Fundatia CRED – Centrul Romano-Elvetian Uniunea Europeana

pentru Dezvoltarea Sistemului de Sanatate Proiect finantat prin Phare

DEPRESIA POSTPARTUM

SCREENING, IDENTIFICARE PRECOCE SI

TRATAMENT

25.11.2009

Domnica Petrovai, Psiholog clinician

Centrul National de Sanatate Mintala

Acest material a fost elaborat in cadrul Proiectului Phare “Sprijin pentru femeile cu probleme de

sanatate mintala post partum”. Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia

oficiala a Uniunii Europene. Pentru eventuale informatii si sesizari legate de proiectele Phare

contactati cfcu.phare@mfinante.ro.

Proiectul Pilot “Sprijin pentru femeile cu

probleme de sanatate mintala

postpartum”

• Programul Phare “Suport pentru dezvoltarea serviciilor

comunitare de sanatate mintala si dezinstitutionalizarea

persoanelor cu probleme de sanatate mintala”,

Componenta B – Dezvoltarea centrelor comunitare de

sanatate mintala

• Implementat de Fundatia CRED, Centrul Romano-

Elvetian pentru Dezvoltarea Sistemului de Sanatate

• www.cred.ro/sanatate-mintala

Prevalenta depresiei

postpartum• Depresia postpartum este cea mai frecventa problema

de sanatate dupa nastere si apare la 1 din 9 femei (10-

15% dintre femei).

• 10% dintre femeile care au nascut traiesc experienta

depresiei postpartum (American College of Obstetricians

and Gynecologists).

• In primele 3 luni dupa nastere, 14,5% dintre femei

manifesta un episod depresiv major, in timp ce 10-20%

dintre mame manifesta depresie pe parcursul perioadei

postpartum (World Health Organization ).

Factori de risc pentru depresia

postpartum• Istoric de depresie, alte probleme de sanatate mentala,

sindrom premenstrual;

• Sensibilitatea la modificari hormonale;

• Sarcina neplanificata,

• Nasterea copilului mai devreme sau nasterea copilului

cu defecte congenitale;

• Boli in perioada sarcinii;

• Dificultati maritale; mama singura;

• Lipsa suportului social;

• Dificultati financiare;

• Alti factori de stres: schimbari in viata personala, boala,

moartea unei persoane apropiate etc.

Simptomatologia depresiei

postpartum• Stari emotionale, deprimare sau furie care apar la 1-2 luni de la

nasterea copilului,

• Sentimente de tristete, indoiala, vina, neajutorare sau neputinta care

se intensifica de la o saptamana la alta si impiedica functionarea

eficienta a mamei,

• Persoana nu mai este capabila sa aiba grija de sine sau de copil,

• Persoana are dificultati in a face sarcinile tipice acasa sau la munca,

• Schimbari de apetit

• Preocupari si ingrijorari intense pentru copil sau lipsa interesului

pentru copil.

• Anxietate si atacuri de panica care pot apare, teama de a ramane

singura cu copilul ,

• Teama de a nu face rau copilului,

• Ganduri de autoranire sau suicid.

Cauze emotionale

• Indoiala cu privire la sarcina, sarcina neplanificata,

• Schimbari impredictibile, neasteptate in rutinele

personale si de cluplu care cresc anxietatea,

• Sentimente de pierdere asociate nasterii copilului

(pierderea vechii identitati, imagine corporala),

• Schimbari in stilul de viata

• Dificultati de alaptare care fac mama sa se simta

vinovata,

• Presiunea de a avea grija corect sau intr-un anume fel

de copil.

Cauze socio-culturale

• Maternitatea este instinctiva :

“trebuie sa stiu cum sa ma port cu copilul”, “trebuie sa

am anumite sentimente fata de copil imediat”

• Copilul perfect:

Copiii au temperamente diferite, unii sunt linistiti si mai

usor de ingrijit, altii mai activi si mai dificil de linistit.

Pentru mame este dificil sa se adapteze la stilul copilului.

• Mama perfecta:

Dorinta si presiunea de a fi perfecta creste indoiala si

anxietatea fata de propriile actiuni fata de copil

Cauze fizice:

• Scaderea brusca a cantitatii de estrogen si

progesteron,

• Scaderea cantitatii de hormoni tiroidieni,

• Lipsa somnului,

• Lipsa odihnei.

DPP nu este relationata cu varsta mamei

sau cu numarul de copii pe care ii are!

Instrumente de identificare si screening

• Scala de Depresie Postpartum

Edinburgh,

10 itemi.

http://www.fresno.ucsf.edu/pediatrics/do

wnloads/edinburghscale.pdf

Instrumente de identificare si screening

• Reducerea celor 10 itemi ai chestionarului

Edinburgh la 3:

• În ultimele 2 săptămâni:

– Vă învinovăţiţi pentru lucrurile care merg

rău ?

– Vă îngrijoraţi şi vă simţiţi anxioasă fără un

motiv anume ?

– V-aţi speriat sau aţi intrat în panică fără un

motiv anume?Karolyn Kabir, Jeanelle Sheeder and Lisa S. Kelly, (2008). Identifying Postpartum

Depression: Are 3 Questions as Good as 10? Pediatrics;122;696-702.

Mituri despre depresie si depresia

postpatum

„Depresia trece de la sine”,

„Fiecare dintre noi avem depresii”,

„Depresia este o dovadă de slăbiciune sau de lipsă de

voinţă”,

„Trebuie să poţi depăşi de unul singur depresia”,

„Depresia nu este o problemă serioasă”

“Sunt mofturi, ar trebui sa-si revina si sa aiba grija de

copil”

Particularitati ale depresiei cu debut

postpartum

• Femeile ascund modul in care se simt

dupa nastere.

• Se simt vinovate sau rusinate de modul in

care se simt.

• Familia, partenerii nu iau in serios starea

emotionala a femeii care a nascut.

Depresia cu debut postpartum: simptome şi

indicatori de evaluare

Emoţii : tristeţe, vinovăţie, deprimare, iritabilitate, teama, anxietate etc.

Gânduri : inutilitate, neajutorare, vina, autoculpabilizare , ingrijorare etc.

Comportamente : apatie, neimplicare, lipsă de comunicare,agitatie etc.

Manifestările fizice ale unei persoane: oboseală, lipsă de energie, insomnii incapacitatea de a dormi chiar si atunci cand copilul doarme etc.

Strategii de interventie timpurie in depresia

postpartum

• Interventii psihosociale: vizite la domiciliu imediat dupa

nastere, vizite de follow-up (monitorizarea mamei pe o

periada de un an de zile dupa nasterea copilului si dupa

identificarea depresiei postpartum).

• Interventii psihologice: psihoeducatie, validarea emotionala,

prescriptii comportamentale.

• Implicarea familiei in asistenta persoanei cu depresie

postpartum.

The WHO Reproductive Health Library; Geneva: World Health Organization.

Obiectivul proiectului

• Dezvoltarea unui serviciu comunitar de

sanatate mintala adresat femeilor cu

probleme de sanatate mintala post partum

• Trei obiective specifice:

– dezvoltarea capacitatii de screening si

depistare a cazurilor cu risc;

– dezvoltarea capacitatii de interventie timpurie

si tratament;

– Sensibilizare personalului medical si a

publicului

Activitatile proiectului (1)

• Formare in vederea depistarii cazurilor cu

risc de DPP (126 de medici de familie,

neonatologi, pediatrii, obstetricieni,

asistente)

• Formare in vederea terapiei cazurilor de

depresie postpartum (56 de psihologi,

psihiatri, asistente)

Activitatile proiectului (2)

• Elaborarea unei brosuri cu tema depresie

post partum

• Elaborarea unui ghid de interventie pentru

cazurile de depresie postpartum

• Crearea unei baze de date cu formularele

de evaluare a riscului de depresie

postpartum

• Elaborarea unor recomandari pentru

interventii ulterioare in domeniu

Concluzii screening

• 71% dintre mame reprezinta risc de DPP –

statisticile existente: 80%;

• tendinta noilor mame de a-şi nega modul

în care se simt şi teama lor de reacţiile

sociale negative

Recomandari (1)

DPP nu este recunoscuta ca problemă de

sănătate de către profesionistii

Recomandari:

• Creşterea capacitatii medicilor de familie,

a ginecologilor, neonatologilor, asistentelor

medicale în recunoaşterea depresiei

postpartum ca problemă de sănătate cu

consecinţe severe asupra sănătăţii mamei,

familiei şi asupra dezvoltării copilului.

Recomandari (2)

• Creşterea competenţelor psihiatrilor în

diagnosticul şi tratamentul depresiei

postpartum şi recunoaşterea acestei

probleme prioritare de sănătate mintală.

Introducerea unui modul referitor la

depresia post partum si psihoza

postpartum in curricula de rezidentiat

Recomandari (3)

• Realizarea la scara nationala a screening-

ului depresiei postpartum

Recomandari (4)

Accesarea scazuta de catre mamele cu

depresie postpartum a serviciilor de

sănătate mentală – consultaţiile psihiatrice şi

psihologice

Recomandari:

• Campanii de conştietizare a depresiei

postpartum ca problemă de sănătate

publică

Recomandari (5)

• Suţinerea unei reţele de servicii de

sănătate mentală mai puţin stigmatizante -

servicii psihologice de tratament şi a

serviciilor psihiatrice în ambulator pentru a

reduce bariera stigmei asociată cu

instituţiile de psihiatrie.

Recomandari (6)

Parteneriatul dintre profesioniştii de sănătate

mintală care lucrează cu copiii şi cei care

lucrează cu adulţii/ în acest moment există o

separare a acestor servicii.

Recomandare:

• Dezvoltarea unor servicii pentru

familie/mamă şi copil de sănătate mintală

care să asigure nevoile de tratament

medical şi psihologic familiei.