RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

ÎNALTUL REPREZENTANT AL UNIUNII EUROPENE PENTRU

AFACERI EXTERNE ȘI POLITICA DE SECURITATE

Bruxelles, 27.3.2014 SWD (2014), 93/ final

DOCUMENT DE LUCRU AL ECHIPEI COMUNE

Implementarea Politicii Europene de Vecinătate în Republica Moldova Progresul pentru anul 2013 și recomandări

Document suplimentar

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,

COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Vecinătatea la răscruce:

Implementarea Politicii Europene de Vecinătate în 2013

{JOIN(2014) 12} {SWD(2014) 69} {SWD(2014) 70} {SWD(2014) 71} {SWD(2014) 72} {SWD(2014) 73} {SWD(2014) 74} {SWD(2014) 92} {SWD(2014) 94} {SWD(2014) 95} {SWD(2014) 96} {SWD(2014) 97} {SWD(2014) 98} {SWD(2014) 99} {SWD(2014) 100}

2

1. EVALUARE GENERALĂ ȘI RECOMANDĂRI Acest document raportează asupra progresului general privind implementarea Planului de Acțiuni al Politicii de Vecinătate Moldova-UE (ENP) între 1 ianuarie și 31 decembrie 2013, deși în anumite cazuri sunt luate în considerare și evenimente ce nu sunt cuprinse de această perioadă. Aceasta nu reprezintă o prezentare generală a situației politice și economice a Republicii Moldova (în continuare Moldova). Despre informații cu privire la procesele regionale și sectorul multilateral, cititorii trebuie să facă referire la Raportul de Implementare al Parteneriatului Estic (PE). Agenda Asocierii, instrumentul care va înlocui actualul Plan de Acțiuni ENP, a fost prezentat în noiembrie 2013, și negocierile asupra acestuia au fost aproape complet încheiate în momentul în care a fost elaborat acest raport. În general, deși în prima jumătate a anului 2013 s-a mers cu câțiva pași înapoi, Moldova a reușit să facă progrese în câteva sectoare importante și sensibile ale Planului de Acțiuni ENP, care în raportul anterior privind progresul ENP au fost considerate prioritare. La începutul anului, criza politică din țară s-a agravat ca rezultat al unui șir de conflicte din cadrul coaliției de guvernare, ducând la apatie politică și o cădere instituțională: instituțiile de stat s-au arătat a fi vulnerabile în fața intereselor unor persoane, în ciuda sistemului constituțional bazat pe principiul echilibrului instituțional. Acest fapt a discreditat instituțiile democratice, amenințând procesul de transformare inițiat de către autoritățile din Moldova în 2005, și a afectat dialogul politic dintre UE și Moldova. Cu toate acestea, administrația moldovenească a continuat să lucreze asupra agendei europene a țării, în special asupra planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. Uniunea Europeană a accentuat necesitatea de a trece peste cauzele crizei și de a redresa credibilitatea instituțiilor. Negocierile asupra Acordului de Asociere UE-Moldova, și consultațiile sectoriale, cât și cele cu privire la drepturile omului au avut loc conform planului. Un progres substanțial a fost realizat în dialogul privind vizele, care a permis lansarea și finalizarea în martie 2014 a procedurii

3

legislative a UE spre un regim fără vize pentru cetățenii moldoveni. Alegerea unui nou guvern în mai 2013 a indicat suspendarea ostilităților în cadrul elitei politice, dar nu a rezolvat cauzele instabilității. A permis dialogului UE-Moldova să ia amploare și a stimulat reforme importante, în special în sectorul justiției. În iunie, Consiliul de Cooperare UE-Moldova a anunțat finalizarea substanțială a negocierilor. Contactele la nivel înalt s-au intensificat. În martie, Ministrul de Externe Iurie Leancă a purtat la Bruxelles consultații de informare cu UE și cu statele membre. În mai, comisarul Štefan Füle a sărbătorit Ziua Europei la Chișinău. În iulie, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate/ Vice-Președintele Comisiei Catherine Ashton a vizitat Chișinăul pentru a doua oară în doi ani. În octombrie, la Chișinău, comisarul Füle și comisarul Dacian Cioloş au reafirmat angajamentul UE de a susține reformele democratice din Moldova și regenerarea economică a țării, inclusiv împotriva presiunilor inoportune. Nu au fost semnate noi acorduri, însă s-au depus eforturi considerabile pentru a le implementa pe cele încheiate anterior în sectoarele agriculturii, aviației, protecției civile, a participării în agențiile și programele UE, și a cooperării privind securitatea comună și politica de apărare. Modificările la acordul privind facilitarea vizelor au intrat în vigoare în iulie 2013, extinzând aranjamentele existente la noi categorii de persoane. Evoluții semnificative au urmat în noiembrie 2013, cu parafarea Acordului de Asociere (inclusiv dispozițiile creării unei zone de liber schimb aprofundat și cuprinzător – DCFTA) și propunerea Comisiei Europene de a elimina vizele Schengen pentru cetățenii Moldovei, deținători ai pașapoartelor biometrice. În octombrie, Moldova a fost gazda celei de-a cincea ediții a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic.

4

A fost înregistrat un oarecare progres în domeniul drepturilor omului. Datorită eforturilor continue ale guvernului și ale Ombudsman-ului, implementarea legii privind egalitatea din mai 2012 a devenit mai eficace. Un anumit progres a fost obținut în abordarea impunității pentru tortură și maltratare, însă abordarea torturii de către judecătorii a rămas părtinitoare, în favoarea făptașilor. A mai fost remarcat și progresul cu privire la egalitatea de gen, incluziunea populației roma, și incluziunea persoanelor cu dizabilități. Însă, aspecte instituționale importante ce țin de media au rămas nerezolvate, inclusiv regulamentul ce ține de finanțarea partidelor politice și transparența proprietății media. Consiliul Europei a adoptat un plan de acțiuni în noiembrie 2013 pentru a susține abordarea acestor aspecte, în special a reformei constituționale, a chestiunilor electorale, a corupției, a reformei în justiție, impunității și a maltratării, a libertății și pluralismului media, a democrației locale și a descentralizării. UE a susținut cu tărie această inițiativă, atât politic, cât și prin oferirea de fonduri de asistență. Reforma sistemelor justiției și de aplicare a legii a înaintat, fiind susținută de o creștere puternică a bugetului pentru sistemul judiciar, de un program extins de asistență tehnică și financiară al UE, și de stimulii provocați de planul de acțiuni privind liberalizarea vizelor. S-a dat startul în reformarea sistemului judiciar. Cu toate acestea, procesul de implementare a confirmat scara și complexitatea provocărilor pe care le întâlnește guvernul – inclusiv rezistența la schimbare și impactul distructiv al corupției la toate nivelele – și necesitatea unei voințe politice constante de a le aborda. Lupta împotriva corupției din cea de-a doua parte a anului, a demonstrat că Moldova este mai consistentă în abordarea factorilor care au împiedicat performanța sa economică pe termen lung. Aceste măsuri suplimentare includ crearea unei platforme de comunicare inter-instituționale pentru a discuta reformele economice, reforma continuă a educației vocaționale și a sistemului de instruire și adoptara strategiilor prietenoase ce țin de afaceri.

5

Pe termen scurt economia Moldovei și-a revenit destul de bine în 2013 în baza saltului economic al sectorului agricol, după o oarecare încetinire din anul anterior, și rata de șomaj a continuat să scadă. Aceasta a permis guvernului să continuie consolidarea eforturilor fiscale. Cu toate acestea, din septembrie 2013, Moldova s-a confruntat cu interdicția temporară a importurilor de vinuri și băuturi spirtoase în Rusia. Dependența economică a Moldovei de exporturile agricole pe piața din Rusia face țara vulnerabilă la acest gen de presiuni. Evenimentele alarmante în sectorul bancar, împreună cu controversele publice și legale ce țin de concesionarea aeroportului internațional Chișinău și privatizarea parțială de facto a celei mai importante bănci de economii a țării (Banca de Economii) au subliniat opacitatea mediului de afaceri și investiții. Schimbări pozitive au fost înregistrate în sectorul energetic, inclusiv inițierea construcției conductei de gaz din România. În sectorul transporturilor, o nouă strategie de modernizare a fost adoptată și, simbolic, a fost dat în exploatare primul segment de cale ferată cu ecartament european. Lipsa transparenței și continuarea corupției la nivel înalt a reprezentat o potențială amenințare a durabilității pașilor făcuți de către guvern pentru a rezolva problemele economice structurale ale Moldovei. În privința regiunii separatiste transnistrene (în continuare ‘Transnistria’), autoritățile din Moldova, într-o atmosferă constructivă, au fost de acord și în continuare să urmeze tactica pașilor mici în cadrul procesului de reglementare a confictului. Cu toate acestea, lipsa unei viziuni comune asupra parametrilor de bază ai unei reglementări comprehensive a reținut progresul procesului ‘5+2’, în cadrul căruia nu au fost abordate aspecte politice și de securitate. În ultimele luni ale anului, deciziile luate (sau implementate) de către Transnistria au dus la creșterea dramatică a tensiunilor în zona de securitate (luând în vizor atât

6

poliția moldovenească, cât și civilii), amenințând echilibrul pașnic deja stabilit în regiune. Situația grafiei latine în școlile moldovenești din regiune, și a angajaților acestora, s-a înrăutățit considerabil de-a lungul anului școlar 2013-2014 comparativ cu anul precedent. În decembrie, Consiliul Ministerial al OSCE Kiev a emis o declarație care a reconfirmat angajamentul miniștrilor de a ajunge la o rezolvare holistică, justă și viabilă a conflictului în baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei, cu un statut special pentru Transnistria, care a garantat pe deplin drepturile populației sale. În 2013, Moldova a urmat mai multe recomandări cheie ce au fost prezentate în raportul ENP privind progresul din anul precedent. A finalizat implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize; au înregistrat progrese în reforma judecătorească și aplicarea legii; a inițiat restructurarea cadrului anti-corupție; a consolidat implementarea planului de acțiuni privind drepturile omului și planul de acțiuni pentru susținerea populației roma; a menținut dialogul cu Tiraspolul; și a continuat reformele sectoriale și de reglementare ambițioase. Ca rezultat, Moldova a beneficiat în 2013 de alocarea unei asistențe adiționale de 35 milioane euro, conform unei abordări bazate pe stimulări. În baza raportului din acest an și în vederea continuării implementării Planului de Acțiuni al ENP în 2014, luând în vedere scopul primordial al unei bune guvernări la toate nivelele și necesitatea unei voințe politice consistente, și a predictibilității politicilor pentru asigurarea unei implementări eficiente, Moldova este invitată să:

• Intensifice lupta împotriva corupției la toate nivelele, în special în asigurarea funcționării complete și independente a Centrului Național Anti-Corupție, oferind un cadru legislativ care împuternicește Comisia Națională pentru Integritate, prevenind influența intereselor de afaceri necorespunzătoare în toate sectoarele, inclusiv în cel judiciar, și asigurând transparența achizițiilor publice și a privatizării;

7

• Organizeze alegerile parlamentare, planificate pentru finele lunii noiembrie 2014, conform standardelor inernaționale și europene pentru alegeri democratice. O atenție sporită trebuie acordată faptului de a nu modifica legislația electorală în apropierea alegerilor, evitarea schimbării pragului electoral pentru participanții la procesul electoral;

• Continuie reforma intensă a sistemelor de justiție și de aplicare a legii, prin asigurarea implementării eficace a strategiei reformei sectorului de justiție și a planului de acțiuni, finalizarea reformelor sectorului judecătoresc, urmând reforma structurală a Ministerului de Interne, și consolidarea cooperării cu autoritățile judiciare și polițienești a statelor membre UE;

• Consolideze sistemul de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv prin finalizarea reformei sistemului ombudsman, implementând planul de acțiuni privind drepturile omului și legislația respectivă și prin combaterea sistematică a impunității, printr-o mai bună coordonare a actorilor cheie (inclusiv a reprezentanților societății civile), printr-o comunicare mai bună cu publicul, și finanțare suficientă pentru a atinge obiectivele stabilite;

• Continuie asigurarea libertății media și a pluralității mass media, să adopte reguli care să sporească transparența proprietății media, și să finalizeze reforma radio-televiziunii naționale;

• Prevină blocarea instituțională prin revederea constituției, cu accent pe consolidarea sistemului echilibrului instituțional, și clarificarea competențelor Curții Constituționale. Aceste procese trebuie să fie incluzive și realizate în conformitate cu Comisia de la Veneția;

• Continuie să înregistreze progrese în reformele sectoriale și în aproximarea normativă la legislația UE, să implementeze Acordul de Asociere, inclusiv DCFTA; să continuie în special implementara reformei sectorului energetic, diversificarea surselor de energie și a planurilor de eficiență

8

energetică; să sensibilizeze publicul cu privire la și să sporească vizibilitatea meritelor Acordului de Asociere;

• Îmbunătățească mediul de afaceri și investiții și să depună eforturi pentru creșterea competitivității economiei Moldovei, în special prin dezvoltarea reglementărilor de calitate și implementarea transparentă a acestora, facilitând utilizarea tehnologiilor inovative, asigurând protecția drepturilor intelectuale, activând asocierea la Acordul European Multilateral de Cooperare pentru Acreditare, și luptând cu economia neagră;

• Continuie reforma în educație, inclusiv instruirea vocațională, pentru a corespunde necesităților pieței muncii;

• Continuie să se implice activ în Transnistria pentru a dezvolta o viziune atrăgătoare și mutual acceptabiliă pentru un viitor comun, și pentru a le permite agenților economici din Transnistria să beneficieze de pe urma DCFTA, și pentru a susține implementarea raportului Hammarberg privind situația drepturilor omului în regiunea transnistreană;

• Continuie procesul de privatizare, accentuând transparența și responsabilitatea în cadrul acestuia; să continuie consolidarea supervizării sectorului bancar; și să continue eforturile de creștere a transparenței actorilor cheie implicați, inclusiv printr-o mai intensă aplicare a legii, cerându-se dezvăluirea beneficiarilor finali;

• Aprofundeze reforma administrației publice și implementarea strategiei de descentralizare într-un mod incluziv, inclusiv prin implicarea societății civile.

2. DIALOGUL ȘI REFORMA POLITICĂ O democrație aprofundată și durabilă

Între lunile ianuarie și mai Moldova s-a confruntat cu cea mai aprigă criză politică din ultimii ani. În martie, Parlamentul a demis guvernul Prim Ministrului Vlad Filat, prin vot de neîncredere. În

9

aprilie, prim ministrului Vlad Filat i se interzice de către Curtea Constituțională să activeze pe poziția de prim ministru. Criza a evoluat rapid în una instituțională, implicând aproape toate instituțiile de stat, care au reflectat o problemă mai amplă privind proasta funcționare a principiului echilibrului instituțional în cadrul constituțional și politic. Într-un final criza a luat sfârșit, dar a lăsat o amprentă negativă asupra credibilității instituțiilor democratice din Moldova. La data de 30 mai, o nouă coaliție de guvernare, în componența căreia au intrat majoritatea partenerilor din fosta coaliție, și-a început mandatul în frunte cu fostul ministru de externe Iurie Leancă.

Ulterior, Curtea Constituțională a atacat o lege din octombrie 2012, interzicând utilizarea simbolurilor comuniste în scopuri politice, precum a fost recomandat de către Comisia de la Veneția și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR).

În perioada acoperită de acest raport, s-au înregistrat tensiuni între autoritățile unității teritoriate autonome Gagauz-Yeri și autoritățile centrale, parțial legate de anxietatea resimțită de elita găgăuză în privința politicilor pro-europene ale guvernului, a reprezentării insuficiente la nivel central, precum și lipsa susținerii din partea bugetului central. Legislativul găgăuz a decis în noiembrie să organizeze în februarie 2014 un referendum privind statutul de independență amânat în cazul Găgăuziei și condiționat de pierderea suveranității Moldovei în fața altei țări, precum și de direcția politicii externe a Moldovei. Referendumul a fost considerat ilegal de către curtea locală și un caz penal a fost ulterior intentat în legătură cu organizarea acestuia.

Situația libertății de exprimare și a libertății mass media a rămas în general una bună, cu acces liber la și un număr vast de surse media.

Totuși, sunt există preocupări în privința lipsei transparenței proprietății surselor media și a concentrării proprietății mass media, precum și a pluralității media sub nivelul optim al

10

peisajului mediatic, mass media fiind controlată de câteva interese politice și de afaceri suspectate de interferențe politice în politicile editoriale. La începutul anului 2014, un efort, aparent motivat politic, de a restricționa accesul la unele canale media audiovizuale (a unui număr de canale de televiziune), a ridicat semne de întrebare în privința angajamentelor Moldovei de a menține principiul pluralității mass media. Reforma canalului național Teleradio Moldova nu a fost finalizată.

Lipsa de independență percepută a Consiliului de Coordonare a Audiovizualului (CCA) rămâne o preocupare. Mediul financiar al mass media nu a încurajat pluralitatea peisajului mediatic, monopolizând serviciile de advertising și piețele serviciilor de livrare a poștei.

În februarie, după un lung proces de judecată, Curtea de Apel din Chișinău a contestat decizia CCA din 2012 de a retrage licența de emisie canalului de televiziune NIT. Acest proces îndelungat, precum și refuzurile repetate ale CCA de a acorda portalului de știri Moldnews licență de emisie, decizie explicată prin prezența contradicțiilor în cererea depusă, au ridicat întrebări cu privire la independența CCA și a sectorului judiciar. NIT, post despre care se consideră că este apropiat de opoziția curentă, a depus un apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Parlamentul a amânat sine die discuția cu privire la amendamentele făcute la codul audiovizualului, care are scopul de a crește transparența proprietății în mass media.

Reforma sectorului justiție a înaintat cu dificultate, parțial din cauza aranjamentelor ce servesc pentru menținerea statutului politic în cadrul coaliției de guvernare. Cazurile de corupție în sectorul judiciar și impunitatea aferentă au dus pe parcursul mai multor ani la o lipsă de încredere a publicului în statul de drept și la un climat de afaceri advers. Prioritățile reformei reprezintă acum sistemul judecătoresc, și abordarea corupției și perceperea impunității în sectoarele justiției și aplicarea legii. Cele patru decizii emise de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului

11

împotriva Moldovei în anul 2013 țin de încălcarea certitudinii legale în relațiile contractuale, tortură și tratament inuman pe bază procedurală, și lipsa verificărilor în investigații.

Parlamentul a adoptat un pachet legislativ în octombrie pentru a întări procesul judiciar disciplinar și pentru a aborda corupția în cazul justiției, prin verificări de integritate, reglementarea comunicării judecătorilor cu părțile terțe și penalitățile pentru corupție, inclusiv confiscarea venitului acumulat ilicit.

Ministrul Justiției și Procuratura Generală au stabilit un grup de lucru comun, care până în noiembrie a pregătit un plan de reformă aprofundat și a elaborat amendamente legale pentru reforma sistemului de judecată (inclusiv procedura de numire în funcție și demitere, măsurile de disciplinare, și demilitarizarea), precum au fost prevăzute de programul guvernului.

Reforma Ministerului de Interne a început să fie implementată în martie 2013, implicând reorganizarea și demilitarizarea ministerului. Aspecte precum transferul centrelor de detenție în cadrul Ministerului Justiției nu au fost abordate în acest an.

Investigații privind corupția la nivel înalt au fost lansate în perioada crizei politice, și în decembrie un pachet de legi anti-corupție a fost adoptat de către Parlament, permițând penalități mai dure pentru mită și acțiuni ilicite comise de către ofițerii legii, și prevăzând măriri de salarii semnificative pentru judecători. În data de 9 mai, guvernul a preluat supervizarea Centrului Național Anti-Corupție ( și nu Parlamentul, care era supervizorul anterior), ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la eforturile anti-corupție viitoare la nivel înalt. În a doua jumătate a anului, lupta împotriva actelor mărunte de corupție s-a intensificat, și un număr de cazuri a fost făcut public în mod activ. Eficiența celeilalte ramuri a sistemului anti-corupție, Centrul Național al Integrității, suferă din cauza lipsei unui cadru legal adecvat și resurse insuficiente. Moldova a fost clasată pe locul 102 din 177 de țări de Indecele Transparency International de Percepție al Corupției pentru 2013, o valoare puțin mai mică decât în 2012.

12

De la protestele din aprilie 2009, autoritățile din Moldova au depus eforturi de combatere a maltratării și a torturii. În practică, declarațiile de maltratare și tortură sunt deseori investigate încet, și sunt rareori urmărite în justiție cu succes și condamnările împotriva făptașilor sunt deseori suspendate de către judecători. Aceasta contribute la sentimentul de impunitate care afectează eficiența eforturilor autorităților.

Alte drepturi ale omului și libertățile fundamentale

În aprilie 2013 a avut loc a patra rundă a dialogului Drepturile Omului Moldova – UE.

O nouă lege privind instituirea Ombudsman-ului (Centrul pentru Drepturile Omului) a fost adoptată în decembrie 2013, ceea ce a reprezentat o evoluție binevenită.

Mai rămân preocupări ce țin de drepturile omului a minorităților religioase – inclusiv Martorii lui Iehova, Baptiștii, Adventiștii și alte grupuri creștine evanghelice – care nu-și pot practica deschis și fără hărțuire sau obstrucționare, mai ales în zonele rurale, religia. Al treilea an la rând, municipalitatea orașului Chișinău a invocat motivul securității pentru a refuza comunității evreiești dreptul de a sărbători în public Hanukkah, pentru ca mai apoi să autorizeze acest eveniment. În mai, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a descoperit că Moldova nu a oferit protecție suficientă împotriva violenței domestice. Guvernul ia în vedere consolidarea sistemului existent a protecției bazate pe ordin judecătoresc prin includerea ordinelor de protecție de urgență oferite de către poliție.

O acțiune pozitivă este aprobarea de către guvern a unui nou plan de acțiuni care va implementa între 2013-2015 programul național pentru egalitatea de gen, care pentru prima dată propune măsuri pentru egalitatea de gen în domeniile securității, justiției, legii și ordinii și a armatei naționale.

Situația persoanelor cu dizabilități fizice, senzoriale, intelectuale și psihologice (reale și percepute) rămâne una dificilă, deoarece acestea se confruntă în continuare cu discriminarea și excluderea

13

socială, chiar dacă instituționalizarea a fost redusă semnificativ. În perioada anului 2013 au fost raporate cazuri de abuzare a persoanelor din centrele de detenție psihiatrică, precum rapoarte privind asalturile sexuale repetate în cadrul Spitalului de Psihiatrie din Bălți. Totuși, ombudsman-ului pilot responsabil de neuropsihiatrie, și care a fost constituit cu asistență financiară de la ONU, nu i s-a asigurat accesul deplin la toate locațiile. În ciuda legii adoptate ad hoc în august 2012, mai rămân probleme sistematice în sistemul de supraveghere pentru populația caruia îi lipsesc capacitățile.

O evoluție pozitivă a fost înregistrată și în sectorul anti-discriminare. În 2013, curțile au decis pentru prima dată asupra legii care asigură egalitatea, lege intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2013. Au avut loc două procese de judecată cu rezultate pozitive, în cadrul cărora curtea a decis că descriminatorii au încălcat legea. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (Consiliul Egalității) a fost constituit în iulie și i-a fost atribuit un buget ce se va extinde până în 2015.

De asemenea, pentru prima dată, comunitatea locală a lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transgender și intersex a avut posibilitatea să organizeze un număr mic de evenimente publice însoțite de protecția eficientă a poliției. Mai multe părți ale legislației naționale și locale, ce contraveneau legii privind asigurarea calității, au fost ulterior anulate sau abrogate. Însă procesul de eliminare a previziunilor discriminatorii din legislație necesită să fie finalizat.

Discriminarea în baza HIV/SIDA rămâne o problemă, deși nu la fel de proeminentă comparativ cu anii precedenți, deoarece persoanelor infectate cu HIV li se refuză operațiile sau admiterea în spitale.

În ceea ce privește drepturile minorităților etnice, deși discriminarea și prejudecățile larg răspândinte împotriva populației roma persistă în societate, politicile active de integrare s-au dovedit

14

a fi eficiente. În noiembrie și-a început activitatea primul grup al mediatorilor comunitari care asistă integrarea în serviciile publice a populației roma. 14 mediatori comunitari și-au început activitatea în teren în 15 comunități, și numărul lor va ajunge la 48 anul viitor.

În aprilie, Parlamentul a modificat codul penal pentru a include prevederile cu referire la genocid, crimele împotriva umanității, și crimele de război, precum și utilizarea mijloacelor și metodelor interzise în timp de război.

Alte aspecte ce țin de guvernare

Depolitizarea și profesionalizarea administrației publice locale și centrale a continuat pe parcursul anului, dar a fost stingherită de lipsa voinței de a conferi puterea de luare de decizie și responsabilității funcționarilor de stat apolitici. Conceptul legii privind procedurile administrative este în proces de revizuire la data elaborării acestui raport. A fos înregistrat un progres limitat privind descentralizarea. Implementarea descentralizării fiscale a fost amânată până în 2015. Instruirea de pregătire privind constituirea bugetelor locale conform viitoarelor reguli ale autonomiei locale au demonstrat reticența unor factori de decizie locali de a permite o participare mai intensă a cetățenilor în viața politică a comunităților.

Cooperarea în domeniul politicii de securitate și de externe, la teme regionale și internaționale, prevenirea conflictului și gestionarea crizelor.

În 2013, Moldova s-a aliniat la 28 dintre cele 32 declarații comune a politicii externe și de securitate la care țara a fost invitată să adere (comparativ cu 56 din 62 în 2012). În aprilie, Parlamentul a ratificat acordul cadrului de participare la politica de securitate și externă comună, care a permis Moldovei implicarea în câteva operațiuni UE de gestionare a crizelor. În același timp, a început reforma structurală a sectorului securitate și apărare și Moldova a cerut asistența UE în armonizarea și actualizarea politicilor sale de apărare și securitate.

15

Moldova a continuat să coopereze constructiv cu Misiunea de Asistență la Frontieră a UE (EUBAM). Cu susținerea EUBAM, serviciile de frontieră și vamale ale Moldovei au continuat să-și consolideze capacitățile și să asigure cooperarea dintre agenții, atât în Moldova, cât și între Moldova și Ucraina.

EUBAM continuă să susțină demarcarea frontierei de stat cu Ucraina, precum și proiectul pilot lansat în 2012, care presupune constituirea unui control comun al segmentului de frontieră ‘Briceni-Rosoșani’ și chiar dincolo de acesta.

Transnistria

Un progres slab s-a înregistrat în procesul de rezolvare a conflictului transnistrean. În general, tensiunile au crescut în teren, în timp ce negocierile permanente în formatul 5+2, care au urmat tacticile pașilor mici, au continuat și au eșuat în îmbunătățirea tangibilă a situației pentru indivizii prinși în mijlocul conflictului. În timp ce intensitatea și frecvența întâlnirilor în cadrul 5+2 au fost menținute, a existat o lipsă de progres concret spre o reglementare politică. O excepție semnificativă o reprezintă schimbul unilateral a politicii de migrație a Moldovei, care a permis persoanelor cu domiciliul în Transnistria care nu dețin pașapoarte moldovenești să călătorească liber din și în Moldova, precum fac și cetățenii Moldovei. În acest context, întâlnirile sistematice cu conducerea regională, incluzând întâlnirile la nivel înalt, au contribuit episodic la îmbunătățirea atmosferei în relațiile dintre Chișinău și Tiraspol. S-a ajuns la acorduri privind menținerea trecerii trenului de marfă prin regiune, și la eliminarea obstacolelor în fața libertății de mobilitate peste linia administrativă a frontierei. Privind aspectele tehnice, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord de achitare a pensiilor.

În apropiere de summitul de la Vilnius, Transnistria a luat unele măsuri provocatoare, vizând nu doar forțele poliției moldovenești, dar și cetățenii de rând, din gospodării și școli. În luna mai a adoptat o lege privind frontiera sa, definind linia frontierei administrative ca frontieră de stat și reclamând teritorii

16

administrate controlate de Moldova. Autoritățile din Moldova au reacționat cu austeritate la aceste decizii.

Implementarea programului UE de consolidare a încrederii a fost acceptat de ambele părți ale râului Nistru, rezultând în parteneriate specifice în diferite sectoare între cele două maluri, de la vizite comune de afaceri în UE pentru antreprenorii locali și parteneriate pentru siguranța drumurilor, până la numeroase proiecte sociale și dialog comun privind rezolvarea conflictului ale societății civile.

3. REFORMA SOCIALĂ ȘI ECONOMICĂ Cadrul macroeconomic1 Creșterea economică s-a activizat în 2013, după o încetinire semnificativă în 2012 ca rezulat al descreșterii cererii de export din UE și a condițiilor climaterice adverse care au lovit puternic în marea parte a sectorului agricol. PIB-ul a crescut estimativ cu 5.5 % comparativ cu -0.8% în 2012. Această creștere a fost atribuită unei puternice creșteri a producției agricole (+36% în primele nouă luni ale lui 2013, comparativ cu aceeași perioadă din 2012), urmând o scădere de 23.3% în 2012, și o creștere solidă în sectorul industrial (+7.5%) în primele nouă luni ale lui 2013. Indicele prețurilor de consum pe cap de locuitor (CPI) și inflația de bază, care respectiv ajunge la 5.2% și 4.8% în 2013, au fost destul de stabile comparativ cu 2012, dar aproximativ 2.5% mai puțin comparativ cu nivelul inflației între 2010-2011, când a ajuns la o valoare medie de 7.5%. Această perspectivă îmbunătățită a inflației a permis Băncii Naționale a Moldovei să continuie ameliorarea politicii monetare. Aceasta a fost inițiată în 2012, când procentele au fost tăiate în mod abrupt cumulativ cu 400 puncte de bază.

1 Datele sunt preluate de la biroul național de statistică, Banca Centrală, din estimările FMI sau ale Comisiei Europene, precum este indicat în Anexa Statistică. Când sunt utilizate alte surse de date acestea sunt indicate.

17

Din aprilie 2013 politica tarifară de bază a fost menținută la un nivel scăzut de 3.5 % ca răspuns la presiunile cererii scăzute. Dificitul fiscal reprezintă 1.8% din PIB în 2013, puțin peste ținta de 1.5% reflectată în bugetul din 2013. Politicile fiscale prudente ale autorităților au permis o reducere graduală a datoriei publice la aproximativ 22.6 % din PIB la finele lui 2013. Dificitul de cont curent a scăzut semnificativ de la 11.3% din PIB în 2011 la 7% din PIB în 2012, și este estimat să fi crescut puțin în 2013, la 7.6% din PIB. Aceasta reflectă o oarecare creștere a importului deoarece s-a intensificat activitatea economică, contrabalansată de către remitențele reziliente. În general, remitențele au crescut cu 7.1% în primele 11 luni ale lui 2013, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2012.

Datoriile externe au ajuns la 6.2 miliarde dolari SUA în septembrie 2013, sau aproximativ 80% din PIB. Vulnerabilitatea asociată cu nivelul înalt al datoriilor externe a fost cumva diminuată de către intervențiile făcute pe piață de către Banca Națională în 2012 și 2013 pentru a suplini rezervele oficiale, care tot au beneficiat de fluxul de numerar din partea Instituțiilor Financiare Internaționale (inclusiv în cadrul unui aranjament cu FMI care a expirat în aprilie 2013), a ajuns la o sumă record de 2.8 miliarde dolari SUA la finele anului 2013, acoperind cinci luni de importuri.

Progresul în reformele structurale a fost diferit în 2013. Guvernanța în sectorul financiar a suferit de pe urma unui număr de probleme, mai ales lipsa transparenței în recapitalizarea unor bănci. Autoritatea Băncii Naționale a fost și ea contestată de către deciziile Curții Constituționale în octombrie 2013. Pe de altă parte, Acordul de Asociere cu UE, inclusiv DCFTA, a fost parafat la finele lunii noiembrie și se așteaptă ca acesta să consolideze comerțul dintre Moldova și UE, să atragă investiții srăine și să îmbunătățească competiția, mediul de afaceri, calitatea și standardele de siguranță în general.

18

Situația socială, angajarea în câmpul muncii și reducerea sărăciei 2013 a înregistrat o creștere a șomajului, cu un procent estimat de 6.2% comparativ cu 5.6% în 2012. Ministrul Economiei a continuat practica de organizare a consultațiilor extinse în cadrul inițiativelor de politici cheie (inclusiv, și mai ales, Foaia de Parcurs privind Competiția), și de asigurare a transparenței activității sale, inclusiv prin publicarea tuturor actelor normative pe pagina electronică și publicarea de comunicate de presă cu privire la activitățile sale. Moldova a continuat reformele în sectorul protecției sociale. A fost adoptată o nouă lege privind protecția specială a copiilor în situații de risc și a copiilor lăsați în urmă în gospodăriile migranților. Au fost făcute modificări la legea adoptată, creându-se un consiliu consultativ pentru adopție. Guvernul a adoptat o nouă reglementare ce ține de activitatea mediatorului comunitar. Două noi servicii sociale, ce oferă susținere familiilor cu copii în situații de risc și oferă adăpost comunitar pentru aceștia, au fost lansate. Un sistem electronic de informare pentru asistența socială a fost lansat. Alocațiile sociale au crescut și un nou serviciu social privind asistența personală a fost creat pentru persoanele cu dizabilități. Guvernul a mărit salariile în anumite sectoare, precum cultura, sănătatea, asistența socială, sportul, știința și educația. Reforma sistemului de pensii a fost prezentată spre a fi dezbătută în public.

4. ASPECTE CE ȚIN DE COMERȚ, PIAȚĂ ȘI REFORMA NORMATIVĂ

Relațiile comerciale dintre UE și Moldova au fost îmbunătățite în perioada 2012-2013. Comerțul a crescut cu mai mult de 10% ajungând la un total de 2.97 miliarde euro in 2012.2 La această creștere au contribuit importurile UE din Moldova și exporturile 2 Datele pentru 2013 nu au fost disponibile în momentul elaborării raportului.

19

UE în Moldova. Importurile din Moldova au crescut cu 11.4 % (944 milioane euro), și exporturile au crescut cu 9.5 % (2.03 miliarde euro) în 2012. Actualele relații comerciale continuă să se bazeze pe Preferințele Comerciale Autonome (ATP) pe care UE i le-a asigurat unilateral Moldovei începând cu 2008. De la 1 ianuarie 2014, UE a liberalizat complet comerțul cu vin în cadrul ATP, în contextul dificultăților cu care s-a confruntat Moldova în privința exportului de vin pe piețele tradiționale de desfacere, ca o consecință a măsurilor comerciale luate de Federația Rusă.

În iunie, UE și Moldova au încheiat negocierile asupra acordului ambițios DCFTA, ca parte integrală a Acordului de Asociere. Se așteaptă ca DCFTA să stabilizeze eforturile reformatoare ale Moldovei, în baza legislației UE, care își va mări exportul potențial și creșterea economică. UE și Moldova preconizează semnarea DCFTA și implementarea acesteia cât de curând posibil. În noiembrie, guvernul a aprobat o foaie de parcurs pentru a crește competitivitatea Moldovei. Aceasta conține un set de măsuri ce urmează a fi implementate pe termen scurt și mediu, să maximizeze beneficiile AA/DCFTA. În februarie, Moldova a încheiat negocierile legate de acordul de liber schimb cu Turcia, care se preconizează că va fi semnat în 2014. Moldova mai negociază un acord de liber schimb a serviciilor cu țările Comunității Statelor Independente. A fost finalizat conceptul de lege privind nomenclatura ce va introduce un nou Sistem de Armonizare a clasificării bunurilor (HS2012) și va alinia sistemul de clasificare al Moldovei la cel european; adoptarea acesteia este preconizată pentru anul 2015. Această lege, care este relevantă pentru aplicarea taxelor, este aliniată la cele mai recente reglementări ale Organizației Mondiale a Comerțului și a ale Organizației Mondiale a Vămilor. Un consultant pe politici la nivel înalt a fost numit de către UE în cadrul Serviciului Vamal din Moldova și a lucrat intens cu EUBAM pentru susținerea reformelor care se implementează. Moldova ar trebui să-și continuie eforturile de facilitare a

20

comerțului prin introducerea procedurilor automate. Trebuie luați pași în special în direcția implementării Noului Sistem de Tranzit Computerizat și a conceptului de fereastră unică. Utilizarea metodelor îmbunătățite de evaluare a riscului și operațiunea sistemului de schimb de informații anterior sosirii (PAIES) cu Ucraina au dus la rezultate bune. Aspectele ce țin de corupție și integritate ridică semne de întrebare, dar reformele planificate pentru sectorul resurselor umane și introducerea plăților în baza performanței vor susține eforturile din acest sector. Moldova a depus o solicitare de a accede la convenția regională privind regulile preferențiale de origine pan – euro – mediteraniene. UE va continua să monitorizeze atent cazul unei înlocuiri a penalităților penale cu amenzi pentru contrabanda cu bunuri. În luna mai, un aranjament administrativ de cooperare a fost semnat între Biroul Anti-Fraudă a UE și Serviciul Vamal al Moldovei pentru a consolida cadrul practic de cooperare în lupta împotriva contrabandei cu țigări. Pentru prima dată, Vama moldovenească a participat la operațiunea vamală comună "ROMOLUK" împreună cu autoritățile vamale din România și Ucraina împotriva contrabandei cu alcool și țigări. În sectorul ce ține de libera circulație a mărfurilor și reglementările tehnice, Moldova continuă să transpună standardele UE și să elimine standardele incompatibile. Programul național de standardizare pentru 2013 preconizează adaptarea a 2625 standarde europene și internaționale. În 2013, aproximativ 3300 standarde au fost armonizate și 269 standarde incompatibile au fost retrase. Institutul Național de Standardizare, creat în 2012, a devenit complet operațional în august. Un proiect twining privind acreditarea a oferit suport pentru implementarea legii de transpunere a cerințelor UE pentru acreditare și supravegherea pieței. A fost adoptată o lege privind supravegherea pieței, ce acoperă acreditarea și evaluarea conformității și a intrat în vigoare în decembrie 2013.

21

Privind aspectele sanitare și fitosanitare (SPS), Moldova continuă să implementeze Strategia Națională pentru Siguranța Alimentelor prin lansarea Agenției naționale pentru siguranța alimentelor. În octombrie 2013 această agenție a fost transferată din cadrul Ministerului Agriculturii în cadrul guvernului. Aproximarea legislației a semnificat un mare pas înainte, prin adoptarea unei legi privind controlul oficial pentru verificarea conformității cu legislația privind alimentația, alimentele și standardele de sănătate, și bunăstarea animalelor. Au fost organizate evaluări a necesităților privind infrastructura laboratoarelor și echipamentul, și Ministerul Agriculturii și a Industriei Alimentare a adoptat un plan de consolidare și modernizare a sistemului laboratoarelor. Comisia Europeană a aprobat planurile Moldovei de monitorizare a reziduurilor pentru ouă, carne de pui și acvacultură. Moldova s-a pregătit pentru auditul Oficiului Alimentar și Veterinar, și a găzduit vizitele de evaluare pre-audit a TAIEX care au analizat acvaculturile, ouăle, carnea de pui, fructele și vinul. UE a aprobat Moldova ca țară terță pentru exportul produselor de ouă în UE. Comparativ cu anul precedent, Moldova a avansat pe locul al 78-lea (din 189 economii) în clasamentul privind ușurința de a face afaceri în raportul anual al Băncii Mondiale, ‘Doing Business 2014’. S-a mai înregistrat un progres și în sectoarele de inițiere a unei afaceri, de obținere a unui credit și de achitare a taxelor. Cu toate acestea, sectorul de afaceri se confruntă cu dificultăți când trebuie să obțină permise pentru construcții, să facă comerț transfrontalier și să transfere electricitate peste frontieră. Moldova a căzut pe locul 89 (din 148) în Raportul pentru 2013-2014 al Forumului Economic Mondial privind Competitivitatea Globală. Moldova a fost clasată foarte jos pentru indicatori precum protecția drepturilor la proprietate și drepturile proprietății intelectuale, eficiența politicii anti-monopol și independența judiciară. Alte probleme majore pentru mediul de afaceri au fost corupția, instabilitatea guvernului a politicilor, ineficiența birocrației și reglementarea taxelor.

22

Pentru a îmbunătăți mediul investițional și de afaceri, Moldova a aprobat o strategie a reformei de reglementare pentru perioada 2013-2020, vizând constituirea unui cadru de reglementare care susține alocarea eficientă a resurselor și stimularea inovației și a antreprenoriatului. Simultan, Moldova a aprobat o foaie de parcurs detaliată pentru a îndepărta constrângerile critice în mediul de afaceri, care acoperă perioada 2013-2014. În sectorul serviciilor financiare, Moldova a modificat legea privind Banca Națională și a introdus schimbări în funcțiile ei de bază. Prin urmare, provocările legale privind deciziile Băncii nu mai au un efect suspensiv. Cu toate acestea, modificările nu au fost acceptate de Curtea Constituțională, fapt ce a subminat foarte mult autoritatea Băncii. Guvernul și Banca Națională caută în prezent modalități alternative pentru a restabili autoritatea băncii, luând în considerare decizia Curții Constituționale. Moldova a mai modificat legea cu privire la instituțiile financiare cu privire la licențierea băncilor comerciale, a transparenței acționarilor și a corespunderii cerințelor, precum și a protecției drepturilor la proprietate în bănci. Legea privind capitalul de piață a intrat în vigoare în septembrie. Aceasta a creat cadrul legislativ necesar pentru dezvolarea pieței capitalurilor print intermediul unui mecanism adecvat pentru protecția drepturilor și a intereselor investitorilor și a consumatorilor, crearea și menținerea piețelor echitabile, eficiente, și transparente și temperarea riscurilor sistemice. Privind mobilitatea capitalului și plățile curente, pentru anumite operațiuni care rezultă în scurgeri de capital este necesară autorizarea Băncii Naționale pentru a atenua efectele negative ale liberalizării exportului de capital asupra economiei naționale. Băncile moldovenești au implementat codul IBAN (numărul internațional al contului băncii) pentru transferuri transfrontaliere.

23

Legea cu privire la serviciile plăților și banii electronici, adoptată în mai 2012, a intrat în vigoare în septembrie. Nu au existat schimbări normative semnificative în sectoarele deschiderii unei companii și a dreptului corporativ Alte domenii cheie Moldova a depus eforturi pentru a alinia legislația TVA la acquis-ul UE cu susținerea FMI și a consultantului de politici la nivel înalt al UE în materie de taxe. Legea actuală a Moldovei în domeniul TVA și al accizelor trebuie modificată pentru a reflecta evoluțiile din legislația UE. Reforma administraiției taxelor, cu o atenție sporită privind consolidarea colectării taxelor și a sistemelor de control, a continuat în cadrul planului de dezvoltare a inspectoratului fiscal de stat pentru 2011-2015. Moldova a lansat servicii electronice noi pentru contribuabili, a constituit un registru electronic al declarațiilor fiscale, au dezvoltat o strategie de conformitate fiscală anuală a contribuabililor și a intensificat cooperarea cu organizațiile internaționale și administrațiile fiscale străine. Consiliul Competiției a înregistrat un progres considerabil în adoptarea legislației secundare necesare pentru implementarea legii competiției3 și a legii în domeniul ajutorului de stat4. În iunie, Moldova a adoptat un act normativ care viza atragerea investiților private în companiile comerciale de stat și în companiile public-privat comerciale existente.

Moldova a semnat Tratatul Marrakesh pentru facilitarea accesului la lucrările publicate a persoanelor care au probleme de vedere și a persoanelor care nu pot citi textele scrise. În luna mai 2012 a fost 3 Reglementările privind evaluarea acordurilor orizontale, evaluarea acordurilor verticale, acrodul privind transferul tehnologic și excepțiile respective, controlul fuzionării, și evaluarea pozițiilor dominante. 4 Reglementarea cu privire la notele guvernamentale cu privire la ajutorul de stat și procedura de examinare și evaluare a ajutorului de stat.

24

publicat primul raport cu privire la executarea Drepturilor la Proprietate Privată (IRP) în Moldova. Pentru a consolida cadrul instituțional al IRP, în august a fost aprobat conceptul de lege ce reglementează activitatea Agenției de Stat cu privire la proprietatea intelectuală. Odată ce a fost adoptată, această lege va asigura independența Agenției și poziția sa de cel mai puternic element în sistemul IRP. În aprilie, acordul UE-Moldova privind protecția indicelor geografici a intrat în vigoare. În sectorul achizițiilor publice, Moldova a adoptat trei reglementări privind achizițiile grupurilor de lucru, achizițiile cu valori mici și achizițiile lucrărilor. Biroul Național de Statistică va organiza un recensământ al populației în aprilie 2014. Baza legală pentru recensământ este constituită și recensământul pilot al populației a fost organizat în aprilie 2013. A fost publicat raportul privind evaluarea globală a sistemului statistic național în Moldova și au fost oferite recomandări pentru îmbunătățirile care trebuie să urmeze. În luna august, guvernul a aprobat strategia de îmbunătățire a managementului financiar public 2013-2020, inclusiv capitolul dedicat controlului financiar intern public (PIFC). Prin urmare, în decembrie 2013 guvernul a aprobat un concept al strategiei PIFC pentru 2014–2017. Moldova se mai găsește încă într-o fază timpurie a implementării legislației PIFC și eforturi considerabile vor mai fi necesare în viitor. Moldova a înregistrat progrese în domeniul auditului intern al sectorului public prin introducerea schimbărilor la metodele de audit intern și prin certificarea auditorilor interni. Prima conferință pentru auditorii interni din sectorul public a fost organizată în luna mai. A continuat implementarea strategiei de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii (SME), iar primul raport privind progresul acesteia a fost deja publicat. Acțiunile de implementare a strategiei au inclus:

25

• Programele în curs de derulare susțin SME (PARE 1+1, PNAET, gaj pentru împrumuturile făcute de întreprinderile rurale);

• Crearea a cinci incubatoare de afaceri; • Introducerea unui curriculum pentru antreprenoriat în toate școlile vocaționale și tehnice, în colegiile agricole și în alte colegii profesionale care vor fi selectate.

Ca parte a eforturilor de îmbunătățire a accesului la finanțare și a serviciilor de dezvoltare a afacerilor, și ca urmare a recomandărilor Hotărârii cu privire la Afacerile Mici pentru evalurea europeană, Moldova s-a angajat într-o analiză detaliată a acestor două sectoare, evaluând statutul curent al situației și oferind o foaie de parcurs pentru politici și instrucțiuni. Moldova a stabilit două noi parcuri industriale (‘CAAN’ și ‘Raut’). La începutul anului 2014, Moldova a solicitat acordul de a participa în cadrul Programului UE pentru Competitivitatea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (COSME). În iunie, Moldova a adoptat o strategie de protecție a consumatorului pentru 2013-2020. Agenția de protecție a consumatorului a devenit complet operațională și a început implementarea strategiei. Ca parte a responsabilității de monitorizare, agenția monitorizează piața internă de bunuri industriale și servicii, inclusiv servicii oferite de furnizorii publici.

5. COOPERAREA ÎN JUSTIȚIE, LIBERTĂȚI ȘI SECURITATE

Departamentul Poliției de frontieră din cadrul Ministerului de Interne a continuat, cu susținerea EUBAM și a consultantului la nivel înalt al UE, să implementeze reformele de constituire a unei autorități moderne de frontieră conform recomandărilor Catalogului Schengen și a altor practici europene. Pași semnificativi s-au făcut spre implementarea Strategiei Naționale

26

2011-2013 și a Planului de Acțiuni privind Gestionarea Integrată a Frontierelor. Modificări la implemenarea noremelor noii legi privind frontiera de stat și a legii privind poliția de frontieră, și schimbările la Codul Contravențional au intrat în vigoare în iulie și iunie 2012. Supravegherea și verificarea la frontieră au fost organizate în special în conformitate cu standardele UE și sistemul de analiză a riscurilor conform bunelor practici cu privire la spațiul Schengen. Cooperarea dintre UE și Moldova s-a dezvoltat în cadrul Parteneriatului de Mobilitate. În special în contextul unuia dintre proiectele sale pilot, Moldova a înregistrat un bun progres în direcționarea migrației în cadrul politicilor de dezvoltare la nivel național prin strategia de dezvolare pe terment lung ‘Moldova 2020’. Un raport comprehensiv și detaliat de evaluare, primul de acest gen pentru Parteneriatul de mobilitate, a fost publicat la finele anului 2012. Prima bază de date a proiectelor cu o tabelă de scoruri a fost creată online pentru Parteneriatul de Mobilitate (PM) în luna martie. În total au fost finalizate 63 de proiecte, 29 sunt în derulare și nouă sunt în prezent analizate. Primul Profit Detaliat al Migrației în Moldova a fost produs în luna martie. Aceast instrument inovativ oferă un cadru pentru a colecta informații cu privire la diferite fenomene ce țin de migrație, permițând guvernului să aibă o vedere generală a cauzelor complexe și a efectelor proceselor migrației. Moldova a progresat în adoptarea și implementarea legislației ce ține de migrație și azil, și în constituirea unui sistem eficient de management al migrației, aliniat la standardele UE și la cele internaționale. Sistemul integrat de informație cu privire la migrație și azil a fost finalizat și lansat. Legislația secundară ce ține de legea integrării străinilor a fost aprobată și implementată. A fost consolidată capacitatea instituțiilor respective din teren, și nivelul de autoritate a fost amplificat și extins în termeni geografici. Coordonarea inter-agenții privind migrația a fost îmbunătățită semnificativ, în special prin semnarea și implementarea acordurilor

27

de cooperare cu actorii cheie privind migrația și azilul. Un bun progres a fost înregistrat în privința consolidării cadrului instituțional al migrației și în privința dezvoltării structurii Biroului pentru Migrație și Azil. Au fost create mai multe echipe cheie (precum directoratul pentru controlul migrației și unitatea de analiză a riscului) și a fost adoptată o nouă organigramă.

Documentele de călătorie pentru refugiați, împreună cu pașapoartele biometrice de generația a patra pentru cetățenii Moldovei vor fi emise începând a doua jumătate a anului 2015. Progresul cu privire la prevenirea și combaterea migrației ilegale a fost în mod special pozitiv, prin consolidarea prezenței regionale a Biroului pentru Migrație și Azil și deschiderea a trei centre regionale a Biroului Directoratului pentru Combaterea Șederilor Ilegale a Străinilor. Moldova mai înregistrează progrese și în combaterea migrației ilegale prin Transnistria, elaborând o legislație care impune penalități administrative călătorilor străini ne-rezidenți ai Transnistriei și care nu își înregistrează prezența după intrarea pe teritoriul Moldovei prin segmentul necontrolat al frontierei. Textul modificărilor la Codul Contravențional exclude în mod expres din această lege rezidenții Transnistriei, indiferent de pașapoartele pe care le dețin. Aceste modificări la Codul Contravențional au intrat în vigoare în noiembrie. Simultan cu modificările legislative, șase noi birouri teritoriale ale Biroului pentru Migrației și Azil au fost constituite în zona de securitate pentru a oferi servicii de înregistrare adiționale străinilor. Aceste măsuri se dovedesc a fi foarte controversate în relațiile cu Transnistria, unde acestea sunt percepute ca limitări ale libertății de mișcare a populației între Moldova și Transnistria. Autoritățile din Moldova au organizat campanii de informare pentru a explica noile regule publicului și pentru a sublinia existența securizării legale îmbunătățite și beneficiile utilizării birourilor teritoriale. În contextul dialogului privind regimul de vize, al patrulea raport al Comisiei privind implementarea Planului de Acțiuni privind

28

Liberalizarea Vizelor (VLAP), adoptat în iunie, conchide că Moldova este aliniată pe larg cu toate etaloanele stabilite și confirmă că Moldova a înregistrat progrese foarte bune. În septembrie, Moldova a depus ultimul raport cu privire la statutul de implementare a VLAP, pentru a facilita monitorizarea activă a Comisiei, și luând în considerare raportarea din noiembrie din cadrul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Al cincilea raport al implementării VLAP, adoptat în noiembrie, conchidea că Moldova îndeplinește toate criteriile stabilite în cele patru blocuri ale celei de-a doua faze a VLAP. Urmând aceste rapoarte finale și pozitive, Comisia a popus înscrierea Moldovei pe lista pozitivă în cadrul Reglementării 539/2001 și de a oferi cetățenilor Moldovei, care dețin pașapoarte biometrice, opțiunea de a călători fără vize în spațiul Schengen. Propunerea a fost acceptată de către Parlamentul European în februarie 2014 și aprobată de către Consiliu în martie 2014. Implementarea acordurilor de facilitare a vizelor și readmitere ale UE –Moldova a continuat într-un mod satisfăcător, și a fost monitorizată în cadrul întâlnirilor comitetelor comune respective în iunie 2013. Modificările la acordul de liberalizare a vizelor UE-Moldova au fost semnate în iunie 2012, și au intrat în vigoare la data de 1 iulie 2013. Moldova a continuat să progreseze în privința reîntoarcerii și readmiterii. Un protocol de implementare la acordul de readmitere a fost semnat cu țările Benelux. Negocierile au continuat cu acordurile de readmitere cu Georgia, Ucraina, Liban, Azerbaidjan, Federația Rusă și Armenia. Legislațiile naționale au fost modificate pentru a transpune prevederile principale ale Directivei Consiliului European 2008/115/EC privind întoarcerea naționalilor țărilor terțe care rămân ilegal în țară. Moldova a continuat lupta împotriva crimei organizate. Guvernul a implementat o lege privind prevenirea și combaterea crimei organizate și strategia, precum și planul de acțiune pentru

29

2011-2016. Planul de acțiune a fost dezvoltat în baza reformelor și a schimbărilor sistemice cu privire la autoritățile care aplică legea, spre exemplu reforma Ministerului de Interne și a Centrului Anti-Corupție, și a bunelor practici europene și internaționale. Secretariatul permanent al comitetului național privind traficul ființelor umane a pregătit un raport privind implementarea în 2013 a planului de acțiune 2012-2013 privind traficul ființelor. Acesta a fost publicat în august 2013 (inclusiv pe pagina electronică națională anti-trafic). Noul plan de acțiune pentru 2014-2016 este dezvoltat și se preconizează să fie aprobat în prima parte a anului 2014. Autoritățile continuă să abordeze problema drogurilor și implementează strategia anti-drog 2011-2018, precum și planul de acțiune al acesteia. Continuă cooperarea și schimbul de informație cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA). Foaia de parcurs pentru implementarea acordului de cooperare strategică între Moldova și Europol a fost semnată în februarie și respectiv implementată. Primul transfer al ofițerului de legătură din Moldova la Europol a început în iulie 2013. În noiembrie, comitetul de gestiune a Europol a depus la Unitatea Comună de Supervizare a Europolului un raport de evaluare a regimului de date a Moldovei, ca urmare a unei misiuni de constatare a faptelor realizată în octombrie. Odată ce Unitatea Comună de Supervizare își dă acordul, EUROPOL poate începe negocierile cu Moldova privind elaborarea unui acord de cooperare operațională. Cu privire la lupta împotriva terorismului, majoritatea convențiilor ONU și a Consiliului Europei au fost ratificate și au intrat în vigoare. Moldova este parte la cele 16 convenții ale ONU cu privire la lupta împotriva terorismului și a continuat activitatea de susținere a inițiativelor Consiliului Europei în lupta împotriva terorismului. Pe parcursul anului 2013 autoritățile relevante care

30

aplică legea au asigurat o implementare eficientă a standardelor naționale și internaționale pentru prevenirea și lupta împotriva terorismului. Moldova a continuat să se alinieze la declarațiile UE /CFSP privind prevenirea și lupta împotriva terorismului. Urmând finalizarea negocierilor cu privire la Cooperarea Acordului cu Eurojust, decizia privind semnarea acordului a fost depusă la Consiliul UE și așteaptă să fie adoptată. Autoritățile relevante din Republica Moldova au fost foarte active în consolidarea și implementarea cadrului de politici și legislative cu privire la protecția datelor. Strategia privind Protecția Datelor pentru 2013 - 2018 și Planul de Acțiune pentru implementarea acesteia au fost adoptate în octombrie. Cu privire la cooperarea judiciară în materie de chestiuni civile, Convenția de la Haga din 1965 cu privire la Aplicarea în Străinătate a Documentelor Judiciare și Extrajudiciare în chestiuni Civile și Comerciale a intrat în vigoare în februarie în Moldova, în timp ce alte convenții de la Haga rămân neratificate. Cu privire la cooperarea judiciară în chestiuni penale, Al doilea Protocol al Convenției Europene privind Asistența Mutuală în Chestiuni Criminale a intrat în vigoare în decembrie. Autoritățile continuă să implementeze cadrul legislativ și convențiile relevante cu privire la aspectele penale și au procesat un număr important de cazuri cu țările terțe. 6. TRANSPORT, ENERGIE, MEDIU, SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ, CERCETARE ȘI DEZVOLTARE A fost aprobată o nouă strategie de transport și logistică pentru 2013-2023, stabilirea obiectivelor pentru sectoarele drumuri, cale ferată, aviație, transport maritim și căile navigabile interne. Un plan de investiții comprehensiv a fost pregătit pentru anumiți

31

actori. Strategia introduce o abordare integrată a transportului, logisticii și a facilitării comerțului. În sectorul drumuri, prima fază a reformei de întreținere a drumurilor a fost finalizată. Mai multe proiecte de renovare a drumurilor au fost implementate cu susținere financiară externă, inclusiv din partea Facilității de investiții pentru Vecinătate, și unele dintre acestea au fost deja finalizate în acest an. Două noi împrumuturi de 150 milioane euro fiecare au fost semnate cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții pentru îmbunătățirea mai multor drumuri. În sectorul căilor navigabile maritime și interne a fost adoptată o lege privind transportul căilor navigabile interne. Flota Moldovei continuă să fie prezentă pe lista neagră a Memorandumului de înțelegere a controlului statului port de la Paris, dar a fost eliminată din categoria cu risc înalt și a fost trecută la categoria de la risc mediu până la înalt. În sectorul aviației autoritățile au activat spre implementarea Zonei Comune de Aviație UE- Moldova; și a fost lansat un proiect de trei ani de asistență tehnică pentru susținerea armonizării cadrului legal și normativ. Prima întâlnire a comitetului comun a avut loc în februarie la Chișinău. În iulie, au fost făcute modificări la legea privind aviația civilă, transferând Autoritatea Comună a Aviației sub autoritatea politică a biroului Prim ministrului de la Ministerul Transportului. În 2013 Moldova a mai semnat un acord de lucru privind programul Evaluarea Siguranței Aeronavelor Străine (SAFA) cu Agenția Europeană de Siguranță Aviatică (EASA). Guvernul a continuat să se axeze pe integrarea pe piața energetică UE și să abordeze principalele provocări în sectorul energetic, spre exemplu securitatea situației de aprovizionare cu o puternică dependență de câțiva furfurnizori externi, datorii acumulate ce țin de energie și eficiența scăzută a energiei. A fost adoptată o strategie revizuită a energiei. Guvernul a participat la activitățile Comunității Energetice. Au fost dezvoltate noi propuneri legislative pentru gaz și electricitate

32

pentru a asigura o implementare potrivită a angajamentelor Comunității Energetice. Acestea au fost aprobate de către guvern și trimise Parlametului la finele anului. Ministerul Economiei a elaborat o foaie de parcurs pentru implementarea angajamentelor Comunității Energetice asumate de Moldova între 2013-2020, incluzând obligațiile acesteia în cadrul celui de-al treilea pachet. A fost constituit un grup comun de experți UE – Moldova, implicând statele membre UE interesate să ofere susținere legală și tehnică pentru implementarea legilor relevante din sectorul energetic UE în Moldova. Demiterea conducerii reglementatorului național al energiei în iulie, înainte de expirarea mandatului acestuia, a ridicat serioase întrebări cu privire la independența regulatorului, pe care Moldova este obligată să o asigure în baza Tratatului Comunității Energetice. În septembrie, Curtea Constituțională a declarat că demiterea respectivă a fost ilegală. Moldova a intensificat cooperarea cu România în domeniul proiectelor comune energetice, și o listă a proiectelor de conducte de gaz și electricitate selectate în comun a fost confirmată cu UE și cu România în noiembrie. Patru întâlniri între Comisie, Moldova, România și instituțiile financiare internaționale au fost organizate în Bruxelles pentru susținerea implementării acestor proiecte. Conexiunea transfrontalieră electricitate 110 kw între Falciu și Gotesti a fost finalizată. În august, Comisarul Günther Oettinger a participat la inaugurarea lucrărilor la conducta de gaz Iaşi-Ungheni, un proiect care va diversifica sursele de furnizare a gazului, care are potențialul să mărească semnificativ securitatea energetică a Moldovei. Proiectul urmează a fi încheiat în martie 2014. Extinderea conductei de la Ungheni la Chișinău ar îmbunătăți semnificativ securitatea energetică a Moldovei. Moldova a continuat lucrările cu Banca Mondială pentru restructurarea sectorului de încălzire din cartierele din capitală și pentru stabilirea datoriilor la gaz ce țin de acest sector. Fuzionarea

33

companiilor de încălzire într-o companie nouă "Termoelectrica", care a fost aprobată în Decembrie, a reprezentat un pas important înainte spre restructurare. Moldova a mai continuat să lucreze la îmbunătățirea eficienței energetice și la dezvoltarea surselor de energie regenerabilă cu susținerea programului bugetului sectorului energetic al UE. A fost dezvoltat și aprobat de către Guvern în februarie. Un concept de lege privind sursele energiei regenerabile a fost dezvoltat și se așteaptă să fie adoptat în primul trimestru al anului 2014. Un fond pentru eficiența energetică este operațional și două solicitări au fost lansate atât pentru sectorul public, cât și pentru privat. Primele 85 proiecte au fost aprobate și implică investiții de renovare a spitalelor, școlilor și a altor clădiri publice. Moldova a defenit membru cu drepturi depline a Parteneriatului Est European pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P). În 2013 au fost lansate noi proiecte UE privind schimbarea climaterică care vor asista Moldova, acestea includ Clima East și Climate Forum East. În cadrul celei de-a 19-a sesiuni a conferinței Convenției Cadrului ONU privind Schimbarea Climaterică, organizat la Varșovia în noiembrie, Moldova a depus cel de-al treilea raport național de inventariere privind sursele și reducerea gazelor cu efect de seră în Moldova între anii 1990 și 2010. Moldova a elaborat o nouă strategie națională de mediu și legislație pentru protecția mediului, care ar trebui să îi acorde un cadru de dezvoltare viitoare a legislației aferente și a reformei instituționale. Și-a anunțat intenția de a adopta o strategie și un plan de acțiuni pentru conservarea diversității biologice și a legilor privind evaluarea impactului asupra mediului, a chimicalelor și a accesului la informația despre mediu. Moldova este una dintre cele cinci țări ENP care au inițiat o cooperare intensă cu Agenția Europeană a Mediului (EEA). Guvernul a adoptat majoritatea legislației secundare necesare pentru aplicarea completă a legii apei din 2011, care a intrat în

34

vigoare în octombrie 2013. A continuat să implementeze programul de susținere a politicilor sectoriale în sectorul apă, în cadrul căruia UE oferă asistență bugetară. Rezultatele programului, însă, nu sunt considerate pe deplin satisfăcătoare, deoarece lipsește coordonarea între actorii cheie și capacitatea de absorbție. Ministerul Mediului a adoptat și o versiune revăzută a strategiei sale de furnizare cu apă și sanitărie. A fost luată în considerarea elaborarea unei legislații de stabilire a unui nou cadru de reglementare a gestiunii deșeurilor. O strategie națională de gestionare a deșeurilor a fost aprobată în iulie, și a fost dezvoltată o strategie de management a deșeurilor pentru regiunea de sud a țării cu susținerea programului de guvernare regională a deșeurilor finanțat de UE. Guvernul a susținut activitățile centrului regional de mediu al Moldovei, care a ajutat la asistarea ONG-urilor de mediu în țară. Moldova a participat activ în programele regionale ale UE în sectorul de mediu și în cadrul comisiei internaționale pentru protecția râului Dunărea. În aprilie a ratificat protocolul de la Kiev privind degajările poluante și a contoarelor de transfer și în octombrie a semnat convenția Minamata privind controlul mercurului. În sectorul protecției civile, Moldova a fost implicată activ în programul regional reprezentativ pentru Prevenirea, Pregătirea pentru, și Răspunsul la Dezastrele provocate de om (PPRD East). Prin acest program țara a făcut mai bine cunoștință cu Mecanismul de Protecție Civilă a UE și și-a îmbunătățit legăturile cu Centrul Comisiei Europene de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgență. Despre societatea informațională: strategia Moldova digitală 2020 a fost adoptată în septembrie. Acesta este un document cadru, bazat pe ‘Agenda Digitală pentru Europa 2020’, vizând asigurarea creșterii economice bazate pe cunoștințe și guvernare eficientă prin creșterea utilizării instrumentelor tehnologiilor informaționale și de

35

comunicații. Moldova a realizat progrese în apropierea cadrului regulator intern al tehnologiilor informaționale și al comunicațiilor mai aproape de cel European. În data de 1 iulie, serviciul de transferare a numărului de telefon de la un furnizor de telefonie mobilă la altul a fost lansat cu succes în Moldova, ceea ce va îmbunătăți competiția pe ambele piețe de telefonie mobilă și fixă din Moldova. Agenția Națională de Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informațională (ANRCETI) a identificat că piața de acces pentru utilizatorii finali la locațiile fixe a rețelei telefoanelor publice este susceptibilă reglementărilor ex-ante și a numit JSC MoldTelecom ca o putere semnificativă de piață (SMP). În cadrul primei întâlniri plenare a Rețelei Regulatorilor Comunicațiilor Electronice a statelor Parteneriatului Estic organizată în martie, directorul ANRCETI a fost ales președintele rețelei pentru 2013. În sectorul politicii audiovizualului, compania de stat Teleradio Moldova (TRM) a înregistrat progrese în implementarea strategiei reformei sale pentru 2010-2015; cu toate acestea, mai este necesar lucrul asupra implementării reformelor organizaționale. Cu privire la cercetare și inovație, Moldova este una dintre țările EaP cu statut de asociere în Programul Cadru 7 (FP7), participând în 53 de proiecte în cadrul programului, cu un total al contribuției oferite de UE de 3.8 milioane. Moldova a fost foarte activă în creșterea nivelului său de participare în cadrul programului și a considerat statutul său în FP7 ca fiind foarte pozitiv. Asocierea cu FP7 nu doar a mărit oportunitățile Moldovei de a participa în solicitările de participare ale FP7, dar a și permis țării să acceseze baza de experți și cunoștințe a UE privind managementul politicilor pentru știință, a programelor comune și dezvoltarea infrastructurii pentru cercetare. Ca rezultat al asocierii la FP7, Moldova a depus cererea de asociere la programul nou lansat pentru Cercetare și Inovație Horizon 2020. Moldova a participat în cadrul Colegiului de Guvernatori ai Centrului Comun de Cercetare

36

(JRC), a Forumului Strategic pentru Cooperare Internațională (SFIC) sau în cadrul Grupului la nivel înalt pentru Realizarea comună de programe (GPC). Moldova este membru a două Inițiative de realizare comună de programe în Sectoarele Apă și Patrimoniu Cultural. Trei noi proiecte Programul Cadru 7 (R2I-Cercetare spre Inovație) care au implicat participanți din Moldova au fost lansate în 2013, cu o finanțare UE de aproximativ 3 milioane de euro, vizând cultivarea parteneriatelor cercetare-industrie, dezvoltarea capacității inovatoare a Moldovei și facilitarea utilizării comerciale a cercetării. În septembrie, a fost lansat un nou proiect regional FP7 - INCONET EaP care a implicat centrul internațional de proiecte de pe lângă Academia de Științe și care va dura trei ani, și va pregăti pentru tranziția spre Horizon 2020 și va promova oportunitățile de cooperare ale acestui nou program. Suplimentar, Moldova a lansat un număr de inițiative de pregătire a participării sale în cadrul Horizon 2020, inclusiv crearea unui birou a științei și tehnologiei la Bruxelles, organizarea unei competiții de selectare a punctelor de contact a Horizon 2020, și constituirea unui comitet național Horizon 2020 pentru a coordona procesul la nivel interminiserial. Luând în considerare interconectivitatea geografică a deltei Dunării și a Mării Negre, Moldova a inițiat dialogul cu privire la pescării și la politica maritimă integrată în statele de pe coasta Mării Negre la Conferința Actorilor Cheie ai Mării Negre care a avut loc la București în data de 30 ianuarie 2014. 7. CONTACTELE INTERUMANE, EDUCAȚIA ȘI SĂNĂTATEA Reforma sectorului educației continuă să rămână o prioritate pentru Moldova, cheltuielile publice pentru educație fiind ridicate (aproximativ 8% din PIB). Cu toate acestea, rezultatele și calitatea

37

educației sunt scăzute din cauza ineficienței și a combinării neadecvate dintre educația oferită și necesitățile pieței muncii. Eforturile de optimizare a utilizării resurselor a continuat într-un ritm mai încetinit în 2013, deoarece acestea sunt foarte politizate și au întâlnit o rezistență socială sporită, luând în considerație impactul disproporțional asupra comunităților rurale mici, a minorităților și a profesorilor. Reforma în educație a progresat cu publicarea Strategiei ‘Educație2020’, care a fost îmbunătățită considerabil, și care stabilește clar prioritățile dezvoltării sistemului de educație de la toate nivele din Moldova. Se așteaptă ca strategia să fie aprobată în prima parte a anului 2014. Multe dintre soluțiile propuse în strategie au fost incluse în Codul revăzut al Educației, care a fost prezentat publicului spre a fi discutat. De asemenea s-au înregistrat progrese în includerea copiilor cu nevoi speciale în școlile generale. Moldova a adoptat o strategie de dezvoltare a sectorului educației și instruirii vocaționale (VET) pentru 2013 – 2020, ca urmare a consultațiilor cu actorii principali. A fost inițiată dezvoltarea unui cadru național al calificărilor, în timp ce activitatea din cadrul parteneriatului pentru mobilitate UE-Moldova a dus la schimbări în clasificarea ocupațiilor, de care sistemul VET va beneficia. Moldova a fost gazda întâlnirii regionale a Parteneriatului Estic la tema educația antreprenorială (în cadrul Platformei 4), unde au fost prezentate exemple de practici bune precum este noul curriculum antreprenorial și schema de instruire pentru profesorii din licee. O nouă lege, privind profesiile a reprezentat subiectul unei dezbateri publice, se așteaptă să fie aprobată în cursul anului 2014. Aceasta va contribui la dezvoltarea unui cadru național al calificărilor, a standardelor ocupaționale și a unui curriculum adaptat la necesitățile pieței muncii. Sectorul VET va beneficia de o susținere sporită din partea UE. Parlamentul a aprobat o inițiativă legislativă pentru reforma educației superioare post-universitare și pentru a stabili o agenție independentă de asigurare a calității educației superioare și a

38

educației vocaționale și a instruirii. Alți pași pozitivi au fost stabilirea consiliului sectorial pentru educație în iunie și implementarea autonomiei financiare în toate universitățile publice. Totuși, alte reforme privind studiile doctorale, unde cerințele procesului de la Bologna nu au fost îndeplinite, trebuie realizate.

Moldova din nou a confirmat un interes puternic în programul Tempus și în 2013 nouă noi proiecte, în care sunt implicate instituții din Moldova, au fost selectate. Tempus a contribuit semnificativ spre dezvoltarea curriculmului, realizarea reformei asigurării calității și implementarea autonomiei financiare a instituțiilor de educație superioară. În 2013, studenților și angajaților din Moldova li s-au oferit 163 burse de studiu în instituții universitare din Europa, în cadrul a nouă noi parteneriate Erasmus Mundus. Suplimentar, la nouă masteranzi li s-au oferit burse de participare în cadrul programelor de excelență a Erasmus Mundus. Acesea includ 8 burse suplimentare care au fost oferite într-un cadru special pentru țările Parteneriatului Estic. Începând cu 2007, 15 instituții și 25 de cercetători individuali au beneficiat de Acțiunile programului Marie Curie, care susține instruirea, mobilitatea și dezvoltarea carierelor cercetătorilor. Moldova s-a alăturat în mod oficial la acțiunile ‘eTwinning plus’ pentru școli, care susține colaborarea dintre școli prin intermediul tehnologiilor informaționale și de comunicare. Din Moldova sunt înregistrate 80 de școli și 166 de profesori, iar până acum au fost implicate în proiecte 29 de școli. Tinerii și organizațiile de tineret din Moldova au continuat să participe în programul Youth in Action (Tineri în acțiune). Fonduri suplimentare au fost oferite acestui program în cadrul Platformei Parteneriatului Estic pentru Tineri. În 2013, 315 proiecte au fost selectate, implicând 1048 tineri cetățeni ai Moldovei.

39

A continuat dezvoltarea conceptului unei legi în sectorul cultură, căreia i se mai adaugă o strategie națională privind evoluția culturii. Au fost luate inițiative pentru protejarea patrimoniului cultural național, ca parte a Inițiativei de la Kiev, în cadrul cărora au fost selectate cinci orașe pilot din Moldova, iar la Cetatea Sorocii au început lucrările de renovare. Moldova a participat în patru proiecte în cadrul Programului Cultură a Parteneriatului Estic. Un atelier de lucru pentru consultație a adus împreună actorii din sectorul cultură, ca parte a procesului de consultare pentru Acțiunea Pregătitoare cu privire la ‘Cultura în Relațiile Externe ale UE’.

Moldovei i s-au oferit 6 milioane euro în cadrul programului de cooperare și integrare a Parteneriatului Estic pentru susținerea regionalizării rețelei de laboratoare din domeniul sănătate publică și pentru îmbunătățirea instruirii lucrătorilor medicali. Zece laboratoare regionale au fost consolidate și reechipate, iar Universității de Stat de Medicină și Farmaceutică i s-a oferit echipament utilizat pentru instruire.

Moldova a dezvoltat, dar încă nu a lansat un nou program național în sectorul sănătate publică. Ministerul Sănătății a mai publicat un document strategic privind serviciile medicale ocupaționale, care a dus la o dezbatere publică de amploare. O schemă de achitare a salariilor bazată pe performanță a fost introdusă în sectorul îngrijire medicală primară, și imunizarea și îngrijirea perinatală au fost incluse în cadrul măsurilor de consolidare a încrederii adoptate în Transnistria. Au fost lansate campanii anti-fumat și anti-alcool, planificându-se o nouă lege privind controlul tutunului.

Agenția Națională pentru Securitatea Alimentelor și Agenția pentru Transplant au devenit operaționale. A doua a fost susținută printr-un nou proiect de twinning, și o bancă de țesuturi umane a fost deschisă în martie. Agenția Medicamentului a fost reformată și numită Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale; iar Ministerul Sănătății a inițiat revizuirea legislației

40

naționale cu privire la medicamente pentru a o alinia la directivele UE.

Factorii de decizie din Moldova au participat la ședințe de lucru ale institutelor de cercetare (think-tank) în domeniul HIV/SIDA, precum și la Forumul HIV/SIDA al Societății Civile, precum și la un atelier de lucru internațional privind legislația UE în prevenirea și controlul maladiilor transmisibile. Moldova și-a consolidat capacitatea de a implementa reglementările internaționale din domeniul sănătății, inclusiv prin participarea la instruiri în cadrul acțiunii Shipsan a UE (care abordează impactul asupra transportului maritim a problemelor de sănătate).