Comuna Unirea.docx

7/25/2019 Comuna Unirea.docx

1/86

Comuna Unirea - Studiu geografic

INTRODUCERE

Am ales tema Comuna Unirea - Studiu geografic , deoarece de aceasta comuna ma leaga

amintiri foarte frumoase si placute.

Dragostea pentru meleagurile copilariei mele pentru Comuna Unirea , unde mi-am

petrecut primii 7 ani de viata, stima si respectful pentru primii dascali care mi-au pus creionul in

mana si m-au invatat sa deslusesc alfabetul - bucuria ce mi-au provocat in numeroase momente

din copilarie si adolescenta. Minunatele privelisti naturale din satul natal cu, campia, plaiul viilor,

holdele de grau si porumb, raul care ma atragea ca un magnet unde ma scaldam fericita, impreuna

cu copii de varsta mea, consateni de-ai mei in randul carora m-am simtit destul de bine , parerea

de rau pentru sacrificiile, lipsurile si necazurile pe care le-au indurate in trecut si bucuria pentru

implinirile lor de azi toate acestea m-au determinat sa ma aplec asupra unei analize din punct de

vedere geografi.

Studiul monografic al Comunei Unirea reprezinta o analiza a componentelor cadruluinatural si socio - economic privite intr-o stransa interdependenta.

e baza analizei geografice comple!e s-a putut a"unge la concluzii ce privesc buna

organizare a spatiului geographic din intregul teritoriu administrative al comunei.

#bservatiile din teren, interpretarea datelor statistice si cartografice, incadrarea teritoriala

si legaturile cu regiunile limitrofe au stat la baza analizei comple!e a teritoriului comunei Unirea.

$laborarea lucrarii am efectuat-o in trei etape% de documentare in biblioteca, de cercetare

pe teren si de redactare.


2/86


3/86

6iteratura geografica asupra acestei regiuni se imbogateste cu lucrarile noii generatii%

efre Cotet *47+ Campia #lteniei, Mihailescu (. *00+, Dealurile si Campiile 8omaniei,

(ilsan ). *7+, Campia 8omana, adea 6, )henovici A6, 9udetul Dol", 8osu Al. *2,+,

)eografia fizica a 8omaniei, osea )r. si Mandrut #. *0+, )eografia fizica generala, osea

)r. *3223+, )eomorfologia 8omaniei.

8eferitor la hidrografie, date pretioase se gasesc in lucrarile% (elcea (. *07+, 8aurile

8omaniei leniceanu (. */+, Apele din Campia #lteniei, Savin C. *3+, (alea 9iului, Savin

C. *3225+, 8aurile din #ltenia.

Conditiile biopedogeografice au facut obiectul de studiu al unui mare numar de

cercetatori% 8aul Calinescu *0+, iogeografia 8omaniei, Dimitrie 8. *77+, :icolae ;lorea

*0/+, Simionescu & *75+, ;lora 8omaniei.

Studiile economice au fost lasate de cercetatorii% )hinea D *00+, (elcea &. *74+,

)eografia economica a 8omaniei, &onescu Al. */3+, Agricultura ecologica, Cucu ( */+,

)eografia umana si economica a 8omaniei

CAPITOLUL 2

ASEZAREA EORA!ICA SI DELI"ITAREA SPATTIULUI

CO"UNEI

2#1# A$e%area geografica

Asezarea in cadrul 8omaniei. Comuna Unirea este situata in partea de sud-vest a tarii, in

"udetul Dol", la intersectia paralelei de 11< 23 6at : si meridianul de 35< 25 long $. Se afla la o

altitudine de /2-22 m fata de nivelul marii.

Asezarea in cadrul Campiei 8omane. in cadrul Campiei 8omane, este situata in sectorul

vestic, in Campia ailestiului.


4/86

Asezarea in cadrul Campiei #lteniei. Sectorul vestic, situat la vest de #lt al Campiei

8omane, mai este denumit si Campia, #lteniei. Comuna Unirea este situata in cadrul acesteia in

Campia ailestiului sau Campia Desnatui, intre raul Desnatui si fluviul Dunarea.

&n cadrul "udetului, comuna 8o"iste este situata in partea de sud-vest in zona de ses din

Campia ailestiului la 04 de =m de Craiova si 54 =m de Caracal

Se invecineaza cu localitatile% :ord > comuna lenita? :ord-$st > comuna Caraula? Sud-

$st > comuna Motatei? Sud-(est > comuna Cetate.

!oto nr#1


5/86

&ARTA RO"ANIEI

!oto nr#2

&ARTA 'UDETULUI

2#2 Scurt i$toric a( comunei Unirea


6/86

rezenta asezarilor omenesti pe aceste locuri este foarte veche, ele au luat nastere pe

intreg cuprinsul tarii cu zeci de mii de ani inaintea noastra, inca din vremea primelor unelte si

arme de piatra cioplita. # mare importanta o au numeroasele descoperirii arheologice care s-au

facut.

Comuna Unirea, ca unitate administrativa a fost infintata prin legea administrativa din 5

martie /01.

A facut parte din plasele Campu */01-2/+, Cetatea *2/-3+, )iubega *3-53+,

lenita *53-42+, si din raionul Calafat *42-0/+.

CAPITOLUL )

EOLOIA

)#1 E*o(utia +a(eogeografica a teritoriu(ui

Spatiul ocupat de comuna Unirea face parte din marea depresiune structurala care a aparut

in mezozoicul superior intre Carpati si alcani odata cu inaltarea acestora.

$!ista doua mari faze sau etape ale istoriei dezvoltarii geologice ale acestei depresiuni,Depresiunea )etica.

;aza geologica precuaternara, care ca timp este foarte lunga incepand de la formarea

Depresiunii )etice, ca unitate structurala a reliefului tarii noastre, pana la sfarsitul liocenului.

Aceasta e faza de subsidenta marina si lacustra.

;aza geologica cuaternara, care ca timp este foarte scurta in raport cu faza anterioara, dar

care este mult mai importanta pentru morfologia Campiei #lteniei. $a tine de la sfarsitul

levantinului pana astazi, timp in care intreaga Depresiunea )etica devine uscat, inclusiv Campia

#lteniei. Aceasta este faza continentala .

)eologia Campiei #lteniei este strans legata de geologia intregii Depresiuni )etice, care

constituie o unitate structurala de vorland, formata prin scufundarea fundamentului carpatic si


7/86

balcanic la inceputul senonianului. Aceasta depresiune ocupa intreg teritoriul din interiorul

arcului carpato-balcanic, fiind continuarea spre vest a marii depresiuni neogene pericarpatice

Depresiunea Moldava si Depresiunea (alaha.

Scufundarea fundamentului a avut ca urmare patrunderea apelor marine in aceasta

regiune, in timpul senonianului. &n senonianul superior, marea se retrage pentru scurta vreme,

pentru ca in eocen sa revina si prin efectul scufundarii treptate a fundamentului sa ramana pana la

sfarsitul pliocenului.

Sub raport stratigrafie in depresiune se constata o continuitate clara de sedimentare,

incepand din senonianul inferior pana la sfarsitul levantinului, afara numai de senonianul

superior, cand Depresiunea )etica se pare ca a fost e!ondata. Campia #lteniei ocupa in sarmatian

o pozitie centrala fata de tarmul nordic si sudic.

Situatia paleogeografica a Campiei #lteniei in pliocen era aceea de zona marginala a

lacului care o acoperea. Studiul campiei intereseaza in mod special incepand cu pliocenul cand

intreaga depresiune a devenit lac. e fundul marii care acoperea aceasta vasta depresiune s-au

depus in ultima parte a mezozoicului si in neozoic materiale carate prin eroziune si transportate

din zonele inaltate. &n felul acesta, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit cu o

cuvertura groasa de formatiuni sedimentare *calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrisuri+

asezate orizontal sau monoclinal, avand caracteristicile unei structuri de platforma.

;aza geologica precuaternara reprezinta o faza de sedimentare de subsidenta a Depresiunii

)etice care a fost ocupata continuu cu apa de la formarea ei si pana in timpul cuaternarului. Deci

la inceputul cuaternarului depresiunea era complet umpluta de depozite si transformata in uscat.

Din punct de vedere genetic, dupa retragerea lacului levantin, partea de sud a depresiunii devine o

campie lacustra, care, in perioada cuaternara, intra sub actiunea agentilor e!terni.

Sub raport morfologic, faza precuaternara se caracterizeaza printr-o actiune constructiva,

rezultata din acumularea succesiva a depozitelor care au dus la umplerea acestei depresiuni

pericarpatice.


8/86

8etragerea succesiva a apelor marine si lacustre din Depresiunea )etica s-au facut in

stransa legatura cu miscarile de ridicare.din Carpati si alcani si cu acumularea de subsidenta din

ea. Acest din urma caracter s-a terminat la sfarsitul levantinului cand intreaga depresiune a

devenit uscat.

Depozitele cuaternare, formate din loess, pietrisuri si nisipuri, sunt separate de cele

levantine, formate din nisipuri stratificate in alternanta cu pietrisuri printr-o suprafata de eroziune.

in plus e!ista o deosebire litologica clara intre nisipurile si pietrisurile cuaternare, de o parte si

cele levantine de alta parte, atat ca mod de asezare, cat mai ales sub raport granulometric. Cele

levantine ating dimensiuni mari. )reutatea lor este uneori de zeci si chiar sute de =g, ceea ce nu

se observa la cele cuaternare, la acestea structura torentiala este dominanta, iar la cele levantine

se observa clar asezarea in stratc si caracterul lor in buna parte fluvio-lacustru.

Conditiile paleogeografice ale perioadei cuaternare, diferite de conditiile dc astazi au

influentat in mod substantial dezvoltarea reliefului. in faza cuaternara continentala ia nastere

reteaua hidrografica, care constituie agentul morfogenetic cel mai important, sub actiunea caruia

se formeaza relieful acumulativ de terase, iar sub actiunea vanturilor, a"utata de procesele

deluviale locale, pe intinsul campiei se asterne treptat mantaua de loess, de depozite loessoide si

de dune.

Schimbarile climatice din epocile glaciare si interglaciare s-au resimtit atat in activitatea

raurilor-prin ritmul diferit de eroziune si acumulare, cat si in activitatea vanturilor dominante.

;aza cuaternara prezinta cea mai mare importanta pentru formarea si evolutia reliefului Campiei

#lteniei si implicit in spatiul ocupat de covestica si sudica a depresiunii )etice. &n cuprinsul ei nu

se poate vorbii de linii tectonice pronuntate. Acest caracter reiese chiar din pozitia ei la e!teriorul

arcului muntos Carpato-alcanic.

Campia #lteniei nu corespunde cu a!ul Depresiunii )etice ea fiind departe de zona cutata

de pe rama, astfel ca efectele tectonice s-au diminuat, spre interior, adica spre campie. in

cuprinsul ei s-au resimtit mai ales efectele cutarilor pe directia :S, deoarece campia este o zona

de interferenta a miscarilor din sud, vest si nord, dar si o zona de interferenta a cutremurelor

venite din aceleasi directii.


9/86

&n acest spatiu nu se poate vorbi de o tectonica propriu-zisa, ci numai de refle!e, de efecte

indepartate ale miscarilor orogenetice si epirogenetice care au avut loc in regiunile vecine si au

afectat tot mai des formatiunile mai vechi, paleogene si miocene din fundamentul depresiunii

)etice.

&n general, oro-hidrografia din Campia #lteniei nu reflecta tectonica precuaternara. $a

trebuie considerata pasiva pentru relieful acesteia. Aceasta tectonica pasiva conditioneaza in

morfologie numai un relief structural asimetric de cueste, dezvoltat mai ales in partea centrala si

de vest.

&n schimb, miscarile tectonice cuaternare, chiar de intensitate slaba, au avut un efect

hotarator asupra dispozitiei generale a elementelor de relief, create de reteaua hidrografica a

campiei care s-a adaptat acestor deformari, concomitent cu evolutia cuaternara a ei.

&n prezent din punct de vedere tectonic, campia se caracterizeaza printr-o stabilitate

pronuntata.

)#2 Structura geo(ogica $i (ito(ogie

Cunoasterea problemelor de geologie in cazul morfologiei campiilor este absolut

necesara. Cunoasterea depozitelor trebuie sa se faca atat sub raport genetic, stratigrafie si

litologic, cat si al varstei.

Aceste probleme se impletesc strans cu actiunea apelor curgatoare si a vanturilor, ca

agenti morfogenetici principali si cu actiunea proceselor deluviale, gravitationale, proluviale, ca

agenti morfogenetici secundari.

&n cuprinsul acestei regiuni se disting urmatoarele tipuri genetice de depozite%

- Depozite aluvionare

- Depozite loessoide

- Depozite eoliene


10/86

- Depozite proluviale

- Depozite gravitationale

a, De+o%ite(e a(u*ionarede terasa au o e!tindere mare, datorita activitatii bogate a reteleihidrografice in decursul pleistocenului, precum si a miscarilor care au transformat aluviunile de

albie in depozite aluvionare de terasa.

Depozitele de nisipuri si pietrisuri de terase ocupa suprafete foarte intinse in lungul vaii

Dunarii.

&n ce priveste marimea particulelor, aceasta variaza de la nisipuri fine sau grosiere la

pietrisuri marunte sau mari.

ietrisurile sunt formate din elemente petrografice care se intalnesc in zonele strabatute de

Dunare% sisturi cristaline, calcare cretacice si "urasice, conglomerate si sisturi negre liasice,

conglomerate si tufuri porfirice, gresii, gabrouri, granite etc, sfaramaturi din formatiunile

geologice ale Carpatilor Meridionali.

:isipurile si pietrisurile de terase au grosimi variabile, chiar in cuprinsul aceleiasi terase.

astrarea depozitelor de terasa se datoreaza tendintei generale de adancire si abatere laterala

manifestata de Dunare.

Depozitele de terasa urmaresc valea si lipsesc pe camp, in timp ce depozitele loessoide si

eoliene sunt atat pe campuri cat si pe terase.

, De+o%ite(e (oe$$oide

Studierea acestor depozite este foarte mult ingreunata de invelisul nisipurilor de dune,

care se intinde ca o manta destul de groasa.

Sub raport genetic, depozitele loessoide pot fi urmarite in doua tipuri, si anume%


11/86

6oess eolian, cafeniu, poros, prafos, care se desface in bucati verticale, dezvoltat in special pe

terase.

6oess deluvial, lut roscat, cu mici resturi de pietrisuri si nisipuri, dezvoltat in special in

Campia ailestiului.

'rasarea unei limite precise intre aceste doua tipuri de depozite loessoide este foarte greu

de e!ecutat, mai ales ca trecerea se face uneori gradat si, in plus, aproape toata masa loessoida

este acoperita de nisipul dunelor.

e masura ce se inainteaza catre sud, se intalneste un lut din ce in ce mai putin argilos,

amestecat cu prafuri eoliene provenind din norii de graunte fine care constituiau spatiul de

avangarda al nisipurilor care erau duse pentru a forma dunele.

M. opvat a intrevazut originea deluviala a luturilor rosii ca depozite loessoide, de

asemenea el precizeaza ca lutul argilos rosiatic ar fi o veche terra rossa, pe care ulterior s-a

dezvoltat solul brun roscat.

Cantitatea mare de calcar in depozitele loessoide in aceasta parte a #lteniei se poate

e!plica prin pozitia campiei, in "urul careia se afla numeroase regiuni calcaroase *podisul

Mehedinti in partea de :(, podisul Miroci in vest si podisul Moesiei in sud+.

Materialul calcaros rezultat prin procesele foarte intense de alterare in zonele periglaciare

din decalcifierea calcarelor mezozoice a fost transportat fie pe cale aeriana, datorita vanturilor de

vest, fie pe cale deluviala prin spalarea efectuata de apele rezultate din ploi si topirea zapezilor.

;actorul principal in transportul prafului *pulberilor+ care a format loessul este vantul si

apoi procesele deluviale care s-au dezvoltat in stransa legatura cu conditiile climatice locale.

6utul loessoid roscat sau loessul deluvial reprezinta tot un depozit eolian simultan cu

loessul, dar depus intr-un mediu mai umed, mai ploios de padure, din acelasi praf eolian comun.

6ocul de depunere si diferentele climatice au determinat doua directii de dezvoltare in

detrisul comun, iar ca rezultat final au aparut doua tipuri de depozite loessoide% loessul si argila


12/86

roscata. Caracterul climatic mai bogat in precipitatii e!plica deci geneza deluviala a argilei

roscate.

;ormarea loessului primar se datoreaza materialului prafos depus de vant si fi!at pe sol de

apa ploilor si de vegetatie. in cea mai mare parte nisipurile se amesteca puternic cu loessul.

)rosimea loessului este totdeauna mai mare in partile e!puse vantului.

c, De+o%ite(e eo(iene*nisipurile eoliene+ ocupa suprafete foarte intinse, incepand de "os din

lunca, pana sus pe camp, acoperind in multe locuri depozitele loessoide.

Deflatia este un proces geomorfologic e!trem de activ in lunca Dunarii dar mai ales pe

campuri. Agentul de transport al nisipurilor si de formare a dunelor l-au constituit si il constituie

si in prezent vanturile de vest si nord-vest, iar sursa de alimentare a nisipurilor a fost si este lunca

Dunarii

Materialul dunelor a rezultat din alterarea rocilor de eroziune, transport si acumulare a

rocilor friabile care apar in regiunea muntilor dealurilor si chiar a campiei *terasele mai vechi+.

Sub raport mineralogic, nisipul dunelor este format in cea mai mare parte din cuart, care este un

material foarte rezistent. in afara de acesta mai cuprinde si fragmente de minerale care provin din

roci foarte diferite.

&ntregul comple! pliocen, incepand de la meotian la levantin, contine intercalatii de

nisipuri, pietrisuri, gresii si marne nisipoase.

&ntinsele terase ale Dunarii, formate din nisipuri si pietrisuri, ca si aluviunile recente ale

luncii contribuie intr-o masura mare la formarea bazei de alimentare a vanturilor cu nisipuri.

&n general, se poate spune, dupa M. &onescu-alea, ca aceleasi elemente mineralogice,

provenind din alterarea sisturilor cristaline, remaniate in mai multe etape in decursul pliocenului,

au contribuit la formarea nisipurilor.

Mineralele nisipurilor din dune nu prezinta descompunere completa. $le au de obicei o

culoare brun-galbuie sau galben-bruna, tinzand catre brun-roscat, ca urmare a unui amestec de

hidro!izi de fier si materii organice in descompunere.


13/86

articulele de cuart cele mai frecvente, sunt putin rotun"ite si cu colturi neregulate. $le au

fost mai intai rulate de apele raurilor, apoi transportate si putin uzate de vant.

Se poate spune ca formarea nisipurilor de dune este strans legata de prezenta vanturilor

dominante de vest si nord-vest si de activitatea retelei hidrografice in terenuri bogate in faciesuri

nisipoase.

:isipurile eoliene provin in cea mai mare parte din nisipurile aluvionare, asadar rezulta

clar ca ele provin in special din faciesurile nisipoase ale pliocenului, in urma erodarii si

redepunerii lor de catre reteaua hidrografica. $le se deosebesc de nisipurile aluvionare prin faptul

ca sunt mai bine rulate, rotun"ite si chiar lustruite. :isipurile aluvionare sunt mai bine sortate,

contin maluri si argile, ca si treceri treptate la argile nisipoase, iar nisipurile eoliene sunt mai bine

sortate.

)radul de prelucrare eoliana este e!trem de variat si depinde nu numai de factorul activ,

intensitatea de redepunere si regimul vanturilor, ci si de durata actiunii vantului, de intregul

comple! de conditii fizico-geografice si de vegetatie.

Culoarea nisipurilor eoliene actuale este de obicei cenusie deschis sau de un cenusiu-

cafenie. e suprafata nisipurilor zburatoare *actuale+ se constata de obicei mici incretituri un fel

de ripple-mar=s.

'ransportul nisipurilor sub influenta vanturilor nu se face peste tot in acelasi mod.

&ntensitatea de transport depinde, nu numai de intensitatea vantului, de temperatura aerului, de

marimea particulelor, ci si de forma si greutatea lor specifica, de prezenta substantelor de

cimentare, de umiditatea si gradul de rugozitate sau lustruire a particulelor de nisip, precum si de

caracterul comple!ului nisipos supus spulberarii si de relieful lui.

8egimul vanturilor "oaca cel mai important rol in miscarea de transport a nisipurilor, ca si

in depunerea si formarea dunelor. 6a aceasta contribuie si conditiile aerodinamice locale,

compozitia mecanica si chimica a nisipurilor, conditiile litologice, stratigrafice si hidro-

pedologice, ca si caracterul fito-geografic al regiunii studiate.


14/86

d, De+o%ite(e +ro(u*ia(esunt slab reprezentate, sub forma de mici conuri de de"ectie, la

trecerea paraielor in lunca Dunarii sau la trecerea din zona campului la cea a teraselor.

Depozitele proluviale sunt formate din nisipuri, maluri si pietrisuri.

Depozitele proluviale apar sub forma de petice mici, care acopera pe cele aluvionare si

chiar pe cele loessoide.

e, De+o%ite gra*itationa(e

Dintre procesele gravitationale, alunecarea imbinata cu surparea se intalnesc in cuprinsul

campiei, in raport strans de proprietatile fizice ale depozitelor loessoide si a celor argilo-

nisipoase.

CAPITOLUL .

RELIE!UL

&maginea generala a reliefului din Campia #lteniei este aceea a unei suprafete tabulare

coborand usor de la nord la sud, dar nu uniform, ci in trepte, cu denivelari din ce in ce mai reduse

pe masura ce ne apropiem de Dunare. Ca urmare a felului in care reteaua de vai fragmenteazasuprafata campiei si a modului de dispunere a treptelor din lungul Dunarii, teritoriul coboara usor

nu numai spre sud, ci si de la vest la est. $ste o coborare usoara, conforma inclinarii generale a

Campiei #lteniei, pusa bine in evidenta de liniile generale ale reliefului care par a avea tendinta

sa se adune undeva spre gura #ltului.

8elieful prezinta urmatoarele caracteristici%

predominarea formelor plate se datoreaza indeosebi asezarii tabulare si stabilitatii pronuntate a

straturilor de roci din fundament si a celor din cuvertura petrografica mai noua?

intinderea mare a suprafetelor usor valurite este legata de actiunea vantului, care a deplasat mari

cantitati de nisip din aluviunile Dunarii sau din straturile cuverturii sedimentare si le-a depus pe

diferite trepte de relief sub forma de dune alungite?eta"area formelor de relief in trepte din ce in ce


15/86

mai inalte spre nord se datoreaza actiunii Dunarii, care a sapat in propriile aluviuni si a format

trepte sau terase fluviatile, situate in prezent la diverse nivele si uneori la distante destul de mari

fata de albia actuala?

(alea Dunarii apartine bazinului inferior al fluviului.

Cea mai noua parte a vaii Dunarii este lunca formata prin actiunea comple!a de eroziune

laterala si de acumulare sub influenta tendintei generale de inaltare a albiei si a oscilatiilor

obisnuite ale nivelelor si debitelor.

(alea Dunarii are un caracter disimetric, avand malul drept mult mai inalt, in general

apropiat de fluviu.

.#1# !orme(e de re(ief /Tera$e $i cam+uri,

Din punct de vedere geomorphologic, teritoriul comunei Unirea se situeaza pe terasa a &&&-

a * ailestiului a Dunarii+.

'erasele Dunarii au un caracter asimetric, ele pastrandu-se mai ales pe partea stanga, pe

partea dreapta apar fragmentar. $!ceptie face sectorul dintre )ura (aii si Calafat unde terasele

sunt bine dezvoltate pe ambele parti.

'erasele Dunarii se leaga de cele ale 9iului, #ltului si Argesului ceea ne demonstreaza o

evolutie simultana a vailor respective.

'recerea dintre terase si lunca se face in moduri diferite. &n locurile unde terasele mai

inalte vin in contact cu lunca fruntile acestora sunt abrupte uneori afectate de siroiri si alunecari

*intre Cetate si Maglavit+. 6a baza acestor versanti sau format mici tapsane de acumulare care se

pierd treptat in lunca.

&n cazul cand fruntea vine in contact cu zona inundabila sau direct cu albia Dunarii se

observa maluri abrupte datorita eroziunii laterale a fluviului sau abraziuni lacustre.


16/86


17/86

odul terasei are un aspect valurit datorita fasciculelor de dune si a depresiunilor inter-

dune care adapostesc lacuri, uneori cu caracter permanent *intre Ciupercenii :oi si )hidici+

'erasa a &&-a situata la 5-/ m apare aici doar fragmentar si este invadata de dune de

nisip, insa cea mai larga dezvoltare o are terasa a &&&-a cu altitudine de 37-54 m, fiind strabatuta

de doar cateva vai, cea mai insemnata fiind (alea Desnatuiului.

.#2# "icrore(iefu(

Dunele de nisip se intend ca o manta, incepand din lunca pana sus pe camp.

Dunele sunt forme de relief cu aspect de movile sau dealuri mici datorita acumularii

vanturilor.

Acumularea sau depunera materialelor transportate de vanturi constituie ultima faza a

actiunii mecanice a atmosferii.

Dupa caracterul structural si finetea particulelor ce le constituie, depozitele eoliene sunt de

3 feluri% nisipoase si prafoase. Se gasesc ambele formatiuni eoliene% nisipurile de dune si loessul.

Dunele acopera loessul in cea mai mare parte a campiei.

Dunarea din regiunea (aii Dunarii superioare, cuprinzand dunele de la vestul (aii Dunarii

le cuprind si pe acelea din zona comunei Unirea.

Ma"oritatea dunelor provin din nisipurile luate de vanturile care bat din vest in lunca

Dunarii si au o orientare vest-est.

Cele mai bine reprezentate sunt formatiunile de dune batrane, mai evoluate, care

corespund nisipurilor fi!ate de la% Desa, Maglavit, )olenti, Unirea, Cetate.

e formele de relief *terase si campuri+ s-au grefat o serie de forme secundare ce au luat

nastere in urma proceselor eoliene si astfel, relieful acestui teritoriu apare valurit, rezultat din

alternanta dunelor si interdunelor.


18/86

&n general formele alungite ale dunelor sunt orientate paralel cu directia de inaintare a

vanturilor dominante *est si nord-est si sud-vest+. Apar foarte rar si dune transversale formate din

devierea unor curenti slabi de aer de la diretia principala.

Dunele prezinta flancuri simetrice cu culmi inguste, gen creste sau aplatizate, gen

microplatouri. Spatiile dintre culmile de duna au lungimi diferite, de la 4-32 m la 122-422 m.

Microrelieful eolian intervine in evolutia nisipurilor solidificate, determinand deosebiri de

firtilitate si modificand in acest sens granulometria, aprovizionarea cu humus si elemente

minerale ale acestora. Astfel pe varful *culmea+ dunelor se gasesc soluri semimobile sau slab

humifere cu te!tura grosiera si continut redus de humus. &n interdune, nisipul este mai solidificat

cu o te!tura mai putin grosiera.

.#)# Proce$e(e geomorfo(ogice actua(e

rocesele morfeologice actuale sunt lipsite de mare amploare. &ntre procesele actuale se

inscriu procesele moderatoare cauzate de vant, deflatia si acumularea eoliana, eroziunea

levantina, coroziunea, inmlastinirile si tasarile.

(anturile "oaca un rol important in modelarea reliefului actual datorita regimului stepic cu

precipitatii reduse, directiei constantei a lor, lipsei vegetatiei si intr-o masura mai mica chiar

datorita lucrarilor de prelucrare a pamantului.

Deflatia este un proces geomorfologic e!trem de activ, participand la modelarea reliefului

teraselor de versant. 6unca Dunarii fiind alcatuita din depozite aluvionare foarte bogate in nisip,

reprezinta marele rezervor al actiunii eoliene in (alea Dunarii.

&n functie de taria, directia si durata vanturilor, precum si de diminsiunile nisipurile din

lunca, acestea pot fi transportate pana departe de campul inalt.

e terenurile unde predomina depozitele loessoide au loc procese de tasare datorita apei

freatice la mica adancime, creandu-se mici depresiuni, asemanatoare crovurilor, cu dimensiuni

mici *sub 22 m+, altele mari *depasesc 22 m+.


19/86

rocesele geomorfologice modelatoare pot fi cauzate, deasemenea de activitatea omului

de a produce un proces geomorfologic numai pentru a participa la evolutia reliefului. Dimpotriva

prin preocuparile de dezvoltare economico-sociala, adeseori cauzeaza indirect declansarea sau

incetinirea, chiar sporirea unor procese, care pot avea intr-adevar consecinte la evolutiei

ulterioare a reliefului.

CAPITOLUL

C6&MA S& &:;6U$:'$6$ SA6$ &: M$D&U

entru caracterizarea climatica a comunei Unirea am folosit date de la statia

meteorologica ailesti. entru omogenitate am utilizat datele atat pentru temperaturi cat si pentru

precipitatii din perioada 5-3225. De asemenea am folosit o serie de date preluate din literatura

de specialitate

#1# !actorii c(imatici

Situarea comunei Unirea in partea de sud-vest a tarii, ceea ce inseamna in vestul marii depresiuni

din interiorul arcului carpato-balcanic, arata ca teritoriul acesteia se afla mai mult in calea maselor de aer

maritim mediteranean si umed oceanic si mai departe de influenta maselor de aer estice, calde si uscate,

puternic continentalizate.

;actorii care determina dezvoltarea si diferentierea proceselor climatologice in aceasta zona sunt%

radiatia solara globala, care inregistreaza aici valori din cele mai ridicate din tara% 34-3/

=cal@cmp?circulatia generala a atmosferei care are ca elemente caracteristice in aceasta zona advectiile

frecvente de aer temperat oceanic din vest, patrunderile relativ frecvente ale aerului tropical din sud si sud-

est dar si cele de aer temperat-continentale din est?conditiile sinoptice generale determinate de centrii

barici de actiune estica *anticiclonul asiatic+ si cel vestic *anticiclonul azoric+?conditiile geografice locale%

relief "os, sters, larg deschis?

4.3 Analiza principalelor elemente climatice

5.2.1 Temperatura aerului


20/86

&n plina zona de campie, temperaturile anuale se prezinta omogen, temperatura medie anuala *pe

perioada luata in calcul+ avand valori de ,0


21/86

;ig. nr. 'emperatura medie anuala &a statiile Calafat si ailesti in perioada 7 - 3220

Cea mai rece luna a anului este luna ianuarie, cu o medie de -2,/


22/86

nuanta mai blanda a iernilor din aceasta parte a tarii. Spre deosebire de media generala, s-au consemnat

cazurile unor ierni foarte reci, ca urmare a localizarii maselor de aer puternic racite in interiorul arcului

carpato-balcanic si ale manifestarii unor inversiuni termice puternice. De e!emplu, in ianuarie 13 media

temperaturilor pe cea mai mare parte a teritoriului "udetului Dol" a fost sub -


23/86

!ig# nr#2 Regimu( +reci+itatii(or atmo$ferice (a $tatii(e Ca(afat $i ai(e$ti in +erioada

134.-2556

Cantitatile ma!ime lunare se inregistreaza de obicei din aprilie pana in iunie. in luna iulie, odata

cu reducerea frecventei ploilor, are &oc o insemnata reducere a cantitatilor lunare, astfel ca in aceasta luna

se inregistreaza cu apro!imativ 52 mai putin decat in iunie. Aversele din august aduc cantitati de apa

apropiate de cele ale lunii iulie, dar in septembrie se inregistreaza cefe mai reduse cantitati din sezonul

cald, variind intre 52-12 mm. &n octombrie, precipitatiile sporesc simtitor, marcand inceputul celui de-al

doilea ma!imum de precipitatii-cel de toamna, mai clar e!primat in noiembrie, ca urmare a influentei

circulatiei dinspre vest si sud-vest marcata printr-o diminuare in anotimpul de toamna a

continentalismului. in lunile octombrie, noiembrie, decembrie precipitatiile medii totalizeaza 32-34

mm. 6una februarie este cea mai secetoasa, cu numai 3/ mm@lunar.

4.3.5 8egimul eolian


24/86

Circulatia locala a atmosferei este determinata de activitatea anticiclonala si ciclonala a $uropei,

care se face simtita si in aceasta zona.

Aceasta zona se afla mai mult sub influenta invaziilor de aer dinspre vest dar si a deplasarilor

dinspre est si nord-est. Atat in anotimpul rece cat si in cel cald, curentii dominanti sunt cei formati incadrul directiei vestice si nord-vestice, dar frecventa marc o au si vanturile cu directie est-vest. Cu toate

acestea e!ista si modificari determinate de conditiile locale.

;recventa mare a vantului cu directie est-vest este o caracteristica a campiei inalte si deschise de

la est de 9iu, cuprinzand si teritoriul unde este asezata comuna Unirea, ca urmare a influentei estice din ce

in ce mai accentuate cu cat ne apropiem de parte centrala a Campiei 8omane.

Schimbarile circulatie generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar reflectate de

modificarile frecventei vanturilor pe anumite directii. &n prima "umatate a anului *dar mai accentuat in

lunile de primavara si vara+ frecventa vanturilor de vest este cu mult mai mare decat in lunile din a doua

"umatate a anului. Daca in ansamblu vanturile dinspre est au o frecventa ridicata tot timpul anului, se

constata totusi o diminuare in timpul verii, adica atunci cand directia maselor vestice are o influenta mai

mare.

redominarea vanturilor din vest cu intensitate mare in sezonul cald *incepand chiar dinainte de

dezvoltarea vegetatiei+ e!plica intru totul nu numai e!istenta dunelor, dar si mobilitatea actuala a

nisipurilor de la est de Dunare.

Circulatia locala a atmosferei este determinata de activitatea anticiclonala si ciclonala a $uropei,

care se face simtita si in aceasta zona.

Aceasta zona se afla mai mult sub influenta invaziilor de aer dinspre vest dar si a deplasarilor

dinspre est si nord-est. Atat in anotimpul rece cat si in cel cald, curentii dominanti sunt cei formati in

cadrul directiei vestice si nord-vestice, dar frecventa marc o au si vanturile cu directie est-vest. Cu toate

acestea e!ista si modificari determinate de conditiile locale.

;recventa mare a vantului cu directie est-vest este o caracteristica a campiei inalte si deschise de

la est de 9iu, cuprinzand si teritoriul unde este asezata comuna Unirea, ca urmare a influentei estice din ce

in ce mai accentuate cu cat ne apropiem de parte centrala a Campiei 8omane.


25/86

Schimbarile circulatie generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar reflectate de

modificarile frecventei vanturilor pe anumite directii. &n prima "umatate a anului *dar mai accentuat in

lunile de primavara si vara+ frecventa vanturilor de vest este cu mult mai mare decat in lunile din a doua

"umatate a anului. Daca in ansamblu vanturile dinspre est au o frecventa ridicata tot timpul anului, se

constata totusi o diminuare in timpul verii, adica atunci cand directia maselor vestice are o influenta mai

mare.

redominarea vanturilor din vest cu intensitate mare in sezonul cald *incepand chiar dinainte de

dezvoltarea vegetatiei+ e!plica intru totul nu numai e!istenta dunelor, dar si mobilitatea actuala a

nisipurilor pe cea mai mare parte a (aii Dunarii.

CAPITOLUL 6

RETEAUA &IDRORA!ICA

6#1# A+e(e de $u+rafata

Comuna Unirea din punct de vedere geomorphologic, este asezata pe terasele Dunarii

*ailesti+ si Campia ailesti. Astfel, apele de suprafata sunt reprezentate de vaile interdunare, o

serie de balti si mlastini, de sistemul de irigatii si de raul alasan *Cilieni+.

!oto nr#) a(ta Ci(ieni

(aile interdunare in cea mai mare parte seci, aproape tot timpul anului pastreaza un

paralelism uimitor cu adancimi mici care scad de la vest la est. Cele mai multe dintre ele se


26/86

termina la iesirea din zona campului cu conuri de de"ectie si cu o serie de balti, insirate spre sud-

vest. rezenta lor in zona campului se e!plica prin aparitia in baza a argilelor levantine care

formeaza o patura impermeabila.

!oto nr# . Rau( a(a$an

Rau( a(a$an*Cilieni+

(alceaua care traversa comuna Unirea de la nord la sud era cunoscuta ca un sant colector

al apelor fluviale si a scurgelor de la fantanele din intravilan.

Dupa anul 72 prin punerea in functiune a sistemului de irigatie &zvoare-Cu"mir, datorita

pierderilor de apa nivelul freatic s-a ridicat cu peste 1 m.

&n studiile de cercetare asupra campiei 8omane se vorbeste despre raul alasan *Cilieni+

ca fiind navigabil pentru barcile ce transportau cereale.

6#2# Si$temu( de irigatii

Amena"arile de irigatii din 8omania inglobeaza in present o suprafata de circa 5,3

milioane hectare. Din aceasta suprafata totala amena"ata pentru irigatii in Campia #lteniei de

peste 422.222 hectare.


27/86

'ot teritoriul comunei din e!travilan este brazdat de canale si conducte de irigatii formand

o retea hidrografica artificiala imensa care a cuprins intreaga suprafata de teren arabil in cele 3

sisteme de irigatii Cetate-)alicea si &zvoare-Cu"mir, la care a fost racordata comuna. Din 13/7

hectare arabile, irrigate sunt numai 52 hectare.

Sistemul &zvoare-Cu"mir cuprinde 5040 hectare iar sistemul Cetate-)alicea include 551

de hectare.

Aceasta retea hidrografica a influentat negativ hidrografia locala, determinand

ascensiunea apei freatice, care la randul ei a impins izvoarele paraului alasan cu circa / =m mai

la nord de Dobridor pana dincolo de podul Colicestelor spre (alea Stramba de sub dealurile de la

levnita.

Aceste sisteme construite cu multi ani in urma. rincipalele probleme care au afectat

sistemele de irigatii sunt% timpul indelungat de e!ploatere si actiunea unor factori naturali si

antropici *furturi, distrugeri ale echipamentelor cat si la reteaua interioara si pe canale+.

6#) A+e(e $uterane

;antanile

&n acest spatiu dintre lenita, Cetate, Unirea, Motatei nu sunt cantonate ape freatice la

adancimi mai mari de 2 m. )rosimea stratului acvifer difera in medie 1-0m.

;antanile sunt construite din segmente de piatra iar dimensiunile sunt in functie de

diametrul fantanei.

Alaturi de fantani sunt si "gheaburile construite pentru prima oara din lemn scobit sau

scandura iar mai apoi din beton. &n 02 e!istau 0 de fantani.

;ora"ele

&n afara de fantani s-au forat si 5 puturi cu apa potabila prin pompe electrice submersibile.


28/86

rin fora" a fost facut in anul 0/ la sectorul zootehnic al CA, la o adancime de 32 m,

avand un debit de 5.72 l@s.

Cel de-al doilea fora" a fost facut la dispensarul uman in anul 75, la o adancime de 34 m

, cu un debit de .2 l@s.

Al treilea fora" a fost facut tot la CA in /5, la adancimea de 1 m, cu un debit de 4,2

l@s, de unde vede clar influenta irigatiilor asupra debitului.

Circulatia apelor subterane

Aspectul general al reliefului si conditiile litologice au determinat o diminuare a scurgerii

de suprafata in favoarea celei subterane.

Directia generala a flu!ului subteran este de la nord la sud catre marea artera hidrografica,

Dunarea.

Ca+ito(u( 7

Princi+a(e(e caracteri$tici iogeografice

7#1# 8egetatia

Avand in vedere trasaturile regionale ale florei, specificul compozitiei, geneza si

dependenta lor, de diversitatea conditiilor fizico-geografice,in tara noastra au fost delimitate 14

de regiuni fitogeografice ce cuprind regiuni si districte.

Din punct de vedere fitogeografic zona studiata se inscrie, in regiunea macaroneza-

mediteraneana, sub provincia daco-moesica, districul Campiei #lteniei.

Districtul Campiei #lteniei se caracaterizeaza prin palcuri de paduri insulare. Sub aspect

floristic, teritoriul Comunei Unirea este situat in zona de stepa, subzona silvostepei. &n cadrul

teritoriului Comunei Unirea, pe terasele Dunarii, formatiunea vegetala naturala a fost total


29/86

inlocuita, de foarte mult timp, prin culturi agricole. 9udecand dupa tipologia solurilor, se poate

considera ca, e!ceptand e!tremitatea de nort a teritoriului, cea mai mare parte a terasei superioare

si intreaga terasa "oasa a fost ocupata initial de o formatiune vegetala stepica. &n prezent,

vegetatia necultivata *buruieni+% pir *Cnodon dactlor+, balur *Sorghum halopense+, costrei,

mustar salbatic, troscot, palamida.

e terenurile nisipoase se afla% laba gastii, grasita *otocaca oleracaea+, mohor, pir, coltii

babei, troscot.

&n 6unca Dunarii se afla, langa malul acesteia zavoaie de plop si salcie *opulus alba,

opulus nigra, Sali!+ inlocuite in mare parte de plantatii de plop negru hibrid.

&n zonele mlastinoase, se formeaza formatiuni hidrofile, formate din% papura *'hipha

latipholia+, rogoz *Care! sp+, lintita *6emn sp+, alge verzi *laun+, trestia *hragmitescommunis+.

!oto nr# 8egetatie din %ona m(a$tinoa$a

e suprafetele necultivate din lunca, se afla mici suprafete de pa"isti naturale de calitate

mediocra, formate din% pir *Cnodor dectlon+, trifoi marunt *Medicago lulupina+, coada

soricelului *Achilla millepholium+.

$lementele erbacee sunt prezentate in partea de nord a teritoriului pe tarasa superioara si

sunt reprezentate prin% (icia sp. , Sinapic arvensis, Melilotus oficinalis, opover sp.


30/86

Aceste specii sunt raspandite in cadrul teraselor pe solurile de tip cernoziom levigat ce

reprezinta ma"oritatea teritoriului.

&n cultura, predomina vegetatia sagetala. 6a plantele prasitoare se disting% costreiul

*$chidonon crusgali+, papadia *Cirsium arvensis+.

De remarcat este faptul ca, gradul de inburuienare este foarte variabil in functie de

prasilele e!ecutate in cadrul culturilor prasitoare, erbicidul folosit si felul cum au fost e!ecutate

lucrarile de intretinere.

!oto nr#6 Cam+ necu(ti*at

7#2 !auna

;auna actuala a fost determinata in mare masura de perturbatiile climatice si de

deplasarile speciilor in timpul glaciatiilor.

Marea ma"oritate a speciilor de animale care populeaza padurile din campiile 8omaniei,

respectiv Campia #lteniei au venit in tinuturile noastre din refugiile glaciare dupa retragerea

definitiva a calotei glaciare din $uropa Centrala si disparitia ghetarilor din Carpati.

Dupa caracterele geografice generale ale teritoriului, el este acoperit de o fauna de stepa

cu numeroase elemente de balta.


31/86

8ozatoarele mici, ca soarecele de camp *Microtus arvalis+, soaricele de misina *Mus

musculus spicilegus+, sobolanul cenusiu *8attus norvegicus+, popandaul *Citellus citellus+, care

traiesc pe seama culturilor, apoi iepurile *6epus europaeus+,

- rapitoarele mici% dihorul si nevastuica?

- rapitoarele mari% vulpea si alte animale salbatice ca% mistretul, caprioara etc.

&n prezent, ca locuitori obisnuiti au ramas pasarile mai marunte ca prepelita *Coturni!

coturni!+, potarnichea *erdi! perdi!+, graurul *Sturnus vulgaris+ mereu calator de obicei in

stoluri imense.

Aici se intalnesc atat pasari de balta% starci, gainuse de balta, berze *Ciconia ciconia+, ratesalbatice, gaste salbatice, cocostarci, cocori, pasari mici cantatoare.

&n Unirea in schimb, la tot pasul, dai peste soparle, gusteri, serpi de balta, serpi de casa,

broaste, sobosani, cartite. 6upii au disparut de mult de prin partile acestea. #aia, socotita

emblema a comunei Unirea, face si azi parte din preocuparile multor localnici avand cate 42

pana la 42 de oi, mai aduna inca pe tot atata sau mai multe in cioporul lor de pe la alte

gospodarii care mai pastreaza traditia oieritului.

(aca rezolva doua probleme% productia de lactate casnice dar si pe aceea a unor

transpoarte usoare si de mici distante.

orcul este nilipsit din curtea fiecarei familii si porcul rezolva doua probleme%

indestularea cu carne si mai ales cu grasime pentru tot anul.

isica se mentine indinspensabila, ea stiind sa-si castige cea mai mare parte a hranei sale

prin rabdarea cu care asteapta soriceii, dar mai ales prin abilitatea cu care ii inhata.

Cainele, credinciosul stapanului sau, se mentine in gospodariile motataiene.

7#) !(ora


32/86

aduri nu sunt in "urul comunei Unirea desi, cu 52 de ani in urma a figurat o padure intre

Dobridor, Motatei, )alicea si 8udari, adica pe acolo pe unde se numeste astazi punctul ElaiF.

&n arhivele craiovene se gaseste plangerea proprietarului mosiei )alicea Ein 52 ianuarie

/1 catre subocarmuirea plasii Campul > Calafat ca padurea )alicea a fost distrusa prin

impotrivire de niste revoltanti ca s-a facut o ispasa oranduita cu preotii si alesii satelor Motatei,

Dobridor, 8udari. Dar ispasa nu s-a terminat ca si delegatii au intimpinat impotriviri si n-au putut

stabili pagube E atranii motataieni, au pomenit pana nu de mult niste arbori ici-colo, in punctul

numit ElaiF, ca o amintire a padurii disparute cu un secol in urma.

CAPITOLUL 4

SOLURILE SI IN!LUENTA ACESTORA IN DEZ8OLTAREA CO"UNEI

UNIREA

Combinarea specifica a actiunii climei cu cea a vegetatiei asupra depozitelor de suprafata

ale scoartei terestre, in conditiile unui relief predominant plan, a determinat formarea unui invelis

de sol variat.

rin situarea in partea sud-vestica a tarii, sub raportul particularitatilor solului, acest

teritoriu apartine provinciei danubiano-getice, in care apar diferentiate clar zonele de sol.

Cernoziomurile s-au format sub o vegetatie ierboasa stepica, mezo-!erofilica, relieful este in

general plan iar depozitele sunt constituite din loessuri si depozite loessoide, dar sunt si

cernoziomuri formate pe nisipuri. Alterarea si levigarea sunt ceva mai pronuntate decat la solul

balan. 6evigarea a dus la indepartarea completa a sarurilor solubile si a carbonatilor de la

suprafata si la o usoara debazificare a comple!ului absortiv. Cantitatea de resturi organice care

ramane in sol, sub actiunea bacteriilor si a ramelor, este transformata in humus de tip mul.

&n profilul cernoziomurilor levigate apar trei orizonturi bine diferentiate% orizontul A *de

acumulare a humusului+, de culoare brun-negricioasa, orizontul brun, cu nuanta castanie-

roscata si structura nuciforma pana la prismatica *intrucatva asemanatoare cu cea intalnita la solul


33/86

brun-roscat de padure+ si orizontul C de acumulare a carbonati lor, cu eflorescente, pseudomicelii

si concretiuni.

;oto 1. Aratura de toamna in cernoziom levigat

Cernoziomurile levigate au un grad ridicat al fertilitatii naturale. roblema cea mai

importanta care se ridica in legatura cu cresterea randamentului culturilor de tot felul ce se

practica aici este cea a asigurarii necesarului de apa.

Din cauza e!tinderii nisipurilor, cernoziomurile mediu si slab levigate apar in numai

cateva fasii intercalate solurilor nisipoase, indiferent daca acestea sunt cernoziomuri levigate

nisipoase sau soluri argilo-iluviale nisipoase.

Solurile nisipoase si nisipurile constituie o caracteristica principala a invelisului de sol si

ridica probleme deosebite in legatura cu ameliorarea productivitatii fondului pedologie.

samosolurile in aceasta zona s-au format pe depozite eoliene formate din dune si interdune.

rocesele pedogenetice sunt influentate de roca foarte permeabila si capacitatea e!trem de redusa

de retinere a apei si a substantelor nutritive. in aceste conditii dezvoltarea vegetatiei si

acumularea humusului este foarte redusa.

samosolurile au fertilitate scazuta si sunt slab productive datorita insusirilor lor fizice si

chimice putin favorabile *porozitate de aeratie foarte mare, capacitate mica de retinere a apei,

capacitate mica de schimb cationic, rezerve mici de substante nutritive+ dezvoltarii plantelor.

rin ameliorare, in principal, incorporarea de ingrasaminte organice si irigare, se obtin

recolte bune. Se cultiva vita de vie, plante tehnice. 'erenurile cu psamosoluri sunt frecvent

afectate de eroziunea eoliana. entru stavilirea acestui fenomen au fost realizate partial lucrari de

fi!are a dunelor prin plantatii forestiere de salcam.

6acovistile s-au format in microdepresiuni, cu stratul acvifer la mica adancime.

Depozitele de solificare sunt variate, loessuri, depozite loessoide, nisipuri.


34/86

Semi-mlastinile si mlastinile se formeaza in microdepresiunile accentuate, unde apa freatica se

afla la adancime mai mica de 2,42 m si chiar la suprafata. Sunt soluri cu un profil tipic, influentat

direct de nivelul apei freatice.

entru reducerea suprafetelor cu astfel de soluri ce practic nu puteau fi folosite, s-au luat

masuri construindu-se canale de desecare care au dus la scaderea nivelului apei freatice. Astfel

de masuri hidroameliorative sunt necesare pe toate terenurile cu panza freatica la adancime mai

mica de 3 m. De asemenea, pentru preintampinarea unor noi fenomene de inmlastinire, irigarea

culturilor trebuie facuta cu mare atentie, pentru a nu crea un nou surplus de apa.

Aceste tipuri de soluri se preteaza in special culturilor de grau si porumb, in lunca Dunarii

si celor de vita de vie si pomi fructiferi pe campurile inalte.

&n afara de valentele sale agricole si depozitele de nisip , pietris si argila, folosite in constructii,

solurile din aceasta zona nu mai beneficiaza de alte tipuri de resurse care sa le fie de vreun folos

localnicilor sau care sa poata fi e!ploatate economic.

CAPITOLUL 3

S'UD&U D$M#)8A;&C% #'$:'&A6 UMA:, AS$C'$ D$M#)8A;&C$ S&

S#C&A6$

Marturie a stravechii populari a actualului teritoriu al "udetului Dol", si implicit a comunei

Unirea, stau numeroasele urme arheologice descoperite, in decursul timpului, in diferite puncte,

care dau indicatii cu privire la viata omului pe aceste locuri inca din vechime.

:otiunea de populatie presupune, in sensul cel mai obisnuit, e!istenta unei comunitati,

unei anumite generatii. Aceasta comunieste supusa unui proces continuu de improspatare? asadar

si in comuna Unirea in fiecare clipa se produce o modificare, fiecare an inregistreaza noi

generatii, aceasta in timp ce generatiile e!istente se reduc ca urmare a mortalitatii.

Ca ordin de marime comuna Unirea se inscrie in cadrul comunelor mari cu o populattie de

1032 de locuitori la nivelul anului 3223.


35/86

. $volutia numerica a populatiei

Sursele informationale privind populatia comunei sunt recensamintele populatiei, cu

a"utorul carora se culeg numeroase caracteristici, cat si statistica demografica curenta.

Din punct de vedere al numarului de locuitori, Unirea se inscrie in categoria, asezari lor

rurale-mari, cu apro!. 4222 loc. inca de la inceputul secolului . Astfel, la recensamantul din

3 au fost inregistrate aproape 4422 de persoane *'ab. nr. +, numarul populatiei crescand

continuu.

&ntre 3 si 52 a fost inregistrata o crestere sub 0G din cauza unei economii

rudimentare si din cauza primului razboi mondial.

&n anul 41 dupa ce-l de-al doilea razboi mondial populatia comunei Unirea este de

4474. Urmeaza o perioada de stagnare de 32 de ani, intre 0 si /.

Cea mai mare crestere a fost inregistrata in anul 3, fiind recensate 4042 de persoane .

'abelul nr.

$volutia numerica a populatiei comunei Unirea in perioada 3 - 3220

A:U6 3 41 3 / 3222 3223 3221 3220

:umarul

populatiei

4422 4474 4042 4522 443 4342 1/4 1032


36/86

!ig# nr#) E*o(utia numerica a +o+u(atiei a comunei Unirea in +erioada 1312-2556

Acest fenomen de depopulare a satelor s-a datorat pana in / politicii de dezvoltare

economica *e!cesiv industriala+ a centrelor urbane din "udetul Dol" sau din afara lui.

Dupa anul /, care pentru tara noastra a insemnat sfarsitul dictaturii comuniste, aceasta

scadere lenta a numarului de locuitori poate fi e!plicata si din cauza reducerii numarului de

nasteri, imbatranirii demografice si a migratiei e!terne.

opulatia comunei Unirea la iulie 3220 dupa datele Directiei "udetene de Statistica a

fost de 1032. Stimularea sociala capabila sa realizeze o redresare demografica este o necesitate

prioritara.

.3 M&SCA8$A :A'U8A6A S& M&)8A'#8&$ A #U6A'&$&


37/86

rocesele sau fenomenele care constituie miscarea naturala a populatiei sunt natalitatea,

mortalitatea, casatoriile, divorturile.

&n tabel se prezinta evolutia sporului natural si a componentelor sale in perioada -

3220.

'abelul nr.3

$volutia indicatorilor dinamicii naturale a populatiei comunei Unirea perioada 2-3220

Anul 3 5 1 4 7 / 3223 3221 3220

:ascuti

vii

0/ 03 74 0/ 03 01 75 4 4 1

:atalitate

, ,4 5,4 3,5 ,1 ,/ 5,0 , ,/ ,

Decedati 22 7 /7 /5 25 /0 /7 7

Spor

natural

-35 -5/ -33 - -3 -5 -5 -3/ -1/ -15

:atalitatea,ca fenomen demografic, e!prima intensitatea nasterilor in cadrul unei populatii, la

222 locuitori. Aceasta natalitate este conditionata de populatia feminina de varsta fertila 4-1

ani. in urma recensamintelor se poate observa o scadere lenta a numarului de nasteri incepand cu

anul *'ab. nr. 3+, e!ceptie facand totusi anul /. Aceasta scadere a natalitati se datoreaza

liberalizarii avortului dupa /, nivelului de instruire al femeii dar si implicarea sa intr-un grad

mai mare in viata sociala.


38/86


39/86

!ig# nr# . Dinamica natura(a a +o+u(atiei comunei unirea in +erioada 1331-2556

rin nuptialitate se intelege numarul casatoriilor la 222 locuitori, fenomen influentat de

conditiile de trai ale populatiei, structura populatiei dupa varsta, traditii sau obiceiuri. &n ultimii

ani curba demografica descendenta dar si schimbarea starii economice a familiilor, e determinat o

scadere a numarului de casatorii.

Alaturi de miscarea naturala, evolutia sistemului demografic este conditionata de

mobilitatea

in spatiu sau de deplasarile teritoriale, in care intervin doi factori principali% plecarile sau

emigrarea si sosirile sau imigrarea.

entru miscarea migratorie, caracteristice comunei Unirea, ca dc altfel pentru intregul

mediu rural al "udetului Dol" sunt valorile negative. (alorile negative se e!plica ca urmare a

politicii dinainte de / de dezvoltare economica *in special industriala+ si care a atras dupa sine

migrarea fortelor tinere apte pentru munca din mediul rural


40/86

&n aceasta perioada, se remarca ca numarul persoanelor care au plecat cu domiciliul dar si

cu resedinta din localitate este cu mult mai mare decat cel al persoanelor care s-au stabilit cu

domiciliu si cu resedinta in localitate, rezultand un sold negativ. Astfel, in ceea ce priveste

miscarea migratorie, valorile absolute negative au fost cuprinse intre 7 de plecari cu domiciliu

si 00 de plecari cu resedinta in anul .

Astfel, in anul si in comuna Unirea s-a inregistrat cel mai scazut sold migratoriu

negativ ca urmare a inlaturarii restrictiilor de stabilire a domiciliului in marile centre urbane. 'ot

in acest an si plecarile cu resedinta din localitate au valori la fel de mari, soldul fiind de 022

persoane.

'otusi, soldul migratoriu a inceput dupa 2 sa aiba valori mai mici determinate de

fenomenul aparut in aceasta perioada de declin economic, cand numerosi salariati au fost

disponibilizati din marile unitati industriale si care in mare parte s-au intors in localitatile de

domiciliu si deci si in comuna Unirea, dar si ca urmare a impropietaririi populatiei prin legea /-

3.

Ca urmare a declinului economic inregistrat dupa /, in anul 3223 soldul migratoriu a

fost de -4/, reprezentand diferenta dintre numarul stabilirilor de domiciliu in localitate care a fost

de 40 persoane si numarul plecarilor cu domiciliu din localitate, reprezentand 1 persoane, in

ceea ce priveste schimbarile de resedinta in acest an s-a inregistrat de asemenea un sold negativ

de - 3 persoane. Aceste solduri negative inregistrate atat in cazul schimbarilor de domiciliu dar

si de resedinta sunt ca urmare a situatiei dezastruoase a agriculturii, fapt care nu atrage populatia

spre zone predominant agricole din cauza lipsei de stimulli ispecial materiali.

'inand cont de faptul ca populatia comunei Unirea numara 1032 de locuitori si ca

suprafata totala a comunei este de 1/73 =m3rezulta ca densitatea populatiei este de circa 12

locuitori@=m3.

.5 Structura populatiei

.5. Structura populatiei pe se!e si grupe de varsta


41/86

Cercetand repartizarea populatiei dupa se! putem cunoaste gradul sau procentul de

activitate al femeilor si influenta acestor activitati asupra fenomenelor demogafice si in special a

natalitatii.

'abel nr. 5

Structura populatiei pe se!e in anul 3220

'#'A6 A8A'& ;$M$&

1032 3551 33/0

!ig# nr# Structura +o+u(atiei +e $e9e: in anu( 2556

Structura populatiei pe se!e, in anul 3220 este relativ echilibrata, numarul

barbatilor fiind cu 3 mai mare decat numarul femeilor, raport diferit fata de situatia pe


42/86

"udet unde mH"oritate" *42,1+ o reprezinta femeile. &n anul 3220 e!ista asadar o usoara pondere

masculina% 3551*42,4+ de barbati si 33/0*1,4+ de femei *;ig.4+. Aceasta situatie in care ponderea

masculina este usor mai ridicata a fost intalnita si la recensamantul din 3, cand populatia masculina era

de 3/07 iar cea feminina de 37/5 ca si in /, cand numarul barbatilor era cu 2,32 mai mare

decafnumarul femeilor.

Studierea structurii dupa varsta a populatiei comunei Unirea ne permite sa cunoastem atat gradul

in care populatia poate sa participe in procesul de productie sau in activitatile social economice, cat si in

evolutia de perspectiva a comunei.

'abelul nr..

Structura populatiei pe grupe de varsta si se!e in anul 3 si 3220

)rupa de varsta Anul 3 Anul 3220

:r.

persoane

:r.

barbati

:r. pers. :r.

persoane

:r.

barbati

:r. pers

2-1 ani /1 44/ 7,1 17 ,7

4-4 ani 370 0/2 43,7 302 552 40,4

02 ani si peste 02 730 3, 22 4/7 35,/

'otal 4042 3/01 22,2 1032 3551 22,2


43/86

;ig. nr. 0 Structura populatiei pe grupe de varsta si se!e in anul 3

;ig. nr. 7 Structura populatiei pe grupe de varsta si se!e in anul 3220


44/86

Din analiza graficelor prezentate se observa ca ponderile medii pe grupe de varsta in anii analizati

au valori apropiate, numai in anul 3223 la grupa de varsta de 02 de ani si peste, s-a inregistrat un procent

mai mare cu 5,7 decat cel din 3, ceea ce indica o imbatranire demografica a populatiei.

6a nivelul anului 3, in mediul rural al "udetului Dol" se inregistra urmatoarea situatie%populatia de pana la 4 ani avea o pondere de circa 7,, resursele de forta de munca dol"ene *populatia

intre 4-4+ aveau o pondere de 44,/, iar pentru populatia de peste 02 de ani procentul la nivelul

"udetului a fost de 37,. Situatia in comuna Unirea a fost apro!imativ asemanatoare cu cea de la nivelul

"udetului, e!istand totusi mici diferente de un procent sau doua.

&n anii urmatori situatia la nivelul comunei a ramas aproape neschimbata, insa la nivelul "udetului

s-a schimbat, in sensul ca numarul populatiei intre 4-4 a scazut la 43,0, iar grupa de peste 02 de ani a

inregistrat o crestere *52,1+, ceea ce indica o imbatranire demografica mai accentuata la nivelul "udetului

decat al comunei.

Structura populatiei pe grupe de varsta si se!e ne prezinta o pondere mai mica a numarului de

tineri din cauza regresiei natalitatii astfel ca numarul varsticilor este mai mare. &n cazul structurii pe se!e a

grupelor de varsta ponderea masculina este mai mare decat a celei feminine in grupe de varsta de pana la

02 de ani, insa in grupa de varsta de peste 02 de ani atat in comuna cat si in "udetul Dol", dar si la nivelul

intregii tari, ponderea populatiei masculine este relativ mai mica decat a celei feminine.

Aceasta structura a populatiei pe varste si se!e se e!plica prin faptul ca in Do"" ca si la nivelultarii, se nasc mai multi copii de se! masculin decat de se! feminin. Aceasta face ca aproape pana la

"umatatea varstei medii a populatiei ponderea femeilor sa fie inferioara fata de cea a barbatilor. &n a doua

"umatate a varstei medii, femeile au o pondere mai mare decat barbatii, tendinta ce se accentueaza

continuu si care se manifesta pregnant in durata de viata a , femeilor 73 de ani, si a barbatilor 07 de ani.

.5.3 Structura etnica a populatiei

Din analiza structurii nationale rezulta predominarea romanilor, alaturi de care se intalnesc si alte

grupuri etnice. Din cei 4042 locuitori din anul 3, 7,11 erau romani *'ab. nr.4+ iar 3,40 tigani.

'abelul nr. 4

Structura etnica a populatiei in anul 3


45/86

:ationalitatea :r. ersoane

8omani 4042 7,11

'igani 14 3,40


46/86

;ig. nr. / Structura etnica a populariei in 3

Aceasta situatie s-a modificat la recensamantul din 3223 deoarece numarul tiganilor a crescut,

avand un procent mult mai mare.

'abelul nr. 0

Structura etnica a populatiei in anul 3220

:ationalitatea :r. ersoane

8omani 1032 1,37

'igani 304 4,75

3#)#) Structura confesionala

&n urma recensamantului din anul 3220 comuna Unirea avea 1032 de locuitori toti de

nationalitate romana, de religie ortodo!a.

.5.1 Structura fortei de munca


47/86

Alaturi de elementele structurale analizate, o importanta deosebita o are forta de munca si care

depinde de o anumita componenta demografica si anume de populatia apta de munca, cu varsta

cuprinsa intre 4-4 ani. Astfel populatia este impartita in trei grupe% persoanele care au o ocupatie,

intretinutii statului si intretinutii persoanelor particulare.

Din evidentele statistice reiese ca la nivel de "udet in cadrul comunelor *mediul rural+

ponderea grupei 4-4 de ani a scazut de la 44,/ la recensamantul din 3 la 43,0 in ianuarie

/.

&n cadrul populatiei curent activa, in comuna Unirea la nivelul anului 3220 s-a inregistrat o

pondere de circa 11,21, care raportata la populatia actuala de 30// locuitori rezulta un volum al

fortei de munca de 37 fata de 130 persoane in / si de 52 persoane in 3. Din acest procent

de 11,21 numai 1,02 o reprezinta populatia ocupata restul de 3,4 fiind someri.

Avand in vedere declinul actual al anumitor activitati industriale sau disfunctionalitatile care

preseaza asupra altor activitati economice generate de reforma economica in aceasta etapa de trecere la

economia de piata, ponderea populatiei active in cadrul comunei Unirea.

3#.#1 In*atamantu(

&n ceea ce priveste invatamantul in comuna Unirea putem afirma ca aceasta activitate

este atestata din vechime, dupa cum rezulta dintr-un raport e!istent in arhiva scolii din

comuna Unirea. &n acest raport revizorul scolar era informat ca data infintarii scolii in comuna

Unirea este anul /51.

6ocalul primei scoli avea doua sali de clasa, o cancelarie si un antreu. Scoala a fost

permanent administrata de stat. 6a inceput nu toti elevii invatau scrisul si cititul odata. 6a

infintarea sa scoala nu a purtat nici un nume, si se predau urmatoarele materii% abecedarul,

gramatica, aritmetica, istoria patriei, istoria sacra si geografia. ;amiliile care nu trimiteau

copiii la scoala primeau amenzi. in aceasta perioada scoala nu a avut biblioteca, nu au e!istat

teatre populare aran"ate cu scena si cortina, dar au avut loc serbari scolare.

Celelate doua scoli din comuna Unirea au fost infiintate% in > Scoala nr.3 si

Scoala nr.5 a fost construita dupa 1/ si pusa in functiune in 05.

$levii care isi continua studiile se indreapta catre scoli profesionale si licee, in special

din Craiova, insa, datorita mediei mici obtinuta la testare, nu au sansa sa urmeze cursurile


48/86

unor institutii de invatamant de prestigiu, aprecierea acestora este una de natura medie sau

chiar scazuta.

Un fenomen important este acela ca, dupa absolvirea clasei a (&&&-a, o parte

semnificativa a elevilor nu-si continua studiile, fapt determinat, in principal, de lipsa

posibilitatilor materiale ale parintilor, dar si de orientarea acestora catre o viata rurala, scoala

fiind vazuta ca un factor de indepartare a copiilor de rural, astfel incat parintii prefera sa-si

tina urmasii aproape, sub prete!tul a"utorului dat de acestia in gospodarie.

De mentionat este faptul ca de pe bancile scolii de aici s-au ridicat in trecut un numar

relativ mare de persoane care au urmat studii universitare, comparativ cu populatia restransa a

satului. Calificarile lor, obtinute in special in domeniul agronomic, au aparut ca o reactie lanevoile vremii, fiind in mare parte asimilati in structurile de"a create.

3#.#2 E(emente de $+iritua(itate a(e comunei

&n prezent, in sala de spectacole a caminului cultural au loc spectacole

sustinute de formatii de amatori dar si spectacole organizate de folclor cu ocazia anumitor

sarbatori.

&n comuna Unirea e!ista si o biblioteca infiintata in anul 5 impreuna cu Caminul

Cultural, care era dotat cu scena, scaune si un aparat de proiectie pentru film. &n acest camin

au rulat filme de cateva ori pe saptamana pana in 4.

Ca dovada de recunostinta, tuturor eroilor din primul razboi mondial li s-a ridicat

unmonument intru cinstirea lor, EMonumentul $roilorI construit din piatra cioplita, este

amplasat in fata scolii nr. din centrul conunei, intre primarie si biserica.

iserica cu hramul Sf. :icolae a fost fondata de loc in anul /17, era deservita de un

preot si 3 cantareti. ana in martie /07 aici era si cimitirul )rohistea.

&n anul /5 cea e!istenta se darama si se incepe constructia unei alte biserici, lucrare

care dureaza pana in 2.

3#.#) E(emente(e etnograficefice

3#.#)#1 Ar;itectura $i arta +o+u(ar


49/86

6a nivelul anului 22 in comuna Unirea forma de locuit dominanta era bordeiul, insa

e!istau si case din paiente dar si din zid. Aceste bordeie erau sapate in pamant cu zidiri

construite din barne si acoperite cu pamant.

'rei-patru decenii mai tarziu, aceste bordeie au fost inlocuite cu case care puteau avea

-3 incaperi, insa care nu aveau tavan. e "os podeaua era de lut iar sobele erau incalzite cu

paie sau cu coceni. Mobilierul era foarte rudimentar, o masa si un scaun sau doua de lemn, un

pat facut din tarusi batuti in pamant pe care erau puse doua stinghii si peste ele erau puse

scanduri groase una langa alta pe care era asternuta o rogo"ina. &n acest pat dormeau toti ai

casei, unii la un cap al patului, altii la celalalt capat. 6a capatul patului se aflau capataile cu

fata de lana si umplute cu paie sau cu fan. Se acopereau cu o cerga facuta din canepa, mancau

la o masa scunda cu trei picioare, rotunda stand la ea "os pe pamant, sau pe scaune adecvate

mesei.

;oloseau linguri de lemn, mancand toti dintr-o singura strachina de lut. (esela era

compusa din cateva strachini de lut, oale tot din lut si linguri de lemn. (asele erau tinute pe

niste policioare facute in zid sau pe coarda-scanduri asezate de "ur-impre"urul cosului vetrei

de la cunie.

&n urmatorii ani aceste locuinte saracacioase au inceput sa fie inlocuite cu case

construite din caramida, acoperite cu tigla si tabla. &n interior vechile paturi au fost inlocuite

cu mobila, vatra a fost inlocuita cu aragazul, lampa cu becul electric de asemenea au aparut

frigiderele, aparatele de radio, televizoarele.

&n fiecare gospodarie, camerele au pardoseala din scandura sau parchet peste care se

afla covoare sau presuri, cu sobe din teracota iar pe paturi se gasesc saltele, cearsafuri frumos

brodate cu plapumi din lana sau din matase. e pereti se gasesc covoare alese, carpete cudiferite modele.

&n ultimi ani locuitorii instariti si-au construit locuinte moderne, case mari si vile din

caramida cu fundatii din beton, frumos vopsite. Aceste noi locuinte, pe langa camerele de

dormit sunt prevazute cu bucatarie, baie. 6a locuitorii cei mai instariti din comuna se observa

pe langa aceste dotari, amena"area interiorului cu gresie, faianta, mobilier modern.

)ospodariile, in prezent sunt impre"muite cu garduri din beton sau din fier, care au inlocuit

gardurile din lemn.


50/86

3#.#)#2 Imracamintea

&n ceea ce priveste portul locuitorilor comunei Unirea putem vorbi despre e!istenta

unui port specific locuitorilor in "urul anului 22. Acesta, iarna, in zilele de sarbatoare,

consta pentru flacai, in pantaloni numiti nadragi cu dimie alba, cu gaitane, lucrati de

gospodine.Aveau haina tot din dimie de culoare alba impodobita cu gaitane, iar pe dedesubt

aveau camasi din panza de canepa, in sau bumbac.e cap purtau caciuli din piele de oaie

neagra cu captuseala alba, in picioare opinci si ciorapi crosetati intr-un carlig si obiele din

dimie. este acestea, cand era frig sau ploaie sau cand plecau flacaii la fete prin sat, luau o

ipingea tot din dimie, mare pana "os, cu maneci, cu flori frumoase, facute de co"ocari. (ara

purtau camasi lungi din panza de bumbac, cusute cu modele nationale. e dedesubt aveau

indispensabili lungi si largi "os si cusuti tot cu florile care erau la camasi, fiind incinsi cu bete

peste camasi iar in picioare nu purtau nimic. ;emeile purtau camasi din panza din in, bumbac

si canepa si fuste lungi. urtau ilice peste ciupag, iar in timpul iernii aveau scurteci din postav,

cu care parintii erau obligati sa inzestreze fata cand se marita, in afara de toalele pe care i le

da in ziua nuntii numarandu-le in auzul si vazul tuturor ce participau la nunta. e cap femeile

purtau batice iar cele nemaritate aveau capul descoperit. &n zilele de munca imbracamintea

era sumara, rupta si neangri"ita.

De primavara si pana toamna nu se folosea deloc incaltamintea, in schimb iarna barbatii

purtau opinci si ciorapi crosetati iar femeile de asemenea purtau opinci si ciorapi din lana si

bumbac crosetati in casa.

ortul flacailor si batranilor a disparut complet si rar se mai gaseste la cate un batran

acest port specific.

&n prezent barbatii mai in varsta poarta in timpul iernii pantaloni din stofa cumparata,

pulovere din lana lucrate in casa si vopsite cu o culoare mai inchisa, co"oace lucrate din piei

de oaie, scurte si cu maneci iar pe cap caciuli de miel si in picioare ciorapi de lana, ghete sau

cizme de cauciuc. (ara barbatii poarta pantaloni de doc cumparati, camasi in carouri de

diferite culori, pe cap palarii sau sepci.

;emeile mai in varsta poarta in timpul iernii camasi lungi, fuste largi din molton sau

diftina, peste fuste avand sorturi colorate. e cap poarta baticuri negre si in picioare ciorapi


51/86

tricotati, sosete de lana lucrate in casa. (ara poarta fuste de stamba, camasi de panza

cumparata si bluze din stamba iar pe cap baticuri mai subtiri de culoare inchisa.

&n schimb tineretul a renuntat la acest port traditional, hainele groase de iarna si cele

subtiri de vara au o croiala si taieturi moderne fiind adoptate de locuitorii comunei Unirea

care au acces la revistele si emisiunile de moda.

3#.#)#) !o(c(or $i traditii +o+u(are

6ocuitorii comunei Unirea stapanesc un vast material folcloric imbratisand aproape

toate genurile specifice locului. Atat doina, aceasta podoaba a liricii noastre populare, cat si

cantecele propriu-zise, cele de catanie sau cele legate de diferite impre"urari, evoca trecutul de

lupta al oamenilor acestor locuri, dorul lor de mai bine, aspiratiile spre o viata mai buna.

e langa un vast repertoriu folcloric, in sat se pastreaza o multime de melodii ce

insotesc anumite ceremonialuri sau obiceiuri, desi multe din acestea si-au pierdut amploarea

de odinioara.

Daca nunta a a"uns azi la o nota cat se poate de simpla, odinioara, dupa spusele celor

batrani, ea se desfasura dupa un anumit ritual stabilit dupa datinile strabune. incepand cu

petitul miresei, ea continua cu EtratativeleI si disputa celor doua partide *a mirelui si a miresei+

care pune la incercare pe cei mai buni oratori EcinacariI sau EolacariI ai satului cu invitatia la

nunta purtata de calareti falosi. ;iecare moment era insotit de oratii sau cantece adecvate. Un

obicei care se mai mentine si azi este zestrea pe care o primeste fata din partea parintilor, in

trecut aceasta consta intr-o bucata de pamant, o cerga si un cufar cu lucruri de imbracaminte,

pe cand astazi primeste ca zestre din partea parintilor mobila, aparate electrocasnice si alte

lucruri utile in gospodarie. A treia zi de nunta,luni dimineata, se strang rudele apropiate si

fierb un ceaun de tuica si se pun iarasi la masa. Soacra mare pregateste o sticla cu tuica

colorata in rosu, pe care o "oaca in hora si din care da tuturor mesenilor sa bea. Aceasta

simbolizeaza intrarea tinerei fete in randul femeilor.

8epertoriul legat de sarbatorile de iarna este, de asemenea, vast si destul de actual.

Astfel, incepand de la ianuarie, in fiecare an oamenii se duc cu copiii la mosi dandu-i Ela

grindaI, apoi mosul impreuna cu toti nepotii petrec in cele trei zile ale noului an.


52/86

Colindele, plugusoarele sau te!tele ce insotesc "ocul caprei au in ma"oritate un caracter

popular. 9ocul caprei este organizat de un grup de flacai care desfasoara un anumit ceremonial

cuprinzand o urare pe teme agrare insotita de o melodie e!ecutata de obicei de fluier si

acompaniata de bataile ritmice ale Eciocului capreiI.

De asemenea, in toate zilele de sarbatoare, dupa calendarul ortodo! *Sf &on, Sf. &lie,

Sf. Maria, Sf Dumitru, s.a+ se obisnuieste sa se petreaca cu mese imbelsugate, cu muzica,

"ocuri si voie buna. De 8usalii barbatii tinerii se imbraca in costume populare si merg prin sat

"ucand hore, mai ales acelor persoane considerate a fi Iluate din calusI.

Un alt obicei este si hora de aste si anume se face hora in centrul satului in toate cele

5 zile ale sarbatorii in prima zi pentru mortii care nu au facut un an, in a &-a, pentru cei care auspana in 3 ani, iar in a &&-a pentru cei care au pana in trei ani. Doua perechi, alcatuite din cate

un baiat si o fata, incep si sfarsesc hora? ei primesc cate o tava pe care e pus un prosop, sapun

*daca mortul e barbat se pun baietilor ustensile pentru barbierit+, parfum, oglinda, pieptan,iar

fetelor li se da batic sau esarfa.&n sat se mai intalnesc si alte obiceiuri ca cele legate de

procesiunile funebre al caror repertoriu este pastrat pana azi. invesmantarea fetei decedate in

mirese si a tinerilor in miri sunt obiceiuri cu profunde implicatii afective. Aceste obiceiuri cat

si altele s-au statornicit de-a lungul anilor in comuna Unirea.

6a sfarsitul saptamanii se organizeaza hore si discoteca, manifestari ce atrag

ma"oritatea tinerilor din comuna.

CA&'#6U6 2

#8)A:&JA8$A S& AM$:A9A8$A '$8&'#8&U6U&

2. DA'$ )$:$8A6$ D$S8$ '$8&'#8&U

Asezarea in teritoriu, in zona de campie, fara diferente mari de nivel, cu clima si solul

specific, sunt conditii naturale deosebit de favorabile pentru dezvoltarea comunei si a

economiei bazata in special pe agricultura, pentru consumul propriu, cat si pentru

aprovizionarea cu produse agroalimentare a populatiei din municipiul Craiova si a

localitatilor apropiate .


53/86

&ntravilanul comunei Unirea insuma o suprafata de 20,34 ha si a fost stabilit prin planul

urbanistic general, in anul 2 si aprobat prin hotararea refecturii 9udetului Dol". Ulterior in

anul 3 s-a elaborat un nou plan urbanistic general preliminar in care au fost preluate

elementele de baza ale intravilanului aprobat anterior care au fost destul de generos

dimensionate, avand in vedere solicitarile primariei comunei cat si ale cetatenilor interesati in

constructia de locuinte. &n prezent suprafata intravilanului este stabilita la 320 ha.

'abel nr.7

Situatia locativa a comunei Unirea "udetul Dol"

:r. locuinte :r.gospodarii :r. locuitori :r.

camere

Suprafata locuibila

*mp+

12 /22 /04 4/32 32

Din analiza indicatorilor prezentati rezulta%

suprafata locuibila medie@locuinta este de 12,13 mp, reflectand faptul ca locuintele cuprind in

general trei-patru camere de locuit de dimensiuni medii?suprafata locuibila@locuitor are o

medie de 1,43 mp, ceea ce arata un indice de locuibilitate mediu pe comuna superior valorii

medii pe "udet de ,24mp?numarul mediu de persoane raportate la o locuinta are valoarea de

3,7/ persoane, reflectand valori sub media pe "udet?numarul mediu de camere pe persoana de

,/ camere este apropiat valorii pe "udet de , camere@persoana?numarul de camere ce revin

unei gospodarii este de 1,7 camere, peste media pe "udet de 3,/ camere @gospodarie?numarul

de gospodarii raportat la numarul de locuinte ne arata ca e!ista locuinte parasite la nivelul

localitatii ca urmare a e!odului populatiei in zonele urbane dar si faptul ca intr-o gospodarie

e!ista si cate doua locuinte?

Din analiza gradului de dezvoltare social-culturala rezulta ca intreaga gama de dotari

este la un nivel mediu privind dotarea locuintelor cu instalatii si dependinte.

2.3 J#:$ ;U:C':A6$


54/86

#rganizarea zonelor functionale in cadrul teritoriilor localitatilor, organizarea relatiilor

dintre acestea in functie de folosinta principala si natura activitatilor dominante constituie

obiective de baza in studierea teritoriului intravilanului localitatii, care prezinta urmatoarea

structura.

Tae(u( nr#4

Aspecte caracteristice ale principalelor zone functionale

Jonificare Ba

.Jona centrala si altefunctiuni comple!e de

interes public

2,7,20

3,Jona de locuinte si

functiuni complementare

51.43 0/,12

5.Jona de unitati

industriale si agricole,

din care% -unitati

industriale -unitati

agricole

.21

.3

,5

,/0

1.Jona spatii verzi si

sport

,4 2,73

4.Jona gospodarie

comunala

7,04 2,3

0.Cai de comunicatie si

transport

30,3/ 3,74

7.'eren neconstruit /,42 1,3

'otal teritoriu intravilan 320 22,22


55/86

.Jona centrala si alte functiuni comple!e de interes public

Aceasta zona include in principal dotarile importante din cadrul localitatii, amplasate

cu precadere in centul acesteia, accesibila din toate directiile.

#rganizarea zonei centrale va avea in vedere ansamblul reprezentativ al dotarilor de

interes public si al locuintelor, in functie de dezvoltarea acestei localitati.

2.Jona de locuit si functiuni complementare

Ca suprafata in intravilan ponderea o detine zona de locuinte si functiuni

complementare cu 12, ceea ce este normal ca pondere dar mai putin corect ca suprafata

deoarece s-a acceptat ca regula generala o adancime a intravilanului de 22 m si ne"ustificat

deoarece, din analiza modului cum sunt organizate gospodariile, rezulta ca mare parte din

intravilan are functiuni e!clusiv agricole iar pentru nevoile de constructii este suficienta

adancimea de 42 m, iar ca e!ceptie pana la 74 m. &n acelasi timp adancimea e!agerata a

intravilanului de 22 m conduce, in mod artificial, la o densitate de locuinte e!trem de scazuta

de 1,1 loc@ha in zona de locuit si de 2,05 in totalul intravilanului.

Un aspect disfunctional al acestui mod de dimensionare a intravilanului il constituie

faptul ca vor fi supuse impozitarii ca terenuri in intravilan importante suprafete de teren care

vor avea, in continuare, folosinta de terenuri agricole.

Un alt aspect disfunctional al zonei de locuit este reprezentat de faptul ca reteaua

stradala este compusa din strazi nemodernizate, fond construit invechit, lipsa unui echipament

edilitar.

5.Jona activitatilor economice

Jona de activitati agro-zootehnice mai e!ista prin constructiile de profil

e!istente pe terenurile ocupate in prezent, insa mentinerea lor in aceasta zona functionala

urmeaza sa fie reanalizata in conditiile in care destinatia lor va fi alta.

Aceasta zona este in prezent insa diminuata ca pondere *restrangeri de activitate sau

ale incintelor+ datorita factorilor economici specifici perioadei actuale, a consemnat e!istenta


56/86

in cadrul localitatii a unor incinte apartinand fostelor C.A.-uri *sectoare agrozootehnice+ dar

si a unor sectii A)8#M$C.

8efacerea efectivelor de animale si dezvoltarea unor ferme zootehnice cu caracter

privat este posibila pe terenurile sectoarelor zootehnice total dezafectate prin concesionarea

acestor suprafete si constructii de profil, producatorilor particulari.

Sectorul particular este determinant in desfasurarea activitatilor agricole. Astfel, au

fost costituite asociatii familiale cu profil agricol, acestea neavand personalitate "uridica.

Dezafectarea fostelor sectoare zootehnice ale C.A.-urilor a condus la scaderea

efectivelor de animale, mare parte din fondul animalelor al acestor sectoare fiind achizitionat

de catre locuitorii comunei.

4.Zona spatiilor verzi

:umarul spatiilor verzi include in prezent terenul de sport cu o suprafata de 2,73 ha, si

alte cateva spatii verzi.

5.Zona gospodaria comunala-salubritatea

Activitatea de gospodarie comunala nu este organizata si aceasta se resimte atat in

aspectul edilitar-gospodaresc, cat, mai ales in colectarea, depozitarea si reciclarea resturilor

mena"ere. )unoaiele provenite din gospodari se depoziteaza si se ard individual la nivelul

fiecarei gospodarii sau se depoziteaza la marginea satului unde au fost amplasate platforme de

depozitare a gunoiului.

15#) DOTARI EDILITARE SI SOCIAL 0!UNCTIONALE

rincipalele institutii publice e!istente in comuna sunt uramatoarele%

Dotari administrative

Sediul primariei%


57/86

!oto# nr#7 Sediu( +rimariei

Sediul primariei se afla in satul Unirea intre iserica si Scoala nr. . rimaria are la

dispozitie 5 birouri % intr-unul isi desfasoara activitatea primarul si viceprimarul, iar in cel de-

al doilea secretarul. &n al treilea birou isi desfasoara activitatea compartimentul financiar-

contabil.

&n dotarile actuale ale primariei intra un computer, un copiator, un tele-fa! si un

televizor, incalzirea seiului se face cu combustibil lemnos.

Structura primariei se prezinta astfel%

rimar% adoiu Marin?

(iceprimar% 8osu Aurel ebe

Secretar% rezoi )eorge

Contabil% arta Marin?


58/86

&nspector ta!e@impozite% Stanga Stana?

&nspector specialitate% adoiu &rina?

&nspector specialitate% Dugaiasiu Stana $lena?

8eferend% rezoi Daniela?

!oto# nr#4 Sediu( +o(itiei

Po(itia

A fost infiintata in septembrie /5 si isi are sediul tot in satul Unirea. Desi ar trebui

sa fie deservita de 4 lucratori * cate unul pentru fiecare mie de locuitori +, pana acum nu a fost

niciodata asa, numarul ma!im de anga"ati fiind de 1.

roblemele cele mai dese cu care s-au confruntat anga"atii postului de politie au fost

certuri legate de proprietatile si culturile agricole, accidente de circulatie, ma"oritatea

provocate de carute sau furturi.


59/86

otrivit informatiilor primite de la olitia Unirea, nu poate fi operata o distinctie, in

ceea ce priveste infractionalitatea, intre membrii comunitatii, din punct de vedere al etniei.

Desi e!ista o comunitate de etnie rroma destul de insemnata nu a fost semnalat un numar mai

mare de infractori rromi decat in cazul persoanelor de etnie ma"oritara.

b) Dotari in invatamant

Scoala generala cu clasele -(&&&

)radinita de copii *invatamant prescolar+?

!oto# nr#3 Scoa(a cu c(a$e(e I-8III Nr#1

cladire cu parter si eta"?capacitate% 33 sali si un laborator?

numar elevi% 11?

dotare cu calculatoare-/


60/86

!oto# nr#15 radinita

gradinita de copii% 1 clase in cladire individuala?

capacitate 32/ copii?

Sanatate

Dispensar medical%


61/86

!oto# nr#11 Di$+en$aru( medica(

unctul sanitar din comuna este deservit de 3 medici si 3 asistente medicale, ce isi

desfasoara activitatea doua cabinete particulare.

Cele mai frecvente afectiuni de care sufera oamenii de aici sunt hipertensiunea

arteriala * populatia fiind destul de imbatranita +, anemiile carentiale sau afectiuni ale

articulatiilor provocate de munca fizica. Deasemenea, se intalnesc afectiuni ale rinichilor,

astm bronsic, sechele '..C. sau insolatii

Date post:	26-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	maryan-andrey
View:	230 times
Download:	0 times

Comuna Unirea.docx

Documents