+ All Categories
Home > Documents > Comunicare Profesională Revalorizare 2016

Comunicare Profesională Revalorizare 2016

Date post: 25-Feb-2018
Category:
Upload: gigipvl
View: 229 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 27

Transcript
  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    1/27

    SCOALA POSTLICEALACHEARLES LAUGIER

    CRAIOVA

    PORTOFOLIU IN VEDEREA REVALORIZARII DIPLOMEI DEASISTENTI MEDICALI GENERALISTI

    COMUNICARE PROFESIONALA

    COORDONATOR: Asistent BDELE LIVIA

    ABSOLVENT:Asistent Botea Auoa A!ina

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    2/27

    CUPRINS

    1.Identificarea caracteristicilor modului de viata si a stilului de viata2.Metodele de comunicare pe diferite nivele3.Factorii care influenteaza comunicarea4.Fi detaliat cu metode de comunicare

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    3/27

    COMUNICAREA

    Cnd trebuie sa defineasca comunicarea, maoritatea vorbitorilor se !ndesc la

    "a aduce la cunostinta #, "a da de stine#, sau "a informa#. Comunicarea $nteleasa caproces are la baza patru componente fundamentale% emitatorul, canalul de comunicare informatia de transmis treceptorul.

    &senta procesului consta $n transferul sau trimiterea informatiei de la receptorla emitator. 'cest model elementar trebuie $nsa e(tins, deoarece comunicarea nu se

    $nc)eie niciodata cu simpla preluare sau receptare a informatiei.*n primul rnd nu trebuie omisa circulatia informatiei $n sens invers +feedbac-, deoarece, de obicei, comunicarea se realizeaza $n vederea obtinerii unuiraspuns.

    *n al doilea rnd, comunicarea este un proces intentional% emitatorul transmitereceptorului o informatie prin intermediul unui canal cu scopul de a produce anumiteefecte asupra receptorului.

    *n al treilea rnd, tot acest proces nu sar dovedi pe deplin eficient, daca nu saracorda importanta att codaului ct si decodaului mesaului transmis.

    *n al patrulea rnd, nu trebuie i!norata nici posibilitatea aparitiilor unor erori decodare sau decodare, precum si imi(tiunea unor factori perturbatori. /oate acesteelemente vor diminua reusita comunicarii.

    0rivita ca un act de punere $n relatie a emitatorului cu receptorul, comunicareapoate fi $nteleasa drept ansamblul proceselor fizice si psi)olo!ice prin care seefectueaza operatia punerii $n relatie cu una sau mai multe persoane $n vedereaobtinerii unor anumite obiective.

    Comunicarea reprezinta procesul prin care un emitator transmite un mesa subforma unui Cod prin intermediul unui Canal catre un eceptor.

    Comunicarea umana este procesul prin care emitem opinii, valori, norme,perceptii catre un receptor.

    Comunicarea umana este un proces prin care un individ transmite stimuli cuscopul de a sc)imba comportamentul altor indivizi.

    Comunicarea umana reprezinta un ansamblu de principii si norme caretraverseaza planul !ndirii si cel comportamental.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    4/27

    IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR MODULUI DE VIA I A STILULUI DE VIA

    CARACTERISTICI ALE COMUNICARII

    Mesajul este unitatea de baza a comunicarii, situat de fapt la intersectia dintrecomunicare si reprezentarea realitatii. &l poate fi alcatuit din cuvinte scrise saurostite, ima!ini vizuale, muzica , z!omote, semne, simboluri, culori, !esturi etc.uportul fizic al mesaului este oferit de canal, care $ndeplineste functia de cale detransport sau distributie a mesaului.

    imensiunea ori!inalitatii mesaului este data de informatie. ub aspectcantitativ, informatia poate fi masurata att $n momentul emiterii ct si $n momentulreceptarii, astfel ca se poate determina $n ce masura un mesa contine sau nu maimulta informatie dect alt mesa. in dorinta de a asi!ura e(actitatea mesaului,emitatorul poate fi preocupat de emiterea unei mai mari cantitati de informatie dectar fi necesar $n mod normal. 'sa se naste redundanta, "e(cedentul selectiv de semnefata de acelea care ar fi fost necesare pentru a transporta aceeasi cantitate deori!inalitate.# 'cest surplus trebuie $nteles ca "o masura a formei, nu a informatiei,deoarece indica diferenta dintre ceea ce este transmis si ceea ce este necesar#.

    analiza ct mai completa a informatiei trebuie sa faca referiri si laurmatoarele aspecte%

    aspectul sintactic% succesiunea semnelor impusa de emitator aspectul semantic% semnificatia acordata semnelor pe baza conventiilor

    sociale aspectul pra!matic% efectul informatiei asupra receptorului.

    &fectele comunicarii pot fi de natura co!nitiva, afectiva sau comportamentala si nutrebuie confundate cu raspunsurile receptorului mesaului.

    Finalitatea procesului de comunicare e(ista $n masura $n care mesaul codificatde emitator este decodificat si acceptat de receptor. Cunoasterea codului informatieiobli!a la respectarea semnelor si simbolurilor folosite, iar eventualele erori vor puteafi detectate si corectate.

    Cnd semnificatia este codificata $n cuvinte, mesaul este unul de tip verbal, iarcomunicarea este verbala. aca semnificatia este purtata prin altceva dect cuvinte,mesaul si comunicarea sunt nonverbale.

    Continutul si maniera $n care se comunica se afla sub influenta contextuluicomunicarii. &valuarea lui implica analiza mai multor dimensiuni conte(tuale% fizica,temporala, culturala, sociala si psi)olo!ica.

    Capacitatea de compre)ensiune a receptorului nu trebuie niciodata i!norata, iar

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    5/27

    mesaul trebuie atent construit. Inteligibilitatea unui mesa este data nu numai deaportul de noutate $n forma si continut, dar si de structura lui mult prea elaborata, saudimpotriva, mult prea banala si previzibila.

    c)imbul de mesae $ntre participantii an!renati $n comunicare devineinteractiune. *n functie de numarul de participanti $n retelele de comunicare instituite

    la un moment dat, putem distin!e doua tipuri de comunicare% comunicare bipolara5 comunicare multipolara +un emitator si mai multi receptori5 un receptor

    si mai multi emitatori.0entru oameni, relatiile create prin comunicare conteaza uneori mult mai mult

    dect continutul informational transmis, astfel ca rolul ei este acela de a creacomuniunea si comunitatea. *ntemeietorul scolii de la C)ica!o, pra!matistul 6o)ne7e8, plaseaza comunicarea $n spatiul de interferenta dintre societate si comunitate,considernd comunicarea un mod de a e(ista al comunitatii%

    "9u numai ca societatea continua sae(iste prin transmitere, princomunicare, dar este corecta, spunem ca ea e(ista $n transmitere si $n comunicare.&ste mai mult dect o le!atura verbala $ntre cuvinte precum comun, comunitate,comunicare. amenii traiesc $n comunitate $n virtutea lucrurilor pe care le au $ncomun5 iar comunicarea este modalitatea prin care ei aun! sa detina $n comun acestelucruri. 0entru a forma o comunitate sau o societate, ei trebuie sa aiba $n comunscopuri, convin!eri, aspiratii, cunostinte o $ntele!ere comuna :acelasi spirit; cumspun sociolo!ii. 'semenea lucruri nu pot fi transmise fizic de la unul la altul,Comunicarea este cea care asi!ura dispozitii emotionale si intelectualeasemanatoare, moduri similare de a raspunde la asteptari si cerinte.#

    &ste adevarat ca societatea moderna cunoaste numeroase fra!mentari!enerate de dezvoltarea ine!ala a diferitelor ei se!mente, de diversificareaaspiratiilor, a atitudinilor si comportamentelor5 este foarte probabil ca sensul sicontinutul notiunii de comunitate sa se modifice $n timp, dar cerinta de a avea un setde valori comune, care sa ne confere un sentiment reciproc de le!aturi, deapartenenta la un $ntre!, nu va putea sa dispara.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    6/27

    STILURI DE COMUNICARE

    Comunicarea eficienta depinde $n mare masura de felul $n care comunicam,adica de stilul comunicarii. 0otrivit unei celebre formulari, " are drept scop utilizarea numai a acelor cuvinte si e(presii necesare pentru$ntele!erea comunicarii5

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    7/27

    "on"i%ia> urmareste e(primarea concentrata pe subiectul de comunicat, fara diva!atiisuplimentare si neavenite5

    METODE DE COMUNICARE PE DIFERITE NIVELURI

    Comunicarea umana se poate desfasura pe cinci niveluri relativ distincte, asacum sunt ele prezentate $n continuare.

    Comunicarea intrapersonala

    Comunicarea intrapersonal este comunicarea $n si catre sine. Fiecare fiinta

    umana se cunoaste si se udeca pe sine, $si pune $ntrebari si $si raspunde, astfel caaceasta comunicare cu propriul forum interior devine o sursa de ec)ilibru psi)ic siemotional. esi nu presupune e(istenta unor comunicatori distincti, dialo!ul interior

    pe care $l purtam cu noi $nsine reprezinta un autentic proces de comunicare, $n care $siafla locul c)iar si falsificarea informatiei $n vederea inducerii $n eroare ainterlocutorului +de e(emplu situatia, destul de frecventa, a oamenilor care se mintsau ama!esc ei $nsisi.

    Comunicarea interpersonala

    Comunicarea interpersonala presupune strict doi participantti si arecalitatea de a influenta opiniile, atitudinile sau credintele oamenilor. biectiveleacestei comunicari sunt e(trem de multiple si comple(e% cunoasterea celor de ln!noi, crearea si $ntre!inerea le!aturilor umane, persuadarea interlocutorului,recunoasterea valorii personale, satisfacerea nevoilor afective, de control si dominatieetc. Comunicarea interpresonala directa presupune initierea de contacte personalenemilocite si interactive $ntre oameni, pe cnd cea interpersonala indirecta are nevoiede miloace si te)nici secundare de punere $n contact uman +scrierea, $nre!istrarilema!netice sau telecomunicatiile.

    Comunicarea de grupComunicarea de !rup se deruleaz $n colectiviti umane restrnse% ec)ipe,

    familii,cercuri de prieteni, cole!ii de redactii etc. &a este o alta ipostaza a comunicariiinterpersonale ce presupune $nsa mai mult de doi participanti.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    8/27

    a coeziunea !rupuluiCoeziunea !rupului se defineste ca dorinta membrilor !rupului de a fi $mpreuna ,

    de a desfasura activitati $mpreuna. &a se refera la unitatea membrilor !rupului, laatmosfera pozitiv e(istent sau nu $n !rup. *ntre coeziune si comunicare este o relatiedirect proportionala si de influenta reciproca.

    Factorii care cresc coeziunea !rupului pot fi%Inteni sistemul de norme +nevoia de re!uli clare, lipsite de ambi!uitate, marimea !rupului +cnd !rupul este mai mic, interactiunile si comunicarea sunt maifrecvente, similaritatea $ntre membrii !rupului +interesele, preocuparile, scopurile comunecresc coeziunea.E&teni' sistemul de recompense pentru performanta !rupului +vizeaz !rupul $n ansamblul

    sau, pentru a spori coeziunea, amenintarile pe care le primeste !rupul +care cresc coeziunea, fenomenul conducerii +leaders)ip.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    9/27

    Comunicarea de masaComunicarea de masa se refera la producerea si difuzarea mesaelor scrise,

    vorbite, vizuale sau audiovizuale de catre un sistem mediatic institutionalizat catre unpublic variat si numeros si presupune prezenta obli!atorie a unui "!ate-eeper#, carese prezinta ca un producator institutionalizat de mesae adresate unor destinatari

    necunoscuti. 'cest tip de comunicare se caracterizeaza printro slab prezenta feedbac-ului. Mesaele $mbraca cele mai variate forme +carte, presa scrisa, transmisiiradio sau /B. Motivele care stau la baza consumului de mesae mediatice vizeazainformarea, construirea identitaii personale, inte!rarea i interactiunea sociala sidivertisment. Iat dia!rama propus de Ban Cuilenbur! pentru a ilustra varietateaderutant a motivelor care necesita abordarea tipolo!ic anuntata%

    Moti(e Des"iee

    Informatie Intentia de a fi la curent cu ceea ce se petrece $n lume

    0resti!iu social Intentia de a stapni subiectele de discutie

    ecreare &vadarea din lumea obli!atiilor zilnice

    cupatie Inten ia de a da un sens timpului liber

    itual Consumul mediatic +lectura ziarului ca ritual sau

    ceremonial

    i!uranta 'bsenta stirilor si informatiilor despre actualitate arprovoca nesi!uranta sau dezorientare

    &mulatie 9ecesitatea de a trai evenimente palpitante

    Contact social

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    10/27

    FACTORII CARE INFLUEN EAZ COMUNICAREA

    0rin procesul de comunicare, emitatorul $ncearca sa convin!a, sae(plice, sa influenteze, sa educe, sa informeze sau sa $ndeplineasca orice alt obiectiv.

    copurile principale ale procesului de comunicare% mesaul sa fie receptat mesaul sa fie $nteles mesaul sa fie acceptat mesaul sa provoace o reactive

    Cnd niciunul dintre aceste obiective nu este atins, $nseamna ca procesul decomunicare nu sa realizat. 'cest lucru se poate $ntmpla din cauza mai multor factoricare apar $n proces.

    CEI MAI IMPORTAN I FACTORI SUNT:

    ' )nte!esu! "u(inte!o5 individualitatea umana este principala bariera $n caleaunei bune comunicari. *n cursul procesului de $nvatare a limbii materne, toti auatribuit acelasi $nteles cuvintelor, dar sin!ura le!atura dintre un cuvnt silucrul, obiectul, pe care $l reprezinta este asocierea pe care un !rup de oameni adecis sa o faca.

    D "onte&tu!* sau situatia reprezinta un alt factor care influenteaza comunicarea. persoana poate atribui $ntelesuri diferite acelora si cuvinte la momente si $nconte(te diferite. &sential este sa adaptam sensul cuvintelor fiecarei situatii sisa stapnim bine aceste sensuri pentru a nu crea confuzii.

    C +aiee!e )n "a!ea "o,uni"aii reprezinta perturbatiile ce pot interveni $nprocesul decomunicare si care pot fi de natura interna +factori fiziolo!ici,perceptivi, semantici, interpersonali sau intrapersonali sau de natura e(terna+care apar $n mediul fizic $n care are loc comunicarea% poluare fonica puternica,$ntreruperi succesive ale procesului de comunicare5 barierele $n caleacomunicarii sunt determinate de diferenta de perceptie, concluziile !rabite,stereotipiile, lipsa de cunoastere, lipsa de interes, dificultatile de e(primare,emotiile si personalitatea. Diferentele de percepttie reprezinta modul $n care oamenii privesc lumea.

    'cest mod este influentat de e(perientele anterioare, astfel ca persoane de

    diferite vrste, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, se(, temperamentevor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile $n mod diferit.

    Concluziile grabite intervin $n situatiile $n care un individ vede ceea cedoreste sa vada si aude ceea ce doreste sa auda, evitnd recunoasterearealitatii.

    Stereotipiile reprezinta situatiile $n care diferite persoane sunt tratate ca sicnd ar fi una sin!ura.

    Lipsa de cunoastere $ntotdeauna se $ntmpina dificultati $n a comunicaeficient cu cineva, atunci cnd respectivul are o educatie diferita, sau ale

    carui cunostinte $n le!atura cu un anumit subiect de discutie sunt mult maireduse.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    11/27

    Lipsa de interes > una din cele mai mari bariere $n calea comunicarii estelipsa de interes a interlocutorului fata de mesaul emis. *n astfel de situatii,se actioneaza cu abilitate pentru a directiona mesaul astfel $nct sacorespunda intereselor celui ce primeste mesaul.

    Dificultatile de exprimare apar atunci cnd emitatorul are probleme $n a

    !asi cuvintele potrivite pentru ai e(prima ideile.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    12/27

    FI DETALIAT CU METODE DE COMUNICARE

    METODA DE COMUNICARE ORAL

    Ce este "o,uni"aea-

    ' comunica inseamna a pune ceva in comun. Intre oameni a comunica

    inseamna a pune in comun idei, fapte, emotii si sentimente, opinii. 'cestea circula

    sub forma de mesae. ' comunica inseamna a emite, transmite si receptiona mesae.

    mul emite mesae cand vorbeste, scrie, indica un obiect sau o ima!ine,

    zambeste, se incrunta, raspandeste un anumit miros etc.

    mul receptioneaza mesae cand asculta, citeste, priveste, pipaie, miroase,

    !usta.

    Oamenii retin informatia astfel:

    1?E din ceea ce citesc5

    2? E din ceea ce aud 5

    3? E din ceea ce vad 5

    @? E din ceea ce aud si vad 5

    ? E din ceea ce repeta verbal si scriu5

    G? E din ceea ce repeta verbal si e(perimenteaza.

    Metode de comunicare adecvate% scrise, verbale, audio, Informatizate.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    13/27

    COMUNICA! I LIM"A# $ COMUNICA!A OAL%

    Motto% "... oamenii de la oameni invata.

    Acestia sunt si arata mai mult dect

    rostesc indica ori vor."

    Mars)al Mc

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    14/27

    acelasi limbaH sustine DeauzKe. /oate limbile au un fundament comun, o ratiunefondatoare comuna, datorita faptului ca servesc aceluiasi scop% semnificarii prinintermediu limbii, transmiterii !indurilor altor oameni.

    Fiecare !$nd este o reprezntare a ceva ce trebuie sau nu trebuie comunicat. e aceea,$n limba, prin limba, vom vedea, se desc)ide accesul la aceasta reprezentare. Borbirea

    este mai mult dec$t arata aceasta sc)ema, este o o!linda, uneori o fereastra, a noastra,a eu 21@21(2314v 5lui, a persoanei. 0ersoana nu apare $n )ainele care $nvesm$nteazacorpul nostru, ci $n cuvintele care $mbraca ceea ce dorim sa comunicam.

    Li,+a. orice sistem sau ansamblu de semne care permite e(primarea saucomunicarea5 $n sens stric, reprezinta o institutie universala si specifica umanitatii,care comporta caracteristici proprii.

    Li,+a +sens comun produs social particular al facultatii limbaului, ansamblu deconventii necesare comunicarii, sc)imbului de informatii, adoptate $n mod mai mult

    sau mai putin conventional, de catre vorbitorii unei societati, pentru e(ercitareaacestei functii prin vorbire.

    aca limbaul este facultatea sau aptitudinea de a construi un sistem de semne,intraductibil sau universal, limba este instrumentul de comunicare propriu uneicomunitati umane.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    15/27

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    16/27

    ale unui termen, unei unitati de semnificatie minimale $i corespunde un sens si numaiunul.

    Stu"tui #e su$a0ata si stu"tui #e $o0un%i,e a!e !i,+ii

    e obicei, $n practica limbii, $n e(ercitiul ei, avem mai multa vorbire dec$t discurs,

    asa cum au fost definite acestea mai sus. e poate constata ca e(ista o corespondenta$ntre forma perceptibila a enunturilor si functiile pe care le $deplinesc5 ca enunturiasemanatoare pot fi foarte diferite.

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    17/27

    le(icul intern ansamblul de reprezentari corespunzoare unitatilorsemnificative dintro limba5

    efectul de frecventa le(icul intern creste cu c$t cuvintele s$nt folositemai des5

    efectul de amorsare le(icul intern scade $n conditiile nefolosiriicuvintelor.

    E&$!i"atie si )nte!e/ee

    $ntele!erea nu se reduce la identificarea cuvintelor dintrun mesa,unitatea sintactica pe care trebuie sa o poata prelucra vorbitorul pentru acomunica este fraza. 0erceptia lin!vistica este data de nivelul competenteilin!vistice, iar $ntele!erea este consecinta directa a !radului de performantalin!vistica a subiectului. 'ceste doua aspecte ale procesului de

    operationalizare a limbaului se completeaza reciproc, abia aici, la nivelul$ntele!erii si al e(plicatiei, $nt$lninduse competenta si performantalin!vistica, care $n afara procesului de operationalizare functioneazaindependent.

    Li,+a. si a"tiune

    importanta deosebita pentru $ntemeierea limbaului este data de relatia acestuia cuactiunea. aca se considera ca e(ista o distanta intre HlimbaH si HvorbireH, cum cred!$nditorii neopozitivisti, atunci nu trebuie sa se analizeze dec$t codul lin!vistic.

    Consider$nd pentru $nceput aceasta supozitie, analizele lin!vistice pun $n lumina treitipuri de abordari si de $ntemeieri posibile%

    sintactica5

    semantica5

    pra!matica.

    Pes$e"ti(a sinta"ti"a consta $n detrerminarea re!ulilor care permit, princombinarea simbolurilor elementare, construirea de fraze sau fomulelin!vistice corecte.

    Pes$e"ti(a se,anti"a $si propune sa furnizeze milocul de interpretare a formelorlin!vistice si sa le puna $n corespondenta cu altceva, altceva care poate firealitatea sau formele altei limbi sau lae altui limba +nonverbal.

    Pes$e"ti(a $a/,ati"a $si propune sa analizeze formele limbiiasa cum leutilizeaza vorbitorii care intentioneaza sa actioneze unii saupra altora prinintermediul limbii.

    s"oa!a #e !a Pot'Ro1a!

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    18/27

    $nt $nsa abordari care pun $n centrul interesului lor necesitatea de a cunoastemotivele e(istentei limbaului, $naintea cunoasterii modalitatilor de manifestare aacestuia. 'cest curent de !$ndire cauta sa raspunda la $ntrebarea Hpentru ce estenecesar limbaulNH, Hcare este functia fundamentala a limbiiNH scoala de la 0ortro8alda raspuns acestor $ntrebari consider$nd limba ca fiind instrumentul de comunicare a

    !$ndurilor. &(ista $nsa si un raspuns. &(ista $nsa si un raspuns mai de profunzime%vorbirea cauta sa reprezinte un sinoptic al !$ndirii, structurile !ramamticale fiind otranscriere, o transpunere, a astructurilor intelectuale. J. von Oumboldt% H

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    19/27

    Comunicarea eficienta si eficace depinde $n mare masura de felul $n care comunicam,adica de stilul comunicarii. 0otrivit unei celebre formulari Hstilul este omul !nsusiH,este evident ca fiecarui individ $i este caracteristic un anumit mod de e(primare, unaanumit stil, care poarta pecetea propriei personalitati, a culturii, a temperamentului sia mediului social $n care acesta traieste. tilul nu este o proprietate e(clusiva a

    te(telor literare, el este specific oricarui act de comunicare.Ca!itati!e /enea!e a!e sti!u!ui

    Indiferent de stilul de comunicare abordat acesta trebuie sa $ndeplineasca, $nprincipal, urmatoarele calitati%

    P "!aitatea e(punerea sistematizata, concisa si $nteles5 absenta claritatiiimpieteaza asupra calitatii comunicarii, conduc$nd la obscuritate,nonsens si la ec)ivoc5

    P "oe"titu#inea o calitate care pretinde respectarea re!ulilor !ramamticale,$n ceea ce priveste sinta(a, topica5 abaterile de la normele !ramaticalesintactice se numescsolecismesi constau, cu precadere, $n dezacorduldintre subiect si predicat5

    P $o$ietatea se refera la modalitatea folosirii cuvintelor celor maipotrivite pentru a e(prima mai e(act intentiile autorului5

    P $uitatea are $n vedere folosirea numai a cuvintelor admise devocabularul limbii literare5 potrivit cu evolutia limbii putem

    identifica arhaisme, care reprezinta cuvinte vec)i, iesite din uzul curental limbii,neologisme, cuvinte recent intrate $n limba, al caror uz nu a fost$nca pe deplin validat si regionalisme, cuvinte a caror $ntrebuintare estelocala, specifica unei zone5 potrivit cu valoarea de $ntrebuintare acuvintelor, cu sensurile $n care acestea s$nt folosite de anumite !rupruride vorbitori, putem identifica doua cate!orii de termeni% argoul, unlimba folosit doar de anumite !ruprui de vorbitori care conferacuvintelor alte sensuri dec$t cece de baza pentru deruta pe cei care nucunosc codul sijargonul, care este un limba de termeni specifici unor

    anumite comunitati profesionale, folositi pentru a realiza o comunicaremai rapida5

    P $e"i%ia are drept scop utilizarea numai a acelor cuvinte si e(presiinecesare pentru $ntele!erea comunicarii5

    P "on"i%ia urmareste e(primarea concentrata pe subiectul de comunicat,fara diva!atii suplimentare si neavenite5

    Ca!itati!e $ati"u!ae a!e sti!u!ui

    P natua!etea consta $n e(primarea fireasca, fara afectare, fara o cautarefortata a unor cuvinte sau e(presii neobisnuite, de dra!ul de a epata, de auimi auditoriul5

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    20/27

    P #e,nitatea impune utilizarea $n e(primarea orala numai a cuvintelor saua e(presiilor care nu aduc atin!ere moralei sau bunei cuviintei, mai noueste invocat in acest sens si atitudineapoliticall corectnnes, evitareareferirilor cu caracter rasial, sovin, antisemit, miso!in sau andro!in.

    P A,onia obtinerea efectului de $nc$ntare a auditoriului prin recur!erea lacuvinte si e(presii capabile sa provoace auditoriului reprezentariconforme cu intentia vorbitorului5 opusul armoniei este cacofonia5

    P Finetea folosirea unor cuvinte sau e(presii prin care se e(prima la unmod indirect, !$nduri, sentimente, idei.

    O ti$o!o/ie a sti!ui!o #e "o,uni"ae

    Sti!u! neutu se caracterizeaza prin absenta deliberata a oricarei forme dee(primare a starii sufletesti, pentru ca $ntre emitator si receptor nu se

    stabilesc alte relatii dec$t cele oficiale, de serviciu5

    Sti!u! 0a,i!ia se caracterizeaza printro mare libertate $n ale!ereamiloacelor e e(presie, ca urmare a unor intense trairi afective5 presupuneo e(primare mai putin pretentioasa, mai apropiata, folosit $n relatiile cumembrii familiei, prietenii, cole!ii5

    Sti!u! so,e!,n sau protocolar, are trasatura specifica cautarea minutioasaa acelor formule, cuvinte sdau moduri de adresare, menite a conferi

    enuntarii o nota evidenta de ceremonie,, solicitata de $mpreurarideosebite, $n vederea e(primarii unor !$ndurii si sentimente !rave, marete,

    profunde5

    Sti!u! +e!etisti" specificitatea acestui stil consta $n marea bo!atie desensuri pe care la care apeleaza si pe care le foloseste, este stilul care$ncearca sa abordeze dictionarul unei limbi $n e()austivistatea sa5

    Sti!u! stiinti0i" se caracterizeaza prin aceea ca $n procesul comunicarii seapeleaza la formele de deductie si de inductie ale rationamentelor,

    in!nor$nduse $ntro oarecare masura, sensibilitatea si ima!inatia5

    Sti!u! a#,inistati( un stil functional, care are ca element definitoriuprezenta unor formule sintactice cliseizate, cu autorul carora seefectueaza o comunicare specifica institutiilor5

    Sti!u! $u+!i"isti" abordeaza o mare varietate tematica, fapt ce $l apropie destilul beletristi, dar $l deosebeste de acesta faptul ca pune accentul peinformatie mai mult dec$t pe forma de prezentare, urmind informareaauditoriului5

    Sti!u! #e "o,uni"ae ,ana/eia!a stilul $n care comunicarea mana!eruluicauta sa aiba un impact puternic asupra auditoriului, urmarind sa activeze

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    21/27

    eficienta si eficacitatea acestora, an!aarea la rezolvarea de probleme,informarea, diriarea spre anumite sopuri

    Fo,e!e "o,uni"aii oa!e

    intre formele comunicarii orale ne vom referi la urmatoarele%

    ,ono!o/u!

    conferinta

    e(punerea

    prele!erea

    relatarea

    discursul toastul

    alocutiunea

    povestirea

    pledoaria

    predica

    interventia

    interpelarea

    #ia!o/u!

    dezbaterea

    seminarul

    interviul

    "o!o"(iu!

    Mono!o/u! forma a comuinicarii $n care emitentul nu implica receptorul5 $n aceastaforma a comunicarii e(ista totusi feedbac-, dar nu e(ista un public anume5 $nacelasi timp nici nu se poate vorbi de e(istenta unui monolo! absolut.

    Conferinta conferinta clasica presupune o adresare directa, publica $n carecel care sustine conferinta conferentiarul evita sa enunte propriile

    udecati de valoare, rezum$nduse sa le prezinte cu fidelitate pe cele ale

    autorilor despre care conferentiaza5 conferinta cu preopinenti $n cadrulacestei forme de conferentiere se prezinta mai multi conferentiari, care

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    22/27

    prezinta idei opuse pe aceeasi tema5 conferinta cu preopinenti poate fire!izata sau spontana.

    &(punerea este forma de discurs care an!aeaza $n mod e(plicitpersonalitatea, opiniile, sistemul de valori ale celui care vorbeste, care $sitransmite opiniile cu privire la un subiect.

    0rele!erea este situatia comunicativa $n care publicul caruia i setine oprele!ere a avut posibilitatea sa sistematizeze infeormatii, fapte,evenimente anterioare an!aarii acestui tip de comunicare5 presupune unnivel de abordare mai ridicat, fara o introducere de acomodare cusubiectul pus $n discutie.

    elatarea o forma de comunicare $n care se face o decodificare, o dezvaluire,o prezentare, apel$nd la un tip sau altul de limba, a unei realitatiobiective, a unor stari de fapt, a unor actiuni fara implicarea celui care

    participa, ferita de subiectivism si de implicare personala.

    iscursul forma cea mi evoluata si cea mai pretentioasa a monolo!ului, carepresupune emiterea, ar!umentarea si sustinerea unor puncte de vedere sia unor idei inedite, care e(prima un moment sau o situatie cruciala $nevolutia domeniului respectiv.

    /oastul o rostire an!aata cu prileul unor evenimente deosebite5 nu trebuie sadepaseasca 3, 4 minute5 trebuie sa fioe o comunicare care face apel laemotionalitatea celor prezenti, dar cu masura.

    'locutiunea reprezinta o interventie din partea unui vorbitor $ntrun conte(tcomunicational av$nd drept scop ilustrarea unui punct de vedere5 nutrebuie sa depaseasca 1? minute.

    0ovestirea este forma cea mai ampla a comunicarii, $n care se folesesc celemai variate modalitati, care face apel la ima!inatie si sentimente, laemotii, la cunostinte anterioare5 $n mod deosebit $i este specificaan!aarea dimensiunii temporale sub forma trecututlui5 subiectivitatea

    povestitorului este prezenta din plin, las$ndusi amprenta pe forma sistilul mesaelor transmise.

    0ledoaria este asemanatoare ca forma si functie discursiva cu alocutiunea,diferentiinduse de aceasta prin aceea ca prezinta si sustine un punct devedere propriu.

    0redica tip de adresare $n care posibiliGtatea de contraar!umentare simanifestare critica s$nt reduse sau c)iar anulate5 spceficica institutiilro

    puternic ierar)izate.

    Interventia situatia $n care emitatorul vine $n spriunul unor idei ale unui altparticipant la discutie, acesta din urma decalr$ndusi, fie si tacit, acordul

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    23/27

    cu mesaul enuntat5 prin interventie emitentul ad$nceste un punct devedere si $l sustine.

    Interpelarea situatia $n care cineva, aflat $ntrun postura de distribuitor deinformatie cere unor anumite surse o mai buna precizare $n anunmite

    probleme, pe anumite domenii.

    Dia!o/u! comunicare $n cadrul careia mesaele se sc)imba $ntre participantii, fiecarefiind pe r$nd emitator si receptor5 roluriule de & si se sc)imba reciproc5

    participantii la dialo! fac un sc)imb de informatii5 toti participantii la dialo! seconsidera e!ali, $si acorda acelasi statut.

    ezbaterea o forma a comunicarii $n care nu s$nt impolicate structurievaluative5 este destinata clarificarii si aprofundarii unor idei5 nu are uncentru de autoritate vizibil, dar are un moderator.

    eminarul forma de comunicare dialo!ala care implica seriase structurievaluative5 are un centru autorizat de comunicare, care este si centrul deconducere al discutiilor din cadrul seminarului.

    Interviul forma ri!ida a dialo!ului, $n care rolurile de emitent si receptor nuse sc)imba5 este folosit ca metoda de obtienre de informatii $n presa5 deaceea cunoaste o $ntrea!a teorie5 amintim formele dialo!ului% $n Hp$lnieH,liniar, HtunelH.

    Co!o"(iu este forma de comunicare $n care participantii dezbat $n comun o anumita

    idee, $n baza unei discutii, pe un anumit subisct, prin participarea fiecaruia ladiscutii $mbo!atinduuse sfera subiectului abordat.

    Co,uni"ae (e+a!

    ub umbrela derutanta a notiunii de comunicare orala se afla deopotriva

    elemente care tin de e(presia sonora a vocii umane si elemente care tin de sensul

    cuvintelor. *n acest sens se poate face o distinctie $ntre doua tipuri de limba, profund

    diferite ca natura, dar intim conectate%

    P limbaul paraverbal sau ceea ce oamenii comunica prin voce +volum,

    intonatie, ritm, tonalitate, accent, pauze si prin manifestari vocale fara continut

    verbal +r$sul, dresul vocii, !eamatul, oftatul, mormaieli, plescaituri, urlete, tipete,

    fluieraturi etc.5

    P limbaul verbal sau ceea ce oamenii comunica prin rostirea si descifrarea

    $ntelesului cuvintelor.

    Comunicarea verbala este folosita in viata de zi cu zi, dar si in relatiile interumane

    din cadrul unei or!anizatii. Comunicarea verbala presupune e(istenta a doi sau mai

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    24/27

    multi interlocutori, permite emitatorului sa observe cum a fost primit mesaul si sal

    modifice in functie de reactiile receptorului.

    *n procesul de comunicare pot fi identificati o serie de stimuli care impun acestuiact specific uman un caracter individual, care fac comunicarea sa fie individualizata,

    specifica fiecarui vorbitor. 'cestia s$nt de natura interna sau de natura e(terna.

    #timulii de natura interna:

    Q e(perientele personale, mentale, fizice, psi)olo!ice si semantice, HistoriaHfiecaruia5

    Q atitudinile personale, datorate educatie si instructiei fiecaruia, nivelului si pozitiesociale, profesiei5

    Q perceptia si conceptia noastra despre lume, despre noi $nsine, despre interlocutori5

    Q propriile deprinderi de comunicator si nivelul de comunicare al interlocutorului.

    #timulii de natura externa:

    Q tendinta de abstractizare operatie a !$ndirii prin care se urmareste desprinderea siretinerea doar a unei $nsusiri si a unor relatii proprii unui fapt5

    Q tendinta deductiva tendinta de a aseza faptele sau enunturile $nntrun rationamentcare impune concluzii ce rezulta din propuneri si elemente evidente5

    Q tendinta evaluarii tendinta de a face aprecieri prin raportarea la pripriiul sistemde valori, la alte sisteme, la alte persoane .

    Vo+itou!

    ituatia HvorbiriiH, a trecerii limbii $n act, presupune o serie de abilitati necesareinterlocutorilor pentru a reusii o comunicare eficienta. aca p$na aici am prezentatconditiile teoretice ale comunicarii, e cazul sa ne $ndreptam atentia spre conditiilecerute de operationalizarea comunicarii. si vom aborda mai $nt$i conditiile caretin de

    personalitatea vorbitorului, a comunicatorului%

    R "!aitate or!anizarea continutului de comunicat astfel $nc$t acesta sa poatafi usor de urmarit5 folosirea unui vocabular adecvat temei si auditorului5opronuntare corecta si completa a cuvintelor5

    R a"uatete presupune folosirea unui vocabular bo!at pentru a putea e(primasensurile dorite5 cere e(ploatareacompleta a subiectului de comunicat5

    R e,$atie vorbitorul trebuie sa fie desc)is tuturor interlocutorilor, $ncerc$ndsa $ntelea!a situatia acestora, pozitiile din care adopta anumite puncte de

    vedere, sa $ncerce sa le $ntelea!a atitudinile, mainifest$nd $n acelasitimpamabilitate si prietenie5

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    25/27

    R sin"eitate situatia de evitatre a ri!iditatii sau a st$n!aciei, recur!erea simentinerea $ntro situatie naturala5

    R atitu#inea evitarea miscarilor bruste $n timpul vorbirii, a pozitiilor$ncordate sau a unora prea rela(ate, a modificarilor, a !$tuirilor, a scaparilorde sub control a vocii5

    R "onta"tu! (i%ua! este absolut necesar $n timpul dialo!ului, totimparticipantii la dialo! trebuie sa se poata vedea si sa se privesca, cointactuldirect, vizual, const$nd $ntro proba a credibilitatii si a dispozitie de dialo!5

    R )n0atisaea reflecta modul $n care te privesti pe tine $nsuti%tinuta,vetimentatia, trebuie sa fie adecvate la locul si la felul discutie, la statutulsocial al interlocutorilor5

    R $ostua pozitia corpului, a m$inilor, a picioarelor, a capului, a spatelui,

    toate acestea trebuie controlate cu abilitate de catre vorbitor5

    R (o"ea urmariti daca s$nteti auziti si $ntelesi de cei care va asculta, re!lativa volumul vocii $n functie de sala, de distanta p$na la interlocutori, fata dez!omotul de fond5

    R (ite%a #e (o+ie trebuie sa fie adecvata interlocutorilor si situatiei5 niciprea mare, pentru a indica ur!enta, nici prea $nceata, pentru a nu pierdeinteresul ascultatorilor5

    R $au%e!e #e (o+ie s$nt recomandate atunci c$nd vorbitorul doreste sapre!ateasca auditoriul pentru o idee importanta.

    As"u!tatou!

    0entru a $ntele!e de ce actiunea de a asculta este importanta $n comunicare, e necesarsa trecem $n revista fazele ascultarii.

    auzirea actul automat de receptionare si transmitere la creier a undelor sonore!enerate de vorbirea emitentului si care intra $n urec)ea destinatarului5e(prima impactul fiziolo!ic pe carel produc undele sonore5

    $ntele!erea actul de identificare a continutului informativ comunicat,recompunerea sunetelor auzite $n cuvinte, a cuvintelor $n propozitii sifraze5

    traducerea $n sensuri este implicata memoria si e(perienta lin!vistica, culturala,de vorbire a ascultatorului5

    atribuirea de semnificatii informatiei receptate $n functie de nivelul deoperationalizare a limbii, a vocabularului, a performantelor

    lin!vistice5

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    26/27

    evaluarea efectuarea de udecati de valoare sau adoptarea de atitudini din parteascultatorului.

    'cum, dupa ce am detaliat fazele ascultarii $ntele!em ca o comunicare verbala nueste deplina daca $n relatie nu se afla si un receptor. si ca o buna comunicare, o reusitaa acesteia, depinde si de atitudinea ascultatorului. 'sa ca iata care s$nt calitatile unui

    bun ascultator%

    R #is$oni+i!itatea $entu as"u!tae $ncercarea de a patrunde ceea ce secomunica, de a urmari ceea ce se transmite5

    R ,ani0estaea inteesu!ui a asculta stfel $nc$t sa fie evident ca cel carevorbeste este urmarit5 celui care vorbeste trebuie sa i se dea semnale $naceste sens5

    R as"u!taea )n tota!itate nu va!rabiti sa interveniti $ntro comunicare5 lasati

    interlocutorul sasi e(puna toate ideiile, sa epuizeze ceea ce vrea sa spuna5

    R u,aiea i#ei!o $in"i$a!e nu vierdeti $n amanunte5 daca cereti reveniriasupra unui subiect, $ncercati sa va referiti la ideile principale din ceea ce afost spus si nu insistati pe lucruri fara importanta5

    R as"u!ataea "iti"a ascultati cu atentie si identificati cu e(actitate cui $iapartin ideile care se comunica% interlocutorului sau altcuiva5

    R "on"entaea atentiei concetrata pe ceea ce se spune, nu pe ceea ce nu se

    spune, pe efectele secundare ale comunicarii sau pe cele colaterale,accidentale care pot sa apara $n timpul comunicarii5

    R !uaea #e notite auta la urmarirea mai e(acta a ideilor e(puse5 permiteelaborarea unei sc)ite proprii a ceea ce a fost e(pus5

    R sustineea (o+itou!ui o atitudine importanta din parte auditoriuluipentru a permite emitentului sa izbuteasca $n intreprinderea sa.

    Inte$etaea ,esa.e!o

    Forma cea mai !enerala de interpretare a mesaelor este rationamentul lo!ic. 'cestaare la baza un proces de ordonare a conotatiilro termenilor si a relatiilor $n care aparacestia $n udecatile pe care le facem $n enunturile noastre. ationarea cunoaste douamoduri fundamentale% deductia si inductia

    De#u"tia consta $n e(tra!erea de udecati particulare din udecati !enerale,pornind de la situatii, de la cunostinte cu un caracter !eneral5 prin deductieputem deduce cunostinte, udecati cu caracter particular, specifice5 este un modde interpretare specific analizei5

    #ilogismul este o forma a deductiei si reprezinta operatiunea lo!ica prin caredin doua premise, una maora, cealalta minora, se obtine o concluzie prineliminarea termenului mediu, comun fiecarei premise. ilo!ismul

  • 7/25/2019 Comunicare Profesional Revalorizare 2016

    27/27

    cunoaste patru fi!uri de baza cu mai multe moduri fiecare. 9u toatemodurile silo!istice s$nt valide. 'devarul concluziei silo!ismului nudepinde de adevarul premiselor de la care se pleaca. 'devarul silo!isticeste unul formal. Concluzia urmeaza $ntodeauna partea Hmai slabaH a

    premiselor, pe cea cu o sfera conotativa mai restr$nsa sau pe cea cu

    forma ne!ativa.In#u"tia este procesul invers deductiei, const$nd $n aun!erea la udecati de valoare

    pornind de la udecati, fapte particulare5 de la situatii particulare spre situatii!enerale5 un mod de interpretare specific sintezei.


Recommended