| Date post: | 20-Feb-2018 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | valentin-butaru |
| View: | 265 times |
| Download: | 0 times |
of 20
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
1/20
:
:.
1:
l
1i
I
cAp.
rx.
coMx[fdffrtJkTffiEpRrNDEREA
.
:,
9.1.
Comunicarea
-
concepto
rolo
climat
tntr-o
intreprindere
se
desfrqoar6
activitaJi
multiple,
tlt'
execulie
gi *unajeriale,
de
cdtre
componenlii.sdi'
indl*:ent
:l:
rol,
,tut
rt,
.,i,r t
ierarhic
la
care
aceqtia
se
afl6
clt"
Managementul,prinfuncliasadecoordonare'trebuie:ig
canalrlzeze
acliunile,
hotdrdrile
qi
deciziile
1or,
intr-un
singur.scrtr
cel al
realizdrri
obiectivelor
gi, prin
acesta,
al
ridicir.l
performanlelor
intrePrinderi
i'
Exercitareaacestei,atdtdeimportante'funclii
managementului
nu
poate
fi
privitd
in
afara
recurgerii
la
cccir
este
recunoscut
sub
numele
de
comunicare'
Aflali
in
procese
de
execulie
sau
manageriale
"actr
dintr-o
intreprindere,
transmit'
dupd
"u':
funclie
de
cuno:ltt
statut,
ierarhis
etc.:
idei,
pareri
despre
allii
qi
despre
ei,
putrt'le
vedere
in
legdturd
cu
diferite
proaese
$i^
fenolt
intreprindere,
satisfaclii
qi
insatisfacfii,
informalii
Priv
realizareaunof
obiective,
decizii
care
se
vor
aplica
in
clotrrr'i
of"ruliorralului
sau
la
diferite
niveluri
ierarhice.
Toatc
rr.c
cand
sunt
favorabile,
contribuie
la
asigurarea
furrctirr
intreprinderii,atestdndoimplicaredirectbapersonalului.t't
cste
de
dorit.
lmpresia
generala,
care
se
cteeazd'
estc
rt(t'
inlcres
pentru
bunul
mers
al
activitalii'
Dealtfel,insenslarg'comunicareaesterc:tlrrlS
trcliunau
de
a
comunica,
de
a
stabili
o
relalie
cu
(tl{ii'
',i,',',',rl,,r,r,i"-'
rrrilro
ceva
informalii'
idet'
-atltudini
(
5()
)
dclrniLia
are
un
caracter
lary,
putdndt:t",deduce
"U..,""'.',1
;;;;;;;,
*,nuni.ur.u
dintr-o
intreprinde.re,_
ci
fi
.
t':,
irrlt:r'1'rct'sotritlit,
totuqi,
nu
este
ut:rc"p|1"y:::.',,,
n::,lj
lrr(L,r
l,'.
"'
"
cxcllll)ltl,
llll
lI
_ , ,t ,,1
.'liferite
forme
ale
arte\,
care
sc
ll{
tran
s
ttt
t
sc
llrl
n
spiritualitirtii
rroastrc.
se
poate
intui
c6
aceastd
facultilt"
rl
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
2/20
=:.
l::.
..
(comunicarea),
care
i-a
influenlat
existenfa,
are multe
forme
$i
nuanfe.
Ele
sunt
determinate
de
insdgi
existenla
complexd
a
liinfei
umane
(caracter,
pregdtire,
condilii
sociale
rpi
economice
-
{in
diferite
perioade
istorice,
dorin{a
de
rnLai
mult
qi
de
mai
bine,
I
dc cunoagterea
de
sine qi
a
celorlalfi
etc:.).
Folosind, aldturi
de
,:
lirnbaj,
gi
alte
modalitdli,
omul
s-a
afiat permanent
in
comunicare
::,
{123).
o
comunicare
sociald,
dar gi
una
interpersonald,
prin
care
,:
qi-a
exprimat:
gAnduri,
bucurii,
triste ;i,
impliniri,
dar
gi
.:
rteajunsuri.
situaliile
specifice
in
"ur.
,-u
aflai
gi
se
afld
o-rt
:::
flr'csupun
un
anumit
mod
de
a comunica.
S-ar
putea
vorbi,
gi
nborddrile
teoretice
atestd
acest
lucru,
dro
o
artd,
a
comunicdrii
(3n.
Deqi
comunicarea
umand
este
veche
de
c6nd
lumea,
teoria
comunicdrii
a
pdtruns
de
datd
recentd
in literatura
de
specialitate
din
lara
noastr6.
Domeniile
in
care
se
aplicd
sunt
numeroase,
accentuandu-se
utilitatea
sa ir:: management,
afaceri,
irrvdtdm6nt
etc.
Din
punctul
de
vedere
al
intreprinderii
$i,
firesc,
al
lllanagementului
acesteia,
aria
comunicdrii
este'mai
restr6.nsi.
Se
lirrriteazd
la
procesul
prin
care
are
loc
schimbul
d.e
mesaje
tn
ve:clerea realizdrii
obiectivelor
individuale
Ei
comune
ale
tttembrilor
ei
(53).
Este
vorba
de
o
comunicare
internd.
Existd,
Itts[,
gi
o comunicare
externd,
desfbguratd
cu
diferitele
r:omponente
din
mediul
ambiant
.
Potrivit
altei
aborddri,
comunicarea
organiza{ionald
este
un
proces
care
presupune
crearea
si
schimbul
de
mesaje
tn
:trinul
unui sistem
relalional
de
interd,ependenle.
S-au,
mai
l:otrcret:
comunicarea
organizalionald
este
un
proces
de creare
si
sthimburi
de
mesaje
in
interiorul
unei
retele
de
relatii
'
irtlcrdependente,
care
sd
se
conformeze
incertitudinii
mediului
(
l-t).
Mesajele
cuprinse
in
comunicarea
internd
sunt
diferite:
t''l
tnice, economice,
psihologice, culturale,ztc.
Disfunc{ionalitdlile
in
sistemul
de
r:omunicare
(blocarea
i'rrrnunicdrii
la
diferite
niveluri
ierarhice,
impiedec6nd,
de
t83
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
3/20
exemplu,
o informalie
adresatd
unui
nivel,
refuzul
de
a comurrit.rr
oficial,
din
motive
findnd
de
un
component
al
intreprinderii
:;;rrr
de
altul, pornind
de
la
relalii
interpersonale,
alegerea
greqit'
a
:
modalitalii
de
comunicare,
in
general,
de
oricin"
qi,
.u
atai ,,,,ri
,
mult
cAnd este
vorba
de
manageri)
pot
afecta ?n
mod scr.i.s
,
relaliile
interumane.
Acest proces
are
urmdri
negative
asLrl)rrtr
realizdrli
obiectivelor
qi
a
,,codortuluf'
psihologic
'rrl
componenlilor
intreprinderii,
scdzand
randamentul
lor iri
indeplinirea
sarcinilor.
comunicarea
indeplineqte
un rol
multiplu
in
intreprindcr.c,
Dupd
cum
s-a
ardtat,
exercitarea
funcliei
de
coordonrr'e
presupune
comunicare,
pricepere,
din
partea
managerilor,
in ccr.il
ce privegte
transmiterea
mesajelor,
gi
capacitatea
de infelegg.r.
il
acestora
de
c5"tre
subordonafi.
Lucrurile
pot
_/i
extinse
.,si ld
celelalte
funclii
ale
managementului.
Funclia
de previziune,
tle
exemplu,
se
concretizeazd,,
intre
altele,
in
fixarea
de
obiectivr.,
l
or,
intr-o
asemenea
acliune
este
bine
s6
fie
atraqi
divcrtrl
componenli
ai intreprinderii,
avand
loc,
cu
aceastd
ocazie,
un
llrg
'
proces
de
comunicare
pentru
a
obline
idei, puncte
de
vedcr.rr,,
judecali
de
valoare
necesare
unei
bune
fundamentdri
a
nivelrrlrri,
qi
structurii
obiectivelor.
Pe un
domeniu
sau
altul,
comunicrrrcn,
intervine
gi
in
cazul
celorlalte
funcfii
ale
managementului.
'
Prin
comunicare
se
aclioneazd
in
sensul
solulioni,it
,
diverselor
probleme
care
apar
tntre
componenlii
intreprindat.ii,t,
ceee
ce
contribuie
la detensionerea
unor
rela{ii
interotmrrtrt,.
mentinerea
si
creEterea
coeziunii
dintre
ei.
inansamblu,
,.
f,,,,r*
vtrrlri
de
contribulia
comunicdrii
la
crearea
unui
climat
relayit,tt,tl
',
ltrrltic't:
muncii
tn
grup,
cu
efecte
de
potenfare
asupra
rezultatcl,rr
i
alrtirrtrte.
tjn
asemenea
rol
vizeazd,,
inclusiv
ielaliile
dintr,e
l
ttttturgcri
Ei
subordona{i,
generdnd
tnlelegere
rsi
ctccptttt.et
rt'c
iltt'r
tt'i
(
53
)
lrstc:
cunoscut
faptui cb
activitatea
unei
intreprinderi,
irr
gcrrt:r'rrl.
si
lrrarca
deciziilor,
in
special,
se bazeazd,pe
informatir,,
Dc
acccrr"
c.'llnicarea
trebuie
sd
faciliteze
circilalia
cdt nttti
I
ti,t
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
4/20
hund
a
informaliilor, rdspunzdnd cerinlelor
de
oportunitate
a
acestora.
in
perioadele
de schimbdri
sau
de
dificultili economice
ale
intreprinderii,
poate
avea
loc
o
tensionare
a relaliilor
dintre
tnanagement
gi
componenlii
ei.
Comunicarea
contribuie,
fie
qi
parfial,
la
tnldturarea tensiunilor,
ceea
ce
are
impact
pozitiv
rtsupra
redresdrii
situaliei.
Prin
comunicare,
este
posibil6
o
i:
infelegere
mai bun6 a stdrilor
de lucruri,
a cauzelor
care
le-au
:
doterminat, facilitAnd
oblinerea
de solulii
de interes comun.
Comunicarea
intervine,
cu un
anumit
rol,
gi
in
ceea
ce
ivegte
cunoaEterea
nevoilor
componenlilor
tntreprinderii
Si
'ea
la
modalitdli
adecvate,
tn
funclie
de
posibilitdli,
satisfacerea
acestora in
procesul
motivajional.
[Jn
anumit
rol
are
comunicarea
qi
in
ceea
ce
privegte
ul
?n
care este
folosit
timpul
de
muncd
al
managerului.
Se
iazd cd un manager
afecteazd
cca.
8A% din
timpul sdu
a comunica, ca ufinare
a rolurilor
multiple
pe
care le
ineqte: simbol, lider,
negociator, purt6tor
de cuv6nt etc.
O
comunicare adecvatd
fiecdrui
rol,
permite
rdspunsuri
vite situaliei.
.
Comunicarea eficace
presupune
existenfa
unui climat
'abil
acesteia.Ptol deosebit revine,
in acest sens,
managerilor
de
la
diferite
niveluri
ierarhice.
Climatul
comunicdrii
se
e in cel
general
care existd
intr-o
organizalie afTatd
intr-un
I
dinamic
qi
obligatd,
ca
uffnare,
la
transform[ri
substanliale
g
performanle
inalte.
Relafiile
dintre
componenlii
inderii
nu
numai cd favorizeazd,
dar
gi
pot
contracara, cel
ip8n6
la un
punct,
efectele
unei
mai
slabe organizdri,
astfel
se realizeze obiectivele.
,+
r I
r
In
abordarea climatului
comunicdrii se
pomegte
de la
c[ indivizii,
care
ili
desfrqoari
activitatea
intr-o
indere, sunt foarte diferili
tn
ceea
ce
priveqte:
originea
,
cultura
generald,
concepliile politice qi
religioase
etc.
Ca
;,
funclionarea comunicbrii
este,
adesea, ingreunatd
sau
avea
loc
o
pseudo
- comunicare.
1'85
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
5/20
Prin prisma
celor
de
mai
sus,
desigur
cd,
organizaliile
sc
deosebesc
intre
ele
din
punctul
de
vedere
al
climatului
pe
care
il
asigurd
comunicdrii.
sunt
menlionate
doud
tipuri
de
climat
(13):
,,climartrl
defensiv"
qi
,,climatul
deschis".
tn
cazul primului
tip
,,,ceilalji'
(din
afard)
sun
considera{i
a
fi
un pericol
pentru
organizaii*,
obligand-o
la
autoapdrarc.
Singura
lume
care
existd
este
proprirr
lume,
lume
care
este
mereu
amenintatd.
Din
contrd,
cel
de-rrl
doilea
tip
de
climat
asigurd
comunicarea
deschisd
cu
,,,,ceilal1i,,,
aici,existand
disponibilitatea
de
a
invdla
din
experienta
qi
opiniilc
,,celuilalt".
Se
apreciazd
cd,
in
multe
organiza.tii
se
manifestb
urr
climat
defensiv,
apreciat,
insd,
ca
un
obstacol
in
calea
dezvoltdrii,
faptul
cd
nu
se
invald
din
experienla
altora
av6nd
rolul
sdu
binrr
determinat
in
acest
sens.
Meritul
unui
manager
este
cu
atdt
mai
mare,
cu
cat
reuqeqte
sd
impund
un
stil
de
comunicare.
stilul
este,
aqa
dupir
cum
se
aratd",
condifionat
de
modul
in
care
managerLrl
reacfioneazd,
la: a)
recunoa$terea
propriei
subiectivitali
qi
h)
asumarea
poziliei
sale administrative.
Ac{iunile
lui,
in
aceastri
direclie,
vizeazd
trtdt
latura
psihologicd
a
personalitdlii
sale
(infelegerea
oamenilor),
cat
qi
pe
cea manageriald,
decurgdncl
cadrul
in
care
aclioneazd
subordonalii
sdi.
El,
insuqi,
trebuie
sit
fie
un
bun
comunicator,
depiqind
clivajul
care
poate
existir
intre
el
qi
ceilalli
(13).
Dacd
nu
se
poate
anula
ciivajul,
cel pufin
si
se
lind
seama
de el,
astfel
inc6t
s6 se
asigure
reugita
eforturikrr.
fbcute
in sensul
comunicdrii.
9-2-
componentele
fundamentale
ale
procesului
cl*
comunicare
Desfdqurarea
comunicdrii,
proces
foafie
util,
de la
via{a
clc
z.i ctt
r,i
a oamenilor,
pand
la exercitarea
managementului
unci
".,
intrcprirrdcri
sau
organizalil
presupune
existenfa
a
patnr
I
lco"rp,',,rcntc
firndamentale
(13,.47,5i):
emitentul
(emftitor),
lcanulul
dc
c:omunicere,
mesajul (informalia),
receptorul.
186
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
6/20
l,rrrticularizarea
lucrurilor,
la
nivelull
unei
intreprinderi,
permite
t
f
ntarea
componentelor
amintite,
potrivit
specific;ului
acesteria'
Emitentul
este
un
participant
la
comunitt,
repr
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
7/20
,il'
,j,
r,;i
tot
mai
moderne
qi
perforrnante,
dar
organizalionald
canalele
sunt
corespunzdtor
celor
doud
fbrme
de
(53). in
aceastaL
situafie,
telefonul,
mijloace
de
comunicare.
gi
costisitoare.
in
abordar..'.,,
formale
Ei
informrrl,.
organizare
a intreprindr.r
n
faxul
etc.
sunt
tratatc:
r.rr
mesal
_=,.__i-_}.
{
lnlorlnatre
I
Comunicarea
este
privitd
qi
in
relatie
cu
e,fectul
pe
carc
rl
are
mesajul
asupra
receptorului.
In
plus,
intervin
codifi.careu
:,;i
decodificarea
n1e,]ajului,
ca qi
zgomotul
de
fond
(perturbatiilt,).
cum
ar
fi:
condigiile
atmosrferice
care
distorsioneaz[
mesa.iclr.
radiofonice,
siaba
fiabilitate
a
telefonului,
zgomote
in
spitirrl
unde
se formulea:zd
mesajul
etc.
Zgomotul
de fond
ingreuneaz;i
comunicarea.
La
fel,
actic>neazd
qi
un
surplus
irelevant
tl,.
informa{ii.
Comurnicarea
se
incheie
cu
.feeclback-ul,
urmdrit,
irr
marea
rnajoritate
a
cazurilor,
de
cdtre
emitent.
Efectul
corLunicdrii
se
poate
regdsi
in
moclificarea
ideil'r,
a
opiniilor,
a
atitr-rdinilor,
a compofiamentului,
a
modului
clc
rr
acliona
al
receptorului,
sub
influenta
mesajului
pe
care
l-;r
receplionat.
Cmtrml,{l"t-}
Emitent
Receptor
Zgomot
de
forrd
(perturbatii)
I t{li
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
8/20
Codificareaconstdtnliterelesicuvintele,limbiiutilizate.,i
rle
emitent
Si
de
receptor'
sau'
tn
plan
mai
general'
in
simbolurile
Gum
ar
fi,
d,
*riptu,'
cele
ali
calculatorului)
alese
pentru
a
reda
semniJicalia
uiui
mesaj'
Acesta
poate
fi
exprimat
in
formb
orald,
scrisd
sau
nonYerbald'
Odatd
a3rrn,
mesajul
la
receptor'
acesta
"tt"Y1^:?:i
as
i
gure
decodifi
c
ar
ea,
adic
d
. Y
d"
t:i|
1'"- ::"? :t^
i:,
Il"l3llt
ilffi;;#il;;
d..,rrg"
ei
buna
in{elegere
a
mesajului,
astfel
.lncdt
sd
fie
utiti,ut
p"ot'iuit
cerinfeloi
receltll{:i:
^li:,,ui
itii*ftu"t
..rt."i"i"t,
Julu,
de
exemplu'
acesta'
afl'ndu-se
la
un
&ivel
ierarhic
superior,
soliciti
rezolvareiT:iti"::Y.,,n
to
;ffi;#;;i;*esat,
in
mod
freco"ttt'
de
reaclia
la
--
u
,"".ptorului,
cu
referire
la
primirea
qi la
*T,t."i:T:
Xi?"u;
ffifi
.
Feedback-ul
(rna"iio
inversd),_
in
catitate
de
mponentd
a
comunicdrii,
red6'
deci' faptul cd
aceasta
este'
arte
adesea,
bidiie'c]ionald '
Sunt'
ins6'
$i-
tu1tt,.-1,:.,*'
lffiffi""?."i;;
in
sens
unic
(unidirecyionald,
unilaterald).
ll""'tT;ff;;a
bidireclionald
poate
fi
exemplifit"'e
p-'il
ilroeJ-."istent
intre
doua
Plsoln*,tu"
:I:T]:: \:":T;"L
rU?t""tit"fotJo"u'1,
tu"
;outd
alternativ'
rolul
de
emitent
nildtor)
si
de
,,'"p.'to'
(asiuttdto't:
1::*U
:^o3*l:T:";l;
X|'|;K
iu,
"or*"'#;Aiu
*'.ptorului
(prin
intrebdri,
*nentarii)
se
"-fu;
o
bun[
inlelegere
.
-1..T:tfl:l"t:,
?j
[iffi""ur*.
#auack-ul
aqteptat.
Este adev6rat'
insl'
cd
ea
il;;;itii*p,
iar
cand-
receptorul
este
un
sTl"lt,l:?'?l?l;
;1ff;;ffiii,^Jo*,rri"urea
se
poate
transpune
in
disculii
(se
ungeqte
timpul)'
P'""u1"u25'
totuqi',
dii"lt^i:1r1:t"t;r:ll
r.t"ffJ".f.
urL
p.nt*
emitent,
care'
atunci
cAnd.este
manager'j
eertitudin
ea
cdsubordonalii
vor
acliona
potrivn
:::t":l$:
conlinutd
in
mesaj,
cAr
qi
pentru
receptor'
care
iqt
va
;ura
activitatea
in
cunoqtinlb
de
cav.F1.'
.
iv\
-^-j-,i+X
?n
";:;";;;;;;;;'in,uni
uni,
(unidlrecliona16),
privit6
in
rl,
imbracd
fotma
monologut".i',
1-,-::::i:":::r"i
LA'Lt rrrrvr*vF --;-
.-:-^
--^r,.^
*;
'n
interngt.
unicdrii
prin
presd,
pr\n
radio'
pttn
televiziune'
prt
CIarerecurglaacestprocesdecomunicareexercitdcontrolul
189
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
9/20
direct
asupra
lui.
Dar,
desigur
c6,
nu
oblin
feedback-,ul
(poate
nici
nu-l
urmdresc
).
In
cazul
comunicdrii
manageriale,
sunt
situalii
irr
care
timpul
nu pennite
comunicarea
bidirecfionalir,
adicd
s6 sr.:
explice,
sd se
intervjLnd,
s6
se
argumenteze
etc.
Situalia
la
care
scr
referi
mesajul
este
pres
antd.,
urgentd
gi
presupune
intervenlil
rapidd,
cum
ar
fi:
un pericol
iminent,
o
calamitate
naturald
etc.
In
funcfie
de
,eventuaritali,
se
utilizeazd
una
sau
alta
dintrrr
formele
procesului
de
comunicare.
Se
poate
decluce,
insd,
cii
predominantd
este
comunicarera
bidirecfionald,
situaliile
.u..
,,
cer
fiind
mult
mai
numeroase.
9.3.
Tipuri
de
comunicare
organizafionall
In
condiflile
?n
care
intreprinderea
are
o
organizarc
structuraid,
care
cuprinde
numeroase
componente
gi
niveluri
ierarhice,
desfrqoard
activitd{i
r:nultiple
(operalionale,
funcfionale,
sociale),
avand
de
rezolvat
problemele
pe
care
acestea
le
genereaz1.,
astfel
inc6t
sd
se realizeze
obiectivele
pe
care
qi
le-a
fixat,
se
poate
inrtui
necesitatea
unei
comunicd"ri
ampie,
in
sensuri
diferite
qi
e.fectuate
in
diverse
modalitili.
Ca
,r.-u.",
existd
mai
multe
tipuri
de
comunicare,
care
se pot
grupa
in
funcfie
de
o serie
de
criterii (6,47,53).
un
prim
criteriu
il
constituie
scopurile
urmdrite
a
fi
atinse
prin
comunicare,
fet[d
de
care
aceasta
poate
fi:
operalionald
int
er
nd,
op
er
a
i
ona I ii
ex
t
er
nd
S
i int
erp er
s o
nal d.
Comunicarea
operalionald
interndcuprinde
totalitatea
mesajelor
care
circuld
in
intreprindere
qi
se
adreseaz[
componenlilor
ei.
Prin
aceste
rnesaje
se urmdregte,
in principal,,
realizarea
activitdlil,or,
potrivit
programului
sdu
anual,
.ur.
cuprinde
obiective
de produclie
gi
economico-financiare.
Mesajele
se
transmit
sub
forma:
ordineror,
a
dispoziliilor,
a rcglernentdrilor,
a tndrumdrilor
etc.
prin
acest
tip
de
comunicare are
loc,
de
asemenea,
dialogul
tntre
pat,ticipanlii
la
diJ'arile
proccse
de
muncd.
Totodatd,
mesajele
imbracd
qi
forma
unor
rctssortdri
(situttlii)
ale
componenfilor
intreprinderii,
din
domeniul
operational,
dar gi
funcfional,
privind
gradui
de
190
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
10/20
raalizare
a
obiectivelor,
fie
c6
este
vorba
de
ploduclie,
:[ie
de
relalii
cu beneficiarii
(vdnzdri
)
sau
de
activitatea
financiard
etc'
Existen{a
unei
comunicdri
operalionale
interne
elicace,
prin
car"
sd
se
ajungd
la
inlelegere
qi
la
colabotare,
este
o
premisb
cu
o
semnificalie
aparte
.P":t*
a.se
reali'?
"""?":,:?
irr.uarrrt.
in
acest
fel,
componenlii
intreprinderii
igi
vor
fc'caliza
efbrturile
spre
atingerca
obiectivelor
9i,
implicit,
a
propriilor
interese.
Comunicarea
operalionald
externd
servegte
realizdrit
unor'"
leg6turi
ale
intreprinderii
cu
diferitele
compontlnte
ale
mediului
nmbiant
in
care
Lxistd
qi, in
sens
larg,
cunoa$terii
qi
adaptdrii
sate
la
cerinlele
acesteia.
Comunicarea
operalionald
extern6,
irnediatd,
vizeaz6:
furnizorii
de
diferite
input-uri
(materii
prime
[gricole,
mijloace
tehnice,
energie
etc.),
clieniii,
publicul
larg,
iistitulii
nttunciare,
organiza{ii
sindicale.
Comunicarea
l'ouorir.
azd
manifestarea
|a
nivelul
dorit
qi
dezvoltarea
relaliilor
cu
aceqtia,
ceea
ce
are
o
influen 6,pozitivd
asupra
funclionralitalii
intr.prinderii.
Adaptarea
la mediu
presupune,
intre
altele,
qi
o
rJomunrcare
suslinut[,
prin:
reclame,
publicitate,
relctlii
de
interfald
cu
clienlii
efectivi
si
potenliali
si
cu
alte
cornponente
ol.
lcestuia.
Se'contribuie,
procedAnd
astfel,
la
crearea
unei
atitudini favorabile
fa15
de
intreprindere.
Este
cunoscut faPtul
c6,
o
condilie
a
existenlei
oricdrei
tntreprinderi
o
reprezintd
gradul
in
care
ea
vine
in
inidmpinarea
cererii
9i
a
creiirii
acesteia,
prin
produsele
pe
care
le
ofer6,
prin
calitatea
$ii
modul
lor
de
prezentare.
Comunicarea
externd
inliturd
izolarca,
aceasta
fiind
contraproductivd
intreprinderii'
Comunicarea
interpersonald
este
o
componentd.
a
comunicarii
sociale.
oamenii
comunici
interpersonal,
drn
motrve
variate
(15):
autocunoastere
(oblinerea
de
la
interlocutori
a
constatdrilor
pe
cere
le-au
ficut
asupr(t
trdsdturilor
gi
manifestdrilor
noastre)
;
descoperirea
lumii
exterioare
(obYinem
ir?or*oYii
de
la
cei
cu
care
comunicdm,);
stabilirea
'si
l9l
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
11/20
menlinerea
de
relalii
semnificative
cu
alte
fiinle
umane;
ajutorarea
semenilor;
jocul
Si
distraclia'
observdmcSacesttipdecomunicarenuare,neaparat,
obiective
precum
cele
ale
unei
intreprinderi.
Oarnenii
comunicir
cu
cunosculi,
dar
9i
cu
nec;unosculi,
aflAndu-se
in
situalii
speciale
(in'c6l6torii,
in
momente
de
aqteptare
pentru
rezolvareit
unor
probleme
la
diferite
institulii
etc')'
o
comunicerre
interpersonala
in
intreprindere
poatc
contribui,
printr-o
a.propiere
irrtre
componenlii
ei'
la
crearea
unui
climat
r"ialional
fa,iorabil
lucr:ului
in
echipa
9i
realizirii,
in
bunt:
condilii,
a
unor
sarcini
de
munca, dar
qi
asigurSrii
,,confortului'"
lor
psihologic.
'
Duph
direcli,e
cornunicdrii,ludnd
in
consiclerare
nivelurilc
ierarhice
structurale'
aceasta
F'oate
fi':
descendentd
(de
sus
tn
jos)'
ascendentd
(de
jos
in
sus),
orizontald'
tn
diagonald'
Fiecare
dintre
aceste
tipuri
de
comunicare
prezintd
aspectc
specifieeqi,dupdcumsepoatededuce'urmeazd"ingeneral'
rilaliile
aiganizatorice,
care
pun
ordine
in
organizarea
structuralr'i
a
unei
intrePrinderi.
comunicarea
descendentd
este
iniliatd
de
managementtrl
de
vdrf
(managerii
de
nivel
superior)'
Ea
este
orientatd
cdtrc
nivelurile
subo-rdon
ate,
,,cobordnd'
pe
verticala
sistemului
clc
management,
iar
dintre
relaliile
organizatorice
Ie
,parcurge"
pt:
cele
de
tip
ierarhic'
Acest
tip
cle
comunicare
are
un
conlinut
format
dirr'
clecizii,
ordine,
dispozilii,
hotdrdri
,
instrucliuni
rnetodologice
dt'
I,cru,
transmitertza
de
sa,cini
gi
solicitarea
de
i{ormalii'
Accstca
vrzeazd
un
domeniu
sau
aitul
de
activitate
ll
i'tropri'clerii,
sunt
utile
pentru
funclionarea
ei,
pentt'tr
solr.rtio'area
unor
probleme,
pentru
explicarea
scopurilor
1r
politic:ii
acesteia
etc.
subiiniem
rolul
s6u
in
progralnarcrr
activiLirtil0r
intreprinderii
9i
?n
atragerea
componenlilor
ei
lrr
realizarcn
obicctivelor
prevazute
pe
diferite
secvenle
temporale
'
1
().'
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
12/20
Comunicarea
ascenden'td
se
desfbgoarb,
in
contextul
apar in
tntreprindere,
solicitdri
ale unora
dintre
ei
etc.
comunicarea
ascendent[ poate
fi
privitd
gi
ca o
relafie
de
rdspuns
la
ceea
ce
s'a transmis, prin
tipul
de
comunicare
prezentat
mai
sus.
Apare, deci,
un
anumit
feed-back
pentru
manageri, in
baza
ciruia
ei
pot
interveni
pentru
a
corecta
nnumite
stdri
de
lucruri, pentru
a ldmuri
unele aspecte
$i
a
detensiona
relaliile
sau
pentru
a face
sd
se inleleagd
ceea
ce
se
urmdregte
in
intreprindere.
Acest
tip
de comunicare
nu
apare
ca fiind
organizat. in
unele
situalii,
este necesari
intervenlia
managerului,
cum ar fi
cazul solicitdrii
de informalii
referitoare
la
nivelul
realizdrilor.
Alte
componente
ale
ei
au caracter
sporadic.
De
aceea,
pentru
a
ameliora
comunicarea
ascendentd
i.
recurge
Ia
cheitionare,
acestea referindu-se,
in
debsebi,
la
probleme
critice
din
:
activitatea intreprinderii (6).
Prelucrarea
datelor
ob{inute
permite
fbrmularea
de concluzii
qi
identificarea
de
solulii
pentru
situaliile
apdrute, care, altfel,
ar
putea
sl6bi
coeziunea
componenlilor
qi
disponibilitatea lor
fa 6
de intreprindere.
Comunicarea
ascendentd
are
rol,
aqa
dup6 cum s-a ardtat
(Cap.VIII)
in
aplicarea decizirlor.
Cei
care
participd
la aceastd
acliune sunt
convingi
de
necesitatea
lu[rii
gi punerii
in operd
a
deciziei.
De
asemenea,
pe verticaia sistemului de
management
pot
circula,
in
sens ascendent,
idei,
pdreri,
puncte de vedere
privind
luarea
unor decizii
participative.
Acestea
sunt
modalitili
de implicare
a componenlilor
Ia
,,viala"
intreprinderii,
ceea
ce
poate
sa
aibd efecte
benefice.
193
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
13/20
comunicarea
orizontard
(aterard)
se
manifestd
intte
componenli
ai
intreprinderii
(manageri,
executanli
etc.) sau
inw
c+o(tponerytele
acesteia,
care
se
aJId
la
acelasi
nive'l
i"rorf6,
Imbracd
forma
unor
colabordri
pentru
unele
luirdri
care
solicit
informa{ii
de
la
mai
multe
compartimente
(
cum
ar
fi,
de
exemplu,
comunicarea
dintre
compartimenteie:
contabilitate,
financiar,
vdnzdri
etc.),
inliturarea
unor
disfuncflon*-[i;
realizarea
de
obiective
comune,
abordarea
integratd
a
ungf
procese
qi
fenomene
din
intreprind
ere,
realizdndu-se
o
mai
bun6
cunoaqtere
a
acestora
gi
pentru
a
gbsi,
c6nd
este
cazul,
cele
m&i
bune
moduri
de
rezorvur..
co*r.ri.ut.u
are
roc,
in
mod
frecvent,
intre
compartimentere
aflate
?n
relafii
de
depenienfe,
dar,
nu
estc
exclusi
nici
cea
dintre
cele
intre
care
aceasta
ldependenp)
si
regdsegte
in
grad
mai
redus.
Rolul
comunicdrii
ascendente
indeamnd
ra
crearea
de
condilii
care
sd
o
stimuleze,
recomand0ndu-se
organi
zarca
de
evenimente
sociale
comune
intre
diferitele
,o*purtio'ente
(53),
cunoscdndu'se,
oamenii
vor
comunica
mai
ugo'r,
vor
avea
mai
multd
disponibilitate,
vor
fi
mai
prompli
i;
colaborare.
se
cultivd,
in
acest
fel,
relalii
informale,
cu-efecte
pozitive
pentrn
desfbgurarea
gi
consoridarea
comunicdrii
ascendente.
Comunicorea
manageriald
oblicd
(tn
diagonatd)
sc
desfrgoard
intre
membrii
intreprinderii,
manageri
sa'
compartimente
aflate
la
diferite
niveruri
ierarhice
ale
organizdrii
structurale.
-Acest
tip
de
comunicare
face
s6
circure
indicafii
metodologice,
transmise
de
un post
sau
un
compartiment,
cu
referire
la
modul
in
care
sd
se
desfbgoare
o
activitate
sau
mai
rnulte,
care
revin
altui (altor)
pos4uii;
gi
compartimente
aflate
la
alt
nivel
ierarhic.
comunicar.a
obii,
d,
pioatefi'exemplificatd
cu
indrumdrile
economice
adresate
d.
murrug.*i
g.n.rar
adjunct
economic
qi
compartimentul
subordonat
lui,
un"o,
subdiviziuni
operafionale
(secfii,
sectoare
etc.).
t94
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
14/20
Liniile
comunic[rii
unicdrii
pe
verticald
le
de
comunicare,,.
Sub
formi
scrisd,
comunicare
a
are
avantajul
cd
inldturd
utiliz[rii
mesajului
revine
destinatarului.
oblice
le
interse
cteazl
pe
cele
ale
$i
pe
orizontal6,
generdnd
adev6rate
dul
qi
distorsiunea.
De
asemenea,
este
asiguratd
primirea
rjului,
existand
posibilitatea de control,
receptorul
recurge,
dacd,
are
nevoie,
la
consultarea
repetatd
a
mesajului
(,,vofa
Ill?lj:,,*lf,manent")
.,
iar
responsabilitatea
receptdrii
9i
'
comunicarea
scrisd
este
mai
dificild
gi
pu{in
agteatd".
Formularea
confinutului,
limpezimea
stiluiui,
exprimarea
sinteticd,
dar
suficient
pentru
a
se
inferege
mesajur,
sunt
mai
greu
de
realizat
gi,
irJ
plus,
solicitl
timp
malmult.
comunicarea
verbard,
favori"uid
d"
capacitatea
omurui
de
a
articula cuvinte (limbai),
este
dominantd.
s,
up..,
iazd,
cd,,
in
proporlie
foarte
mare,
aproxi,mativ
70%
din
comunicdrile
interne
se
realizeazdverbal.
Aceastd
comunicare
are
calitatea
de
a fi
rapidd,
cdgtigdndu-
se
timp
(fie
cd
se
desfdqo
ard
,,fa[din
fale",
ne
prin
telefonf,
Este
expusd
la
numeroase
riscuri,
cum
ar
ft:
inlelegerea
insudcientd,
sau
trunchiatd,
ori
deformatd
a
mesajului.
comunicarea
verbald
pune
un
mare
accent
pe
capacitatea
de
ascultare,
cu
referire
speciald
Ia
ascultqrea
actiid(,,Ascultatul
gste
mai
important dec6t
vorbitul".
Dac[
n-ar
n
rurt
o$&,
Dumnezeu
nu
ne-ar
fi
dat
dou6
urechi
gi
doar
o
gur6,?.
,,Mul1i
gdndesc
cu
gura
in
loc
sd
asculte gi
sa-gi
insuqeascd
noi
idei gi
posibilitSli",
Robert
Kiyosaki).
A
asculta
presupune,
in
primul
rand,
sd
taci.
De
multe
ori,
insb,
persoanel.
,roib.r.
in
acelagi
r95
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
15/20
timp
sau
se
intrerup
reciproc,
ideile
ne
mai
fiind
duse
pir,
14
:ll,l,:":^".:y:."r,"i
.rj.,.
liplld,
ca
urmare,
de
finalitart:.
rls
oblinerea
efecturui^
ooiit
'eD;
M;';i
,-,o.],|ilJ;
',',i',
nil::_i::,.:*lli
in,titeraruiu
i.
specialitate,
suslin
cd
nrrrrrrri
;,
z8o/o
dintre
adulgi
ascultd
ceea
ce
H
,;
;;;;."*'"'
DUDL'r
ua
ttttttt:tt
,;
A
^^.-lr^
scultarea
este
foarte
utild
pentru
manageri,
ror
cer6n,rrr
ri,
i
::..:*t ,ryllT:
forta,.(capaciiate)
de
ur.uiiu..,
"utr"i",i,
,,,
,
acest
fel,
idei
gi
informalii
utile,
o
mai
bund
..rrrouur#t"'r,l;l;,Jl
de
lucruri
din
intreprindere.
prin
aceasta
se
reduce,
aga
dupri
r.rrr*
;:ffrt"zd,
ct
30yo
timpur
afectat
pentru
i"J.prirrea
acer',;rgi
comunicareq nonverbard
permite transmiterea
unui
","rai
fdrd'
a
recurge
la
cuvinte.
Dacd
uua-
in
vedere
cornrni..o",,.,
;.,
j
vvurSv
r4
\,uvl'Le.
Daca
avem
in
vedere
comunicar",,
irt
,
sens
larg,
qi
nu
numai
pe
cea
sp_ecificd
i"t.rp.iia""*""'".i,.
.
:Tlq:l^:1, _se
afrmd
cd,
ne.
afldm
rr"_r,
"or"r.r,',"0;;;;;
,
c
ontinuu,
de
comuni
care
rrorru"rb
Ji;*#;,fi:""::,
#;;;:
ff
'
blocatd),
a$a
cum
se
intAmpld,in
cazur
comunicirii
verbare
.
#tYU'i *'t'-'
:::ffff"'H:':H;il?lJ'ir,;,,,
1'
enzoriatd,
infrptuitd
pe
calea
celor
:jn:i
.ilf;;;^i;
J,}Lr,"Jr.
ii
,
)
esteticd,
realizatd
prin
intermediul
diferitelor
arle re.ri,,,r,
j
stdri
.,n.t"qti,''#;5ili,
H:il'H[il*t*]]i,?:''
;:::::,,,',
intreprinderile
qi
organiza[ii\e
recurg
la
steasuri.
insi'rr,,
1
rrrrrv',rrrr\rvrrrs
iil
organrzatfire
recurg
la
steaguri,
insigrrr.,
,
uniforme,
etc.,
ea
elemente
ale
cultuiii
organizapionale.
c.r,rl
.,
cuprind
9i
t.unr*it
ceva
in
mediu
_]Xi*Jrgantzafionale'
c.r'rl
Transmiterea
mesajelor
nonverbare
este
asiguratd
prirr
utilizarea
diferiteror
pdrri-are
corpurui
(fard.,o"nl
si
a
acesttritt
tn
ansamblul
sdu.
Reac{iile
individului
in
ci..ltele
situatii
strrrr
redate
prin:
expresiafelei,
miscarea
ochilor,
gnrif"a.
Prin
expresia
-f" "i,
asociat'
"u
,"u",Iiile
ochilor,
se
r)()r
bserva:
uimirea,
mirQreQ,
nemurlumirea,
satisfacria.
rrt
ansamblul
sdu,
fala
poate
avea
anumit.
trurut*i,
c6nd
indivicrrrl
actioneazd,
potrivit
poziliei
sociare
definute,
ru
io.rr
de
muncd,
irr
alirccri
etc.,
redand,:
sobrietate,
rigoare
a'
comportamenteror
,s,r
str'irzitate.
in
antitezd,,
aceeaqi
fala
reda
"tn"
^Jri:"
6;;;u,:,:,
buc'Lrrie,
degajare).
atunci
cdnd
individul
se
manifesti
irr
l9(r
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
16/20
icular,
relax'ndu-se
pentru
a
inrrtura
consecinlele
stresului
Lag_e_rial
gi,
in
general,
profesional.
un
rol
multiplu
in procesul
de
comunicare
joacd
miscarea
ilor.
Sunt
identificate
fo".t"
,"
re
redau
frisirr*i
ora i_ri--j-r-_r
.
Tlo?te
pozilii
ale
acestora,
re
redau
trdsdruri.are
individurui,
st*;;
Iffiil
;H::ffi?
ocazia
receptdrii
sau
transmit,
rterme.irrl nnl"ir^*
^^
^^^:
unor
mesaje
(37).
prin
termediul
ochilor
se
sesizeara,
a.^ur#
*r'u',"rilit;;,r:"
*::;,
6nd
loc
o
adaptare
a
emitenturui,
cu
ocazia
comunicdrii,
la
portamentul
interlocutorului.
De
o
abordare
largd
in
comunicare
se
bucurd
gi
pozilia
{"fi:t
"l:,f":,:,, :,_,.?"*_d:
individ.
c;;;il"
pot
reda
ferite
st6ri
de
spirit:
r"raiior","*"oiirti,Ji),""'i,XfJr;:i:
esiguranld,
neliniste,
agitalie
(53).
''
Pozilia
sociald
(statutul
sociar)
este
redatd
prin
poziria
eorpului,
in
special,
semnificand
atitudine
a.
aominare
sau
de
Supunere.
r,
oamenii
care
comunicS
au
statut
social
diferit,
sunt
sau
nu
n
:"j*l
I
j:
j:t::"::":,:11.,*,
i,,
persoane
pubri
ce.
in
procesur
.de
comunicare
acestea
sunt
reda,;;;;;"
o;;;;;'
,Fri$r;;;;i;
are
se
stabileqte
intre
ei.
in
funclie
o.'
..i
impticari
tn
eomunicare
qi
mai
ales,
de
raporturire
dintre
ei,
dirl""f"
;r;;
iferitd:
iytimd, personald,
prbii"d,
sociald.
no,,r,-,,I1dt::O:l-;1l,T il
comullicare
isi
cree
az|.o
zond,
tampon
pentru
a
se proteja
9i
penrru
a
tansmite
_;r;;
A;,:g'
irimg.a
distan{ei
este
diieritd
-
mai
mici,
cand
se
comunicd
cu
prietenii,
qi
mai
mare,
atunci
c6nd
este
voibu
a*
Jirtunla
pubrica
sau
sociald.
cei
care
comunicd
se
pot
afla
in
rocuri
diverse,
mai
murt
sau
mai
pufin
indepdrtate,
iaiintre
ei
se
internrrr., ?rr r,-oro
^^_...:
--'^rrw^
vslrrr'r\rvpcur4Lc,
rar
lnrre
ei
se
tnteqpun,
?n
unele
cazuri,
,'',,-:?.;.,1:.,:T:11
y:,
iur,
.uneori,
.".u"lur"a
se
desfieoard
numai
intr-un
singur
sens (cineva transmite
";;"*r;:t"t;
rrnare'
comunicarea
este
diferita:
reciproc
directd
(,,fa1d
in
reciproc
indirectd,
unilaterald
directd,
unilaterald
indirectd
(criteriul
fiind,
deci,
modul
a"
arr/aiu*"rA.
t97
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
17/20
Comunicarea
reciproc
.directd
(,,.fald.
tn
fald,,)
estc
preciatd
ca
fiind
foqma
cea
mai
.fira..,
,u'i[iu.t
pozitivpent*r
acliunea
care
urrneazd
-
Explicafia
,onrtd
in
6prur
cd
emitentur
re
posibilitatea_ sd
verificej
in
mod
direct, munie.u
in
care
estc:
eceptat
mesajul.
o
revenire
asupra
-".";riri,
adAncirea
unor,
specte
ale
acestuia,
incrusiv
unele
.rror*uiari,
conduc
cdtrcr
eceptarea
doritd
a
sa
de
cdtre
cer
cdruia
i
se
adres
eazd.
Estc
blinut,
de
fapt,
feed-back
-ri.
o
o*{rr1.;;r.
a
mesajului
se
onstituie
in
premisa
pentru
un
mod
"d.i.it
de
a
acfiona
al
eceptorului,
fie
cd
este
vorba
de
indefr;;;;^;""r
sarcini,
fie
ci
izeazd
comportamentul
sdu,
c6nd
ipur",
iatorita
unor
situafii
al
aparte
pentru
acesta,
necesitatea
de
;_;
;;;j;
usceptibilitatea
gi
sensibi
ritatea.
Acest
llcru
presupune,
desigu
r,
d
nu aibd
loc
comunicarea
cu
receptoru
|
in
iaga,
de
exempru,
a
omponenfilor
compartimenturui
.
j1'cge
*i
-rrJ.otorur)
lucreazi
'
Altfel'
i
se
agrave
azd"
starea
de
dificultate
in
.u..
se
afld.
comunicarga
reciproc
indirectd
p*rrprre
transmitereer
mesajului
prin
intermeiiur
unor
mijloace
o"
comunicare
telefoane,
radio,
videoconferinle.
Are
avantajul
unei
mari
apiditdfi,
timpur
fiind
foarte
prefios
,
iu,
uit"ra
de
reacfie
la
numite
fenomene,
_care
pot
marcaintreprind.r.u,
este
decisivd
entru-bunul
mers
al
acesteia.
in
cazur
acestei
forme
de
comunicare
pot
sd
apar.,
einlelegeri
qi
deformdri
ale
mesajurui,
ca
urynare
a
unor
gomote
de
fond.
De
asemenear
lipsesc
-.ruj"t"
nonverbale,
cand
este
vorba
de
utilizarea
telefo'utri
sau
a.Joioutui.
Dacd
se
ecurge
la
videoconferinle
mesajele
nonverbar"
;"
regdsesc,
cer
l-'lt:li4l
al,
o
blinandu-
s
e
.
onfi
r'rnari
supr
imentare
pentru
mo
du
r
ln
care
s-a
receptat
ceea
ce
s-a
transmis.
comunicarea
uniraterard
directd
se
rearize
azd,
atunci
c6nd
de
la
managem..ltul
superior
se
remit
cdtre
nivelurile
ierarhice
din
subordine
diferite
io.u*"n
te:
dispozirii,
,}r"rror",
ordine,
note
interne,
hotdrdri
etc.,la
care
nu
se
transmit
rdspunsuri.
cei
drora
li
se
adreseazd
mesajele.
iau
."";$;;;;a
o.
ele
qi
ac[ioneazd
in
cons
ecin[d,
fiini
utile
pentru
ultiuiiatea
pe
care
o
198
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
18/20
fbgoard,
sau^ob1in
informalii
despre unele
stdri
de
llucruri
din
eprindere.
In cazul
acestei
forme
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
19/20
F:
&
t:
g'
gi
+,1
*lr
l
?:t
5,
f;
i;
li
i
.i
i
,i
rf
ri
Mesajele
care
se
hansmit
au
un
confinut
mai
aparte.
r)r,
apt,
prin
canalele
.spon;;circuld
*,onu)^qi
borfo.in
cirzrrl
vonurui,
mesajul
se
referd
la
siru;fii,;;;;;:nte
qi
inrdmpriir.r,
a
anumite pericore
r."o
iotenliare
_
sau
presupuse,
carc
irl
meninfa
situafia
intreprinjerii,
a
rocuriior
de
munci,
ir
enituril
or
etc.
comunicd"J
i"f."""1,
".rro""".nlii
intreprin.r.,,.i
]
i'
in
generar,
oamenii
incearcd
1alqi
{unei"
rJrigrronra,
star.L,tt
e
spirit
neprdcutd,
ta
n
iaii"
l.tdrite
a"
ri*,
lanxieta
te).
Btit,ftt
vorbire
de
rdu,
ponegrire,
defEima..;
u..
u'mesaj
care
vizcrrzrr
ersoane.
un
asemenea
mesaj
nu
,ont.iiui.'ru
crearea
Lrrfl
limat
rela{ionar
p.opi..
p.nr*
indeprinirea.
sarcinlor
;i
tingerea
unor
p"rformuni"
economice
'orcate.
ca'rrrcerformale,
ca
gi
oiganizur.u'irrfbrn'
uta,
upur
rforrru.r.
Nu
pot
li
ontrolate.
De-
asemenea,
se
caracterizeazd,
i.in
rapiditate
;i
electivitate.
prin
internrediur
r;.,
i;;E
*ur'r^
.ur",
cu'
s*
|,lt:ffjLl,l.utn.t
cdnd
.',.
uorua
de
orga:;;;;*inrormalb,
p'r
:f
ilTai,-i,1*pfff
-.:?:J.ri:ff
#?,'liii'r::illii
jm:il
qr
gdsirea
de
soiufii
pentru
a
erea
reralii
interumane
favorabire
eahzdrii
o
bi
ectivel
or.
Motive
diverse
(prietenii,
simpatii
,
variateimprejur'ri)
p'r
:
uce
la
aparilia oe
legiiuri
in#
manageri qi
subordonafi
aflafi
pc
el
mai
de
jos
nivel
lerarhic
qi,
i*pr[
it,
iu.o.nuni.ure,
fdrd
crr
ceasta
sd
aib^a.
vreo
reg'iurd
cu
structura
organizatoricii
existentd.
o
astfer
cre
comuli.ur.
are
ror
in
ceea
ce
privegte
rr
ai
bund
cunoaqtere
a
,pursurui"
organizati"i
ii
a
unor
aspect*
e
detaliu
a
activitdlilor
disfEguru,.
la
respectivul
nivel
ierarhic.
o
intensificare
a
comunicdrii
iniormal.
s"
produce
i'
erioade
mai
dificile
pentru
intr.prindere,
atunci
c6nd
au
roc
chimbdri,
de
diferite
f:eluri,
care
o
vizeaz,,gi
care
au
consecint.
de
un
fel
oarecare
nenrnr
"^;^ -::;;-:j.'":"
;-
anumite
u*.ninfr,l
::l't#ii.::llH',1,
J,?[1
::
t]lTJ#
intervenfia
managerului,
menitd
sd
,,demonteze,,
zvonurilc:
nereale
gi
ddundtoare,
sd.
prevind
rltspdnai."u
lor,
pentru
;t
200
7/24/2019 Comunicarea in intreprinderi
20/20
l'tura
st'rile
psihologice
negative,
in
curs
de
aparilie,
in
r'ndur
or
care
iqi
desfigoard
activltat"u
in
intreprindere.
,"
j,ory#u
;
::T:,ricdri
i
.n.
ro,-ut",
pr
ezentatain
r
iterarura
peci
al
itate
(6,
53
)
ei
apreciatd
;;&ff
;:iffi
:lr:T::H?
";;-:?':,;:::::;::?:",
j:::":1a",,,*",ogJ*i)ovwatking
t
u
n
d'
(,,m
a
n
a
g
e
m
e
n
t
p
r
i
n
o
t
"
p
r
ii
i
o",Z"
o""7ll
ff'
#
:#,
f
il,,nj.,,::":it""_*-T:::,
d
iu
...1
""r{*1 i
o",aeoar6
rvrtatea
aici
-
componenfi
ai
i"tr.pri"a..ii
l*r"u
'*"ffi:fi:
,,
"*::::,r"",:.T::1f".:_
";,,:;; i..*..
m
anageri
ard
i
nfo
r
m
a
t
d
eractivd.prinmanifestarear..J-uu.t_;tff
il#:r{{r:::"::ri
P"T,T:'":jlt"^f.":lT llarea
uno,
J..i
zii
viz6nd,.m.aiur
intern
at
treprinderii,
c6t
ri
q.en1ru
uauptur.u
.l
i";#il::ili'J*ffj
'"
.
"T
::"lf
:lyg
r,
ru*i,oii
gi
.gi
r..i"r.
;d;;;f
".
ceastd
ro,i,T'
u'
ffi
ffiil'lffiff
"',?t":n";r_d
murt
p'
dar
acest
lucru,
ca
qi
efortur'e
a.p*.
r"nt"rdspldtite
prin
ectele
pe
care
le
genereazd.
Expresii
Si
cuvinte
cheie
.
comunicare
.
mesaj
'
climat
defensiv
.
climat
deschis
.
stil
de
comunicare
:
.
clivaj
.
emitent
.
canal
de
comunicare
intrebdri
de
veriJicare
1'
cum
este
definitd
comunicarea
qi
care.este
rolur
sdu
?
2'
Care
sunt
componentere
procesului
de
comunicare
gi
prin
ce
se
caractefizeazdele
?
3
'
care
sunt
tipurile
de
comunicare
in
funclie
de
scopul
_
urmdrit
gi
prin
ce
se
caracterizeazd,
frecare
?
4'
Definili
qi
caracteriza[i
tipurile
de
comunicare
dupd
direcfia
de
desfbgurare
u
u."rt.iu
.
receptor
.
limbaj
.
cod
de
comunicare
.
autocunoagtere
.
ascultare
activd
.
relele
de
comunicare
.
canal
formal
.
canal
informal
?01
