+ All Categories
Home > Documents > Comuna Valea Doftanei

Comuna Valea Doftanei

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: maryusgmc
View: 129 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Prezentarea turismului in localitatea valea doftanei
24
CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………..……………………...2 CAPITOLUL 1: Descriere………………………………………………………….......3 1.1 Suprafata…………………………………………………………………....3 1.2 Cai de acces…………………………………………………………….......3 CAPITOLUL 2 : Resurse..……………………………………………………………..4 2.1 Resurse naturale…………………………………….....................................4 2.2 Resurse antropice…………………………………………………………...6 CAPITOLUL 3 : Baza tehnico- materiala……………………………………………...8 3.1 Cazare…………………………………………………………....................8 3.2 Alimentatie……………………………………................................... .........9 3.3 Agrement…………………………………………………………………...9 CAPITOLUL 4 : Stadiul actual al valorificarii………………………………………..13 CAPITOLUL 5 : Propuneri pentru valorificarea zonei………………………………..14 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………...16 1
Transcript
Page 1: Comuna Valea Doftanei

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………..……………………...2

CAPITOLUL 1: Descriere………………………………………………………….......3

1.1 Suprafata…………………………………………………………………....3

1.2 Cai de acces…………………………………………………………….......3

CAPITOLUL 2 : Resurse..……………………………………………………………..4

2.1 Resurse naturale…………………………………….....................................4

2.2 Resurse antropice…………………………………………………………...6

CAPITOLUL 3 : Baza tehnico- materiala……………………………………………...8

3.1 Cazare…………………………………………………………....................8

3.2 Alimentatie……………………………………............................................9

3.3 Agrement…………………………………………………………………...9

CAPITOLUL 4 : Stadiul actual al valorificarii………………………………………..13

CAPITOLUL 5 : Propuneri pentru valorificarea zonei………………………………..14

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………...16

1

Page 2: Comuna Valea Doftanei

Valea Doftanei

Introducere

Proiectul nostru prezintă comuna Valea Doftanei, situată în județul Prahova, din regiunea Muntenia. Cadrul natural este unul desprins din basm, atât datorită vegetației și faunei, cât și a celor trei râuri prezente: Câmpinița, Doftana și Prahova, care au modelat regiunea. Situat în această regiune este și orașul Câmpina, cunoscut în special deoarece aici există o Școală de agenți de poliție, și mai puțin prin prisma Castelului Iuliei Hașdeu sau a Casei Memoriale a celebrului pictor Nicolae Grigorescu. Plecând din oraș vom parcurge drumul îngust și șerpuit asemeni unui labirint și vom ajunge la un alt obiectiv important ce merită vizitat: barajul Paltinu. De la Câmpina până la baraj se întâlnește un peisaj încântător. Multă verdeaţă, grădini cu pomi fructiferi, imagini desprinse din basme. Conform informațiilor, lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Barajul este unul dintre importantele obiective turistice din zonă, iar peisajului ce-l înconjoară contribuie în plus la atragerea turiştilor. În apropierea barajului se află Cheile Doftanei care oferă o privelişte deosebită, dar și o sursă de relaxare. Săpate de râul Doftana, cheile sunt conglomerate dure şi oferă un spectacol deosebit fiind un fenomen carstic încântător. Pereţii verticali formează un tunel prin care trece drumul comunal. Pe malurile râului Doftana, deloc adânc, se  poate aşeza cortul, se face plajă sau te poţi opri la un grătar. Drumul până la baraj este simplu, se merge pe lângă râu. În zonă sunt multe poieniţe unde poţi sta la un grătar sau unde turiștii se pot relaxa în multe alte moduri. Există şi loc special de parcare, măsuțe pentru a le fi mai ușor turiștilor, dar și containere special amenajate pentru resturile rămase de la picnic. După vizitarea numeroaselor obiective turistice, drumul se continuă, iar turiștii se pot caza în căsuțele foarte primitoare ale țăranilor din comuna Valea Doftanei, comună alcătuită din satele Trăisteni și Teșila. Comuna se învecinează cu orașul Săcele din județul Brașov la nord, cu Azuga, Sinaia și Secăria la vest, Brebu și Șotrile la sud, și cu Ștefești, Bertea, Izvoarele și Măneciu la est. Comuna ocupă zona cursului superior al râului Doftana, de la care își trage și denumirea. Principala rută de transport și de acces în comună este șoseaua județeană DJ102I, care o leagă spre sud de comuna Șotrile și de municipiul Câmpina, unde se termină în DN1. La nord de Trăisteni, această șosea se continuă cu un drum forestier, dar un proiect al Consiliului Județean Prahova vizează continuarea acestui drum până la Săcele (județul Brașov), de cealaltă parte a Carpaților Orientali. Din DJ102I, la Teșila, se ramifică DJ101S care duce spre Secăria și Comarnic (unde se termină în DN1), și DJ101T, un drum nemodernizat, care duce, prin păduri, către Bertea.

Ceea ce este important, este faptul că ospitalitatea oamenilor din regiune se păstrează la fel de vie ca și în trecut, iar aceștia își răsfață oaspeții cu preparatele proaspăt obținute de la animale: lapte, brânză, dar și un produs nou, specific acestei regiuni, puțin cunoscut: cașcaveaua.

2

Page 3: Comuna Valea Doftanei

Capitolul 1: Descriere

1.1 Suprafața

Comuna Valea Doftanei se întinde pe o suprafață de 28637 ha reprezentând 6% din suprafața totală a județului Prahova, din care 1742 ha este intravilan. Comuna Valea Doftanei se află la 12 km față de Barajul de acumulare Paltinu de la care este alimentat cu apă tot orașul Câmpina. Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valențe turistice și lipsit de surse de poluare și degradare a mediului. Aceasta se situează în partea nordică a județului Prahova, între văile Prahova și Teleajen. Relieful muntos al acestei localități este mai accentuat către nord, unde este limitrofa cu județul Brașov. Acolo, spre obarsia Doftanei se înalță masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mică. Câmpina lui Grigorescu și Hașdeu se află la răscruce de drumuri. Din ea pleacă în direcția nord o șosea ce șerpuiește pe valea apei Doftana.

După ce lași în urmă colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega și cheile Brebului, valea se îngustează, căpătând frumuseți montane desăvârșite. Înainte de intrarea în localitatea Valea Doftanei, apele râului au fost zăgăzuite prin construcția barajului de la Paltinu, formând un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu " o mică mare montană" - zonă turistică de mare atracție.

Cele peste 2.800 de gospodării ale localității ( cca. 7.000 locuitori) sunt înșirate ca o salbă pe terasele în trepte de o parte și de alta a râului și afluenților săi, pe direcția de curgere nord-sud. Este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVI-lea în timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 -1545 ) cu satele Teșila și Trăisteni. Cu siguranță, vechimea acestor colectivități umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existența unor urme de viață materială și spirituală ce pot fi încadrate în societatea medievală timpurie. Istoria confirmă că în secolele XVII- XVIII, romanii din Țara Bârsei și din zona Sibiului, nemaiputând suportă persecuțiile autorităților austro-ungare au luat drumul bejeniei, trecând la sud de Carpați în Țara Românească, prin pasul Predeluș, stabilindu-se pe Valea Doftanei.

Factorii de mediu au fost hotărâtori în constituirea primelor așezări umane în acest spațiu. La adăpostul pădurilor și în apropierea apelor, oamenii și-au înălțat locuințe grupate în cătune. Se ocupau cu păstoritul și munca la pădure, activități ce s-au transmis urmașilor. Comuna Valea Doftanei este formată din două sate: Teșila si Trăisteni cu o suprafață de cca 28637 ha.

1.2 Căi de acces :- Cu autocarul sau cu autoturismul pe DN1 (E15) - București – Câmpina 92 km- Brașov - Câmpina 83 km- Cu trenul pe magistrala feroviară București – Brașov, la stația Câmpina.- Din Câmpina, pe DJ 102, 15 kilometri până la Valea Doftanei. Există cursa locală din autogara Câmpina.

3

Page 4: Comuna Valea Doftanei

Trasee montane:- Pasul Predeluș - 1.295 m altitudine la 15 km nord de Trăisteni. Este locul de unde izvorăște râul Doftana. De aici se poate urca până la punctul de maximă altitudine a munților Baiului, Vf. Neamțu 1.923 m, sau se poate trece spre Brașov.- Traseu de patru-cinci ore - pe culmea munților Baiului, prin Valea Floreiului și Vf. Gagu Mare, 1.660 m.- Traseu de șase-opt ore - pe culmea Petru, Orjogoaia, Vf. Cazacu, 1753 m, spre Azuga.

Capitolul 2: Resurse

2.1 Resurse naturale

Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valențe  turistice și lipsit de surse de poluare și degradare a mediului.

Ea se află situată în partea nordică a județului Prahova, între văile Prahova și Teleajen. Relieful muntos al acestei localități este mai accentuat către nord.

Râul Doftana traversează localitatea în lung. Izvorând din munții Gârbovei, el parcurge o distanță de cca. 50 km până la confluența cu râul Prahova, spre sud de Câmpina. Pe acest traseu, Doftana își sapă albia în munții Baiului și Badilei.

Este de la sine înțeles că bazinul hidrografic al Doftanei prezintă o mare importanță pentru  locuitorii comunei, iar în plus, constituie și principala sursă de alimentare cu apă a județului Prahova. Cu întreaga sa rețea de afluenți, râul Doftana beneficiază de o apă socotită de primă calitate; puritatea ei este unanim apreciată de turiștii ce se abat prinValea Doftanei. De aici decurg interesante posibilități de înscriere a Văii Doftanei între traseele turistice.

FLORA

Teritoriul comunei Valea Doftanei este foarte bogat în ierburi și păduri.Vegetația îmbracă întreaga suprafață, dându-i un aspect variat.

Din perioada înfloritului până în toiul verii, pe pajiști, prin grădini se leagănă în adierea vântului, o mare de flori multicolore, emanând un parfum discret. Fluturi și alte mici insecte zburătoare completează acest decor sezonier nuanțat.

Valoarea terapeutică a unor plante este unanim recunoscută și apreciată.

4

Page 5: Comuna Valea Doftanei

Locuitorii din Valea Doftanei cunosc în genere, proprietăți curative ale multora din  numeroasele plante medicinale, pe plan local, utilizându-se denumirea populară pentru identificare. Astfel de plante sunt: afinul, cătina, chimenul(secarica), cicoarea, cireșul, vișinul (codițele fructelor), ciuboțica cucului, coada mânzului, coada șoricelului, fasolea(tecile uscate), fragul, frasinul(frunza), măceșul(fructele lui), mesteacănul, murul, mușețelul, nucul, pătlagina,pelinul, pinul(mugurii), plopul, porumbul(mătasea acestuia), salcia(coaja), salcâmul(florile), socu (florile), trandafirul(petalele), trei frați pătați(panseluța de câmp), urzica și zmeurul.

Asemenea plante vindecătoare sunt folosite sub formă de ceai și constituie "un izvor de apă vie" împotriva maladiilor. Versanții comunei fiind acoperiți cu păduri pe mari întinderi,  silvicultura se află aici la ordinea zilei. În jurul localității, principala esență  lemnoasă este fagul.

Pădurea de făget se întâlnește până la 1000 m altitudine, iar pe muntele Orjogoaia și în amestec cu bradul până la 1200 m. Alte esențe întâlnite sunt: molidul, pinul, carpenul, mesteacănul.

Pădurile de fag, brad și alte esențe ajută foarte mult la echilibrarea regimului ploilor. Acestea ajută la dezvoltarea și maturizarea semănăturilor, ierburilor de pe pășuni și  asigurarea nutrețului pentru iarnă.

Pădurea contribuie de asemenea, la temeinica fixare a solului, împiedicându-se astfel, degradarea terenurilor, prin ferestruirea lor de către șuvoaie repezi, vânt și altele.

FAUNAAici trăiesc viețuitoarele întâlnite de regulă în Carpați, exemplare apreciate în expoziții 

internaționale de specialitate.În pădurea de munte își duc traiul cerbi și căprioare, adevărate podoabe ale plaiurilor

doftane. Dominând pădurile prin mărimea și puterea sa, trăiește aici ursul brun care se hrănește cu fructe, miere, dar este și carnivor, producând pagube în rândul vitelor mari și mici de pe pășunile comunei. În desișurile pădurilor, la depărtare de așezările umane trăiesc lupul, mistrețul, jderul, vulpea, veverița, castorul și vidra.

Păsările sălbatice ce trăiesc pe teritoriul comunei sunt de o mare varietate. Ciocănitoarea este des întâlnită "în acțiune" de-a lungul tulpinilor arborilor.

Dintre cântătoarele appreciate, aici trăiește ciocârlia.Cocoșul de munte preferă pădurile de molid din zonă.

5

Page 6: Comuna Valea Doftanei

Dintre reptile sunt de menționat vipera și șopârla de munte și broasca brună de munte.Din categoria păsărilor răpitoare  este de menționat bufnița. În golurile alpine se întâlnește vulturul, mierla de piatră, cinteza.Prepelița, vrabia, pițigoiul,  populează de asemenea livezile și pădurile comunei.

Semnalăm și prezența peștilor specifici apelor de munte, în bazinul Doftanei găsindu-se păstrăvul alături de speciile de pești ce se adaptează atat apelor de munte, cât și lacului artificial de la Paltinu.

2.2 Resurse antropiceSCURT   ISTORIC   AL   LOCALITĂȚII

Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc, cu multe valențe turistice și lipsit de surse de poluare și degradare a mediului. Câmpina lui Grigorescu și Hașdeu se află la răscruce de drumuri. Din ea pleacă în direcția nord, o șosea ce șerpuiește pe valea apei Doftana. După ce lași în urmă colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega și cheile Brebului, valea se îngustează, capătând frumuseți montane desăvârșite.

Comuna Valea Doftanei este situată în nordul județului Prahova, în zona Carpaților de Curbură, pe cursul mijlociu al râului cu același nume.

Cele peste 2.800 de gospodării ale localității sunt înșirate pe terasele în trepte, de o parte și de alta a râului și afluenților săi, pe direcția de curgere nord-sud.

Istoria confirmă că în secolele XVII- XVIII, românii din Țara Bârsei și din zona Sibiului, nemaiputând suporta persecuțiile autorităților austroungare au luat drumul bejeniei, trecând la sud de Carpați în Țara Romanească, prin pasul Predeluș, stabilindu-se pe Valea Doftanei în satele Teșila și Trăisteni.

Factorii de mediu au fost hotărâtori în constituirea primelor așezări umane în acest spațiu.La adăpostul pădurilor și în apropierea apelor, oamenii și-au înalțat locuințe grupate în cătune. Se ocupau cu păstoritul și munca la pădure, activități ce s-au transmis urmașilor.

PORTUL   POPULAR

Portul popular, care a corespuns o îndelungată vreme cerințelor uzuale, a fost folosit  uneori și drept uniformă pentru elevii școlilor rurale.

Portul ce era cunoscut în Valea Doftanei cuprinde elemente esențiale ale costumului  nostru național, caracteristic în unitatea lui, cu toate particularitățile firești de ordin local. Pe cap, bărbatul poartă căciulă (țuguiată, sau"retezată"), sau pălărie, în funcție de anotimp. Bustul

6

Page 7: Comuna Valea Doftanei

era îmbrăcat cu o cămașă albă, închisă la gât și uneori împodobită cu broderii la guler și manșete, dar mai ales poalele cutate ce se purtau pe din afara. Pe cămașă, în vreme răcoroasă se îmbraca o vestă: când era țesută de lână, se numea lăibărică, iar cojocului fără mâneci și încheiat pe o latură i se punea un pieptar. Peste acesta se purta un fel de sacou gros, numit zăbun.

Iarna, drept palton se îmbraca o haină lungă și groasă, închisă la culoare. De regulă,  sătenii nu posedau întreaga gamă a obiectelor de îmbrăcăminte menționate, ci numai strictul necesar. Opincile purtate în picioare se lucrau din piele.

Portul popular al femeilor este și el plin de originalitate ca model, croială. Se avea în  vedere: utilitatea lui, dar totodata și aspectul estetic.

Pe când fetele nemăritate obișnuiau să umble vara cu capul descoperit, sau legate numai  cu basma ("cârpă"), cele căsătorite își impuneau restricții. Ele purtau iia cu mâneci lungi, ale cărei manșete și ciupagele de la umeri sunt împodobite cu "râuri" cusuți în matase neagră ( pentru cele vârstnice), sau roșie (la cele tinere). Ele se încing cu un brâu roșu din lână. Iarna, femeile îmbrăcau un cojoc, împodobit la mâneci, pe piept și la gât. În picioare, femeile purtau ciorapi și opinci.

CĂMINE CULTURALE ȘI MUZEE

Zona Valea Doftanei a prezentat de timpuriu un anume interes etnografic și popular artistic. Muzeele de aici tezaurizează valori inestimabile ale spiritualității oamenilor din zonă.

Astfel, Muzeul de Etnografie și Folclor, deschis în cadrul Căminului Cultural Trăisteni, înfățișează aspecte ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Doftanei, păstrând obiecte de mărturie a meșteșugurilor și tradițiilor populare din zonă: vase de pământ, ștergare brodate, ornamente gravate în lemn, traforate, lucrate în relief, fote, ii cu broderii alese, elemente autentice ale portului popular românesc.

Muzeul de Arte Plastice deschis în cadrul Căminului Cultural Teșila unește peste 300de opere de artă, multe dintre ele ale unor artiști consacrați, rodul celor XVIII ediții ale Taberei Internaționale de creație Plastică Valea Neagră, tabară recunoscută prin participarea artiștilor atât din țară cât și din străinătate.

ȘCOLI   ȘI   LICEE În localitate se află: 1 liceu - Liceul Agromontan "Matei Basarab", 2 școli generale și 4 

grădinițe. Acestea sunt dotate cu săli de clasă spațioase, cu mobilier nou, ateliere dotate cu  aparatură specializată și laboratoare didactice moderne pentru a asigura elevilor condiții optime de însușire a științei și tehnicii avansate. Aici, activitatea didactică cunoaște o îndrumare

7

Page 8: Comuna Valea Doftanei

pricepută din partea unui colectiv de cadre profesorale specializate, care asigură o bună desfășurare a activității școlare și o temeinică aprofundare a cunoștințelor, acestea reflectându-se în rezultatele bune pe care le obțin elevii doftăneni la concursuri pe meserii, competiții sportive și olimpiade.BIBLIOTECI

În cadrul activității culturale din Valea Doftanei, funcționează două biblioteci publice, cu peste 12000 volume în total.

SPORT   ȘI   AGREMENT Împrejurimile oferă turiștilor multiple posibilități de vizitare și petrecere a timpului 

liber printr-un cadru natural și peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere și drumeții.

Astfel, aici se pot face drumeții cu rucsacul în spate pe trasee marcate, ușoare ca grad  de dificultate, prin : Pasul Predeluș 1295 m altitudine. Traseu de echitație pâna în Posada.

În zona, o mare satisfacție o dau plimbările făcute cu bicicleta de teren pe traseul pentru biciclete pe ruta Valea Doftanei- Cornu- Câmpina, traseu cu grad de dificultate mare.

Capitolul 3: Baza tehnico – materială3.1 Cazare

În Valea Doftanei găsim diferite locuri de cazare cum ar fi: pensiuni (Perla Munților, Perla Doftanei, Cerbul, Popa’s, Casa Emanuel, Zenit, Vila

Verde, etc ) vile (Alexia, Briza etc ) case de vacanță (Casa de vacanță Stifler )● gospodăriile localnicilor

8

Page 9: Comuna Valea Doftanei

Aceste unități oferă un cadru adecvat de relaxare și odihnă, departe de zgomotul citadin și stresul cotidian. De asemenea, gospodăriile localnicilor le vor aminti turiștilor de copilăria petrecută la țară, iar aceștia vor putea degusta preparate tradiționale, proaspăt obținute, precum laptele cald de vacă, cașcaveaua, cașul sau diferite sortimente de brânză.

3.2 AlimentațieEste bine cunoscut faptul că zonele montane  din

România sunt producatoare de brânzeturi, însa în Prahova se produce o cașcavea care este atât de bună și de specială.

Această îndeletnicire în privința producerii cașcavelei este moștenită din strămoși. Ea are o rețetă despre care s-a demonstrat că nu se mai folosește într-o altă zonă a României. Produsul a fost înregistrat la OSIM cu atestatul 82374/2006 de către Primăria Valea Doftanei.

Potrivit acestuia, majoritatea gospodăriilor din localitate au animale — oi și vaci, al căror lapte este folosit pentru prepararea acestui produs, a cărui rețetă este păstrată ''cu sfințenie'' și transmisă din generație în generație.

Cașcaveaua de Valea Doftanei nu are o rețetă secretă, însă deosebirea dintre ea și alte produse de acest gen de pe piață este dată de faptul că materia primă este 100% naturală, produsă în gospodăriile localnicilor, dar și de priceperea gospodinelor care știu, ''fără prea multe vorbe, la ochi'', cât trebuie lăsată ca să prindă gustul tradițional.

Totul este făcut manual, 100% natural, fără adaosuri chimicale. Chiar și hrana animalelor care produc laptele, adică materia primă pentru cașcavea, este ''bio'', ea fiind constituită din nutrețuri naturale din zonă.

Începând cu anul 2002, în comuna Valea Doftanei se organizează și un festival dedicat acestui produs specific zonei. De altfel, chiar așa se numește manifestarea ajunsă la cea de-a XIII-a ediție — ''Festivalul Cașcavelei''.

3.3 Agrement

Lacul Paltinu este un lac de acumulare pentru apa potabilă, întins pe o lugime de 3 km, oferind o priveliște încântătoare. Ambele maluri oferă condiții prielnice pentru așezarea unor campinguri pitorești și case de vacanță. Este așezat într-o zonă montană pitorească, în bazinul Doftana, iar în apropriere se găsește râul Doftana, la confluența cu Pârâul Păltinoasa și Secaria. Situat la o altitudine de 650 m, lacul Păltinoasa ocupă o suprafață de 215 ha.

9

Page 10: Comuna Valea Doftanei

Barajul Paltinu servește în principal pentru alimentarea cu apă potabilă și industială a municipiilor Câmpina și Ploiești. În subsidiar, barajul asigură și apă pentru irigarea a 9.000 ha în lunca râului Prahova în zona Băicoi-Ploiești și pentru salubrizarea râului Dâmbul din Ploiești.

Cheile DoftaneiCheile Doftanei sunt situate în apropierea Lacului Păltinoasa și oferă o priveliște deosebită, asemănătoare cu cea de la Cheile Bicazului. Zonă sub montană, situată la distanța de 20 km de Câmpina, ce se desfășoară de-a lungul Văii râului Doftana, unul din afluenții râului Prahova. Situate în apropierea Lacului Păltinoasa, oferă o priveliște deosebită, asemănătoare cu cea de la Cheile Bicazului.

În apropiere de Lacul Paltinul, Râul Doftana a dat naștere unor superbe chei de o lungime de aproximativ 300 metri: Cheile Doftanei. Acestea reprezintă un adevărat fenomen carstic, având forma unui adevărat tunel, cu pereți aproape verticali și dând naștere unor peisaje spectaculoase.

Vârful SecarieiPeisajul își desfășoară priveliștea la aproximativ 6km de Teșila urmând traseul marcat

spre vest. Aventurier sau nu, odată ce ai ajuns aici, trebuie să te bucuri de frumusețea naturală.

Ruinele Bisericii VechiÎn Valea Doftanei pot fi vizitate și ruinele Bisericii Vechi din Trăisteni, precum și

Biserica Sfinții Voievozi, construită între anii 1926-1942, cu hramul în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și renumită pentru arhitectura deosebită după care a fost ridicată. În pronaosul bisericii se află și un tablou pictat al unuia dintre marii suverani ai României, Regele Mihai I. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Tesila este un alt lăcaș de cult ridicat în această superbă vale între anii 1871 – 1875.

Ruinele Bisericii vechi din satul Trăisteni se află pe traseul spre Brașov.

Rezervația GlodeasaGlodeasa este o pădure seculară virgină de fag și brad, situată în comuna prahoveană Valea Doftanei, la o altitudine de 650 – 890 m. Pădurea păstrează mărturii ale evoluției învelișului forestier al munților noștri, fiind ferită de exploatarea forestieră. Pe o suprafață de 534,9 ha, se întind arbori cu vârste curpinse între 200 – 300 de ani și înălțimi de 40 – 45 m.Pădurea Glodeasa este

printre puținele păduri rămase virgine la noi în țară, prezentând o remarcabilă diversitate peisagistică: păduri,

10

Page 11: Comuna Valea Doftanei

stânci, pajiști, roci la zi, ape dulci, chei. Peisajul este împodobit cu specii de plante rare, ocrotite prin lege.

Rezervația Glodeasa reprezintă un obiectiv turistic deosebit, prin naturalețea perfectă a peisajului, aerul curat garantat și drumețiile de munte ce pot fi realizate de aici.

Rezervația Glodeasa este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere. Tipuri de habitate: Pădure de fag de tip Luzulo - Fagetum, tufărișuri alpine și boreale, pajiști alpine și subalpine, vegetație pe stânci calcaroase, iazuri și lacuri.

Tabăra de Creație PlasticăMuzeul de Arte Plastice din Teșila prezintă un mare interes etnografic și popular – artistic prin cele peste 300 de opere de artă, rezultate ale numeroaselor ediții ale Taberei Internaționale de Creație Plastică Valea Neagră, recunoscută atât pe plan național, cât și internațional.

Tabăra internațională de creație plastică Valea Neagră, este deschisă tuturor artiștilor profesioniști din domeniul sculpturii, graficii, picturii.

Tabăra se desfășoară vara, la începutul lunii august, iar numărul mediu de participanți este de 15 artiști plastici.

Gospodăriile tradiționale țărăneștiDepresiunea Teșila – Trăisteni reprezintă atracție pe Valea Doftanei ce ademenește turiștii prin peisajele liniștite și prin atmosfera reconfortantă de aici. Gospodăriile tradiționale țărănești din satele situate în această zonă și locuitorii lor contribuie la atragerea turiștilor, proveniți în proporții foarte mari din regiunile urbane. Aceștia găsesc pe aceste meleaguri oameni

primitori, ce păstrează cu sfințenie obiceiurile și tradițiile transmise de la strămoși, din generație în generație.

Din totalul gospodăriilor țărănești din comună apreciem că un număr de 53 ar putea fi omologate ca pensiuni turistice, numărul de locuri de cazare puse la dispoziție fiind de 400.

Drumul StânelorAvând un relif muntos, ocupația de bază a localnicilor a fost și este păstoritul, pentru

păstrarea vechilor tradiții dorim organizarea unui "Drum al Stânelor". În zonă își desfășoară activitatea 25 de stâni (Steiasa Mare, Steiasa Mică, Baiu Mare, Baiu mic, Patru, Cota Prizlopului, Orjogoaia, Manole, Rusu, Parailii, Musita, Piciorul lui Tarca, Priscu, Urlatelul, Zănoaga, Valea Neagră, Piciorul Boului, Setu, Subțirica, Piciorul Cucioii, Cucioaia Mare, Cucioaia Mică, Radela, Radela Mare, Vf. Negrasului).

Muzee

11

Page 12: Comuna Valea Doftanei

Zona Valea Doftanei a prezentat de timpuriu un anume interes etnografic și popular-artistic. Muzeele de aici tezaurizează valori inestimabile ale spiritualității oamenilor din zonă. Astfel, Muzeul de Etnografie și Folclor, deschis în cadrul Căminului Cultural Trăisteni, înfățișează aspecte ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Doftanei păstrând obiecte de mărturie a meșteșugurilor și tradițiilor populare din zonă: vase de pământ, ștergare brodate, ornamente gravate în lemn, traforate, lucrate în relief, fote, ii cu broderii alese, elemente autentice ale portului popular românesc.

Muzeul de Arte PlasticeDeschis în cadrul Căminului Cultural Tesila, acesta unește peste 300 de opere de artă,

multe dintre ele ale unor artiști consacrați, rodul celor XVIII ediții ale Taberei Internaționale de creație Plastică Valea Neagră, tabără recunoscută prin participarea artiștilor atât din țară cât și din străinătate.

La o distanță de 23 de km de Valea Doftanei, se află localitatea Câmpina, unde turiștii pot vizita și Muzeul Iuliei Hașdeu, una dintre cele mai misterioase locații din România. Acest muzeu ascunde o adevărată poveste tragică. Castelul Iuliei Hașdeu este construit în mijlocul unui parc mic cu mulți arbori. Castelul este alcătuit dintr-un turn central și alte două mai mici, de o parte și de alta a acestuia. Aspectul castelului nu este obișnuit pentru țara noastră, legenda însăși menționează că a fost proiectat și construit special pentru activitatea spiritistă a lui B.P.  Hașdeu în memoria fiicei sale.

Un alt obiectiv important din această zonă ce nu trebuie ratat este Casa Memorială a lui Nicolae Grigorescu, fiind o casă-muzeu menită să te apropie mai mult de figura emblematică a marelui pictor român. Întreaga arhitectură a imobilului este dominată de terasa din lemn sprijinită de console şi care se întinde pe toată lungimea etajului. Terasa oferă întregii construcţii un aer cald, intim, amintind de foişoarele caselor tradiţionale româneşti. Interesant de văzut este casa scării unde este amenajat un colţ exotic format din lucrări de factură orientală, colecţionate de pictor în Istanbul, în 1873. Sunt expuse: covoare, arme, vase, măsuţe şi cutii de depozitare, veşminte, papuci tradiţionali, o narghilea.

Lăcașe de cult

BISERICA "ADORMIREA MAICII DOMNULUI” – TeșilaSfântul lăcaș cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost

ridicat pe acestă pitorească vale, Valea Doftanei, între anii 1871-1875 de către harnicii și credincioșii acestei parohii.

BISERICA "SFIINȚII VOIEVOZI" –Trăisteni

12

Page 13: Comuna Valea Doftanei

Construită în anul 1926-1942. Sfântul lăcaș a fost sfințit la 8 noiembrie 1942. Biserica a fost pictată de Dimitrie D.Stoica din București, în ulei în stil bizantin. Mobilierul este de stejar masiv. În pronaosul bisericii se află pictat fostul suveran al României, Regele Mihai I .

Capitolul 4 : Stadiul actual al valorificariiÎn momentul de față, pe lângă vasta dezvoltare a faunei, florei și vegetației, în comuna

Valea Doftanei s-a pus un accent deosebit pe valorificarea agriculturii, mai exact pe cultivarea plantelor, creșterea animalelor și prelucrarea produselor animaliere. În acest sens, pentru a atrage anual un număr seminificativ de turiști, dar și personalități politice, și din domeniul artistic, în luna septembrie are loc Festivalul Cașcavelei. Timp de trei zile, producători din localitate, dar și din țară vând renumita cașcavea (preparată după o rețetă numai de ei cunoscută). Nu lipsesc nici producătorii de pastramă, cârnați, țuică și vin. Turiștii și sătenii se pot delecta cu o serie de spectacole susținute de formații și nume consacrate, care vin pentru a impresiona audiența. Festivalul Cașcavelei are loc în Valea Doftanei, colţ de rai descoperit acum mai bine de 300 de ani de strămoşii noştri, este acum o atracţie pentru turiştii care fug de agitaţia din staţiunile judeţului Pahova. La doar câţiva kilometri de Ploieşti, spre Cheia, ascunsă între munţi şi dealuri, stă impunătoare Valea Doftanei. Valea Doftanei este ca un furnicar. De-a lungul ei, sute de turişti vin să se relaxeze la un grătar, departe de agitaţia oraşelor. La câţiva paşi însă de locul distracţiei se întinde comuna Valea Doftanei. Locul e plin de oameni gospodari care, de cum intri, te îmbie cu produsele specifice zonei.

Fiind o regiune muntoasă, se cultivă legume specifice zonei: cartof, roșii, salată, ceapă, morcovi, pătrunjel, păstârnachi și ridichi.

Date statistice:Persoane

Populatia apta de munca 3156Someri in plata 400Populatia neocupata 1183Elevi si prescolari 1120

Populatia apta de munca54%

Someri in plata7%

Populatia neocupata20%

Elevi si prescolari19%

Populatia

13

Page 14: Comuna Valea Doftanei

Invatamant012345

liceuscoli generalegradinite

Cultura0

0.51

1.52

2.5

camine culturalebiblioteci

Societati comercialeExploatarea si prelucrarea lemnului 27Constructii civile si industriale si comert cu material de constructii

39

Turism 10Comert si servicii 58Transporturi 5

exploatarea si pre-lucrarea lemnului

19%

constructii civile si indus-triale si comert cu mate-

rial de constructii28%

turism7%

comert si servicii

42%

transporturi4%

Societati comerciale

Capitolul 5 : Propuneri pentru valorificarea zonei Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire

turistice din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale;

Refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora, recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;

14

Invatamant

1 liceu

2 scoli generale

4 gradinite

Cultura

2 camine cultural

2 biblioteci

Page 15: Comuna Valea Doftanei

Îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare, staţii de tratare, alimentare) și a rețelei publice de apă uzată (canalizare, staţii de epurare);

Investiții în stații de transfer pentru deșeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a deşeurilor;

Refacerea șanțurilor, a rigolelor de colectare și evacuare a apelor meteorice de-a lungul drumurilor;

Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală;

Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, înfiinţare pompieri etc.);

Investiţii de renovare, modernizare şi dotare aferentă a aşezămintelor culturale (prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial).

Înființarea unor ateliere pentru dezvoltarea activităților meșteșugărești, de artizanat și a altor activități non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, confecționarea instrumentelor muzicale tradiționale), precum și înființarea unor magazine în care pot fi comercializate produsele obținute de către localnici; 

Elaborare de materiale promoţionale în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare;

Reabilitarea drumurilor din comună;

Realizarea unor evenimente, festivaluri pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști (Ex: Festivalul Caşcavelei care are loc în fiecare an în perioada 1-2 septembrie și care strânge un număr mare de turiști. Atracțiile acestui festival sunt produsele tradiționale obținute în comună: de la telemea, brânză de burduf, pastramă, miere de albine, la vin, pălincă şi numeroase alte bunătăţi; 

Înființarea și amenajarea unor centre locale de informare în scopul promovării, prezentării și vizitării turistice;

Înființarea și amenajarea unor trasee tematice;

Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate public;

15

Page 16: Comuna Valea Doftanei

Reablitarea monumentelor istorice;

Înființarea și amenajarea unor spații publice de recreere (parcuri, spații de joacă pentru copii).

Bibliografie

1. http://www.valeadoftanei.ro/

2. http://www.ideal-travel.ro/eveniment-detalii-festivalul-cascavelei-125

3. http://www.primariavaleadoftanei.ro/

4. http://www.muzeulhasdeu.ro/

5. http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/2-institutii-de-cultura/669-muzeul-de-arta-

nicolae-grigorescu-casa-memoriala-nicolae-grigorescu#!/catid=undefined

6. http://calatorim.ro/romania-frumoasa-barajul-paltinu-valea-doftanei/

7. http://www.capital.ro/valea-doftanei-un-loc-ce-merita-descoperit-9701.html

8. http://turism.bzi.ro/cascaveaua-de-valea-doftanei-prahova-produsul-traditional-care-are-

un-festival-al-lui-21744

16


Recommended