altora, aflate în declin.

O atenţie sporită se recomandă la%

+ e/tinderea din )urul dealului -pitalului,+la conversia fostei platforme industriale est,+la stabilirea limitei ma/ime de e/tindere în pro/imitatea lacului =uta şi pe latura sudică al zonei=umuleu, prevenind astfel poluarea vizuală+ fizică a viitoarei arii naturale naturale "ealurile =umuleu+lacul =uta şi a comple/ului reli#ios =umuleu."easemenea păstrarea ca spaţiu verde rezervă a zonei $unca Mare reprezintă o prioritate, pentrucompensarea lipsei spaţiilor verzi în oraş.

Măsurile de interdicţie definitivă de construire se impun imperativ în zonele indicate. Aceste măsurirestrictive sunt oportune în procesul de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lun# al oraşului. 1mpreună cu principiile enunţate în conceptul #eneral, de ansamblu, ele pot constitui bazele unui viitorPlan rbanistic Deneral coerent.

Page 12: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 12/38

PLAN UR(ANISTIC ZONAL TANORO: &IERCUREA CIUC

!FMA "F POFC!AF

1. Situaţia actuală. ;"n"ralităţi.

7ona !anoro8 este situată la e/tremitatea sudică a cartierului *şi fostului sat !opliţa& !aploca, înapropierea zonei centrale. -pre vest, zona este învecinată cu spaţiul natural $unca Mare& t, zonăumedă, cu un peisa) caracteristic luncilor şi cu condiţii dificile de fundare. Caracteristicile #eote'nicedificile au făcut ca $unca Mare să rămînă liberă de construcţii, fiind astăzi încon)urată pe trei laturi dezone edificate *platforma industrială la vest, zona centrală la sud şi !opliţa la est. 1n condiţiile uneipronunţate crize de spaţii verzi la nivelul municipiului Miercurea Ciuc, $unca Mare reprezintă oimportantă rezervă de teren pentru amena)area etapizată şi în perspectivă a unui parc public, avînd înacelaşi timp rol de coridor verde de le#ătură între oraş şi cadrul său natural. Aflată la mar#inea sud+estică a $uncii Mari, !anoro8 prezintă condiţii acceptabile de fundare. Apropierea de centru şi desc'iderea spre natură o fac foarte atractivă pentru construcţii de locuinţe. 1nultimii ani, în interiorul zonei de studiu au fost elaborate trei Planuri rbanistice 7onale avînd ca scopreparcelarea, viabilizarea şi urbanizarea terenurilor, unul dintre ele fiind realizat la nivelul parcelarului. 1n acelaşi timp, pe latura nordică *str. $acului& !9 u. şi, izolat, în centru au fost şi sunt construite

locuinţe individuale cu o înălţime medie de PI?IM. Cea mai mare parte a suprafeţelor are utilizarea#ricolă sau este fără utilizare.F/tremitatea sudică a zonei de studiu, riverană străzii $unca Mare& 0a#rt u. a fost ocupată parţial deconstrucţii adăpostind activităţi de servicii şi comerţ.

2. Oi"cti*"l" Planului Urani!tic Zonal Tanoro<. Stu-iul #r"liminar PUZ-copul principal al planificării zonale este asi#urarea unui cadru urbanistic coerent şi unitar pentrudezvoltarea zonei !anoro8. -tudiul preliminar pentru actualul P7 *ane/at este un instrument director,menit să coreleze principalele repere ale dezvoltării zonei cu obiectivele urbanistice la nivelul oraşului în ansamblu, stabilite prin PD şi prin -tudiul prelinar pentru reactualizarea Planului rbanisticDeneral al municipiului.-tudiul preliminar pentru P7 trasesază structura de or#anizare a viitorului cartier la nivelul reţelei destrăzi şi spaţii publice şi stabileşte zonificarea funcţională. Principala destinaţie a zonei !anoro8 va fi

cea rezidenţială, cu dotări minimale de pro/imitate. "e asemenea, studiul propune rezrvarea zonei$unca Mare pentru viitoare spaţii verzi publice şi accesarea prin intermediul unor trasee pietonale&velo, de importanţă locală sau ca se#mente ale unor trasee verzi importante la nivelul între#ului oraş%traseul ciclo+turistic "rumul Apelor Minerale L Ki#odin L =uta L =umuleu L $unca Mare L zonaindustrială L Olt *"rumul Apelor Minerale.

Principalele obiective ale Planului rbanistic 7onal%+ întîmpinarea, pe termen scurt, a presiunii imobiliare şi prevenirea unor evoluţii 'aotice+ prevenirea e/pansiunii necontrolate a oraşului în cadrul natural prin instituirea unor limite petermen mediu şi lun#+ inte#rarea dezvoltării zonei în cea de ansamblu, a între#ului oraş, corelarea măsurilor localecu cele supraordonate *reţea de infrastructură, spaţii verzi, tipolo#ii construite etc şi cudocumentaţiile de urbanism e/istente% PD, P7, studii preliminare

+ viabilizarea terenurilor prin reparcelare şi conectare la reţeaua de infrastructură+ trasarea structurii urbane *reţea de străzi şi utilităţi edilitare, spaţii publice, tipuri de utilizări,relaţii+ re#lemetarea utilizării şi a tipurilor de ocupare a terenurilor + stabilizarea limtei arealului edificat al oraşului în direcţia zonei naturale $unca Mare+ rezervarea suprafeţelor necesare realizării traseului ciclo+turistic =umuleu L Olt

$. Pr"+"ntar"a +on"i -" !tu-iu7ona este delimitată de%+ la nord % str. $acului& !9 u.+ la vest % limita parcelarului cu folosinţă a#ricolă riveran drumului a#ricol aflat între străzile $acului& !9u. şi $unca Mare& 0a#rt u.+ la sud% str. $unca Mare& 0a#rt u.

+ la est% str. Deor#e Coşbuc u.

-uprafaţa zonei este de @> 'a.

Page 13: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 13/38

Page 14: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 14/38

Pentru locuinţele individuale *în sistem izolat sau cuplat sunt recomandate parcele cudimensiuni medii de V55 mp *front @5m, adîncime @Vm. Pentru $ocuinţele colectivedimensiunile şi formele parcelelor vor fi determinate de tipolo#iile respective. Alături de locuinţe individuale în sistem izolat se vor prevedea, în funcţie şi de opţiuniledeţinătorilor de terenuri, locuinţe în sisteme cu o densitate mai mare de ocupare a terenului.Prin promovarea tipolo#iilor densificate de locuire individuală *locuinţe cuplate, înşiruite ş.a.

sau a celor semicolective şi colective se urmăreşte atît utilizarea mai eficientă a terenului, cîtşi un caracter mai urban al zonei. $ocuinţele semicolective sau colective vor fi #rupate lamar#inea de vest a zonei, pentru a defini limita spaţială a cartierului spre zona naturală $uncaMare *înălţimea nu va depăşi PIRIM sau PIU."e asemenea, zona aflată la sud de pîrîu este propusă pentru locuinţe semicolective şicolective, urmînd ca cele de înălţime ma/imă *PIRIM sau PIU să fie aliniate la limita vestică. 1n cazul construcţiilor destinate dotărilor de pro/imitate, modul de ocupare al terenului şitipolo#iile concrete vor fi precizate prin P7. 1nălţimea construcţiilor nu va depăşi PI?.-e vor marca pe planul de re#lementări suprafeţele construibile pentru fiecare parcelă*edificabilul, stabilindu+se distanţele minime faţă de limitele de proprietate. Cu e/cepţialocuinţelor cuplate şi a celor înşiruite, distanţa minimă faţă de limitele laterale va fi de )umătatedin înălţimea clădirii dar nu mai puţin de R metri. "istanţa minimă faţă de limita posterioară aparcelei va fi e#ală cu )umătate din înălţimea clădirii.

-e vor fi/a prin $ toţi parametri specificaţi în D'idul privind metodolo#ia de elaborare şiconţinutul+cadru al P7.

%.9 Acc"!" @i #arcări.%.9.1 Acc"!" auto"rumul a#ricol e/istent în zonă *direcţionat sud+est L nord+vest şi conectat la str.$unca Mare& 0a#rt u. şi la str. $acului& !9 u. va deveni stradă colectoare pentruzona !anoro8, pe malul nordic al pîrîului. 7ona aflată pe malul sudic al pîrîului va fiaccesată prin intermediul unei bucle conectate la str. $unca Mare 0a#rt u..Pentru zona reparcelată conform P7 la sud+vestul străzii colectoare se vor păstraaccesele stipulate prin P7, cu e/cepţia e/tremităţii de vest, unde traseul străzii estetranslatat spre est pentru alinierea la limita cartierului *vezi studiu preliminar.-uprafaţa cuprinsă între strada colectoare şi strada Deor#e Coşbuc va fi accesată prin

intermediul unei succesiuni de fundături din strada colectoare. -copul acestor acceseeste viabilizarea şi urbanizarea capetelor vestice ale parcelelor riverane la str. Deor#eCoşbuc.Colectoarele secundare vor fi confi#urate în sistem buclă, la est şi la vest faţă decolectoarea principală.Pentru străzile de acces la locuinţe *cu e/cepţia colectoarei principale se recomandăun re#im de stradă rezidenţială. Confi#uraţia lor *profilul transversal şi lon#itudinal vainclude sisteme de sensuri unice, măsuri de reducere a vitezei, zone semicarosabile,cu prioritate pentru pietoni, amena)ări specifice zonelor de locuit, plantaţii etc.

%.9.2 Acc"!" #i"tonal" Alături de accesele pietonale aferente străzilor, vor fi prevăzute căi de acces în zonă şi în interiorul zonei cu caracter e/clusiv pietonal şi ciclistic.

%.9.2.1 L"4ături #i"tonal"/ *"lo cu +on"l" ,n*"cinat"Principalul circuit cicloturistic al oraşului, prevăzut să conecteze puncte deatracţie naturale şi antropice, traversează zona de studiu pe malul sudic alpîrîului =umuleu *traseu inte#ral% "rumul Apelor Minerale L Ki#odin L =uta L=umuleu L $unca Mare L zona industrială L Olt *"rumul Apelor Minerale.Prin P7 !anoro8 se va rezerva suprafaţa necesară realizării acestui traseu şise va stabili amena)area profilului transversal al albiei şi al drumului. Atît pelaturile drumului cît şi pe malul nordic vor fi rezervate suprafeţe verzi publice.Mar#inea vestică a zonei de locuinţe va fi rezervată unui drum pietonal şi velo,ca prim se#ment al unui drum de promenadă pe perimetrul zonei $unca Mare."rumul va fi amena)at şi va avea un caracter e/clusiv pietonal, accesul auto lalocuinţele de pe latura de vest făcîndu+se dinspre est *vezi studiu preliminar.%.9.2.2 L"4ături #i"tonal"/ *"lo int"rn"

O reţea de alei pietonale completează, în interiorul zonei, trama stradală.Principalul scop este oferirea unei alternative de deplasare, pe trasee maiscurte, în pricipal în direcţia spaţiilor publice pentru pietoni şi biciclişti. O astfelde măsură sporeşte calitatea ecolo#ică a cartierului, favorizînd şi prote)înd în

Page 15: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 15/38

primul rînd copiii şi persoanele în vîrstă. n alt efect este cel al limitării şidescura)ării traficului auto intern şi, ca urmare, al reducerii poluării din surselocale.-trăzile carosabile nu vor atin#e limita vestică a cartierului. Fle vor accesaultimul rînd de parcele din direcţie estică, continuînd apoi spre $unca Maresub forma unor alei pietonale.

 Accesele de tip fundătură continuă de asemenea sub formă de alei pietonale,făcînd le#ătura cu #rădina publică. -pre est, se va trasa o alee de le#ătură custrada Deor#e Coşbuc, în prelun#irea fundăturii.

%.9.$ ParcăriPrin $, toate locurile de parcare necesare unei dotări sau unei locuinţe vor fiasi#urate pe parcela proprie. Prin e/cepţie, pentru vizitatori sau pentru opriri se potutiliza şi parca)ele de pe domeniul public. Pentru fiecare locuinţă se va asi#uraposibilitatea de parcare&#arare pentru minimum un autoturism pe parcela proprie.Pentru locuinţele colective sau semicolective se vor asi#ura pe parcela acestoraparca)e& #ara)e comune cu o capacitate cel puţin e#ală cu numărul apartamentelorplus cîte @ locuri per clădire. 1n cazul construcţiilor pentru servicii şi comerţ se va dispune asi#urarea unui număr

suficient de locuri de parcare pe parcela proprie pentru a acoperi necesarul însumat alan#a)aţilor şi clienţilor. e#lementarea numărului de locuri de parcare necesareobiectivelor propuse în zonă se va face pe baza e#ulamentului Deneral de rbanism*tabel ane/a nr. V şi a 0ormativului P ?R@+3R, cu un spor de ?5W datorat creşteriiindicelui de motorizare.Confi#uraţia străzilor propuse precum şi măsurile de modernizare a celor e/istente vorinclude locuri de parcare publice.

%. S#aţii #ulic". S#aţii *"r+i-uprafeţele de teren se află inte#ral în proprietate privată, cu e/cepţia străzilor e/istente careaparţin domeniului public local. Asi#urarea reţelei de spaţii publice *străzi şi pietonale, spaţiiverzi, parca)e publice, ec'ipare edilitară presupune trecerea în domeniul public a unei coteprocentuale e#ale a fiecărei proprietăţi. Acest transfer se va face fără acordarea unor

despă#ubiri către deţinători, în contul plus+valorii create prin urbanizarea terenurilor.-c'ema de dispunere şi or#anizare funcţională a reţelei principale de spaţii publice esteredată în cadrul -tudiului preliminar.Malurile pîrîului =umuleu vor fi amena)ate pentru a include spaţii verzi, pe o fîşie paralelă cualbia. Pa malul nordic, amena)ările vor inte#ra profilul străzii de acces la locuinţe. Pe malulsudic se va rezerva o fîşie cu lăţimea de minim ?V m pentru spaţii verzi, care va includedrumul pietonal&velo.Drădina publică prevăzută în centrul zonei face le#ătura între strada colectoare şi zonanaturală $unca Mare, avînd în acelaşi timp rol de centru al noului cartier. 1n vecinătatea #rădinii publice, riveran străzii colectoare, se va dispune zona destinatădotărilor rezidenţiale *#rădiniţă, comerţ şi servicii de pro/imitate etc. Prin P7, se vor stabiliprincipii de dimensionare şi confi#urare a acestei zone, stabilindu+se poziţia, #abaritulvolumetric şi tipolo#ia clădirilor, destinaţia şi caracterul spaţiilor libere, parcări etc.

-uplimentar, se pot prevedea şi alte spaţii publice, de mici dimensiuni, cum ar fi locuri de )oacă, curţi şi alei rezidenţiale semipublice, alei pietonale verzi etc. 1n lun#ul străzilor vor fi prevăzute plantaţii de aliniament.

%.B Alt" #r"ci+ăriConstrucţiile e/istente realizate neautorizat sau care pun în pericol si#uranţa publică sau pecea a utilizatorilor vor fi propuse spre demolare.

Pentru zonele neviabilizate la ora elaborării P7 se va condiţiona, prin $, eliberareaautorizaţiilor de construire, numai după confiinţirea restructurării funciare *reparcelării,materializarea ei în teren şi realizarea completă a infrastructurii publice *ec'iparea te'nico+edilitară şi circulaţii auto şi pietonale, parca)e, spaţii verzi, conform re#lemetărilor P7.

Pentru locuinţele colective sau semicolective se va cere prin $ elaborarea de Planurirbanistice de "etaliu care să re#lementeze inserţia acestora în spaţiul rezidenţial şi săstructureze terenul aferent.

Page 16: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 16/38

9. Conţinutul ca-ru al #roi"ctului9.1 Pi"!" !cri!"

9.1.1 Memoriu #eneral L cf. D'id privind metodolo#ia de elaborare şi conţinutul+cadrual Planului rbanistic 7onal, indicativ DM L 5?5 L @555

9.1.2 e#ulament $ocal de rbanism L cf. D'id privind metodolo#ia de elaborare şiconţinutul+cadru al Planului rbanistic 7onal, indicativ DM L 5?5 L @555

9.2 Pi"!" -"!"nat"

9.2.1 Plan de încadrare în localitate a zonei L sc. ?%?5.555

9.2.2 Plan de ansamblu al parcelării propuse pe suport topo#rafic şi cadastralactualizat cu evidenţierea parcelelor propuse, drumurilor, spaţiilor verzi, parca)elor,dotărilor, amena)ărilor şi a servituţilor de utilitate publică propuse L sc. ?%V55

9.2.$ Plan de re#lementări urbanistice cu evidenţierea alinierilor, edificabilul parcelei*distanţele impuse faţă de aliniament, de limite laterale şi de spate ale parcelelor,

 înălţimea ma/imă admisă a clădirilor, terenuri de re#lementare identică *! accesulcarosabil pe parcelă L sc. ?%V55. -e va ane/a un bilanţ teritorial.

9.2.% Plan coordonare reţele edilitare L amplasarea reţelelor de alimentare cu apă,evacuarea apelor uzate mena)are, #az, electricitate, iluminat stradal, telefonie, trasee,dimensiuni, cote de nivel pentru poziţionarea reţelelor şi a căminelor L sc. ?%V55

9.2.9 Plan de amena)are a spaţiilor publice L străzi, alei rezidenţiale, alei pietonale,locuri de )oacă, spaţii verzi, dotări publice etc L sc. ?% V55

. An""+ -tudiu preliminar P7 !anoro8, cu încadrarea zonei de studiu+ Jaza topo#rafică şi cadastrală, scara ?%V55

B. (ilio4ra8i"

rbanproiect% D'id privind metodolo#ia de elaborare şi conţinutul+cadru al Planului rbanistic 7onal,indicativ DM L 5?5 L @555, Jucureşti, @555

rbanproiect% D'id privind re#lementarea dezvoltării urbane prin operaţiuni de parcelare şi reparcelarea terenurilor introduse în intravilan *inclusiv terenuri retrocedate ca urmare a aplicării le#ii nr. ?2&?33?şi a le#ii nr. ?&@555, Jucureşti @55@

Page 17: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 17/38

Page 18: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 18/38

+ delimitarea şi asi#urarea unor rezerve de teren importante pentru dezvoltarea durabilă azonei *viitoare străzi, spaţii publice, spaţii verzi, rezerve pt. dotările publice e/istente şi viitoareetc

+ prote)area celor două dealuri =umuleu, ca elemente valoroase ale peisa)ului cultural+ reli#iosşi natural din )urul municipiului Miercurea Ciuc, prevenirea poluării peisa)ului prin ocupări

necontrolate ale dealului cu construcţii, concomitent cu protecţia cadrului construit din centrul=umuleu.

+ rezervarea unor culoare de le#ătură între zona $unca Mare, cartierul -picului şi zona natur+ală "ealurile =umuleu. Culoarele vor avea caracter verde şi predominant pietonal *alei piet+onale, alei semicarosabile rezidenţiale, #rădini publice, terenuri de sport, străzi intens înverziteetc

+ naturalizarea albiei p(r(ului =umuleu, ca element important în reţeaua de spaţii verzipropuse pentru zonă

$. Conc"#t 4"n"ral Plan Dir"ctor umul"u

Flementele peisa)ului natural şi comple/ul reli#ios =umuleu constituie nucleul oricărui concept de dez+voltare urbanistică a acestei părţi a oraşului. Fle au un rol identitar important la nivelul între#ului oraş."ealurile =umuleu, p(r(ul =umuleu sunt piesele ma)ore ale peisa)ului natural. eţeaua de spaţii verziva avea ca piese structurale ma)ore "ealurile =umuleu, p(r(ul =umuleu şi viitorul coridor ecolo#ic =u+muleu+cartierul -picului. $e#ătura verde& traseu velo+pietonal& dintre =umuleu şi !opliţa, precum şitraseul cicloturistic Ki#odin+ =uta+=umuleu sunt componente secundare ale reţelelei verzi. -imilaracestora coridoarele verzi propuse ca le#ături transversale dintre elementele ma)ore, p(r(ul =umuleuşi coridorul ecolo#ic+ sunt desemenea elemente verzi secundare. 1nverzirea străzii -z8 reprezintă oprioritate la nivel urban în ideea realizării unei le#ături verzi dintre viitoarea arie naturală prote)atăG$acul =uta+ "ealurile =umuleu şi zona verde propusă în $unca Mare, conform conceptului #eneralpentru municipiul Miercurea Ciuc. Albia p(r(ului =umuleu, naturalizată+ecolo#izată împreună cuzonele verzi amena)ate sau modernizate de+a lun#ul acesteia vor crea un parc linear.

eţeua de străzi propusă*în special le#ătura auto propusă între =umuleu şi !opliţa va lua înconsiderare reţeaua de străzi e/istentă respect(nd în acelaşi timp noua reţea de spaţii verzi.

Parcul linear ca şi a/ă principală a structurii urbane din =umuleu va ordona zonele funcţionale publice& învăţăm(nt, cultură, servicii şi comerţ de cartier, turism& de+a lun#ul său. -tructural principala le#ăturăauto şi pietonală cu centrul municipiului va dispune de două noduri de le#ătură cu această a/ă verde%la cele două capete, primul fiind o prelun#ire a zonei centrale iar al doilea *subcentrul =umuleu.

"ezvoltarea& urbanizarea şi e/tinderea zonei =umuleu se va #'ida după această structură urbană.

Caracterul funcţional actual va fi păstrat în mare măsură, conversiile unor unităţi industriale,a#roindustriale contribuind la conturarea unei zone predominant rezidenţiale av(nd un subcentru cumi/a) de funcţiuni cultural+reli#ioase, învăţăm(nt, comerţ, turism şi servicii la scara unui cartier.

%. &ă!uri al" Planului Dir"ctor 

-uprafaţa care face obiectul actualului plan director cuprinde ?4 zone pentru care urmează să fie

elaborate Planuri rbanistice 7onale.

Prioritar vor fi elaborate, sau reactualizate planurile urbanistice zonale pentru zonele construite, saucele care sunt în şantier în momentul de faţă. Acest demers va urmări coa#ularea unui trup compact

Page 19: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 19/38

prin diverse măsuri% finalizare, densificare sau conversie în zonă rezidenţială *75?+752. 1n zonele75U+754, părţile neconstruite vor fi reparcelate conform structurii urbane prevăzute de planul director.Pentru 7ona 753 se va propune un caracter funcţional mi/t& locuire, cultură, învăţăm(nt, comerţ, ser+vicii& urmărind crearea unui centru comunitar pentru =umuleu.

Pe termen scurt operaţiunile de dezvoltare şi reparcelare se vor e/tinde în următoarea etapă la zonele

7?5+ 7?@, situate pe latura nordică a p(r(ului =umuleu.

Pe termen mediu vor fi vizate două zone% 7?R şi 7?U. Prima dintre acestea*7?R este zona adio, carereprezintă le#ătura dintre zona =umuleu şi zona Centru Fst. 7?R va avea un pronunţat caracter rezi+denţial, locuire de tip colectiv, semicolectiv, cu re#im de înălţime mic şi mediu. Drădina publică+ zonătampon dintre cele două zone rezidenţiale va fi în acelaşi timp şi parte a coridorului verde =umuleu+-picului.

Pe termen lun# urmează a fi urbanizate treptat zonele 7?V+?4. Ca măsuri imediat următoare trasăriile#ăturii auto =umuleu+!opliţa, propusă de către municipalitate vor începe operaţiunile de reparcelare.

 1n cadrul Planului rbanistic Deneral din ?332, zona analizată a fost inclusă în ! ?, @,R, U şi !

?5.

-e ane/ează documentaţiei scrise planul director =umuleu.

Page 20: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 20/38

PLAN UR(ANISTIC ZONAL CENTRU EST =8o!ta #lat8ormă in-u!trială "!t?&IERCUREA CIUC

!FMA "F POFC!AF

1. Situaţia actuală. ;"n"ralităţi.

6osta platformă industrială est L denumită în continuare GCentru Fst L este situată la mar#inea esticăa trupului principal al oraşului, între zona centrală şi zona naturală =umuleu. Cea mai mare parte aunităţilor industriale amplasate în zonă între anii >5 şi anii 25 au fost dezafectate pe parcursulrestructurărilor economice din ultimii ?> ani. Prin urmare, ma)oritatea suprafeţelor, construite sau nu,sunt astăzi subutilizate sau în stare de abandon.zolat, în zona Centru Fst sunt active unităţi cu caracter industrial *producţie te/tilă în lo'n sau lo#istic*depozite cu desfacere, un ansamblu de locuinţe, staţia de pompieri a oraşului şi cîteva unităţicomerciale de mici dimensiuni. "ezvoltarea în continuare a activităţilor industriale estedezavanta)oasă, în primul rînd din cauza pro/imităţii cartierelor de locuinţe şi a zonei naturale. 1n starea actuală, zona reprezintă nu numai o importantă suprafaţă centrală nevalorificată, dar şi obarieră urbană. ncintele industriale neaccesibile, lipsa activităţilor urbane şi a le#ăturilor auto şipietonale fac ca zona să bloc'eze relaţia între centrul oraşului şi zona =uta, destinată în perspectivădezvoltării unui pol de dotări de a#rement.

Pe a/a nord+sud, Centru Fst se află la distanţe e#ale faţă de două cartiere de locuire colectivă *!udorla sud şi -picului la nord. 7onele libere învecinate la nord şi la sud zonei Centru Fst fac, în ultimii aniobiectul unei presiuni imobiliare în creştere. Periferia estică a oraşului concentrează cea mai parte aactivităţilor din domeniul imobiliar, avînd ca punct de infle/iune *inactiv zona Centru Fst.-ituaţia actuală a zonei, precum şi potenţialul dat de poziţia în oraş, la intersecţia a două a/eimportante de le#ătură şi dezvoltare, fac din Centru Fst o zonă prioritară de intervenţie în cadrulstrate#iei de dezvoltare a oraşului.

2. Oi"cti*"l" Planului Urani!tic Zonal. Stu-iul #r"limiar PUZ-trate#ia de dezvoltare urbanistică pentru Miercurea Ciuc vizează revalorificarea zonei Centru Fst,prin inte#rarea ei în circuitul economic şi urban al oraşului şi prin transformarea profilului funcţional.Conceptul pleacă de la poziţia avanta)oasă a zonei şi de la oportunitatea dată de prezenţa unor

suprafeţe de mari dimensiuni, parţial libere de construcţii, abordabile unitar.Planul rbanistic 7onal este precedat de un -tudiu Preliminar P7, derulat în cadrul -tudiuluipreliminar pentru reactualizarea Planului rbanistic Deneral. Acesta trasează principalele reperestructurale ale redezvoltării zonei Centru Fst% străzi de acces, zonificare funcţională ma)oră şi un setde măsuri de impulsionare a dezvoltării. -tudiul preliminar P7 are un rol informal, de #'id pre#ătitorpentru elaborarea P7, sintetizînd opţiunile administraţiei publice locale şi corelînd evoluţiile posibileale zonei cu cele ale oraşului în ansamblu.

Principalele obiective ale dezvoltării zonei Centru Fst sunt%+ reducerea la minim a activităţilor cu caracter industrial şi lo#istic

+ valorificarea suprafeţelor intraurbane ca alternativă la e/tinderea oraşului la periferiiprin urbanizarea suprafeţelor a#ricole şi naturale+ conversia profilului funcţional al zonei în direcţia activităţilor din sector terţiar, în mi/a) cu

locuirea şi asi#urarea unui cadru urban adecvat dezvoltării serviciilor, comerţului şi locuirii decalitate. Or#anizarea funţională, a acceselor şi circulaţiilor în zonă în vederea unei dezvoltări )udicioase, a unei utilizări eficiente a suprafeţelor şi a evitării disfunţiunilor + asi#urarea unei rezerve importante de suprafeţe pentru e/tinderea în perspectivă afuncţiunilor urbane centrale *instituţii şi servicii publice, locuire+ optimizarea le#ăturilor vest+est *centru L =uta şi nord L sud. Asi#urarea unor culoare verzi între zona centrală tradiţională şi viitoare arie naturală prote)ată =umuleu+=uta+Ki#odin+ e/tinderea şi optimizarea reţelei de spaţii publice şi spaţii verzi a oraşului+ reabilitarea calităţii locuirii în cartierele !udor şi -picului prin consolidarea unui centru dedotări şi printr+o ofertă semnificativă de locuri de muncă în pro/imitate, după principiul durabilal oraşului distanţelor scurte+ asi#urarea unui pol central pentru noile cartiere rezidenţaile aflate în curs de dezvoltare peflancul estic al oraşului

+ prevenirea e/pansiunii necontrolate a oraşului în cadrul natural prin instituirea unorlimite pe termen mediu şi lun#

Page 21: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 21/38

+ asi#uarea unui cadru planificativ şi de infrastructură pentru întîmpinarea, atra#erea şiselectarea investiţiilor în zonă şi pentru asi#urarea unei dezvoltări corelate şi ec'ilibrate azonei Centru Fst

6iind primul pas într+un proces de durată condiţionat de factori multiplii, actualul Plan rbanistic 7onalCentru Fst are un carater director. Planul va urmări în primul rînd reor#anizarea şi e/tinderea reţelei

de infrastructură în zonă, o nouă zonificare funcţională şi măsuri locale de impulsionare a dezvoltării.n aspect esenţial în elaborarea şi realizarea P7 este dat de situaţia, strate#iile economice şiopţiunile deţinătorilor de terenuri, în ma)oritate societăţi comerciale. "e aceea o componentăindispensabilă a elaborării P7 va fi consultarea şi cooptarea în procesul de planificare a actorilorurbani interesaţi *firme, deţinători individuali, posibili investitori, alături de administraţia locală şi desocietatea civilă.

-e recomandă aşadar stabilirea unor platfome de colaborare şi dialo# între actorii implicaţi, sub formaunei societăţi, asociaţii, #rup de lucru etc care să realizeze şi să coordoneze, pe toată duratadesfăşurării sale, mana#mentul inte#rat şi interdisciplinar al proiectului de reconversie a zonei CentruFst. -tructura de asociere a actorilor urbani va sta la baza viitoarelor parteneriate public+privatnecesare pentru dezvoltarea obiectivelor propuse. "e asemenea, într+un cadru coordonat şipluridisciplinar se pot #estiona eficient şi convin#ător, în toate fazele şi în toate aspectele *politic,

economic, )uridic, te'nic şi administrativ proiecte care pot beneficia de spri)inul unor fonduristructurale europene.

$. Pr"+"ntar"a +on"i -" !tu-iu7ona este delimitată de%+ la nord % cimitirul nou+ la vest% str. ancu de Hunedoara& Hunadi K;nos u.+ la sud% aleea Ciocîrliei& Pacsirta st;n şi colonia de #rădini+ la est% fîşia riverană la est a drumului de deservire a zonei industriale *fără nume

-uprafaţa zonei de studiu este de U2 'a.

 1n cadrul Planului rbanistic Deneral, zona este inclusă în ! ?>, ! ?4 şi ! ?2, avînd în

componenţă următoarele zone%3 I.". L zona activităţi industriale, e/istent+ S.". L zona destinaţie specială, e/istent3 A.". L zona activităţi a#ricole, e/istent3 ;.c.". L zona #ospodărire comunală, e/istent3 I!.a.". L zona instituţii publice şi servicii, subzona construcţii administrative, e/istent3 I!.,.". L zona instituţii publice şi servicii, subzona construcţii de învăţămînt, e/istent3 I!.co.". L zona instituţii publice şi servicii, subzona construcţii pentru comerţ, e/istent

  3 LI.". L zona de locuinţe cu re#im mediu de înălţime, e/istent3 LI.#. L zona de locuinţe cu re#im mediu de înălţime, propus *între timp realizate3 =P.o.>P.!.?#. L zona parcuri şi #rădini publice I zona amena)ări pentru sport, recreere,

propus

Pentru localizarea zonelor funcţionale, vezi $ aferent PD Miercurea Ciuc, ?332.

%. Dat" -" t"mă

%.1 ;"n"ralităţi. Ca-rul l"4al @i ca-rul con!ultati*+ se va respecta conţinutul cadru re#lementat pentru P7, cf. Ordinului Ministerului $ucrărilorPublice şi Amena)ării !eritoriului 0r. ?4>&0&?> Au#ust @555 *vezi D'id privind metodolo#ia deelaborare şi conţinutul Lcadru al Planului rbanistic 7onal, indicativ DM L 5?5 L @555

+ se vor lua în considerare recomandările -tudiului preliminar P7 Centru Fst *ane/atprivind structura urbană ma)oră, zonificarea funcţională şi le#ăturile principale din zonă şi dinzonele învecinate

%.2 &o-i8icări al" #r"*"-"rilor PU;+ se va înlocui destinaţia de tip .e. şi A.e. *unităţi industriale şi unităţi a#ricole cu destinaţiiles.p., $b&$.p şi P.o.p.&P.s.p., cf. recomandărilor din studiul preliminar. Această sc'imbare a

Page 22: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 22/38

profilului funcţional se va aplica pentru toate suprafeţele cu destinaţie industrială sau a#ricolăsin interiorul zonei de studiu+ pentru fîşia riverană la est drumului de deservire care constituie limita estică a zonei destudiu se va instituii interdicţie definitivă de construire+ fîşia de capăt sud+est îşi păstrează destinaţia dată prin PD% P.s.p. + zona amena)ări pentrusport, recreere, propus

+ capătul sudic al platformei 6$A!FX, împreună cu zona #rădinilor private din capătul aleiiCiocîrliei& Pacsirta st;n va primi destinaţia locuire *$.p.+ terenul viran din capătul de vest al aleii =uta& -uta st;n va primi destinaţia spaţii verzipublice *P., destinaţie care se va prelun#i spre est, pentru a rezerva suprafaţa necesarărealizării unui parc liniar de le#ătură cu zona de dotări sportive şi cu =uta+ se vor rezerrva suprafeţele necesare realizării noilor străzi în zonă *vezi studiu, suprafeţecare urmează a fi trecute în domeniul public

%.$ Utili+ar"a t"r"nurilor L re#lementarea utilizărilor va asi#ura caracterul central şi urban alzonei

%.$.1 Utili+ări #"rmi!"-unt permise utilizări de tipurile Instituţii publice şi servicii  *s., Locuinţe colective curegim mic, mediu şi mare de înălţime *$b.&$., Parcuri, amenajări pentru spaţii verzi,recreere, perdele de protecţie *P., Căi de comunicaţie rutiere şi construcţiile aferente*CC.r.. -ubcate#oriile funcţionale recomandate, precum şi zonificarea funţională sunte/plicitate în planul studiului preliminar *ane/at %.$.2 Utili+ări int"r+i!"+ nu se va admite e/tinderea sau modernizarea unităţilor industriale, a#ricole, saulo#istice e/istente în zonă *fabrici sau ateliere producătoare sau prelucrătoare,depozite cu sau fără desfacere, #ara)e sau service auto, activităţi cu caracter a#ricol+ nu se va admite amplasarea în zonă a funcţiunilor industriale, a#ricole sau lo#istice,nici conversia unor clădiri e/istente pentru asemenea utilizări+ nu se va admite amplasarea în zonă a locuinţelor individuale *case izolate sau

cuplate

%.% Am#la!ar"a con!trucţiilor. Ti#olo4iiPentru zona Centru Fst, zonă de tranzit între spaţiul natural şi oraş, se urmăreşte oconfi#uraţie morfolo#ică desc'isă, permisivă, care asi#ură pătrunderea spaţiilor verzi îninteriorul oraşului şi păstrează relaţii directe şi vizuale cît mai ample spre cadrul natural.-tructura urbană rarefiată va păstra coridoare înverzite, cu precădere pe direcţia est+vest, atîtsub formă de plantaţii de aliniament pentru străzi, cît şi sub forma de pasa)e sau alei pietonaleşi parcuri *vezi studiu preliminar.-e vor re#lementa retra#erile necesare faţă de aliniamente şi faţă de celelalte pentru aasi#ura caracterul verde şi desc'is dpdv spaţial al străzilor e/istente şi propuse."e asemenea, se va re#lementa un Procent de Ocupare al !erenului mai mic decît V5W,pentru a asi#ura un procent ridicat de spaţii libere.

$imita estică a zonei Centru Fst va fi astfel confi#urată încît să marc'eze spaţial terminaţiaoraşului *accente verticale, fronturi întrerupte, plantaţii etc fără a obtura însă relaţia est+vest.Prin P7, pot fi identificate elemente ale fondului construit care pot fi revalorificate şi se potpropune spre reconversie, în cadrul utilizărilor admise.

-e vor fi/a prin $ toţi parametri specificaţi în D'idul privind metodolo#ia de elaborare şiconţinutul+cadru al P7.

%.9 Acc"!" @i #arcări.%.9.1 Acc"!" autoPrincipalele artere de le#ătură şi acces în zonă vor rămîne strada $eliceni& -zentlle8utca şi bd. 6răţiei + str. ancu de Hunedoara & !estvris# su#;rYt L Hunadi K;nosutca.

Prelun#irea străzii Jradului& 6en: utca şi conectarea ei la strada $eliceni& -zentlle8utca realizează o le#ătură suplimentară cu zona "ealul -pitalului şi cu Ki#odin,le#ătură importantă odată cu dezvoltarea zonei rezidenţiale între Ki#odin şi cartierul

Page 23: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 23/38

Page 24: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 24/38

Page 25: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 25/38

PLAN UR(ANISTIC ZONAL STR. (RADULUI/ GENH U. STR. DJNES LKSZL U.&IERCUREA CIUC

!FMA "F POFC!AF

1. Situaţia actuală. ;"n"ralităţi.7ona face parte din interspaţiul care separă două entităţi urbane ma)ore ale oraşului% cartierul !udor,construit în anii 45 şi 25, şi Ki#odin, sat în#lobat în municipiu. Cele două cartiere constituie terminaţiasudică a oraşului, rămînînd însă, deşi învecinate direct, slab relaţionate. Arealul este dominat de "ealul -pitalului, o colină parţial împădurită care marc'ează silueta oraşuluidinspre sud şi vest. Obiectivele publice care ocupă parţial colina *policlinica, spitalul )udeţean şirezervoarele de apă potabilă impun un re#im de protecţie sanitară pentru suprafeţele învecinate. Aceste restricţii au conservat pînă în prezent elementele de peisa) ale părţii superioare ale colinei.tilizarea predominantă a suprafeţelor din zonă este cea a#ricolă. 1ntre#ul areal din )urul "ealului -pitalului face, în ultimii ani, obiectul unei presiuni imobiliare aflate încreştere. 7onele cu cele mai intense activităţi de construcţii sunt strada Mi89 şi suprafaţa cuprinsă

 între străzile Jradului&6en: u. şi "nes $;szl9. 1n acelaşi timp, pentru această zonă au fost elaborateşi aprobate o serie de planuri urbanistice zonale şi de detaliu. 1n lipsa unei planificări coordonatoare,planurile urbanistice izolate şi elaborate, de cele mai multe ori, pentru a susţine proiecte individuale,riscă să producă pe tremen mediu şi lun# situaţii disfuncţionale şi conflictuale la nivelul între#uluicartier. 1n zona de studiu au fost construite sau se află în şantier case unifamiliale izolate în lun#ul străzilorJradului& 6en:, !udor ladimirescu şi "nes $;szl9. eţeaua stradală şi edilitară din interiorul zoneieste nemordenizată. -trada Jradului& 6en: u. este flancată pe ambele laturi de parcări şi #ara)eimprovizate aparţinînd locuitorilor cartierului !udor. 0ecesarul spaţiilor de parcare la nivelul acesteistrăzi urmează să crească odată cu indicele de motorizare al localităţii.

2. Oi"cti*"l" Planului Urani!tic Zonal. Planul -ir"ctor D"alul S#italului.Planul rbanistic 7onal str. Jradului L str. "nes $;szl9 u. este prima măsură planificativă

coordonatoare care urmăreşte stabilizarea dezvoltării zonei "ealul -pitalului *vezi subzonele 75> şi754. Prezentul P7 este precedat de un Plan "irector pentru zona "ealul -pitalului, prin care suntstabilite principalele repere ale dezvoltării şi or#anizării spaţiale a zonei pe termen mediu şi lun#. Alături de trasarea structurii ma)ore a zonei, Planul "irector stabileşte etapele de urbanizare asuprafeţelor libere. 7onarea propusă de Planul director corespunde paşilor de dezvoltare. "ezvoltareafiecăreia dintre zonele numerotate 75?+7?@ va fi pre#ătită prin intermediul unui P7, putîndu+se, înfuncţie de necesar, asocia mai multe zone în cadrul unui P7. !oate planficările de tip P7 vor ficorelate prin intermediul Planului "irector, ale cărui prevederi vor fi incluse în temele pro#ram aleP7.Principalele obiective ale Planului "irector sunt%

+ întîmpinarea, pe termen scurt, a presiunii imobiliare şi prevenirea unor evoluţii 'aotice+ asi#urarea dezvoltării etapizate a zonei, prin delimitarea unor subzone dezvoltabile înperioade de timp planificabile

+ prevenirea e/pansiunii necontrolate a oraşului în cadrul natural prin instituirea unor limite petermen mediu şi lun#+ trasarea structurii urbane ma)ore *reţea principală de străzi, spaţii publice, tipuri de utilizări,relaţii. -tructura urmăreşte în primul rînd relaţionarea avanta)oasă a cartierului Ki#odin cu

Page 26: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 26/38

cartierul !udor şi cu centrul oraşului şi medierea acestei le#ături prin intermediul unui nucleuverde de dotări şi servicii, în special medicale.+ delimitarea şi asi#urarea unor rezerve de teren importante pentru dezvoltarea durabilă azonei *viitoare străzi, spaţii publice, spaţii verzi, rezerve pt. dotările publice e/istente şi viitoareetc+ prote)area "ealului -pitalului, ca element valoros al peisa)ului urban din Miercurea Ciuc,

prevenirea poluării peisa)ului prin ocupări necontrolate ale dealului cu construcţii+ rezervarea unor culoare de le#ătură între cartierul !udor şi zona naturală de la sud+est.Culoarele vor avea caracter verde şi predominant pietonal *alei pietonale, alei semicarosabilerezidenţiale, #rădini publice, terenuri de sport, străzi intens înverzite etc.

Prin intermediul Planului rbanistic 7onal str. Jradului& 6en: u. L str. "nes $;szl9 u. se planifică şire#lementează dezvoltarea şi viabilizarea terenurilor din subzonele 75> şi 754, parţial prin operaţiunide reparcelare. Planul va stabili noul parcelar, va trasa şi or#aniza dpdv funcţional reţeaua de străzi,alei, spaţii publice şi spaţii verzi, va desemna utilizarea terenului şi va re#lementa tipurile de ocupare aparcelelor.

$. Pr"+"ntar"a +on"i -" !tu-iu7ona este delimitată de%

+ la nord % strada Jradului& 6en: u.+ la vest şi sud+vest% str. !udor ladimirescu u.şi str. "nes $;szl9 u.+ la sud şi la est% drumurile a#ricole notate A, J, C, pe planul de încadrare ane/at

-uprafaţa zonei este de ?3 'a.

 1n cadrul Planului rbanistic Deneral, zona este inclusă în ! ?3, avînd în componenţă următoarelesubzone%

3 Lm.u.". L locuinţe individuale e/istente cu re#im mic de înălţime*P & PI@ cu caracter urban*caracter urban obli#atoriu în cadrul trupului principal ?+ Lm. u.#. L locuinţe individuale propuse cu re#im mic de înălţime*P & PI@ cu caracter urban*caracter urban obli#atoriu în cadrul trupului principal ?

!erenurile riverane străzilor "nes $;szl9 şi !udor ladimirescu sunt parcelate şi ocupate aproapeinte#ral. Modul predominant de ocupare este cel al locuinţelor individuale. estul suprafeţelor se află în folosinţă a#ricolă, cu e/cepţia unor construcţii izolate realizate recent sau aflate în curs de realizare,unele dintre ele fără autorizaţiile necesare.

%. Dat" -" t"mă

%.1 ;"n"ralităţi. Ca-rul l"4al @i ca-rul con!ultati*+ se va respecta conţinutul cadru re#lementat pentru P7, cf. Ordinului Ministerului $ucrărilorPublice şi Amena)ării !eritoriului 0r. ?4>&0&?> Au#ust @555 *vezi D'id privind metodolo#ia deelaborare şi conţinutul Lcadru al Planului rbanistic 7onal, indicativ DM L 5?5 L @555

+ se vor respecta prevederile PD, cu e/cepţiile enumerate mai )os

+ se vor lua în considerare recomandările Planului director "ealul -pitalului *ane/at privindstructura urbană ma)oră, utilizarea terenurilor şi le#ăturile principale din zonă şi din zonele învecinate

%.2 &o-i8icări al" #r"*"-"rilor PU;+ latura de est a străzii "nes $;szl9 *subzona P.p.p. va fi inclusă subzonelor $m.u.e.,respectiv $m. u.p.+ pentru suprafeţele aflate la est de drumul a#ricol A se va institui interdicţie definitivă deconstruire *vezi planul de încadrare ane/at+ pentru suprafeţele aflate la sud de drumurile a#ricole J şi C se va institui interdicţietemporară de construire, pînă la elaborarea P7 pentru zonele marcate în Planul director

G"ealul -pitalului cu 752, 753, 7?5 *vezi planul de încadrare ane/at+ limita estică a cartierului va constitui o subzonă de tipul $b.p.*locuinţe colective sausemicolective de ma/ PIRIM

Page 27: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 27/38

+ opţional se poate prevede aceaşi modificare pentru subzona riverană străzii Jradului& 6en:u.

%.$ Utili+ar"a t"r"nurilor L re#lementarea utilizărilor va asi#ura caracterul rezidenţial şi urbanal zonei+ locuinţe individuale cu caracter urban ma/imum PI@ niveluri *?5 m la cornişă în subzonele

$m.u.e.şi $m. u.p. *cf. PD+ locuinţe semicolective sau colective cu ma/ PIRIM niveluri în subzonele $b.p *cf. PD+ locuinţe semicolective sau colective cu parter liber pentru alte funcţiuni *comerţ, servicii,dotări în subzonele $b.p *cf. PD+ dotări de pro/imitate inte#rate la parterul clădirilor rezidenţiale sau în clădiri proprii ma/ PI?*?5 m la cornişă% comerţ pentru cartier, servicii nepoluante, #rădiniţă+ servicii profesionale prestate de proprietari în cadrul locuinţelor, dar cu limitări dedimensiune, fără trafic public redus şi nepoluante+ cabinete pt. medici de familie sau cabinete stomatolo#ice etc+ #ara)e aferente locuinţelor 

0u se vor admite spaţii ane/e pentru activităţi a#ricole.

%.% Am#la!ar"a con!trucţiilor. Ti#olo4ii Alături de locuinţe individuale în sistem izolat se vor prevedea, în funcţie şi de opţiuniledeţinătorilor de terenuri, locuinţe în sisteme cu o densitate mai mare de ocupare a terenului.Prin promovarea tipolo#iilor densificate de locuire individuală *locuinţe cuplate, înşiruite ş.a.sau a celor semicolective şi colective se urmăreşte atît utilizarea mai eficientă a terenului, cîtşi un caracter mai urban al zonei. $ocuinţele semicolective sau colective vor fi #rupate lamar#inea de est a zonei, pentru a defini limita spaţială a cartierului spre zona naturală*înălţimea nu va depăşi PIRIM. Opţional, se pot dispune clădiri de locuire colectivă sausemicolectivă în lun#ul străzii Jradului& 6en: u.* înălţimea nu va depăşi PIRIM, respectivPIU, conform Planului director ane/at.-e vor marca pe planul de re#lementări suprafeţele construibile pentru fiecare parcelă*edificabilul, stabilindu+se distanţele minime faţă de limitele de proprietate. Cu e/cepţialocuinţelor cuplate şi a celor înşiruite, distanţa minimă faţă de limitele laterale va fi de )umătate

din înălţimea clădirii dar nu mai puţin de R metri. "istanţa minimă faţă de limita posterioară aparcelei va fi e#ală cu )umătate din înălţimea clădirii.-e vor fi/a prin $ toţi parametri specificaţi în D'idul privind metodolo#ia de elaborare şiconţinutul+cadru al P7.

%.9 Acc"!" @i #arcări.%.9.1 Acc"!" auto-trăzile !udor ladimirescu şi Jradului& 6en: vor fi principalele colectoare aletraficului în zonă, asi#urînd le#ătura cu centrul. Planul director prevede posibilitateaprelun#irii străzii Jradului& 6en: spre nord+est şi conectarea ei la strada $eliceni, prinpenetrarea laturii sudice a actualei zone industriale est. Măsura este menită săasi#ure o le#ătură suplimetară a zonei "ealul -pitalului cu zona centrală şi de nord."ouă străzi de acces secundare în zona 75>+754 sunt trasate prin intermediul

Planului director% ?.prelun#irea unui drum e/istent la estul zonei 75> şi @. o buclăconectată la str. Jradului& 6en: u. pentru accesarea zonei 754.-trăzile de acces terţiare vor fi trasate prin P7. -e recomandă soluţii caredescura)ează traficul auto străin zonelor respective, adică traficul de tranzit, cum ar fibuclele sau fundăturile. "e asemenea, se recomandă aleile rezidenţialesemicarosabile, cu măsuri de reducere a vitezei şi cu prioritate pentru pietoni.-e va avea în vedere eficientizarea sc'emei de acces auto prin reducerea situaţiilorde supraaccesare, adică cele în care o parcelă este măr#inită de mai mult decît osin#ură cale de acces auto.

Pentru străzile e/istente se vor propune măsuri de modernizare şi amena)are.

%.9.2 Acc"!" #i"tonal"

7ona va fi le#ată pietonal de zonele învecinate% cartierul !udor şi centrul oraşului,viitoarea zonă verde de pe "ealul -pitalului, zona naturală de la est de oraş *viitoareaarie naturală prote)ată.

Page 28: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 28/38

-uplimentar faţă de le#ăturile pietonale aferente străzilor de acces *trotuare, vor fiprevăzute alei e/clusiv pietonale cu caracter verde. Principalele alei recomandate deplanul director sunt *vezi Plan director%

+ drumul a#ricol e/istent *A considerat limita estică a zonelor 754 şi 752 vadeveni o alee de acces şi promenadă pietonală şi velo fără a se permiteaccesul auto. Această alee va asi#ura o le#ătură verde între Ki#odin, !udor,

Centru Fst şi =uta, atît pentru locuitorii din zonă cît pentru *cicloturism+ între capătul sudic al Aleeii 0arciselor& 0arcisz -t;n şi zona naturală de laest+ între capătul sudic al traseului pietonal din cartierul !udor *alăturat şcolii şizona naturală de la est, trecînd printr+o nouă #rădină publică şi avînd la capătun ansamblu de terenuri de sport publice+ între capătul străzii noi de la mar#inea de est a zonei 75> şi str. "nes$;szl9 u.

%.9.$ ParcăriPrin $, toate locurile de parcare necesare unei dotări sau unei locuinţe vor fiasi#urate pe parcela proprie. Prin e/cepţie, pentru vizitatori sau pentru opriri se pot

utiliza şi parca)ele de pe domeniul public. Pentru fiecare locuinţă se va asi#uraposibilitatea de parcare&#arare pentru minimum un autoturism pe parcela proprie.Pentru locuinţele colective sau semicolective se vor asi#ura pe parcela acestoraparca)e& #ara)e comune cu o capacitate cel puţin e#ală cu numărul apartamentelorplus cîte @ locuri per clădire.

Dara)ele e/istente pe strada Jradului& 6en: u. vor fi propuse spre demolare. 1nvederea asi#urării unui număr de locuri de parcare cel puţin e#al cu cel al #ara)elore/istente va fi reor#anizat profilul străzii Jradului& 6en: u., eventual prin lăr#ireaamprizei, dacă acest lucru este necesar. Prin $, nu vor fi admise #ara)e individualepe domeniul public. -e vor putea propune în sc'imb soluţii de prote)are a maşinilorparcate, cum ar fi plantaţii, #arduri vii, per#ole etc.

%. S#aţii #ulic". S#aţii *"r+i-uprafeţele de teren se află inte#ral în proprietate privată, cu e/cepţia străzilor e/istente careaparţin domeniului public local. Asi#urarea reţelei de spaţii publice *străzi şi pietonale, spaţiiverzi, parca)e publice, ec'ipare edilitară presupune trecerea în domeniul public a unei coteprocentuale e#ale a fiecărei proprietăţi. Acest transfer se va face fără acordarea unordespă#ubiri către deţinători, în contul plus+valorii create prin urbanizarea terenurilor.

-c'ema de dispunere şi or#anizare funcţională a reţelei principale de spaţii publice esteredată în cadrul Planului director.Cele două spaţii verzi principale vor fi dispuse în prelun#irea aleii pietonale din cartierul !udor.Primul dintre ele va avea caracterul unei #rădini publice de cartier. Al doilea va mi)loci relaţiacartierului !udor şi a noii zone rezidenţile cu zona naturală şi #rupează terenuri de sport. Cele

două spaţii verzi vor fi le#ate prin intermediul unei alei pietonale înverzite.Odată cu elaborarea P7 pentru zona 752, conform Planului director, cele două spaţii verzidescrise mai sus vor fi inte#rate unui parc de cartier liniar, care face le#ătura între cartierul!udor şi viitoarea arie naturală prote)ată din est.

 1ntre str. !udor ladimirescuu.şi viitoarea #rădină publică este amplasată zona destinatădotărilor rezidenţiale *#rădiniţă, comerţ şi servicii de pro/imitate etc. Prin P7, se vor stabiliprincipii de dimensionare şi confi#urare a acestei zone, stabilindu+se poziţia, #abaritulvolumetric şi tipolo#ia clădirilor, destinaţia şi caracterul spaţiilor libere, parcări etc.-uplimentar, se pot prevedea şi alte spaţii publice, de mici dimensiuni, cum ar fi locuri de )oacă, curţi şi alei rezidenţiale semipublice, alei pietonale verzi etc.

 1n lun#ul străzilor vor fi prevăzute plantaţii de aliniament.

Page 29: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 29/38

Page 30: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 30/38

PLAN UR(ANISTIC ZONAL STRADA &I: UTCA &IERCUREA CIUC

!FMA "F POFC!AF

1. Situaţia actuală. ;"n"ralităţi.7ona face parte din interspaţiul care separă două entităţi urbane ma)ore ale oraşului% cartierul !udor,construit în anii 45 şi 25, şi Ki#odin, sat în#lobat în municipiu. Cele două cartiere constituie terminaţiasudică a oraşului, rămînînd însă, deşi învecinate direct, slab relaţionate. Arealul este dominat de "ealul -pitalului, o colină parţial împădurită care marc'ează silueta oraşuluidinspre sud şi vest. Obiectivele publice care ocupă parţial colina *policlinica, spitalul )udeţean şirezervoarele de apă potabilă impun un re#im de protecţie sanitară pentru suprafeţele învecinate. Aceste restricţii au conservat pînă în prezent elementele de peisa) ale părţii superioare ale colinei.tilizarea predominantă a suprafeţelor din zonă este cea a#ricolă. 1ntre#ul areal din )urul "ealului -pitalului face, în ultimii ani, obiectul unei presiuni imobiliare aflate încreştere. 7onele cu cele mai intense activităţi de construcţii sunt strada Mi89 utca şi suprafaţacuprinsă între străzile Jradului&6en: u. şi "nes $;szl9. 1n acelaşi timp, pentru această zonă au fostelaborate şi aprobate o serie de planuri urbanistice zonale şi de detaliu. 1n lipsa unei planificări

coordonatoare, planurile urbanistice izolate şi elaborate, de cele mai multe ori, pentru a susţineproiecte individuale, riscă să producă pe tremen mediu şi lun# situaţii disfuncţionale şi conflictuale lanivelul între#ului cartier.

 1n zona de studiu au fost construite sau se află în şantier case unifamiliale izolate în lun#ul străziiMi89. eţeaua stradală şi edilitară din interiorul zonei este nemordenizată. -trada Mi89 realizeazăaccesul principal la Policlinica municipală. Avansarea construcţiilor spre sud, pe latura estică a străzii Mi8o periclitează atît un element de peisa)valoros pentru oraş, "ealul -pitalului, cît şi rezervele de teren necesare funcţiunilor sanitare şi spaţiilorverzi publice.

2. Oi"cti*"l" Planului Urani!tic Zonal. Planul -ir"ctor D"alul S#italului.Planul rbanistic 7onal str. Jradului L str. "nes $;szl9 u. este prima măsură planificativă

coordonatoare care urmăreşte stabilizarea dezvoltării zonei "ealul -pitalului *vezi subzonele 75> şi754. Prezentul P7 este precedat de un Plan "irector pentru zona "ealul -pitalului, prin care suntstabilite principalele repere ale dezvoltării şi or#anizării spaţiale a zonei pe termen mediu şi lun#. Alături de trasarea structurii ma)ore a zonei, Planul "irector stabileşte etapele de urbanizare asuprafeţelor libere. 7onarea propusă de Planul director corespunde paşilor de dezvoltare. "ezvoltareafiecăreia dintre zonele numerotate 75?+7?@ va fi pre#ătită prin intermediul unui P7, putîndu+se, înfuncţie de necesar, asocia mai multe zone în cadrul unui P7. !oate planficările de tip P7 vor ficorelate prin intermediul Planului "irector, ale cărui prevederi vor fi incluse în temele pro#ram aleP7.Principalele obiective ale Planului "irector sunt%

+ întîmpinarea, pe termen scurt, a presiunii imobiliare şi prevenirea unor evoluţii 'aotice+ asi#urarea dezvoltării etapizate a zonei, prin delimitarea unor subzone dezvoltabile înperioade de timp planificabile

+ prevenirea e/pansiunii necontrolate a oraşului în cadrul natural prin instituirea unor limite petermen mediu şi lun#

Page 31: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 31/38

+ trasarea structurii urbane ma)ore *reţea principală de străzi, spaţii publice, tipuri de utilizări,relaţii. -tructura urmăreşte în primul rînd relaţionarea avanta)oasă a cartierului Ki#odin cucartierul !udor şi cu centrul oraşului şi medierea acestei le#ături prin intermediul unui nucleuverde de dotări şi servicii, în special medicale.+ delimitarea şi asi#urarea unor rezerve de teren importante pentru dezvoltarea durabilă azonei *viitoare străzi, spaţii publice, spaţii verzi, rezerve pt. dotările publice e/istente şi viitoare

etc+ prote)area "ealului -pitalului, ca element valoros al peisa)ului urban din Miercurea Ciuc,prevenirea poluării peisa)ului prin ocupări necontrolate ale dealului cu construcţii+ rezervarea unor culoare de le#ătură între cartierul !udor şi zona naturală de la sud+est.Culoarele vor avea caracter verde şi predominant pietonal *alei pietonale, alei semicarosabilerezidenţiale, #rădini publice, terenuri de sport, străzi intens înverzite etc.

Prin intermediul Planului rbanistic 7onal str. Mi89 u. se planifică şi re#lementează dezvoltarea şiviabilizarea terenurilor din subzonele 75@, parţial prin operaţiuni de reparcelare. Planul va stabili noulparcelar, va trasa şi or#aniza dpdv funcţional reţeaua de străzi, alei, spaţii publice şi spaţii verzi, vadesemna utilizarea terenului şi va re#lementa tipurile de ocupare a parcelelor.

$. Pr"+"ntar"a +on"i -" !tu-iu

7ona este delimitată de%+ la nord % capetele sudice ale parcelelor riverane străzii Arsenalului& Pus8aporos u., pe latura de sud+ la vest% capetele estice ale parcelelor riverane străzii 0a# mre u. pe latura de est+ la sud% parcela adiacentă la sud parcelei ocupate de "irecţia "rumuri şi Poduri+ la est% Policlinica şi -pitalul Kudeţean

-uprafaţa zonei este de > 'a.

 1n funcţie de opţiunile deţinătorilor terenurilor riverane străzii 0a# mre pe latura estică, zona destudiu se poate e/tinde pînă la str. 0a# mre. O astfel de măsură ar viza densificarea zonei prinviabilizarea capetelor estice ale parcelelor de la str. 0a# mre, ocupate astăzi de #rădini. 7onaadiţională *marcată pe planul de încadrare ane/at ca zonă de influenţă are o suprafaţă de > 'a.

 1n cadrul Planului rbanistic Deneral, zona este inclusă în ! ?3, avînd în componenţă următoarelesubzone%+ Lm.u.#. L locuinţe individuale propuse cu re#im mic de înălţime*P & PI@ cu caracter

urban *caracter urban obli#atoriu în cadrul trupului principal ?+ IS.!.". L instituţii publice şi servicii, subzona construcţii de sănătate, e/istente+ CC.r.". căi de comunicaţie rutieră, e/istent

!erenurile riverane străzii Mi89 sunt parcelate şi ocupate aproape inte#ral. Modul predominant deocupare este cel al locuinţelor individuale. estul suprafeţelor se află în folosinţă a#ricolă.

%. Dat" -" t"mă

%.1 ;"n"ralităţi. Ca-rul l"4al @i ca-rul con!ultati*+ se va respecta conţinutul cadru re#lementat pentru P7, cf. Ordinului Ministerului $ucrărilorPublice şi Amena)ării !eritoriului 0r. ?4>&0&?> Au#ust @555 *vezi D'id privind metodolo#ia deelaborare şi conţinutul Lcadru al Planului rbanistic 7onal, indicativ DM L 5?5 L @555

+ se vor respecta prevederile PD, cu e/cepţiile enumerate mai )os

+ se vor lua în considerare recomandările Planului director "ealul -pitalului *ane/at privindstructura urbană ma)oră, utilizarea terenurilor şi le#ăturile principale din zonă şi din zonele învecinate

%.2 &o-i8icări al" #r"*"-"rilor PU;+ suprafeţele situate la est de strada Mi89 utca, şi la sud de ultima construcţie realizată la data

elaborării P7 va fi inclusă zonei *P.p.I P.v.p., zona parcuri, amena)ări pentru spaţii verzi,recreere, perdele de protecţie

Page 32: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 32/38

+ suprafeţele situate la vest de strada Mi89 utca vor fi incluse zonei *$m.uI$b.u p. + locuinţeindividuale propuse cu re#im mic de înălţime*P + PI@ cu caracter urban şi locuinţe colectivecu re#im mic de înălţime *P + PI@+ suprafaţa ocupată de "irecţia "rumuri şi Poduri va fi inclusă zonei -.p., zona instituţiipublice şi servcii 

%.$ Utili+ar"a t"r"nurilor L re#lementarea utilizărilor va asi#ura caracterul rezidenţial şi urbanal zonei+ locuinţe individuale cu caracter urban ma/imum PI@ niveluri în subzonele $m.u.p.+ locuinţe colective, ma/imum PI@ niveluri în subzonele $b.p.+ servicii profesionale prestate de proprietari în cadrul locuinţelor, dar cu limitări dedimensiune, fără trafic public redus şi nepoluante+ cabinete pt. medici de familie sau cabinete stomatolo#ice etc+ #ara)e aferente locuinţelor 

0u se vor admite spaţii ane/e pentru activităţi a#ricole.

%.% Am#la!ar"a con!trucţiilor. Ti#olo4ii

-e vor marca pe planul de re#lementări suprafeţele construibile pentru fiecare parcelă*edificabilul, stabilindu+se distanţele minime faţă de limitele de proprietate. Cu e/cepţialocuinţelor cuplate şi a celor înşiruite, distanţa minimă faţă de limitele laterale va fi de )umătatedin înălţimea clădirii dar nu mai puţin de R metri. "istanţa minimă faţă de limita posterioară aparcelei va fi e#ală cu )umătate din înălţimea clădirii.-e vor fi/a prin $ toţi parametri specificaţi în D'idul privind metodolo#ia de elaborare şiconţinutul+cadru al P7.

%.9 Acc"!" @i #arcări.%.9.1 Acc"!" auto

 Accesul auto se va face pe strada Mi89 utca.-e vor lua în considerare structura de perspectivă a zonei, care prevede înc'idereainelului dat de străzile Mi89 şi "nes $;szl9.

"e asemenea, se va studia posibilitatea redesc'iderii străzii de le#ătură între str.0a# mre u. şi str. Mi89 u..-e pot propune, suplimentar, căi de acces de tip buclă sau fundătură pentruaccesarea, de pe strada Mi89 utca a zonei riverane vestice, dincolo de primul rînd deparcele.Pentru se#mentul e/istent al străzii Mi89 se vor propune măsuri de modernizare şiamena)are.

%.9.2 Acc"!" #i"tonal"Principalul acces pietonal se va face pe strada Mi89 utca.-uplimentar, se vor studia le#ături pietonale cu strada 0a# mre, în lun#ul sau înprelun#irea străzii redesc'ise sau în zona "irecţiei "rumuri şi Poduri.

%.9.$ ParcăriPrin $, toate locurile de parcare necesare unei dotări sau unei locuinţe vor fiasi#urate pe parcela proprie. Prin e/cepţie, pentru vizitatori sau pentru opriri se potutiliza şi parca)ele de pe domeniul public. Pentru fiecare locuinţă se va asi#uraposibilitatea de parcare&#arare pentru minimum un autoturism pe parcela proprie.Pentru locuinţele colective sau semicolective se vor asi#ura pe parcela acestoraparca)e& #ara)e comune cu o capacitate cel puţin e#ală cu numărul apartamentelorplus cîte @ locuri per clădire.

%. S#aţii #ulic". S#aţii *"r+i-uprafeţele de teren se află inte#ral în proprietate privată, cu e/cepţia străzilor e/istente careaparţin domeniului public local. Asi#urarea reţelei de spaţii publice *străzi şi pietonale, spaţii

verzi, parca)e publice, ec'ipare edilitară presupune trecerea în domeniul public a unei coteprocentuale e#ale a fiecărei proprietăţi. Acest transfer se va face fără acordarea unordespă#ubiri către deţinători, în contul plus+valorii create prin urbanizarea terenurilor.

Page 33: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 33/38

-c'ema de dispunere şi or#anizare funcţională a reţelei principale de spaţii publice esteredată în cadrul Planului director.

-uprafeţele aflate pe latura estică a străzii Mi89, la sud faţă de construcţiile e/istente la dataelaborării P7, vor intra în domeniul public cu destinaţia de spaţii verzi. Pentru acestesuprafeţe se va instituii interdicţie definitivă de construire şi se vor propune măsuri de plantare

şi amena)are. 7ona verde face parte din viitorul parc public, prevăzut prin Planul director"ealul -pitalului.Măsura interdicţiei de construire vizează, de asemenea, prezervarea dominantei peisa#isticedate de "ealul -pitalului în peisa)ul urban.

 1n lun#ul străzilor vor fi prevăzute plantaţii de aliniament.

%.B Alt" #r"ci+ăriConstrucţiile e/istente realizate neautorizat sau care pun în pericol si#uranţa publică sau pecea a utilizatorilor vor fi propuse spre demolare.

Pentru zonele neviabilizate la ora elaborării P7 se va condiţiona, prin $, eliberareaautorizaţiilor de construire, numai după confiinţirea restructurării funciare *reparcelării,

materializarea ei în teren şi realizarea completă a infrastructurii publice *ec'iparea te'nico+edilitară şi circulaţii auto şi pietonale, parca)e, spaţii verzi, conform re#lemetărilor P7.

Pentru locuinţele colective sau semicolective se va cere prin $ elaborarea de Planurirbanistice de "etaliu care să re#lementeze inserţia acestora în spaţiul rezidenţial şi săstructureze terenul aferent.

9. Conţinutul ca-ru al #roi"ctului9.1 Pi"!" !cri!"

9.1.1 Memoriu #eneral L cf. D'id privind metodolo#ia de elaborare şi conţinutul+cadrual Planului rbanistic 7onal, indicativ DM L 5?5 L @555

9.1.2 e#ulament $ocal de rbanism L cf. D'id privind metodolo#ia de elaborare şiconţinutul+cadru al Planului rbanistic 7onal, indicativ DM L 5?5 L @555

9.2 Pi"!" -"!"nat"

9.2.1 Plan de încadrare în localitate a zonei L sc. ?%?5.555

9.2.2 Plan de ansamblu al parcelării propuse pe suport topo#rafic şi cadastralactualizat cu evidenţierea parcelelor propuse, drumurilor, spaţiilor verzi, parca)elor,dotărilor, amena)ărilor şi a servituţilor de utilitate publică propuse L sc. ?%V55

9.2.$ Plan de re#lementări urbanistice cu evidenţierea alinierilor, edificabilul parcelei*distanţele impuse faţă de aliniament, de limite laterale şi de spate ale parcelelor,

 înălţimea ma/imă admisă a clădirilor, terenuri de re#lementare identică *! accesulcarosabil pe parcelă L sc. ?%V55. -e va ane/a un bilanţ teritorial.

9.2.% Plan coordonare reţele edilitare L amplasarea reţelelor de alimentare cu apă,evacuarea apelor uzate mena)are, #az, electricitate, iluminat stradal, telefonie, trasee,dimensiuni, cote de nivel pentru poziţionarea reţelelor şi a căminelor L sc. ?%V55

9.2.9 Plan de amena)are a spaţiilor publice L străzi, alei rezidenţiale, alei pietonale,locuri de )oacă, spaţii verzi, dotări publice etc L sc. ?% V55

. An""+ Planul director "ealul -pitalului+ Jaza topo#rafică şi cadastrală, scara ?%V55+ Plan de încadrare a zonei de studiu

B. (ilio4ra8i"

Page 34: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 34/38

rbanproiect% D'id privind metodolo#ia de elaborare şi conţinutul+cadru al Planului rbanistic 7onal,indicativ DM L 5?5 L @555, Jucureşti, @555

rbanproiect% D'id privind re#lementarea dezvoltării urbane prin operaţiuni de parcelare şi reparcelarea terenurilor introduse în intravilan *inclusiv terenuri retrocedate ca urmare a aplicării le#ii nr. ?2&?33?

şi a le#ii nr. ?&@555, Jucureşti @55@

Page 35: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 35/38

Page 36: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 36/38

Page 37: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 37/38

Page 38: Concept de Dezvoltara

8/16/2019 Concept de Dezvoltara

http://slidepdf.com/reader/full/concept-de-dezvoltara 38/38


Recommended