Comunicarea in sala de clasa

Comunicarea in sala de Comunicarea in sala de clasaclasa

MODUL 1MODUL 1

Cuprins

Limba si comunicare

Modalitati de a pune intrebari

Situatia didactica a comunicarii

Jocuri axate pe comunicare si terminologia

Alte activitati

Comunicarea si limbajul folosit in sala de clasa

In trecut: accent in principal pe limbajul profesorului

Astazi: • Mai mult accent pe comunicarea intre

profesor si elevi si de asemenea pe comunicarea dintre elevi

• Atentia este indreptata de la limbajul textelor la limbajul discursului

Elementele importante ale unei forme constructiviste a predarii: discutii cu profesorul si discutii intre elevi

Modalitati de a pune intrebari

Intrebarea “buna”•Cert e mai mult decat simpla referire la lucrurile stiute.•Elevii pot invata ceva cand raspund la ea si profesorul poate si el invata ceva despre elevii lui / ei din raspunsurile lor. •Exista cateva raspunsuri ce ar putea fi acceptate.

Crearea de intrebari ”bune’

Incepand de la sfarsit:•a) Defineste subiectul•b) Creeaza o intrebare cu un singur raspuns si gaseste raspunsul la ea•c) Transforma formularea si creeaza o intrebare “ buna”

Crearea unei intrebari “bune”

Phase a) Phase b) Phase c)

Circuitul 12 secunde Antrenorul mi-a spus ca a parcurs 100 m in aproximativ 12 secunde. Ce timp ar fi putut sa arate cronometrul lui?

Crearea de intrebari “bune”Phase a) Phase b) Phase c)

Circuitul 12 secunde Antrenorul m-a spus ca a parcurs 100 m in aproximativ 12 secunde. Ce timp ar fi putut sa arate cronometrul lui?

Aria 6 cm2 Cate triunghiuri cu aria de 6 cm2

ati putea sa desenati?

Crearea de intrebari “bune”


Circuitul 12 secunde Antrenorul m-a spus ca a parcurs 100 m in aproximativ 12 secunde. Ce timp ar fi putut sa arate cronometrul lui?



Fractii 3½ Produsul a doua numere egale este 3½. Care ar putea fi numerele?







Bani 35 EUR Clientul a platit 35 EUR la un magazin. Ce a cumparat si care a fost pretul produselor?







Bani 35 EUR Clientul a platit 35 EUR la un magazin. Ce a cumparat si care a fost pretul produselor?

Diagrama x x x x x x x x x x x x x x x 1 2 3 4 5

Ce ar putea sa reprezinte diagrama?


Adapteaza o intrebare des folosita: a) Defineste subiectul•b) Alege o intrebare obisnuita•c) Transform-o intr-o intrebare “buna”



Geometrie Ce este un patrat?

Ce stii despre un patrat?



Geometrie Ce este un patrat?

Ce stii despre un patrat?

Scaderi 731 – 256 = Inlocuieste cifrele astfel incat diferenta celor doua numere sa fie intre 100 si 200.

Folosirea intrebarilor “bune” in clasa

1. Punere unei intrebari ‘bune” presupune:

•Nu numai formularea unei intrebari, dar si verificarea ca toata lumea intelege.

•Elevii ar trebui sa aiba oportunitatea sa puna intrebari profesorului ex. Ce inseamna/presupune sa raspunda la intrebare.

•Sarcina elevilor: sa gaseasca raspunsul; profesorul nu face asta in locul lor.


1. Punerea unei intrebari “bune”- exemplu Doua cincimi(2/5) din studentii unei scoli viziteaza zilnic biblioteca scolii. Cati elevi pot fi in scoala si cati dintre ei merg zilnic la biblioteca scolii?

Lucrul la tabla/distribuirea fiselor cu teme pentru acasa …Citirea colectiva a problemeiExplicarea unei sau mai multor intrebari a studentilor (pe intelesul lor)Ajutorul profesorului nu contine nici un indiciu in privinta procesului de rezolvare.


2. Elevii gasesc raspunsurile la intrebarile puse

•Forma recomandata: lucrul pe grupe

•Prea multi elevi nu stiu cum sa inceapa se intrerupe activitatea si se discuta impreuna

•Daca nu ajuta formulati o intrebare simplificata

•Profesorul observa ce fac elevii dar nu intervine in munca lor

•Nu este necesar sa se astepte pana gasesc raspunsul toate grupele


2. Elevii gasesc raspunsurile la intrebarile puse – exempluDoua cincimi(2/5) din studentii unei scoli viziteaza zilnic biblioteca scolii. Cati elevi pot fi in scoala si cati dintre ei merg zilnic la biblioteca scolii?

Simplificare, ex. alte fractii (½, ¼, …)

Ajutor, ex. Folosirea de nasturi, o imagine, …

Intrebare pentru cei care rezolva rapid: ex. Ce se intampla cand 3/5 in loc de 2/5 din elevi viziteaza biblioteca?


3. Discutie cu intreaga clasa

Grupele prezinta solutiile lor si explica de ce au ales metoda respectiva.

Fiecare grupa sintetizeaza procedura, profesorul inregistreaza toate raspunsurile de la toate grupele pe tabla

Recomandare: puneti mai departe intrebari asemanatoare celei initiale astfel incat elevii sa vada ca metoda lor este / nu este aplicabila in general


3. Discutie cu intreaga clasa – exempluDoua cincimi(2/5) din studentii unei scoli viziteaza zilnic biblioteca scolii. Cati elevi pot fi in scoala si cati dintre ei merg zilnic la biblioteca scolii?

Exemple de raspunsuri:•In scoala, poate exista orice numar de elevi.•In scoala , sunt 100 elevi, 40 dintre ei viziteaza biblioteca.•Numarul de elevi din scoala este multiplu de 5, ex. 5, 10, 15, 20, … . 2, 4, 6, 8, … viziteaza biblioteca.

Diferenta la nivelul de generalitate a solutiilor propuse, la nivelul ei de perspectiva a vietii reale , …


4. Sumar

•Daca totul merge asa cum trebuie , unii elevi ar trebui sa fie capabili sa faca rezolvarea fara profesor.

•Daca o grupa prezinta raspunsul corect , asta nu inseamna ca au inteles totul. De aceea, este folositor sa accentuam partile importante si sa le explicam.

•De asemenea, este folositor sa adresam elevilor mai multe intrebari asemanatoare celei initiale pentru a le arata ca metoda lor este aplicabila in mai multe cazuri.


4. Sumar – exempluDoua cincimi(2/5) din studentii unei scoli viziteaza zilnic biblioteca scolii. Cati elevi pot fi in scoala si cati dintre ei merg zilnic la biblioteca scolii?

Intrebarea asemanatoare ar putea fi:•Printr-un studiu s-a descoperit ca ¾ din populatie iubeste muzica Beatles. Cati oameni au raspuns la intrebare si la cati dintre ei le place Beatles?



Etape diferite ale lectiei

Alte asteptari ale profesorului

Reactie rapida la propunerile elevilor si recunoasterea raspunsurilor corecte

Managementul discutiei din clasa ce permite identificarea raspunsurilor neincrezatoare, incomplete, etc.

Situatii didactice O situaţie didactică (situaţie de învăţare) reprezintă un „ansamblu de raporturi stabilite în mod explicit

sau implicit între un elev sau un grup de elevi, un anume mediu (ce conţine instrumente sau obiecte) şi un sistem educativ (profesor) cu scopul de a face posibilă însuşirea de către elevi a unei cunoaşteri constituite sau în curs de constituire”.

Acestea sunt variabile didactice ce reprezintă pârghii de acţiune pentru a produce învăţarea. G. Brousseau (1998), structurează temporal situaţia didactică în patru momente diferite: acţiunea, formularea, validarea şi instituţionalizarea, ca etape succesive în construirea cunoaşterii, caracterizate de activităţi specifice.

Strategia didactica= un actor (ex. profesorul) pune la punct un plan de actiune cu intentia de a modifica un actor (ex. profesorul) pune la punct un plan de actiune cu intentia de a modifica sau de a cauza formarea de cunostinte generale la un alt actor (un elev) sau de a cauza formarea de cunostinte generale la un alt actor (un elev)

O situatie didactica: este partial eliberata de interventiile directe ale profesorului, stimuland elevii sa isi dezvolte cunostintele in mod individual

Situatie didactica

O situatie didactica

Transfer Situatie de actiune de formulare de validare

Institutionalizare

Lucrul pe grupe

Important de ales:

• instructiuni• Posibilitati de a folosi activitatea• Forme organizationale

…astfel incat comunicarea sa fie dezvoltata

Rolul profesorului

• Cand se incepe activitatea – instructiuni, motivatia

• In timpul activitatii, profesorul nu ofera indicii, elevii lucreaza singuri pe cat posibil

• Discutii finale: Profesorul ar trebui sa fie un moderator al dezbaterii; sa se asigure ca dezbaterea ramane in domeniul obiectiv, faptic

• El / Ea nu evalueaza corectitudinea ci ajuta elevii sa invete sa explice, sa foloseasca si sa accepte argumente legitime si sa isi sustina afirmatiile

Rolul profesorului

• Discutii finale: Profesorul ar trebui sa fie un moderator al dezbaterii; sa se asigure ca dezbaterea ramane in domeniul obiectiv, faptic

• • El / Ea nu evalueaza corectitudinea ci ajuta

elevii sa invete sa explice, sa foloseasca si sa accepte argumente legitime si sa isi sustina afirmatiile

Profesorul poate delega pentru aceste

activitati unui elev sau unei grupe de elevi

Exemple de activitati

• Generale, adaptabile oricarui continut

• Axate pe unitati tematice concrete

Este adevarat?Este adevarat?

Nu este posibil sa construiesti un triunghi cu lungimea laturilor 4, 5 si 9.

DA NU NU STIU

Diagonalele din fiecare trapez impart trapezul in doua.

DA NU NU STIU

Un triunghi cu un unghi drept nu poate fi echilateral.

DA NU NU STIU

Aria unui triunghi depinde doar de inaltimea lui.

DA NU NU STIU

Toate fetele unui cub sunt dreptunghiulare mereu.

DA NU NU STIU

Numarul 675 este divizibil cu 3. DA NU NU STIU

7 Este un divizor al lui 504. DA NU NU STIU

Cel mai mic numar prim este 1. DA NU NU STIU

SprintSprint

Fiecare

Cel putin un

Nici un

patrat

dreptunghi

trapez

paralelogram

are

nu are

Doar trei parti de aceeasi lungime.

Doar un unghi drept.

Diagonale perpendiculare.

Doar doua laturi paralele.

Cel putin doua laturi de aceeasi lungime.

Perimetrul invers proportional cu ari lui.

GraGraficfic

Activitatile clasei (motivatie)

Ce reprezinta acest grafic?

Ce reprezinta axele? Ce unitati pot fi folosite?

Grafic – Posibile activitati de finalGrafic – Posibile activitati de finalCasa in care locuieste Petru are altitudinea exacta de 300 m. Dimineata , Petru a plecat intr-o excursie scurta.

Ce reprezinta axa x ?

Ce reprezinta datele de pe axa y ? In care unitati?

Exemple de jocuri ce pun Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si accent pe comunicare si vocabularvocabular Pot fi folosite in orice parte a lectiei.Pot fi folosite in orice parte a lectiei. Pot fi folosite ca unealta pentru motivatie, Pot fi folosite ca unealta pentru motivatie,

exersare, recapitulare etc. dar si pentru exersare, recapitulare etc. dar si pentru

“ “ descoperire”.descoperire”. Pot fi usor adaptate varstei, nivelului si Pot fi usor adaptate varstei, nivelului si

stilului de invatare ale elevilor.stilului de invatare ale elevilor. Toate tipurile de comunicare pot fi Toate tipurile de comunicare pot fi

aplicate.aplicate. Pot fi combinate cu diferite stiluri de Pot fi combinate cu diferite stiluri de

invatare ale elevilor sa profesorilor.invatare ale elevilor sa profesorilor.

Exemple de jocuri ce pun Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si accent pe comunicare si vocabularvocabular La cate lucruri te poti gandi care La cate lucruri te poti gandi care

sa....?sa....?

Pe grupe, elevii incearca sa se gandeasca si sa Pe grupe, elevii incearca sa se gandeasca si sa noteze cat de multe lucruri pot care se potrivesc noteze cat de multe lucruri pot care se potrivesc unei definitii date. Dupa 2 sau 3 minute, scriu unei definitii date. Dupa 2 sau 3 minute, scriu toate ideile pe tabla sau participa la o competitie toate ideile pe tabla sau participa la o competitie pt. a vedea care grupa a gasit cele mai multe pt. a vedea care grupa a gasit cele mai multe raspunsuri. Definitiile pot fi:raspunsuri. Definitiile pot fi:

... sunt dreptunghiulare?... sunt dreptunghiulare?... are rotunde?... are rotunde?... poti sa le imparti in 7parti egale?... poti sa le imparti in 7parti egale?... sunt mai mici decat zero?... sunt mai mici decat zero?

Exemple de jocuri ce pun Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si accent pe comunicare si vocabularvocabular

Bingo la tablaBingo la tabla

Scrie pe tabla intre 10 si 15 exercitii de Scrie pe tabla intre 10 si 15 exercitii de matematica (ex. numere, o ecuatie simpla, un matematica (ex. numere, o ecuatie simpla, un triunghi, ... ). Spuneti elevilor sa aleaga oricare triunghi, ... ). Spuneti elevilor sa aleaga oricare 5 dintre ele si sa le noteze. Apoi cititi cu voce 5 dintre ele si sa le noteze. Apoi cititi cu voce tare exercitiile, una cate una, in orice ordine, tare exercitiile, una cate una, in orice ordine, dar intr-un mod diferit de cum sunt scrise pe dar intr-un mod diferit de cum sunt scrise pe tabla (ex. In loc de 4, ati putea spune 16/4, in tabla (ex. In loc de 4, ati putea spune 16/4, in loc de 2x + 1 = 0, ati putea spune -1/2, si asa loc de 2x + 1 = 0, ati putea spune -1/2, si asa mai departe). Daca elevii si-au notat exercitiile mai departe). Daca elevii si-au notat exercitiile pe care le-ati citit cu voce tare, le bifeaza. pe care le-ati citit cu voce tare, le bifeaza. Strigand „Bingo“, va vor spune ca au bifat Strigand „Bingo“, va vor spune ca au bifat toate cele 5 exercitii.toate cele 5 exercitii.

Exemple de jocuri ce pun Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si accent pe comunicare si vocabularvocabular X si OX si OAcest joc este jucat ca tipicul joc X SI OAcest joc este jucat ca tipicul joc X SI O , ex. 2 jucatori, unul , ex. 2 jucatori, unul

opereaza cu X , altul cu O. Castigatorul este cel care opereaza cu X , altul cu O. Castigatorul este cel care reuseste primul sa obtina o linie intreaga cu simbolul reuseste primul sa obtina o linie intreaga cu simbolul folosit de el (ex. O linie de X sau una de O). folosit de el (ex. O linie de X sau una de O).

Profesorul pregateste un numar egal de intrebari / cerinte Profesorul pregateste un numar egal de intrebari / cerinte (ex. 9, subiectul depinzand de ceea ce doreste sa (ex. 9, subiectul depinzand de ceea ce doreste sa exerseze) si deseneaza un rebus pe tabla precum cel de exerseze) si deseneaza un rebus pe tabla precum cel de mai jos: mai jos:

Fiecare numar corespunde unei cerinte/intrebari. Fiecare numar corespunde unei cerinte/intrebari.

Echipele lucreaza pe rand rezolvand cerintele/Echipele lucreaza pe rand rezolvand cerintele/

intrebarile de pe numerele rebusului . Daca raspund laintrebarile de pe numerele rebusului . Daca raspund la

intrebare corect, profesorul face un X / O in locul intrebare corect, profesorul face un X / O in locul

numarului intrebarii /cerintei respective. In acestnumarului intrebarii /cerintei respective. In acest

exemplu castigatorul trebuie sa obtina tre de X / Oexemplu castigatorul trebuie sa obtina tre de X / O

pe aceeasi linie sau pe diagonala. pe aceeasi linie sau pe diagonala.

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Exemple de jocuri ce pun accent pe Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si vocabularcomunicare si vocabular X si OX si OAcest joc se joaca ca un joc tipic de X si O, ex. 2 jucatori, Acest joc se joaca ca un joc tipic de X si O, ex. 2 jucatori,

unul opereaza cu X , altul cu O. Castigatorul este cel unul opereaza cu X , altul cu O. Castigatorul este cel care reuseste primul sa obtina o linie intreaga cu care reuseste primul sa obtina o linie intreaga cu simbolul folosit de el (ex. O linie de X sau una de O). simbolul folosit de el (ex. O linie de X sau una de O).

Profesorul pregateste un numar egal de intrebari / cerinte Profesorul pregateste un numar egal de intrebari / cerinte (ex. 9, subiectul depinzand de ceea ce doreste sa (ex. 9, subiectul depinzand de ceea ce doreste sa exerseze) si deseneaza un rebus pe tabla precum cel de exerseze) si deseneaza un rebus pe tabla precum cel de mai jos: mai jos:

Fiecare numar corespunde unei cerinte/intrebari. Fiecare numar corespunde unei cerinte/intrebari.

Echipele lucreaza pe rand rezolvand cerintele/Echipele lucreaza pe rand rezolvand cerintele/

intrebarile de pe numerele rebusului . Daca raspund laintrebarile de pe numerele rebusului . Daca raspund la

intrebare corect, profesorul face un X / O in locul intrebare corect, profesorul face un X / O in locul

numarului intrebarii /cerintei respective. In acestnumarului intrebarii /cerintei respective. In acest

exemplu castigatorul trebuie sa obtina tre de X / Oexemplu castigatorul trebuie sa obtina tre de X / O

pe aceeasi linie sau pe diagonala. pe aceeasi linie sau pe diagonala.

1 2 3

4 5 6

7 8 9

1 2 3

4

567

8 16 2417

9 1018 19

11

1220

2113

222315 14

Exemple de jocuri ce pun Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si accent pe comunicare si vocabularvocabular Pareri neobisnuitePareri neobisnuiteAceasta activitate ar putea fi planificata ca o Aceasta activitate ar putea fi planificata ca o

introducere atunci cand se incepe capitolul introducere atunci cand se incepe capitolul despre un spatiu 3D. Desenati obiecte familiare despre un spatiu 3D. Desenati obiecte familiare dintr-un punct de vedere neobisnuit. Cereti dintr-un punct de vedere neobisnuit. Cereti elevilor sa le identifice. Incurajati opiniile elevilor sa le identifice. Incurajati opiniile diferite. Obiectele ar putea fi:diferite. Obiectele ar putea fi:

Exemple de jocuri ce pun Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si accent pe comunicare si vocabularvocabular Corectarea greselilorCorectarea greselilor

Aceasta activitate ar putea fi folosita pentru a Aceasta activitate ar putea fi folosita pentru a identifica si corecta greselile si pentru a incuraja identifica si corecta greselile si pentru a incuraja monitorizarea de catre elevi a propriilor lor greseli.monitorizarea de catre elevi a propriilor lor greseli.

Scrieti cateva probleme pe tabla care contin in mod Scrieti cateva probleme pe tabla care contin in mod deliberat cateva greseli. Daca doriti, spuneti deliberat cateva greseli. Daca doriti, spuneti elevilor inainte cate greseli exista in fiecare elevilor inainte cate greseli exista in fiecare propozitie. Cu ajutorul lor, corectati-le. propozitie. Cu ajutorul lor, corectati-le.

Cateva exemple de posibile probleme:Cateva exemple de posibile probleme:

67.98 - (63.7 - 9.72) x (-2) - 1 = 67.98 - (63.7 + 9.72) - 1 = 67.98 - (63.7 - 9.72) x (-2) - 1 = 67.98 - (63.7 + 9.72) - 1 =

= 67.98 + 63.7 - 9.72 - 1 = 131.68 - 9.72 - 1 = 122.96 - 1= = 67.98 + 63.7 - 9.72 - 1 = 131.68 - 9.72 - 1 = 122.96 - 1= 121.96121.96

Marcati liniile invizibile ale prismei: Marcati liniile invizibile ale prismei:

-42/25 - 5/25 : 1/12 - 6/12 = - 47/25 : (-5)/12 = -42/25 - 5/25 : 1/12 - 6/12 = - 47/25 : (-5)/12 = -564/300-564/300

Exemple de jocuri ce pun Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si accent pe comunicare si vocabularvocabular Numere amestecateNumere amestecateAlegeti cateva cifre si scrieti-le in partea de sus a Alegeti cateva cifre si scrieti-le in partea de sus a

tablei.tablei.

Ex. 2 0 1 8Ex. 2 0 1 8

Apoi cereti elevilor sa: (un exemplu)Apoi cereti elevilor sa: (un exemplu)

- foloseasca cele 4 cifre pentru a forma un numar - foloseasca cele 4 cifre pentru a forma un numar care este mai mare decat....care este mai mare decat....

- foloseasca cele 4 cifre pentru a forma un - foloseasca cele 4 cifre pentru a forma un numar care este mai mic decat..... numar care este mai mic decat.....

- foloseasca cele 4 cifre pentru a forma un - foloseasca cele 4 cifre pentru a forma un numar diferit care este mai mic decat... .numar diferit care este mai mic decat... .

Exemple de jocuri ce pun Exemple de jocuri ce pun accent pe comunicare si accent pe comunicare si vocabularvocabular Furtuna de idei din jurul unui conceptFurtuna de idei din jurul unui conceptAbordati o notiune pe care clasa a invatat-o recent(ex. Abordati o notiune pe care clasa a invatat-o recent(ex.

fractiile), si cereti elevilor sa spuna toate cuvintele fractiile), si cereti elevilor sa spuna toate cuvintele si ideile pe care le asociaza cu aceasta notiune. si ideile pe care le asociaza cu aceasta notiune. Scrieti fiecare sugestie pe tabla cu o linie care sa Scrieti fiecare sugestie pe tabla cu o linie care sa uneasca sugestia cu notiunea invatata (creati ceva uneasca sugestia cu notiunea invatata (creati ceva de genul unui ciorchine al mintii). Aceasta de genul unui ciorchine al mintii). Aceasta activitate poate fi desfasurata atat individual cat si activitate poate fi desfasurata atat individual cat si in perechi. Poate fi folosita, de exemplu, ca o in perechi. Poate fi folosita, de exemplu, ca o introducere a urmatoarei lectii, sau pentru a face introducere a urmatoarei lectii, sau pentru a face comparatii, sau poate doar sa ajute profesorul sa comparatii, sau poate doar sa ajute profesorul sa inteleaga cum percep si inteleg elevii notiunea inteleaga cum percep si inteleg elevii notiunea respectiva.respectiva.

In activitatea propusa elevilor li se cere sa lucreze in perechi, unul dintre ei oferindu-i celuilalt o serie de instructiuni pentru desenarea unei figuri geometrice. Ambilor elevi li se cere apoi sa descrie figura si sa o defineasca.

Activitatea pare sa corespunda unei metode bune de a trata notiunile matematice introducandu-i pe elevi in activitatile teoretice si practice.

Puzzle-uri geometricePuzzle-uri geometrice

Regulile de baza sunt:Elevii invata cate doi.Unui membru al fiecarei perechi ii este dat o bucata de hartie cu numele unei (simple sau consistenta) figuri geometrice ce trebuie tinuta secreta de partener pana la sfarsitul activitatii.Primul elev ofera celuilalt o serie de instructiuni pentru a desena figura.Doar instructiunile unitare ce corespund unei singure activitati grafice a partenerului, sunt permise. De exemplu, instructiunea “Deseneaza un segment” este permisa; insa instructiunea “ Deseneaza axa unui segment AB “ nu este permisa pentru ca cere mai intai determinarea punctului de mijloc M a segmentului AB si apoi perpendiculara in M a lui AB.Fiecare instructiune data / primita este scrisa pe o bucata de hartie de ambii elevi.


Regulile de baza sunt:Daca este necesar, o instructiune poate fi repetata, dar nu modificata, nici explicata.

Pentru desen, elevii folosesc o foaie de hartie de matematica si un stilou ( nu creion rigla sau compas, etc.) . Stergerile nu sunt permise.

Desenul in progres nu poate fi aratat.Cand secventa de instructiuni a luat sfarsit , desenul final este aratat si comparat cu numele figurii geometrice date.

Ambilor elevi li se cere sa spuna numele , descrierea, si in final definitia figurii geometrice.

Discutia cu intreaga clasa fixeaza prin desenele finale si indicatiile date si concluzioneaza activitatea .


GeneraleGenerale Dezvoltarea atitudinii constiente si critice in folosirea

limbii si interpretarea ei. Constientizarea a cat este de important sa folosesti un

limbaj specific si lipsit de ambiguitate. Cresterea capacitatii elevilor de a intelege si de a

elabora instructiuni orale . Stimularea ascultarii “critice” a instructiunilor. Imbunatatirea abilitatilor de citire , intelegere,

respectand si aplicand regulile activitatii didactice. Achizitia notiunii de instructiuni simple. Abilitatea de a respecta ritmul colegilor. Capacitatea de a-si sustine motivele pentru alegerile

facute si folosite in timpul activitatii.

Puzzle-uri geometricePuzzle-uri geometrice- - competentecompetente

MatematiceMatematice Imbunatatirea folosirii limbajului matematic. Intarirea cunostintelor limbajului de geometrie. Imbunatatirea abilitatilor de desen. Consolidarea cunostintelor de geometrie . Abilitatea de a vizualiza obiectele tri – dimensionale

din reprezentarile lor duo – dimensionale si reprezentarea figurilor solide pe planseta.

Capacitatea de a descrie figuri geometrice de baza obisnuite si pline aratand proprietatile necesare si suficiente pentru a le defini..

Dezvoltarea abilitatii o balanta potrivita intre descrierea si definitia unei figuri geometrice simple sau pline .

Constientizarea importantei definitiei in geometrie. Capacitatea de a compara si a evalua diferite tipuri

de abordari si dezbateri in contextul constructiei corecte a conceptului de figuri geometrice.

Puzzle-uri geometricePuzzle-uri geometrice- - competentecompetente

MaterialeMateriale Foi de hartie, creion/stilou, formulare pentru Foi de hartie, creion/stilou, formulare pentru

inregistrarea instructiunilorinregistrarea instructiunilor

Teme si intrebari pentru eleviTeme si intrebari pentru elevi

Indicii pentru eleviIndicii pentru elevi instructiuniinstructiuni desenedesene


Puzzle-uri geometrice– Foaie de Puzzle-uri geometrice– Foaie de instructiuniinstructiuni

Puzzle-uri geometrice– ExemplePuzzle-uri geometrice– Exemple

Puzzle-uri geometrice– ExemplePuzzle-uri geometrice– Exemple

Puzzle- uri geometricePuzzle- uri geometrice

Date post:	21-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	lily
View:	57 times
Download:	0 times

Comunicarea in sala de clasa

Documents