Anexă la H.C.L. nr. ..............................
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICĂ
A COMUNEI DERSCA, JUDEŢUL BOTOŞANI PENTRU PERIOADA 2014 - 2020
Localizarea Comunei Dersca în judeţul Botoşani
Denumirea proiectului: Strategia de Dezvoltare Locală Socio – Economică a Comunei Dersca, judeţul Botoşani pentru perioada 2014 - 2020
Autoritatea contractantă: Comuna Dersca, judeţul Botoşani
CUPRINS
CAPITOLUL I
· PREAMBUL
CAPITOLUL II
· CONTEXTUL GENERAL ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2014 – 2020 ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA
CAPITOLUL III
· PREZENTARE GENERALĂ
3.1. Prezentarea generală a Judeţului Botoşani
3.2. Prezentarea generală a Comunei Dersca, judeţul Botoşani
3.2.1. Monografia comunei
3.2.2. Aşezare geografică
3.2.3. Reţeaua hidrografică
3.2.4. Clima
3.2.5. Vegetaţia şi fauna
3.2.6. Solul
3.2.7. Tradiţii şi obiceiuri specifice
3.3. Analiza socio – economică a Comunei Dersca, judeţul Botoşani
3.3.1. Situaţia demografică
3.3.2. Infrastructura rutieră
3.3.3. Reţeaua de telecomunicaţii
3.3.4. Servicii poştale
3.3.5. Infrastructura de utilităţi publice
3.3.6. Urbanism şi amenajarea teritoriului
3.3.7. Infrastructura şcolară
3.3.8. Cultura
3.3.9. Sănătate şi asistenţă socială
3.3.10. Turism
3.3.11. Economia
3.3.12. Siguranţă şi ordine publică
CAPITOLUL IV
· ANALIZA SWOT PE DOMENII DE DEZVOLTARE
CAPITOLUL V
· INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO – SOCIALE
CAPITOLUL VI
· PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL COMUNEI DERSCA
6.1. Principalele proiecte de dezvoltare realizate în perioada 2004 - 2014
6.2. Proiecte de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020 cuprinse în Strategia de Dezvoltare Socio – Economică a Judeţului Botoşani 2014 – 2020
6.3. Proiecte de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020.
CAPITOLUL VII
· CORESPONDENŢA STRATEGIEI LOCALE CU POLITICILE ŞI REGLEMENTĂRILE EUROPENE, NAŢIONALE ŞI JUDEŢENE
CAPITOLUL I
PREAMBUL
Strategia de dezvoltare a Comunei Dersca definește o imagine clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună cu principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp 2020.
Strategia de dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a comunei, un document de sprijin al administraţiei publice pentru a sluji comunitatea locală.
Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale comunei și, ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada vizată de aceasta.
Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a Comunei Dersca pentru orizontul 2020.
Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor comunei, către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea identităţii locale.
Punctul de plecare în conturarea Strategiei a fost reprezentat de documentele programatice existente, la stadiu de versiuni de lucru: Acordul de Parteneriat România-Uniunea Europeană 2014 - 2020, Planul de Dezvoltare Regională Nord - Est 2014 - 2020, Strategia de dezvoltare socio – economică a judeţului Botoşani în conformitate cu contextul socio-economic actual.
Ne-am propus să monitorizăm implementarea obiectivelor asumate în strategie şi vom continua consultarea cetăţenilor, pentru a ne asigura că propunerile lor se regăsesc permanent în acest document.
Fănică ROMANESCU,
Primarul Comunei Dersca, judeţul Botoşani
CAPITOLUL II
CONTEXTUL GENERAL ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2014 - 2020 ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA
Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Dersca pentru perioada 2014 – 2020 este realizată pornind de la obiectivele Strategiei de Dezvoltare socio – economică a Judeţului Botoşani pentru perioada 2014 – 2020, Strategiei de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020, ale Acordului de Parteneriat 2014 - 2020 pentru atragerea fondurilor europene încheiat între România şi Uniunea Europeană şi ale Strategiei Uniunii Europene de Creştere Economică Europa 2020 .
Aceasta din urmă este susţinută de multe alte politici şi activităţi ale Uniunii Europene, cum ar fi politica pieţei interne, politica bugetară (care vine în ajutorul domeniilor prioritare ale strategiei) şi politica comercială (care promovează, de exemplu, consolidarea relaţiilor comerciale astfel încât întreprinderile să poată avea acces la achiziţii publice şi la programe de cercetare în ţări terţe).
Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia – care urmează să fie îndeplinite până în anul 2020.
Concret, aceste obiective urmăresc:
1. să asigure o rată de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru segmentul de vârstă 20 – 64 de ani;
2. să investească 3% din PIB-ul Uniunii Europene în cercetare şi dezvoltare;
3. să limiteze emisiile de gaz cu efect de seră cu 20% - 30% faţă de nivelurile înregistrate în 1990, să acopere 20% din necesarul de energie folosind resurse regenerabile şi să îmbunătăţească eficienţa energetică cu 20%;
4. să reducă rata abandonului şcolar la sub 10% şi să determine 40% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani să urmeze studii superioare;
5. să reducă cu 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie sau de excluziunea socială.
Ţările membre au adoptat propriile obiective în fiecare dintre aceste domenii, iar liderii Uniunii Europene au convenit asupra măsurilor care trebuie luate la nivel european şi naţional.
De asemenea, aceştia au identificat principalele domenii care ar putea stimula creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Acestea fac obiectul a şapte „iniţiative
emblematice”:
· „O uniune a inovării”: iniţiativa are drept scop îmbunătăţirea condiţiilor şi a accesului la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât ideile inovatoare să poată fi transformate, în cele din urmă, în produse şi servicii şi să creeze, astfel, creştere şi locuri de muncă.
· „Tineretul în mişcare”: iniţiativa urmăreşte să consolideze performanţa sistemelor de educaţie şi să faciliteze intrarea tinerilor pe piaţa muncii, implementând programe de studii, de învăţare şi formare, finanţate de UE, precum şi platforme menite să-i ajute pe tineri să îşi găsească un loc de muncă.
· „O agendă digitală pentru Europa”: această iniţiativă urmăreşte să accelereze introducerea internetului de mare viteză şi utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.
· „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”: această iniţiativă urmăreşte să disocieze creşterea economică de utilizare a resurselor. Ea sprijină trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie, dezvoltarea tehnologiilor ecologice şi modernizarea transporturilor şi promovează eficienţa energetică.
· „O politică industrială pentru era globalizării”: iniţiativa îşi propune să aducă îmbunătăţiri mediului antreprenorial, în special în ceea ce priveşte IMM–urile ajutându-le, de exemplu, să acceseze credite şi simplificând procedurile administrative. De asemenea, sprijină dezvoltarea unei baze industriale puternice şi durabile, capabile să facă faţă concurenţei mondiale.
· „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă”: această iniţiativă urmăreşte să modernizeze pieţele muncii, să le permită cetăţenilor să îşi dezvolte competenţele şi să asigure o mai mare flexibilitate şi securitate a mediului de lucru. De asemenea, îşi propune să faciliteze căutarea unui loc de muncă în Uniunea Europeană şi să adapteze mai bine oferta la cerere.
· „O platformă europeană de combatere a sărăciei”: această iniţiativă îşi propune să asigure coeziunea socială şi teritorială, ajutând persoanele sărace şi excluse din punct de vedere social să aibă acces la piaţa muncii şi să joace un rol activ în societate.
Conform Strategiei Europa 2020 şi Acordului Preventiv cu UE şi FMI, strategia economică pe termen mediu a Guvernului României este orientată spre promovarea creşterii economice şi a locurilor de muncă, spre consolidarea finanţelor publice şi a stabilităţii financiare.
În această privinţă, Guvernul României a adoptat Strategia fiscal - bugetară 2014 - 2016, care vizează atingerea a 7 obiective în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, consolidarea fiscală, disciplina bugetară, eficienţa alocărilor bugetare, cadrele bugetare naţionale, transparenţa în utilizarea fondurilor publice şi gestionarea datoriei publice.
România continuă să se confrunte cu provocări enorme în materie de dezvoltare. Astfel, au fost identificate următoarele provocări care necesită investiţii strategice pentru a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării şi pentru a debloca potenţialul economic al ţării:
· Competitivitatea
Nivelul general al activităţii economice din România rămâne foarte scăzut. O analiză a nivelului, structurii şi performanţei sectoriale arată clar faptul că problema competitivităţii reprezintă o provocare pentru România, dependenţa actuală a ocupării forţei de muncă de o agricultură cu valoare adăugată este foarte scăzută; cultura antreprenorială este reflectată de densitatea relativ scăzută a afacerilor, iar nivelurile de productivitate sunt necompetitive la nivel internaţional în multe domenii industriale.
· Oamenii şi societatea
În România sunt mari diferenţe de avere, oportunitate, educaţie, competenţe, sănătate şi, în multe zone, acestea s-au intensificat în ultimul deceniu. În 2011, 40,3 % din populaţie era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, cu aproximativ două treimi mai mult decât în media UE de 24,2 %. Aceste diferenţe au un caracter profund teritorial, cu variaţii pronunţate între regiuni, precum şi între zonele urbane şi cele rurale.
Marea provocare constă în a restabili performanţa sistemului educaţional şi, în contextul unei cereri foarte scăzute de forţă de muncă, în a face educaţia atractivă. Pe lângă crearea unei infrastructuri educaţionale moderne şi bine dotate, trebuie rezolvate aspectele legate de extinderea accesului la educaţia timpurie, combaterea abandonului şcolar timpuriu, creşterea relevanţei educaţiei şi formării pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi deschiderea accesului la învăţământul terţiar şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii.
· Infrastructura
Creşterea economică a României este împiedicată de infrastructura subdezvoltată şi depăşită. Deşi România este poziţionată pe rute importante care leagă Europa Centrală de Marea Neagră şi Caucaz, infrastructura sa de transport este subdezvoltată faţă de volumul de bunuri şi pasageri ce tranzitează teritoriul românesc, iar accesibilitatea rămâne o barieră majoră pentru dezvoltarea economică regională. Conectivitatea prin toate modurile de transport nu este optimă din cauza întârzierii investiţiilor, precum şi a deficienţelor administrative legate de întreţinerea şi funcţionarea infrastructurii. În ceea ce priveşte infrastructura TIC, banda largă de bază ar trebui să fie valabilă universal până în 2015 ca rezultat al iniţiativelor existente, deşi adoptarea acesteia rămâne restrânsă.
· Resursele
România este înzestrată cu potenţial energetic, din care o proporţie semnificativă provine din surse regenerabile şi are capacitate de extindere. Deşi eficienţa sistemelor româneşti de generare, transmitere şi distribuţie a electricităţii este aproape de media UE, eficienţa utilizării energiei este scăzută, în principal din cauza clădirilor rezidenţiale şi publice care sunt prost izolate şi a ineficienţei sistemelor de transport şi distribuţie a încălzirii centralizate. Riscurile datorate schimbărilor climatice sau exacerbate de acestea au avut un impact major în ultimul deceniu; inundaţiile, incendiile de pădure şi seceta recurentă au determinat pierderi şi daune de răspuns.
Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată continuă să fie una dintre cele mai importante priorităţi de ameliorare a standardelor de viaţă din România. Gestionarea deşeurilor este încă departe de standardele europene, având niveluri reduse de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică. România este bogată în active naturale, dar calitatea mediului şi biodiversitatea rămân sub presiunea procesului natural, precum şi a activităţii economice.
· Administraţia şi guvernarea
România este caracterizată încă de o slabă capacitate administrativă a instituţiilor publice şi de o predispoziţie către birocraţie şi reglementări exagerate care au un impact puternic asupra competitivităţii mediului său de afaceri. Diferenţele semnificative de capacitate la nivelul administraţiilor locale au împiedicat o absorbţie egală a sprijinului pentru ameliorarea cadrului administrativ şi posibilităţile unităţilor locale de a mobiliza resurse şi de a atrage investiţii. România a luat numeroase măsuri pentru a crea un sistem juridic puternic, independent şi respectat. Deşi s-au făcut progrese în multe zone, sunt încă necesare măsuri pentru consolidarea instituţională, reformă şi modernizare. Absenţa unui sistem eficient de cadastru reprezintă un obstacol semnificativ pentru dezvoltarea şi implementarea infrastructurii, dezvoltarea proprietăţii şi consolidarea terenurilor agricole.
Ţinând cont de situaţia şi de politicile macroeconomice, alături de blocajele creşterii la nivel naţional, subliniate mai sus, Guvernul României a stabilit anumite priorităţi de finanţare pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în Acordul de Parteneriat 2014- 2020, având drept obiectiv global reducerea discrepanţelor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre UE, prin generarea unei creşteri suplimentare a Produsului Intern Brut şi a unei creşteri suplimentare a ocupării forţei de muncă până în anul 2022.
Acest obiectiv global este o simplă expresie a procesului de convergenţă economică şi socială şi reprezintă o continuare firească a obiectivului Cadrului de Referinţă Strategic Naţional 2007 - 2013, atingerea obiectivului va duce la o reducere a discrepanţelor sociale şi economice dintre România şi statele membre UE. Acţiunile întreprinse în direcţia celor cinci provocări vor contribui la atingerea obiectivelor României din cadrul Strategiei Europa 2020.
În cuprinsul acestui document orientativ sunt îmbinate obiectivele de dezvoltare pe durata menţionată, resursele financiare locale, guvernamentale şi europene, precum şi conlucrarea interinstituţională cu impact asupra comunităţii locale.
Capacităţile materiale, financiare şi spirituale trebuie să fie potenţate de competenţa şi pasiunea, dar şi de gradul de implicare al autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât să se materializeze ceea ce s-a propus în această strategie, în vederea adaptării la cerinţele impuse de implementarea principiilor reformei în toate domeniile de activitate, cu o direcţionare clară de aliniere la normele Uniunii Europene.
Planul de măsuri prioritare pentru perioada de programare 2014 - 2020 cuprinde următoarele măsuri:
· Infrastructura de transport;
· Infrastructura de utilităţi;
· Infrastructura de mediu;
· Dezvoltare rurală;
· Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, culturale şi sociale;
· Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate;
· Resurse umane;
· Mediul de afaceri;
· Dezvoltarea turismului local;
· Dezvoltarea unei administraţii moderne.
CAPITOLUL III
PREZENTAREA GENERALĂ
3.1. Prezentare generală a Judeţului Botoşani
Numele judeţului este împrumutat de la oraşul de reşedinţă, denumire veche, menţionată documentar pentru prima oară în anul 1439. Curios este că, pe teritoriul judeţului, acest toponim nu se întâlneşte nicăieri, pe când, în podişul Sucevei, este frecvent: Botoşana - comuna; Botoşăniţa Mare, Botoşăniţa Mică – sate. Toponimul propriu-zis îl întâlnim menţionat pentru prima oară în "Letopiseţul lui Grigore Ureche", în legătură cu evenimentele din anul 1439. Unii autori, consideră că numele a apărut după întemeierea statului feudal Moldova, iar alţii, printre care şi Nicolae Iorga, apreciază că, numele aşezării datează din timpul lui Ştefan cel Mare.
Din vremea lui Ştefan cel Mare şi până către secolul al XVIII-lea, la Botoşani au existat impunătoare curţi domneşti, loc de popas şi odihnă pentru voievozii Moldovei. Dezvoltându-se atât de timpuriu, "Botoşanii nu au fost cetate, ci târg deschis, fără ziduri", ceea ce a dus la existenţa unui comerţ înfloritor. Amplasat la o mare răspântie de drumuri de interes continental (unul care lega porturile Marii Baltice, prin Liov, cu porturile de la gurile Dunării şi de pe ţărmurile Mării Negre, altul ce trecea peste Carpaţi legând oraşele din Transilvania cu Europa Orientală încrucişându-se la Botoşani), târgul Botoşanilor a devenit în scurt timp unul dintre centrele comerciale ale Moldovei.
Se pare că, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima pecete a oraşului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.
Având o existenţă de câteva secole, Botoşanii au beneficiat de o strălucită civilizaţie agrară şi o înfloritoare viaţă urbană, conservând, ca într-un autentic muzeu în aer liber, excepţionale dovezi ale vremurilor de mult apuse: gospodării ţărăneşti, conace boiereşti, somptuoase edificii publice şi elegante locuinţe construite în rafinate stiluri arhitectonice, străvechi biserici de lemn şi piatră, datini şi obiceiuri ancestrale.
Din paleolitic se constată, în această parte a ţării, frecvente aşezări omeneşti. Astfel, urme de locuire din această epocă au fost semnalate pe teritoriul judeţului în localităţile Mitoc, Bodeasa, Ghireni, Pogorăşti, Ripiceni, Botoşani, Ştefăneşti, Miorcani ş.a.
Aşezările omeneşti s-au înmulţit iar urmele locuitorilor au devenit mai numeroase şi mai variate în neolitic, reprezentate arheologic şi în descoperirile făcute pe teritoriul judeţului, în localitatea Cucuteni: specifice culturii de Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în două sau trei culori, de un înalt nivel artistic.
Din epoca bronzului s-au descoperit pluguri, seceri cu butoane, săbii, vârfuri de lance din bronz la Ilişeni – Santa Mare (un adevărat depozit de bronzuri). Descoperiri din aceeaşi epocă a bronzului s-au mai făcut în localităţile Truşeşti, Corlăteni, Albeşti, Cătămărăşti, Darabani etc.
Descoperirile arheologice au demonstrat continuitatea vieţuirii pe acest teritoriu, în epoca fierului, în perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista. Cea mai importantă dovadă o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la Stânceşti, databile în sec. VI – III î.e.n. Este vorba de un complex fortificat, format din două cetăţi, întărite cu un val şi şanţ de apărare, însumând o suprafaţă totală de aprox. 50 ha. În interiorul cetăţii s-au descoperit complexe de locuire, obiecte din ceramică autohtonă, vârfuri de săgeţi din bronz, perle din pastă sticloasă, diverse obiecte din bronz şi fier, precum şi o piesă de aur, reprezentând un animal fantastic cu cap de mistreţ, trup de peşte şi coadă de pasăre, al cărui original se găseşte la Muzeul de Istorie al României.
Locuri întărite în chip asemănător au mai fost semnalate la Dersca, Copălău, Ibăneşti şi Vârfu Câmpului.
Mărturii valoroase pentru cea de-a doua epocă a fierului ce corespunde cu perioada formării statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista, le găsim la Cucorăni, Borolea, Manoleasa, Lozna, Corni, Horodiştea.
Unul dintre cele mai însemnate depozite de unelte şi arme de fier a fost descoperit la Lozna, fiind compus din 55 piese cum ar fi: seceri, coase, unelte de fierărie, ele fiind conservate într-o stare foarte bună la Muzeul de Istorie din Botoşani.
Dovezile arheologice arată că teritoriul judeţului Botoşani a făcut parte din statul dac centralizat şi independent condus de Burebista, ca şi din statul dac condus de marele rege Decebal.
Urme de locuire dacică pe teritoriul judeţului după războiul daco-roman din anii 105 - 106 după Hristos, când Moldova a continuat să fie locuită intens de dacii liberi, au fost atestate în mai multe localităţi printre care: Botoşani, Cucorăni, Bobuleşti, Dângeni, Stânceşti, Ştefăneşti. Cea mai importantă descoperire în acest sens este pusă în evidenţă de aşezarea de tip Carpatic, formată din 10 locuinţe dezvelite la Medeleni – Cucorăni, în care au fost găsite resturi de ceramică, fibule de bronz, obiecte de fier, demonstrând existenţa unei înfloritoare vieţi economice.
Începând din sec. III după Hristos şi continuând timp de zece secole după aceea, românii de pe aceste meleaguri nu şi-au părăsit nici un moment vatra strămoşească, în ciuda trecerii unor valuri succesive ale populaţiilor migratoare şi a vicisitudinilor istoriei. În acest sens, pe teritoriul judeţului au fost descoperite 280 puncte de locuire care acoperă întreg mileniul I al e.n.
Evenimentele istoriei moderne sunt mai puţin reprezentate prin monumente. Se poate evidenţia monumentul închinat eroilor primului război mondial, operă de proporţii a arhitectului H. Miclescu, ridicată în anul 1928, precum şi tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Răscoalei de la 1907.
Unităţi administrativ-teritoriale
Judeţul Botoşani cuprinde două municipii, cinci oraşe şi 71 comune:
· Municipii: Botoşani (reşedinţă de judeţ) şi Dorohoi (declarat municipiu în anul 1994).
· Oraşe: Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti (ultimele trei fiind ridicate la rangul de oraş în anul 2004).
· Comune: Adăşeni, Albeşti, Avrămeni, Băluşeni, Blândeşti, Brăeşti, Broscăuţi, Călăraşi, Cândeşti, Conceşti, Copălău, Cordăreni, Corlăteni, Corni, Coşula, Coţuşca, Cristeşti, Cristineşti, Curteşti, Dersca, Dângeni, Dimăcheni, Dobârceni, Drăguşeni, Durneşti, Frumuşica, George Enescu, Gorbăneşti, Havârna, Hăneşti, Hilişeu-Horia, Hlipiceni, Hudeşti, Ibăneşti, Leorda, Lozna, Lunca, Manoleasa, Mihai Eminescu, Mihăileni, Mihălăşeni, Mileanca, Mitoc, Nicşeni, Păltiniş, Pomârla, Prăjeni, Rădăuţi-Prut, Răchiţi, Răuseni, Ripiceni, Roma, Româneşti, Santa Mare, Stăuceni, Suharău, Suliţa, Şendriceni, Ştiubieni, Todireni, Truşeşti, Tudora, Ungureni, Unţeni, Văculeşti, Viişoara, Vârfu Câmpului, Vlădeni, Vlăsineşti, Vorniceni, Vorona.
Aşezarea geografică şi populaţia
Aşezare geografică
Judeţul Botoşani reprezintă porţiunea cuprinsă între Siret şi Prut, în extremitatea de nord - est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi. În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării (Horodiştea - 48gr.15min.06sec. latitudine nordică). Suprafaţa totală a judeţului a fost în 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4.986 kmp în 1996, menţinându-se aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 2‚1% din teritoriul naţional. Există o reţea densă de ape. Lacurile şi apele curgătoare cuprind 138‚3 kmp din suprafaţa judeţului (2‚8 %).
Teritoriul judeţului se află în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord. Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de apă). Această acoperire de ape situează judeţul Botoşani pe locul al 16-lea între judeţele României ca proporţie de apă faţă de uscat.
Populaţia
Datele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011 (Direcţia Judeţeană de Statistică, Botoşani) indică o populaţie de 444.804 locuitori, dintre care 258.429 persoane locuiesc în mediul rural şi 218.947 persoane în mediul urban (conform aceleaiaşi surse menţionate), relevând o densitate de 89,2 persoane pe kilometru pătrat. Localităţile cel mai dens populate sunt: municipiul Botoşani, municipiul Dorohoi, oraşul Săveni, Oraşul Darabani, Corni, oraşul Bucecea, Prăjeni.
99,15% din populaţie este de naţionalitate română, existând mici grupări de maghiari, rromi, ucrainieni, germani, turci, ruşi, armeni, evrei, lipoveni.
Se observă o migrare a populaţiei din mediul urban spre mediul rural, din cauza lipsei locurilor de muncă, precum şi a taxelor şi impozitelor mari. Se evidenţiază că numărul de stabiliri al domiciliului în judeţ este mai mic decât al plecărilor. O explicaţie posibilă ar fi emigrarea temporară a populaţiei spre locuri de muncă din Europa. Din cauza problemelor economice apărute în UE în ultima perioadă, începe să apară o tendinţă de întoarcere în ţară a lucrătorilor din Spania, Italia, Grecia s.a. Se remarcă şi o rată a natalităţii scăzute, iar rata sporului natural este negativă, în mediul urban fiind pozitivă, dar foarte aproape de zero şi cu tendinţa de scădere.
Un alt factor ce determină scăderea populaţiei este că absolvenţii de studii superioare rămân să lucreze în marile centre universitare (cu precădere în Iaşi, Suceava, Cluj, Bucureşti, Timişoara), judeţul Botoşani având o ofertă de locuri de muncă redusă.
Se observă şi o uşoară creştere a populaţiei vârstnice, cu vârsta de peste 65 de ani, rezultând că judeţul se confruntă cu un uşor proces de îmbătrânire a populaţiei.
3.2. Prezentarea generală a Comunei Dersca, judeţul Botoşani
3.2.1.Monografia comunei
Privit de pe jilţul de prundiş al „Pietrişului" sau din şoseaua Dorohoi-Dersca-Mihăileni, la intrarea în sat, pe deal la „Gura Drumului”, Dersca se vede în toată splendoarea ei, asemenea unui covor de mari dimensiuni ţesut din lână, mătase şi fir de borangic în care casele, pomii, drumurile şi întreaga aşezare confirmă armonia perfectă a naturii şi a dragostei locuitorilor săi pentru trăinicie şi frumos. Pentru a se ajunge aici a fost necesar să treacă mai multe sute de ani, perioadă în care locuitorii aceste aşezări au fost în stare să învingă cu răbdare şi pricepere toate valurile potrivnice ale vieţii, abătute asupra acestor meleaguri, ale căror rădăcini se cuvin a fi cercetate din cele mai îndepărtate timpuri.
Istoria a confirmat cu prisosinţă că teritoriul de astăzi al satului Dersca a aparţinut, încă înaintea erei noastre, daco-geţilor, în mijlocul cărora trăiau şi alte triburi mai mici.
Satului Dersca este atestat documentar la data de 25 August 1470, dată la care, domnitorul Moldovei - Ştefan cel Mare donează printr-un act domnesc lui Ureche şi surorilor sale satul şi moara Dersca.
Există însă convingerea unanimă a multor istorici că spaţiul pe care s-a creat şi dezvoltat localitatea este mult mai întins, aşezarea fiind mult mai veche, deoarece săpăturile arheologice făcute de specialişti au dus la descoperirea urmelor unei cetăţi de apărare la locul numit „Şanţul Bereznei" şi a unei alte aşezări fortificate la „Pisc", construite din cărămizi şi piatră, ambele din perioada migraţiilor.
De asemenea, o aşezare din feudalismul dezvoltat, cea de la „Selişte" şi alta din epoca fierului, la „Strujoacă". In anul 1973, locuitorul Coşman Dumitru, cu ocazia săpăturilor ce le făcea la fundaţia casei sale, pe locul numit „După Deal", pe marginea fâneţelor din „Vadul Buhaiului" găseşte într-un vas un tezaur de monede romane, la vremea respectivă această descoperire a fost considerată cea mai importantă din Moldova.
În privinţa denumirii localităţii, satului Dersca i se spunea Dârsca. Pe parcurs însă, în toate documentele de arhivă se găseşte denumirea Dersca. Nu se cunoaşte până în prezent cu exactitate de unde provine acest nume, dar se poate avansa ipoteza că satul poartă numele unui conducător local (sau conducătoare), care s-a impus şi a format nucleul acestei aşezări. Pe vremuri, aceste situaţii erau destul de obişnuite. Dar poate fi vorba şi de o denumire de origine slavă „derevo"' (copac), care putea fi sugerată de codrii seculari din aceste locuri.
Creşterea animalelor de rasă a devenit prioritară pentru că din aceasta se obţineau venituri considerabile. Cei care se ocupau cu munca în acest sector erau oameni pricepuţi din rândul sătenilor.
3.2.2. Aşezarea geografică
Ca poziţie pe glob, Comuna Dersca este aşezată la intersecţia paralelei 47059’18’’ - latitudine Nordică, cu meridianul 26013’18’’ – longitudine Estică, în Nord – Vestul judeţului Botoşani, respectiv în partea Nord - Estică a Podişului Sucevei la contactul acesteia cu dealurile mici şi mijlocii din Câmpia Jijiei.
Din punct de vedere geo – structural teritoriul prezentat este amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche numită Platforma Moldovenească, care reprezintă continuarea pe teritoriul ţării noastre a extremităţii Sud – Vestice a Platformei Est – europene, această platformă depăşeşte limitele teritoriului de care ne ocupăm, întinzându-se spre Vest până dincolo de Valea Siretului iar spre Sud până către Bârlad.
Din punct de vedere administrativ, Comuna Dersca este situată la 54 - 58 km distanţă, funcţie de traseul ales, faţă de reşedinţa judeţului - Municipiul Botoşani, la circa 19 - 22 km distanţă de Municipiul Dorohoi şi la 14 km distanţă de punctul vamal Siret din judeţul Suceava.
Comuna este formată dintr-un singur sat, având aceeaşi denumire.
Comuna Dersca este legată de reşedinţa judeţului prin două căi rutiere:
· Botoşani – Bucecea – Vârfu Câmpului – Mihăileni - Dersca
· Botoşani – Dorohoi – Şendriceni – Lozna - Dersca (cea mai utilizată).
Teritoriul prezentat are următoarele comune ca vecini:
· Nord – Est – comuna Hilişeu - Horia;
· Nord – Vest – Republica Ucraina;
· Est – comuna Şendriceni;
· Sud – comuna Lozna;
· Vest – comuna Mihăileni şi comuna Cândeşti.
Poziţia comunei este favorabilă unei bune legături cu zonele înconjurătoarele polarizate de Municipiile Dorohoi, Botoşani, Suceava şi Oraşul Siret cu punctul vamal către Ucraina.
3.2.3. Reţeaua hidrografică
Cea mai mare apă curgătoare ce străbate comuna Dersca este Pârâul Buhai.
Acesta, izvorăşte din Tureatca (Ucraina), intră în România pe la semnul de frontier nr. 864, traversează teritoriul comunei, începând cu Dealul Pietriş – Bour, porneşte apele a două mici pârâiaşe: Buhăieşu şi Palanca. Buhăieşul izvorăşte din pădurea Goroniş şi lângă podul Bădrăgăneşti, se varsă în Pârâul Buhai. Palanca izvorăşte din marginea Buhăeştiului şi ajunge în Pârâul Buhai, mai sus de pod. (dr. Grigore Stamate, Frontiera de Stat a României, editura Militară, Bucureşti 1997, pag. 262 şi Alecu Gherasim, Monografia satului Dersca, editura Axa Botoşani, 1998, pag. 59)
Pârâul Buhai îşi continua curgerea pe teritoriul comunei Dersca prin mijlocul adâncimii dintre Strujoaca, Arini şi Vadul Buhaiului, unde mai primeşte şi apa Pârâului Morii, ce izvorăşte din Bahnă şi apoi intră pe teritoriul comunei Şendriceni. Acest pârâu curge domol, cu apele tulburi pe valea dinbtre dealurile Cimitir – Pădureni, Ciomag – Pascari, Dealul Morii – Pascari şi Ghilia, pe stânga, şi dealurile Roşu şi Toloacă, precum şi dealul şcolii Pădureni şi dealul la Steag – Ghilia, pe dreapta, traversând pe rând D.J. 291 C Dorohoi – Pascari - Pădureni – Dersca şi D.J. 291 B Dorohoi – Pascari – Ghilia – Lozna – Dersca – Mihăileni, pe lângă Liceul Tehnologic “Alexandru Vlahuţă”, unde primeşte un firicel de apă ce provine din “Izvorul Măriuţei), ce trece prin iazul de la Dersca, dintre Liceu şi Biserica Adormirii Maicii Domnului din Ghilia, face o cascadă nu prea mare, primeşte alt firicel de apă ce izvorăşte de sub dealul Stânca Ghilia, apoi se îndreaptă spre dealul Ţiganului spre Nord, primeşte aici, pe dreapta, Pârâul Întors, curge prin Nord – Vestul Dorohoiului, desparte cătunul Pascari de cartierul Gării C.F.R. Dorohoi şi swe varsă în Râul Jijia, la Nord – Vest de Dorohoi, formând în ultima sa curgere conul de dejectie aşl Pârâului Buhai.
Pârâul Buhai este relativ mic, având o lungime de 17 km, are un curs permanent datorită unei bogate alimentari de suprafaţă şi subterane precum şi din precipitaţii. Alimentarea din surse subterane nu depăşeşte 14%, de aceea, cele maiscăzute debite se înregistrază toamna şi în prima parte a iernii, iar cele mai ridicate (lunile Martie – Aprilie), cu o valoare de 8 – 10 ori mai mare decât în alte luni.
Alimentarea din precipitaţii a acestui pârâu se face în proporţie de 86%.
Ploiele abundente de scurtă durată, îndeosebi cele torenţiale, determină creşteri bruşte de nivel, adesea cu efecte negative prin povocarea de inundaţii în special în satul Pădureni şi în lunca Liceului. Amintim indundaţiile din anul 2010 ce au adus pe teritoriul comunei nenumărate prejudicii.
3.2.4. Clima
Aşezarea în nord estul Podişului Sucevei, creează teritoriului prezentat condiţii cu totul specifice de climă: Carpaţii nu mai constitue un obstacol în calea curenţilor atmosferici de Nord – Est şi de Nord, ei opresc însă influenţele meridionale propagate dinspre Sud – Vest de unde nuanţa răcoroasă a climei, cu ierni prelungite şi cu mai rare deficite de precipitaţii.
Relieful cu altitudini relativ ridicate, creează totuşi condiţii locale de climă, favorizabile culturii grâului, cartofului, sfeclei de zahăr etc.
Situaţiile sinoptice ale circulaţiei generale atmosferice confirmă caracteristicile arătate. Caracterul temperat – continental al climei este susţinut de următoarele argumente:
· în anotimpul rece al anului apare tipul de climat rece şi uscat, cu ger intens noaptea, provocat de invazia aerului arctic, mişcarea maselor de aer, făcându-se pe direcţia Nord – Sud. Caracteristică este de asemenea şi situaţia când aerul arctic dinspre Nord - Est pătrunde în pâlnie iar aerul cald şi umed tropical alunecă pe deasupra celui rece, creind în Moldova de Nord o vreme, relativ rece şi umedă, cu căderi abundente de zăpadă.
· în perioada caldă apar două situaţii sinoptice mai caracteristice: cea când se propagă aerul răcoros cu precipitaţii şi intensificări de vânt dinspre Nord – Vest şi Nord cu ploi în averse, descărcări electrice şi uneori cu grindină, şi cea de vreme secetoasă cu cer senin, fără vânt, determinată de prezenţa unui anticiclon de înălţime în Estul Europei, când se propagă invazii de aer tropical.
Temperaturile scăzute de la sfârşitul toamnei, din timpul iernii şi de la începutul primăverii determină apariţia îngheţurilor, a brumelor care deşi nu au întotdeauna caracter excesiv distrugător constituie totuşi un impediment în agricultură.
Valoarea medie anualã a umezelii relative este de 74% fiind maximã în luna Decembrie 85% şi mai scãzutã vara – 65%. Maximul umezelii din luna Decembrie se datoreazã invaziei de aer mai umed. Minimile din lunile de varã (Mai – August) se explicã prin temperaturile ridicate ale aerului care determinã o încãlzire accentuatã a aerului.
Regimul precipitaţiilor este condiţionat de poziţia geograficã, dinamica atmosferică, temperatura aerului, formele de relief, altitudinea. Ploile de vară sunt bogate, repezi, deseori cu caracter de averse şi însoţite de descărcări electrice.
Vântul este un element climateric deosebit de important, fiind agentul climateric activ din atmosferă, care transportă mase de aer reci sau calde, umede sau uscate, modificând în acest fel, în timp şi spaţiu condiţiile climatice. Relieful înalt modifică simţitor, în primul rând direcţia şi în al doile rând intensitatea vânturilor.
3.2.5. Vegetaţia şi fauna
Din punct de vedere floristic, teritoriul comunei se încadrează în provincia Sud – Est Carpatică (după Al. Borza).
Vegetaţia este condiţionată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă acţiunea binefăcătoare sau nefastă a omului care contribuie la modificarea arealelor iniţiale de răspândire a diverselor formaţiuni vegetale.
În zonă predomină vegetaţia silvostepă, care cuprinde asociaţii vegetale cu caracteristice pădurilor de foioase în care predomină gorunul în alternanţă cu stejarul, teiul, carpenul etc. păşunile ocupă suprafeţe restrânse, compoziţia floristică fiind alcătuită din elemente sărace ca: floarea de piatră, trifoiul alb, ghizeii, pir, păpădie, pătlagină, coada şoarecilui, alior, lumânărica, coada calului, rogoz etc.
Fauna de silvostepă este reprezentată prin: rozătoare – şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp; carnivore: vulpea; păsări: graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, uliul porumbar; reptile: broasca râioasă, brosca de lac, şerpi; insecte: lăcuste, cosaşi, greieri ier în lunci şi pe iazuri ţânţarii.
Fauna de pădure este reprezentată prin: căprioare, mistreţul, vulpea, iepurele, păsări: mierla, gaiţa, unele specii de piţigoi, turturica, privighetoarea mică, ciocănitoarea, şarpele de pădure, şopârla; fauna de frunzar: gasteropode, păienjeni, insecte şi miriapode.
3.2.6. Solul
Solul este un component natural cu însuşiri de fertilitate, format prin acţiunea îndelungată a climei, veţuitoarelor care acţionează asupra rocilor de la suprafaţă, într-un anumit timp. Solurile actuale ale comunei sunt rezultatul unui complex de factori: roca, relieful , apa freatică, elementele climatice, vegetaţia la acre se sdaugă intervenţia omului, fiind reprezentată prin depozite de pietrişuri, depozite de argile şi marne, depozite de luturi grupate în: soluri podzolice argilo – iluviale, soluri brune de pădure, soluri turboase, soluri coluviale şi aluviale; soluri excesiv erodate: complexe de soluri.
3.2.7. Tradiţii şi obiceiuri specifice
Obiceiurile specifice Comunei Dersca sunt ilustrate prin tradiţiile culturale şi creaţiile populare din comună, atât prin faptele folclorice cât şi prin zestrea etnografică, mai concret prin cultura populară spirituală şi cea materială.
Folclorul literar este bine reprezentat în comună prin poezia lirică, basme şi poveşti, ghicitori, proverbe şi zicători, descântece.
Melodiile populare vădesc o incontestabilă varietate - doina, cântecul epic, cântecul propriu zis, strigăturile de la petreceri (hora, nunta, cumetria).
Repertoriul deosebit de bogat al unor cunoscuţi rapsozi şi cântăreţi populari păstrează viu atât vechiul repertoriu vocal cât şi pe cel instrumental (instrumentele specifice zonei fiind fluierul, vioara, cobza).
Jocurile populare formează un repertoriu deosebit de bogat şi variat, mişcările elegante, gama largă a ritmurilor, formele de prezentare, reflectând trăsăturile caracteristice ale temperamentului oamenilor din această comună.
Folclorul coregrafic se caracterizează prin prezenţa jocurilor de grup (jucate în cerc sau semicerc), a celor de perechi (care au provenienţa mai apropiată de zilele noastre). Ocaziile de joc sunt cele tradiţionale: hora duminicală, sărbătorile de peste an, petrecerile familiale. De regulă jocurile sunt însoţite de strigături.
Din manifestările folclorice colective, două atrag în mod deosebit atenţia: nunta şi Anul Nou. Nunta cu „Cântecul miresei şi al mirelui”, cu prezenţa horei şi cunoscuta oraţie, rămâne unul dintre cele mai nimerite prilejuri de producere a folclorului muzical şi coregrafic.
Sărbătoarea Anului Nou dă prilejul practicării a numeroase datini şi obiceiuri trecute de la o generaţie la alta, cum ar fi: jocurile cu căiuţi, capre, urşi.
Demne de menţionat sunt şi colindele, care reuşesc să echilibreze perfect mijloacele de expresie cu conţinutul poetic al textelor.
Costumul popular se caracterizează prin sobrietate cromatică, prin preferinţa pentru motivele florale şi geometrice, prin îmbogăţirea tiparelor tradiţionale şi introducerea unor culori vii.
În comună se organizează următoarele manifestări:
· Hramul Bisericii Sfântul Arhangheli Mihail şi Gavril la 8 Noiembrie;
· Atestarea documentară a comunei, la 25 August 1470;
· Piaţă agroalimentară în fiecare zi de Miercuri a săptămânii;
· Obiceiurile de iarnă – în perioada 24 – 31 Decembrie a fiecărui an;
· Spectacole şi evenimente şcolare,
· echipa de fotbal - Viitorul Dersca.
3.3. Analiza socio – economică a Comunei Dersca, judeţul Botoşani
3.3.1. Situaţia demografică (http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/)
În urma recensământului populaţiei şi al locuinţelor efectuat în anul 2011 la nivel naţional, situaţia Comunei Dersca se prezintă astfel :
· populaţia stabilă a comunei este de 3124 locuitori.
· structura populaţiei pe sexe la nivelul anului 2011:
- masculin = 1516 persoane
- feminin = 1608 persoane
· structura populaţiei pe etnii la nivelul anului 2011:
· română = 3000 persoane
· germani = 4 persoane
· informaţie nedisponibilă = 120 persoane
· structura populatiei după convingerile religioase la nivelul anului 2011:
Religia
- persoane –
Ortodoxă
2612
Penticostală
355
Adventistă de ziua a şaptea
5
Creştini după Evanghelie
28
Evanghelica lutherana
4
Romano-catolică
0
Atei
0
Mozaică
0
Informaţii nedisponibile
120
· structura populaţiei după vârstă la nivelul anului 2011:
Total
sub 5 ani
5 – 19 ani
20 – 60 ani
peste 60 ani
Masculin
1516
99
298
773
346
Feminin
1608
80
297
736
495
Ambele sexe
3124
179
595
1509
841
· structura populaţiei după studii:
Superior
Post-liceal şi de maistrii
Secundar
Primar
Fără şcoală absolvită
Total
din care:
Total
Superior
Inferior (gimnazial)
Total
din care:
Universitar de licenţă
Liceal
Profesionalşi de ucenici
Persoane analfabete
Ambele sexe
69
66
13
1975
333
257
1385
627
64
30
Masculin
33
31
3
1022
153
172
697
231
29
13
Feminin
36
35
10
953
180
85
688
396
35
17
3.3.2. Infrastructura rutieră
În mediile competitive ale economiei de piaţă, accesibilitatea devine condiţie esenţială
a dezvoltării economice eficiente, iar prezenţa unei infrastructuri moderne se transformă într-o garanţie a succesului oricărei politici sau strategii.
Este important de reţinut că de calitatea infrastructurii depinde în mod practic dezvoltarea naţională, regională, judeţeană şi nu în ultimul rând cea comunală.
Fiind condiţia necesară dar nu şi suficientă a creşterii economice, infrastructura de transport trebuie orientată în mod complet şi integral, către o dezvoltare adecvată nevoilor
economico-sociale ale zonei.
Efectele pe termen lung ale investiţiilor în infrastructură sunt bine cunoscute în ceea ce priveşte sporirea atractivităţii în scop investiţional în zonă.
În prezent, totalul lungimii drumurilor publice pe teritoriul Comunei Dersca este de 77 km, împărţite în sectoare de drumuri comunale, străzi (drumurile săteşti), drumuri vicinale (drumuri de exploatare) şi drumuri judeţene.
Lungimea drumurilor, pe categorii, tipuri de acoperământ
Categoria de drum
Tipuri de acoperământ
Lungimea
- km -
Drumuri comunale
Modernizate
3,4
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
0
Pietruite
7,3
De pământ
0
TOTAL
10,7
Străzi
(drumuri săteşti)
Modernizate
0
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
0
Pietruite
37,8
De pământ
0
TOTAL
37,8
Drumuri vicinale
(drumuri de exploatare)
Modernizate
0
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
0
Pietruite
4,8
De pământ
16,2
TOTAL
21
Drumuri judeţene
Modernizate
7,5
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
0
Pietruite
0
De pământ
0
TOTAL
7,5
Pe întreaga reţea rutieră se semnalează deficienţe şi probleme de întreţinere şi exploatare.
.
Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi nemodernizate, cu capacitate portantă redusă.
Circulaţia pietonală este, de asemenea, îngreunată de numărul insuficient de trotuare,
astfel că fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.
Pentru rezolvarea problemelor identificate vor fi propuse următoarele tipuri de soluţii:
· adoptarea unei structuri rutiere moderne (îmbrăcăminte asfaltică sau îmbrăcăminte din beton de ciment) care să poată prelua traficul actual şi cel de perspectivă;
· Se vor realiza trotuare la marginea părţii carosabile, delimitate prin borduri carosabile, structura trotuarului fiind aleasă conform normativelor în vigoare;
· Realizarea de căi de acces pentru persoane cu dizabilităţi;
· Realizarea de semnalizare rutieră modernă;
Prin accesarea de fonduri europene, guvernamentale se va avea în vedere îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier în Comuna Dersca.
3.3.3. Reţeaua de telecomunicaţii
În Comuna Dersca, telecomunicaţiile au înregistrat un grad ridicat de dezvoltare a telefoniei, mai ales datorită operatorilor de telefonie mobilă existenţi (Orange, Vodafone şi
Telecom).
Cu ajutorul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă se poate realiza şi conexiunea la Internet, majoritatea cetăţenilor având posibilitatea de conectare la Internet, însă accesul este limitat de costul abonamentelor şi resursele financiare destul de limitate.
La nivlelul comunei, toate instituţiile publice sunt conectate la serviciile de internet.
Referindu-ne la cetăţenii comunei, putem afirma că există în prezent un grad scăzut
de conectare la serviciile de internet, datorat lipsei abilităţilor de utilizare a computerelor sau a resurselor financiare precare.
3.3.4. Serviciile poştale
La nivelul comunei funcţionează o Agenţie poştală, arondată Oficiului de Poştă Rurală Mecanizată nr. 2 Dorohoi, care la rândul său este arondat Oficiului Judeţean de Poştă Botoşani, arondat de asemenea şi acesta Direcţiei Regionale de Poştă Iaşi.
Activitatea acestuia la nivelul anului 2013 este reprezentată astfel:
· scrisori simple – 5830;
· trimiteri recomandate – 623;
· colete poştale – 145.
3.3.5. Infrastructura de utilităţi publice
Consiliul local al comunei Dersca, în conformitate cu responsabilităţile legale ce îi revin, a elaborat în anul 2007 Strategia locală privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice.
Scopul Strategiei este crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă şi implemetarea unui sistem de gestionare a serviciilor de utilităţi publice, eficient din punct de vedere economic şi ecologic, care să răspundă nevoilor colectivităţii locale şi să fie conform cu prevederile directivelor europene .
Obiectivul general al Strategiei privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice este: îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale locuitorilor din comună, protejarea şi creşterea calităţii mediului, asigurarea unui climat de afaceri propice investiţiilor şi dezvoltării economice durabile prin modernizarea, dezvoltarea şi extinderea unor servicii comunitare de utilităţi publice, a infrastructurii tehnico-edilitare aferente la nivelul comunei.
Strategia vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România, între diferite zone ale ţării, între mediul urban şi rural, în ceea ce priveşte standardele de calitate şi cantitate privind serviciile comunitare de utilităţi publice şi de mediu, ca urmare a proceselor demodernizare, dezvoltare şi extindere a acestora.
Alimentarea cu apă
Sistemul de alimentare cu apă a Comunei Dersca a fost pus în funcţiune în anul 1996 cu bani alocaţi din bugetul comunei.
Lungimea totală a reţelei este de 5 km..
Precizăm că la data întocmirii prezentei strategii reţeaua de alimentare cu apă a comunei este nefuncţională,necesitând investiţii în ceea ce priveşte redimensionarea acestei,etc.
Reţeaua de iluminat public
Începând cu anul 2012 lucrările de întreţinere şi extindere a iluminatului public sunt efectuate de S.C. ELECTRO CIB S.R.L., societate autorizată A.N.R.E.
La nivelul comunei, reţeaua de iluminat public are a lungime de aproximativ 57 km.
Principalele măsuri întreprinse pentru creşterea eficienţei energetice a iluminatului public, fără a afecta securitatea traficului rutier nocturn, securitatea persoanelor şi bunurilor, estetica urbană, au constat în înlocuirea corpurilor de iluminat vechi, cu performanţe lumino-tehnice scăzute şi cu grad de protecţie inadecvat cu lămpi economice, cu performanţe şi grade de protecţie corespunzătoare.
Reabilitările/extinderile s-au realizat în timp, condiţionat de resursele bugetare alocate, dar rezultatele au fost optime.
Alte măsuri care au fost implementate la nivelul comunei: extinderea şi modernizarea iluminatului ornamental-festiv prin înlocuirea ghirlandelor şi ornamentelor luminoase, utilizate în perioadele sărbătorilor de iarnă, (şi suplimentarea acestora) cu ghirlande şi ornamente luminoase cu leduri.
Salubrizare
Începând cu anul 2009 acest serviciu a fost concesionat către S.C. DEEA CLINING S.R.L., care asigură colectarea deşeurilor municipale de la toţi cetăţenii comunei.
Colectarea acestor deşeuri se realizează din poartă în poartă, din două în două săptămâni.
Pentru acest serviciu, cetăţenii comunei plătesc suma 1,5 lei/persoană/lună, până la trei personae, tarif aprobat de Consiliul local.
La momentul întocmirii prezentei strategii,contractual de delegare a gestiunii cu S.C.DEEA CLEANING S.R.L.a expirat,Comuna fiind în negocieri avansate cu o altă societate în vederea preluării serviciului.
3.3.6. Urbanism şi amenajarea teritoriului
Amenajarea teritoriului şi urbanismul constituie ansambluri de activităţi complexe de interes general, ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, precum şi la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, naţional şi european.
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare proprie.
Pe de altă parte, urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, cât şi stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.
Astfel, principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt:
· îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor,
· asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
· crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;
· utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;
· extinderea controlată a zonelor construite;
· protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
· asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi rurale;
· protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
În ceea ce priveşte Planurile Urbanistice Generale al comunei, meţionăm că la data elaborării prezentei strategii acesta era în faza de avizare, urmând ca, Consiliul local să-l aprobe pintr-o hotărâre de consiliu.
Trebuie menţionat faptul că, atunci când Planul Urbanistic General îşi pierde valabilitatea, este interzisă emiterea de certificate de urbanism şi autorizaţii de construire/desfiinţare, conform prevederilor legale învigoare. De asemenea, nicio unitate administrativ - teritorială nu poate derula niciun program cu finanţare externă sau locală în absenţa actualizării planului urbanistic general.
Situaţia autorizaţiilor de construire/defiinţare în perioada 2008 – 2014:
3.3.7. Infrastructura şcolară
Prin H.C.L. nr. 6 din 14 Ianuarie 2012 Consiliul local al comunei Dersca a aprobat reţeaua şcolară pentru anul 2012 – 2013, menţinându-se aceeaşi structură şi denumire şi pentru anul şcolar 2014 – 2015 şi anume:
· Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică:
1. Şcoala gimnazială “Nicolae Iorga” Dersca
· Unitate de învăţământ fără personalitate juridică (arondate):
1. Grădiniţa cu program normal nr. 1 Dersca;
Prin Decizia Directorului nr. 64 din 15 Octombrie 2014 s-a constituit Consiliul de Administraţie al Şcoalii gimnaziale “Nicolae Iorga” Dersca pentru anul şcolar 2014 - 2015, în următoare componenţă:
1. Liliana FUSA – director – preşedinte;
2. Vasile AFUSOAIE – profesor – membru;
3. Ionel AGRIGORCIOAIE – profesor – membru;
4. Gheorghe ROMAN - reprezentant al Consiliului local – membru;
5. Oana – Alina MALEŞ – reprezentant părinţi;
6. Lăcrămioara HRIŢULEAC – reprezentant părinţi;
7. Liliana DUMBRAVĂ – reprezentant primar;
Atibuţiile Consiliului de Administraţie sunt:
a) adoptă proiectul de buget şi avizeazã execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;
b) aprobã planul de dezvoltare instituţionalã elaborat de directorul unitãţii de învăţământ;
c) aprobã curriculumul la decizia şcolii, la propunerea consiliului profesoral;
d) stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi;
e) literă abrogată;
f) aprobã planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic;
g) aprobă programe de dezvoltare profesionalã a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h) sancţioneazã abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
i) aprobã comisiile de concurs şi valideazã rezultatul concursurilor;
j) aprobã orarul unităţii de învăţământ;
k) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alãturi de director;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului educaţiei naţionale, respectiv ale Ministerului Educaţiei Naţionale
Situaţia dotărilor din instituţiile de învăţământ
Săli de clasă şi cabinete şcolare
16
Clădiri
4
Laboratoare şcolare
2
Sală de calculatoare
1
Cabinete
3
Sală de sport
1
C.D.I.
1
Tehnică de calcul
Număr
Conectate la internet
Utilizate în procesul didactic
Calculatoare
15
15
10
Leptopuri
2
2
2
Videoproiectoare
2
-
2
Imprimante
4
-
2
Populaţia şcolară:
La nivelul comunei funcţionează 15 grupe cu un număr de 297 elevi.
Personal didactic în total 19 cadre, din care:
Total personal didactic
din care ocupate cu personal care au gradul:
Def.
II
I
Doctor
Fără grad
Educatoari
3
-
-
3
-
-
Învăţători
6
1
-
5
-
-
Profesori
10
4
2
4
-
-
Personal nedidactic:
· 1 fochist;
· 3 îngrijitori
Biblioteca comunală are o suprafaţă de 102 m.p., compartimentată în 3 săli: o sală de lectură, o sală de carte şi o sală amenajată pentru biblionet unde funcţionează patru calculatoare conectate la internet.
Fondul de carte al bibliotecii este compus din 13.000 volume.
Administraţia publică locală doreşte să reabiliteze clădirea bibliotecii şi de asemenea să se mărească fondul de carte prin achiziţia de noi volume.
3.3.8. Cultură
În comună funcţionează un Căminul cultural „Nicolae Iorga”, construit din cărămidă în anul 1973, compus dintr-o sală de spectacol, sală de recepţie, sală de activităţi recreative şi un muzeu etnografic.
Acesta a fost dotat cu mobilier şi echipament software şi hardware printr-un proiect depus prin Asociaţia Grupul pentru Dezvoltare Locală - G.A.L. Codrii Herţei, finalizat în anul 2014, cu o valoarede 50.000 euro.
Ca obiective viitoare se doreşte:
· reabilitarea şi modernizarea acestuia;
· extinderea muzeului de etnografie şi folclor prin colectarea de obiecte şi material de la cetăţenii comunei;
· reactivarea grupului vocal ce a activat în cadrul Căminului cultural;
· păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă;
· realizarea unui parteneriat transfrontalier cu localitatea Tureatca din Ucraina;
· înfiinţarea unui club al pensionarilor;
· reabilitarea şi conservarea Monumentului istoric din centrul comunei, consacrat amintirii eroilor neamului din primul Război mondial;
· aniversarea zilei naţionale a României prin programe artistice şi actiuni culturale;
· înmânarea de diplome şi premii într-un cadru festiv tuturor cuplurilor ce au împlinit 50 ani de căsătorie.
3.3.9. Sănătate şi asistenţă socială
În ţara noastră, sistemul asigurărilor sociale de sănătate a fost introdus prin Legea nr. 145/1997, renunţându-se astfel la modelul de finanţare de către stat a sistemului sanitar şi adoptându-se sistemul sanitar bazat pe asigurări de sănătate. Scopul introducerii acestui sistem de asigurări sociale de sănătate este acela de a contribui la dezvoltarea activităţii medicale, vizând în special prevenţia şi menţinerea stării de sănătate a populaţiei, prin asigurarea accesului fiecărui cetăţean asigurat la servicii medicale calitative.
Potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr. 95/2006, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei, care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi, obiectivele acestui sistem fiind protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident şi asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu.
Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirugicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi cele prevăzute în Programul Naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuziei, servicii de planificare familială în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul cadru.
Asistenţa medicală la nivelul comunei este asigurată prin Cabinetul Medical Individual dr. SMOLENIC BRÂNUŞA - CORINA, asigurând:
· consultaţii preventive;
· consultaţii curative;
· consultanţii pentru situaţii de urgenţă;
· consultaţii în regim de gardă;
· asistenţă medicală şcolară;
· activităţi de suport.
Cabinetul este compus din 3 camere, un hol şi o baie şi are o suprafaţă de 92 m.p., fiind reabilitat în totalitate din fondurile proprii şi dotat cu ECOGRAF şi aparat EKG.
Se doreşte accesarea de programe privind achiziţionarea de mobilier, tehnică medicală şi modernizarea sistemului de încălzire termică.
În cadrul Aparatului de specialitate al primarului comunei Dersca este creat un Compartiment de asistenţă socială şi resurse umane aprobat conform H.C.L. nr. 62/2013.
Principiile care stau la baza furnizării serviciilor sociale de către acest compartiment sunt:
· respectarea drepturilor şi a demnităţii omului;
· asigurarea autodeterminării şi a intimităţii persoanelor beneficiare;
· asigurarea dreptului de a alege;
· abordarea individualizată şi centrarea pe persoane;
· participarea persoanelor beneficiare;
· cooperarea şi parteneriatul;
· recunoaşterea valorii fiecărei persoane;
· abordarea comprehensivă, globală şi integrată;
· orientarea pe rezultate;
· îmbunătăţirea continuă a calităţii;
· combaterea abuzului asupra persoanelor beneficiare.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, acest Compartiment desfăşoară activităţi în următoarele domenii:
1. în domeniul protecţiei copilului;
2. în domeniul protecţiei sociale a persoanelor majore cu handicap;
3. în vederea obţinerii prestaţiilor sociale (alocaţii de stat, alocaţii pentru susţinerea familiei, ajutor social, ajutor pentru încălzirea locuinţei, etc);
4. în domeniul acordării ajutoarelor de urgenţă.
Beneficiari de prestaţii sociale în anul 2013:
· alocaţii de stat: 31 dosare
· alocaţii pentru susţinerea familiei: 60 dosare
· ajutoare sociale: 5 dosare
· ajutore pentru încălzirea locuinţei: 65 dosare
3.3.10. Turism
Un potenţial turistic remarcabil se identifică în comună care dispune de biserici, monumente istorice, vegetaţie şi faună deosebită ce pot oferi cadrul de dezvoltare a turismului cultural, destinat în special turiştilor de la nivel naţional.
De menţionat faptul că pe raza comunei Dersca exsită o zonă naturală protejată de interes naţional – rezervaţie floristică “Turbărie Dersca”, conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, rezervaţie floristică cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit conservarea frumuseţilor naturale.
3.3.11. Economie
În Comuna Dersca există o populaţie ocupată preponderent în sectorul primar agricultură, sectoarele secundar şi terţiar fiind slab dezvoltate.
În evidenţele comunei sunt un număr de 45 operatori economici.
Domeniile de activitate a acestora sunt diverse, de la creşterea animalelor, culturi vegetale, exploatare forestieră, morărit la comerţ cu amănuntul, transport de mărfuri, morărit, construcţii, etc.
Agricultură
Pentru Comuna Dersca se impune o politică de dezvoltare rurală ce ar trebui să însoţească şi să completeze politicile de sprijin ale pieţei şi ale veniturilor aplicate în cadrul politicilor agricole comune şi să contribuie la realizarea obiectivelor politice de dezvoltare rurală.
Această politică trebuie să ia în considerare obiectivele generale privind coeziunea economică şi socială stabilite în Tratatul de Aderare şi să contribuie la realizarea acestora prin integrarea în celelalte mari politici privind competitivitatea şi dezvoltarea durabilă.
Aceste politici reformatoare profunde introduc schimbări majore cu consecinţe semnificative asupra economiei rurale, asupra metodelor de producţie agricolă, a metodelor de gestionare a terenurilor şi de ocupare a forţei de muncă; în sens mai larg, asupra condiţiilor socio-economice ale comunei.
Pentru a stabili în mod clar obiectivele specifice ale comunei, trebuie facută o analiză a situaţiei actuale a agriculturii, a posibilităţilor umane si materiale, identificarea măsurilor şi metodelor prin care aceste obiective pot fi puse în aplicare.
Trebuie identificate posibile sectoare care ar avea nevoie de sprijin şi studiate posibilităţile de abordare şi de finanţare.
Agricultura reprezintă la nivelul comunei principala activitate economică preponderent ca sursă de venituri atât din sectorul vegetal cât şi din sectorul creşterii animalelor.
An după an, creşte preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru modernizarea şi eficientizarea calităţii serviciilor în agricultură.
Suprafaţa agricolă şi nonagricolă a comunei Dersca este de 3857,74 ha.
Această suprafaţă este compusă din următoarele suprafeţe de teren:
· arabil: 2411 ha;
· păşuni şi fâneaţă: 615 ha;
· vii: 1 ha;
· livezi: 3 ha;
· păduri: 547 ha.
Suprafaţa intravilanului comunei este de 557 ha.
Suprafeţe agricole cultivate:
· grâu (ha)
· porumb (ha)
· sfeclă zahăr (ha)
· cartof (ha)
· floarea soarelui (ha)
· alte culturi (ha)
Situaţia animalelor:
· capete
Situatia utilajelor agricole:
· tractoare – bucăţi
· combine – bucăţi
· pluguri – bucăţi
· semănători – bucăţi
· alte utilaje – bucăţi
Comerţ
Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare. În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei care au capital privat.
Evoluţia viitoare a dezvoltării economice va influenţa şi comerţul din comună.
Vânat
Ca ramuri complementare ale economiei comunei, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes cinegetic.
3.3.12. Siguranţă şi ordine publică
Ordinea şi liniştea publică este asigurată în comună de trei lucrători din cadrul Postului de Poliţie Dersca.
Postul de Poliţie Dersca face parte din cadrul Secţiei nr. 5 – Poliţie Rurală Mihăileni, aflat în subordinea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani şi este instituţia specializată a statului, care exercită atributţi privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.
Activitatea Postului de Poliţie constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
CAPITOLUL IV
ANALIZA SWOT PE DOMENII DE DEZVOLTARE
În realizarea Strategiei de Dezvoltare Socio – Economică a comunei au fost antrenaţi membri ai comunităţii, reprezentanţi din toate domeniile active din comună, care au fost actori activi în fiecare dintre etapele derulării cercetării.
Administraţia publică locală a comunei a înţeles necesitatea elaborării în mod participativ – implicativ a Strategiei, astfel încât să se realizeze concretitudinea dezvoltării durabile la nivel local.
Astfel, încă din faza iniţială a cercetării s-a urmărit antrenarea unei echipe de specialişti din cadrul aparatului administrativ – Comisia de participare – activitatea comună urmând să conducă la sporirea capacităţilor tehnice ale acestui grup, precum şi ale fiecărui membru în parte.
Membrii acestei echipe au fost selectaţi din rândul profesioniştilor care funcţionează la nivelul diferitelor structuri ale administraţiei publice locale şi din rândul persoanelor de la nivelul comunităţii.
Raportat la numărul de 100 chestionare aplicate, în urma centralizării rezultatelor, a rezultat următoarele:
Nr.
crt.
Domeniul
Foarte dezvoltat
Dezvoltat
Puţin dezvoltat
Foarte slab dezvoltat sau deloc
1
Infrastructură
8
24
40
28
2
Mediu
12
32
32
24
3
Economie
8
20
48
24
4
Educaţie
8
60
24
12
5
Sănătate
8
40
28
20
6
Cultură
16
24
32
32
Nr.
crt.
Domeniul
Foarte dezvoltat
Dezvoltat
Puţin dezvoltat
Foarte slab dezvoltat sau deloc
7
Turism
12
20
24
44
8
Sport
16
28
24
28
9
Asistenţă socială
20
44
20
16
10
Societate civilă, Tineret
16
20
36
28
11
Capacitate administrativă şi tehnologia informatiei
16
40
20
34
12
Siguranţa cetăţeanului
12
40
32
16
Nr.
crt.
Domeniul
Foarte mari probleme
Mari probleme
Mici probleme
Nu prezintă o problema
1
Starea infrastructurii rutiere
72
24
4
0
2
Lipsa locurilor de munca
84
16
0
0
3
Echiparea tehnico edilitara
52
24
20
4
4
Criza economica/ saracia/ nivelul de trai
64
32
4
0
5
Serviciile publice de slaba calitate
28
76
12
4
6
Lipsa fondurilor si/ sau a investitiilor
84
12
4
0
7
Lipsa curateniei
32
24
44
0
8
Cainii comunitari
36
20
36
8
ANALIZA SWOT pe domenii
Analiza situaţiei economice, sociale şi instituţionale se realizează utilizând matricea SWOT. Pe baza profilului comunitar sau a resurselor pe care localitatea le deţine se realizează matricea SWOT. Este vorba de un diagnostic din care să poată fi extrase obiectivele viitoare.
Matricea expune într-o dispunere vizuală şi concentrează în formulări cât mai precise şi concise :
· punctele forte (S = strengths)
· punctele slabe (W = weaknesses)
· oportunităţile (O = opportunities)
· ameninţările (T = threats)
Punctele forte şi cele slabe ţin exclusiv de mediul intern al comunităţii, de resursele acesteia.
Oportunităţile şi ameninţările vin din mediul extern şi ţin de cadrul legal, de actorii externi ce pot avea o influenţă pozitivă sau, dimpotrivă, negativă asupra comunităţii.
Utilizarea unei astfel de metode permite identificarea:
· disparităţilor existente în dezvoltarea economică şi socială a localităţii şi a domeniilor de intervenţie;
· facilitează formarea unei imagini clare a percepţiei asupra necesităţilor de dezvoltare la nivel local.
Pentru o caracterizare cât mai completă a localităţii, analiza a luat în considerare cele mai importante trăsături ale domeniului social si economic, exprimate printr-un ansamblu de criterii de analiză.
Analiza acestor domenii permite identificarea stadiului de dezvoltare şi a resurselor necesare pentru asigurarea unei dezvoltări durabile.
Domeniile şi criteriile de analiză pentru acesta sunt următoarele:
Demografia:
· populaţia;
· densitatea populaţiei;
· structura populaţiei;
· factorii de creştere a populaţiei.
Educaţia:
· numărul instituţiilor educaţionale;
· gradul de cuprindere a populaţiei.
Piaţa forţei de muncă:
· populaţia ocupată pe sectoare şi ramuri;
· numărul mediu de salariaţi;
· structura şi rata şomajului;
· câştigul salarial.
Economia:
· potenţial industrial;
· potenţial agricol;
· sector privat;
· serviciile.
Infrastructura:
· transport rutier;
· alimentarea cu apă;
· alimentarea cu gaze naturale;
· reţelele de telecomunicaţii.
Mediul rural – dezvoltarea rurală:
· populaţia;
· forţa de muncă;
· infrastructura fizică şi socială.
Turismul:
· fondul turistic si cultural.
Mediul:
· calitatea aerului;
· calitatea apei;
· calitatea solului;
· păduri;
· spaţii verzi.
DOMENIUL SOCIO – DEMOGRAFIC ŞI ADMINISTRATIV
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Pondere majoră a populaţiei din grupa de vârstă adultă
Mortalitate infantilă scăzută
Creşterea ponderii forţei de muncă tinere
Forţă de muncă disponibilă şi relativ ieftină
Scăderea numerică a populaţiei
Proces de îmbătrânire demografică
Scăderea natalităţii, mortalitate generală ridicată şi spor natural negativ
Fenomenul de migraţie a populaţiei apte de muncă
Lipsa locurilor de muncă şi a posibilităţilor de angajare la nivel local
OPORTUNITATI
AMENINTARI
Crearea de noi locuri de muncă la nivel local
Dezvoltarea antrepenoriatuluii local
Forme de stimulare a angajărilor
Dezvoltarea societăţii civile
Continuarea declinului demografic
Intensificarea procesului de îmbătrânire a populaţiei
Adâncirea dezechilibrului pe piaţa muncii între cerere şi ofertă
Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu şi universităţi
Pierderea resurselor de muncă prin părăsirea comunei de către tineri şi specialişti
Reducerea fondurilor necesare dezvoltării capitalului de resurse umane
EDUCAŢIE, TURISM, CULTURĂ
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Ofertă educaţională cuprinzătoare la nivel preşcolar, primar şi gimnazial
Existenţa unei oferte instructiv – educative de nivel extraşcolar
Ofertă culturală
Număr ridicat de cadre didactice calificate
Poziţionarea într-o zonă privilegiată din punct de vedere al cadrului natural
Existenţa unui fond forestier
Existenţa pădurii
Posibilitatea dezvoltării unor forme diverse de turism
Existenţa unor manifestări culturale
Existenţa unor parteneriate şi schimburi culturale intercomunitare la nivel european
Existenţa unor aşezăminte culturale de nivel comunitar
Deschiderea autorităţilor locale pentru sprijinirea investitorilor
Rata crescută a abandonului şcolar de tip post - gimnazial
Nivel scăzut al ofertei educaţionale complexe
Insuficienţa structurii de învăţământ primare şi gimnaziale
Lipsa unităţilor şcolare de învăţământ post – gimnazial
Insuficienţa ofertei instructiv – educative de tip alternativ
Lipsa infrastructurii de tip turistic
Lipsa spaţiilor de agrement
Spirit antrepenorial scăzut
Lipsa resurselor financiare
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Creşterea calităţii actului educaţional prin informatizarea procesului de învăţământ
Programe complexe pentru dotarea, extinderea şi renovarea unităţilor de învăţământ
Valorificarea resurselor naturale
Posibilitatea creşterii încasărilor la bugetul local
Posibilitatea atragerii de investiţii pe baza Strategiei de Dezvoltare Locală
Extinderea şi permanentizarea schimburilor culturale intercomunitare de nivel european
Subestimarea problemelor sistemului educaţional
Diminuarea investiţiilor
Micşorarea subvenţiilor de la bugetul de stat
Diminuarea accesului la învăţămâmtul post – gimnazial pentru copiii din familiile sărace şi medii
Creşterea abandonului şcolar
Concurenţa altor zone turistice
Diminuarea gradului de implicare al autorităţilor
Intensificarea procesului de îmbătrânire a populaţiei
Adâncirea dezechilibrului pe piaţa muncii între cerere şi ofertă
Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu şi universităţi
Pierderea resurselor de muncă prin părăsirea comunei de către tineri şi specialişti
Reducerea fondurilor necesare dezvoltării capitalului de resurse umane
SERVICII SOCIO – MEDICALE
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Existenţa unui sistem local de asistenţă medicală primară
Existenţa unei reţele sanitare de specialitate în apropierea localităţii
Existenţa unui sistem de protecţie socială financiară
Existenţa unor instituţii de protecţie a persoanelor aflate în dificultate
Funcţionarea, la nivel local, a unei fundaţii recunoscute pentru activităţile în domeniul social
Slaba dotare a unităţilor sanitare locale
Lipsa cadrelor medicale
Nimăr mare de persoane care necesită îngrijire medicală
Lipsa unei ambulanţe
Lipsa unor instituţii locale de protecţie socială
Lipsa specialiştilor
Direcţionarea majoră a resurselor financiare către sistemul de pensii de stat
Lipsa resurselor financiare
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Programe de finanţare în domeniul social
Programe complexe pentru dotarea, extinderea şi renovarea unităţilor de învăţământ
Posibilitatea creşterii încasărilor la bugetul local
Posibilitatea atragerii de investiţii pe baza Strategiei de Dezvoltare Locală
Dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă
Migraţia specialiştilor în domeniu
Diminuarea investiţiilor
Micşorarea subvenţiilor de la bugetul de stat
Deteriorarea stării de sănătate a populaţiei
Scăderea nivelului de trai
Diminuarea gradului de implicare al autorităţilor
Intensificarea procesului de îmbătrânire a populaţiei
ECONOMIE
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Poziţionarea în apropierea a doua oraşe,
Acces facil spre cele mai importante pieţe, cu distanţe scurte de transport
Posibilităţi de deplasare pentru navetişti
Pondere majoră a populaţie active
Resurse naturale importante
Pondere ridicată a terenului arabil în total agricol
Fertilitate ridicată a solului
Sectorul privat deţine majoritatea terenului agricol
Potenţial agricol şi zootehnic
Dezvoltarea sectorului IMM şi a comerţului
Forţă de muncă ieftină şi disponibilă
Relief predominant de deal
Fenomenul de migraţie a populaţiei apte de muncă
Infrastructură de acces şi socială slab dezvoltată
Migraţia tinerilor datorită lipsei alternativelor ocupaţionale
Insuficienta folosire a tehnologiilor moderne de cultivare a pământului
Dotare deficitară cu maşini şi utilaje agricole
Acces greu la pieţele de desfacere
Lipsa specialiştilor
Putere financiară scăzută a populaţiei
Nivel scăzut al investiţiilor
Lipsa facilităţilor pentru sectorul privat
Slaba dezvoltare a serviciilor
Lipsa resurselor financiare
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Programe de finanţare/creditare adresate antrepenorilor
Dezvoltarea sectorului IMM şi de servicii
Transferul de tehnologie
Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a activităţii economice
Diversificarea producţiei agricole
Dezvoltarea agriculturii ecologice
Creşterea volumului produselor cu valoare adăugată ridicată
Dezvoltarea sistemelor de irigaţii
Facilităţi pentru asociaţiile agricole
Dezvoltarea micii industrii
Asigurarea unor pieţe de desfacere
Migraţia tinerilor şi a specialiştilor în domeniu
Diminuarea investiţiilor
Micşorarea subvenţiilor de la bugetul de stat
Decapitalizarea activităţilor economice existente
Lipsa culturii antrepenoriale
Subestimarea rolului IMM-urilor
Fragmentarea exploataţiilor agricole
INFRASTRUCTURĂ
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Existenţa accesului la reţele de drumuri naţionale
Existenta drumurilor comunale
Existenţa surselor de apă
Aşezare predominant liniară, propice realizării reţelei de canalizare
Grad ridicat de acoperire cu reţele de telecomunicaţii
Grad ridicat de asigurare cu spaţiu locativ
Preţ relativ scăzut al unităţilor de locuit
Preţ relativ scăzut al terenurilor
Existenţa terenurilor libere
Stare tehnică precară a drumurilor locale
Insuficienţa structurii rutiere şi de transport
Lipsa canalizării şi a infrastructurii necesare protecţiei mediului
Insuficientă acoperire cu reţele de alimentare cu apă
Vechimea şi gradul avansat de uzură a reţelelor de alimentare cu apă existente
Lipsa alimentării cu gaze naturale
Lipsa pieţei imobiliare
Lipsa accesului la credite şi ipoteci
Lipsa locuinţelor sociale
Existenţa teritoriilor inundabile
Lipsa pieţei de teren
Suprafaţă scăzută de teren intravilan
Lipsa facilităţilor pentru tineri
OPORTUNITĂŢI
AMENINTARI
Programe de finanţare în domeniul infrastructurii
Surse de finanţare judeţene şi guvernamentale
Modernizarea infrastructurii de transport
Implementarea politicilor de construcţie de locuinţe
Dezvoltarea pieţei proprietăţii imobiliare
Politici de sprijinire a tinerilor
Riscuri naturale, în special inundaţii
Susţinerea insuficientă din partea autorităţilor locale
Lipsa finanţării măsurilor împotriva inundaţiilor
Lipsa finanţării pentru creşterea procentului fondului locativ
Creşterea preturilor la apă şi energie electrică
ANALIZA SWOT la nivel general
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
OPORTUNITĂŢI
PERICOLE
Resurse umane
· Forţă de muncă ieftină
· Forţă de muncă înalt calificată în construcţii şi agricultura
· Costuri de calificare reduse în domeniul meşteşugurilor
· Număr mare de tineri cu liceul terminat şi cu studii superioare
· Existenţa programelor la nuvel de judet cu scop de informare şi de asigurare a condiţiilor pentru instruire şi formare
Fenomene demografice negative:
· emigrarea forţei de muncă cu înaltă calificare
· îmbătrânire accentuată
· scăderea natalităţii
· subutilizarea forţei de muncă calificată superior
· lipsa programelor de acompaniere socialã pentru şomerii
· lipsa centre de orientare profesională
Legislaţie:
· Înfiinţarea Agenţiei naţionale de ocupare şi formare profesională;
· Creşterea nivelului de calificare prin participarea în programe regionale, naţionale şi internaţionale;
· Modificarea mentalităţii persoanelor disponibilizate, în sensul unei atitudini active pe piaţa muncii, de căutare a unui loc de muncă şi de reconversie profesională
· Pe termen mediu şi lung vom asista la scăderea nivelului de calificare profesională a tinerilor;
· Menţinerea tendinţelor migraţioniste către centrele urbane, accentuarea proceselor de îmbătrânire în rural;
· Ineficienţa/lipsa programelor de calificare/recalificareprofesională destinate persoanelordin comună
· Declin demografic
Infrastructura fizică
· Acoperirea teritorială bună a reţelei de distribuţie cu energie electrică
· Există centrală digitală de telefonie
· Există sistem de TV-digitală.
· Existenţa mijloace transport rutaSendriceni – Dorohoi şi retur
· Există o acoperire relativ bună cu telefonie mobilă
· Viteza si capacitate redusa de transport a reţelei existente de comunicaţie
· Inexistenţa accesului direct la calea ferată
· Procentul foarte mare a părţii proprii la finanţări extrabugetare elimină posibilitatea apelării acestora.
· Apariţia fondurilor europene;
· Îmbunătăţirea strategiilor agenţilor de dezvoltare locală în vederea obţinerii surselor de finanţare pentru modernizarea infrastructurii
· Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel naţional
· Legislaţie
· Grad scăzut de dotare a localităţilor cu reţele tehnico-edilitare
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
OPORTUNITĂŢI
PERICOLE
Mediu
· Calitatea factorilor de mediu bună
· Cadrul natural relativ variat
· Inexistenţa în imediata apropiere a unor surse de poluare de origine industrială
· Conştientizarea acestor categorii de probleme de către factorii de răspundere locali
· Inexistenţa unei reţele de canalizare şi de , tratare si epurare a apei reziduale
· Lipsa tehnologiilor de colectare prin sortare şi de reciclare a deşeurilor
· Gospodărirea eficientă a cadrului natural (sol, subsol) a
