Comuna Patrauti

Comuna Patrauti

Mergand pe soseaua europeana, E 85, care leaga municipiul Suceava de orasul Siret, dupa trecerea podului peste raul Suceava si parcurgerea cartierului Itcani, se deschide, pe dreapta si pe stanga, tarina Patrautiului, marginita la dreapta de dealul dinspre Lipoveni, acoperit cu pomi fructiferi, si la stanga de raul Suceava.

Teritoriul comunei Patrauti se invecineaza, la nord cu comuna Calafindesti, satul Calinesti, la est cu comuna Mitocul Dragomirnei (satele: Dragomirna, Mitocas si Lipoveni) si municipiul Suceava (cartierul Itcani), la sud comuna Scheia (satele: Scheia si Mihoveni) de care il desparte raul Suceava si iar vest comuna Maritei (satele: Darmanesti si Maritei).

Intreg teritoriul comunei Patrauti masoara 3773 ha, din care: teren arabil – 1198 ha; pasune – 334 ha; fanete – 145 ha; liveizi – 71 ha ; padure – 1800 ha; drumuri – 60 ha; ape – 40 ha; cladiri – 80 ha; neproductiv – 37 ha;

Documentele ramase în arhivele din Chisinau spune ca satul Patrauti isi are numele de la unul Patru venit si asezat aici de prin partile Maramuresului acesti descalicatori se numeau Munteni. Documentul mai glăsuieste astfel: Alexandru cel Bun daruieste boierului Vlad Odisi satele Patrauti si Tisauti si altele de pe întinsul Moldovei.

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) în anul 1775, localitatea Pătrăuti a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Suceava (în germană Suczawa).

Populatie

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Pătrăuţi constituia 4879 persoane, 34.76% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 113.5 locuitori/km2.La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 4321 locuitori, 48.37% bărbaţi şi 51.63% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 33.44% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 16.41% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 100.6 locuitori/km2.In urmatoarele imagini se prezintă structura populaţiei pe sexe şi vârstă, după limba maternă, precum şi după etnie şi confesiune în comună conform recensământului din 2002.

Grupe de vârstă

Ambele sexe Bărbaţi Femei

Număr persoane

% faţă de total

Număr persoane

% faţă de total

Număr persoane

% faţă de total

Sub 15 ani 1445 33.44% 692 16.01% 753 17.43%

15 – 59 ani 2167 50.15% 1091 25.25% 1076 24.90%

60 ani şi peste 709 16.41% 307 7.10% 402 9.30%

Total 4321 100.00% 2090 48.37% 2231 51.63%

Etnia Număr persoane % faţă de total

Români 3644 84.33 %

Romi (Ţigani) 665 15.39 %

Ucraineni 1 0.02 %

Polonezi 3 0.07 %

Alta etnie 8 0.19 %

Limba maternă Număr persoane % faţă de total

Română 4303 99.58 %

Rromanes (Ţigănească) 7 0.16 %

Ucraineană 1 0.02 %

Poloneză 2 0.05 %

Alta limbă maternă 8 0.19 %

Confesiunea/Religia Număr persoane % faţă de total

Ortodoxă 2513 58.16 %

Romano-catolică 5 0.12 %

Penticostală 1369 31.68 %

Greco-catolică 2 0.05 %

Baptistă 161 3.73 %

Adventistă de ziua a Şaptea 239 5.53 %

Creştină de stil vechi 11 0.25 %

Altă religie 20 0.46 %

Fără religie 1 0.02 %

Confesiunea/Religia Număr persoane % faţă de total

Ortodoxă 4567 59.03 %

Penticostală 1702 27.27 %

Baptistă 159 3.48 %

Adventistă de ziua a Şaptea 254 5.56 %

Atei 5 0.83 %

Structura populatiei de la recensamantul din 2011

Etnia Număr persoane % faţă de total

Români 3627 75.04 %

Romi (Ţigani) 1442 21.09 %

Alta etnie 5 3.87 %

Principalele obiective turistice din Patrauti

Biserica “Inaltarea Sfintei Cruci” din Patrauti este o biserica ctitorita in anul 1487 de catre domnitorul moldovean Stefan cel Mare in satul Patrauti (judetul Suceava). Ea este considerata a fi cea mai veche biserica ctitorita de Stefan cel Mare ce se mai pastreaza astazi in forma ei originara. In anul 1993, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO) a inclus Biserica “Inaltarea Sfintei Cruci” din Patrauti.

Din cauza vitregiei vremurilor, manastirea a fost parasita in repetate randuri. Astfel, pe portalul de intrare în naos se vad urmele lasate de arme de asalt, iar tencuielile arcelor si boltilor din altar si pronaos au fost deteriorate.

Pictura interioara se remarca prin scene de o deosebita frumusete, cu teme unice sau cu abordari extraordinare ale unor teme clasice, culoarea predominanta fiind ocru auriu, cunoscut sub numele de “galben de Patrauti” – culoare unica in Romania ca si “albastrul de Voronet” de la manastirea cu acelasi nume

De ce sa vizitezi Manastirea “Sfanta Cruce din Patrauti?

Pentru ca Biserica „Sfanta Cruce” din Pătrăuţi este: » cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului » cea mai veche biserică ortodoxă Monument Unesco din România » cea mai veche biserică construita în stil moldovenesc » biserica cu cea mai veche pictura interioara si exterioara din Moldova

Clopotnita Bisericii "Sfanta Cruce" din Patrauti

Clopotnita Bisericii din Patrauti a fost construita conform traditiei o data cu refacerea manastirii de maici la începutul secolului al XVIII-lea. Este o constructie deosebita, cu influente din partea Maramuresului.

Astazi clopotnita adaposteste o colectie de cruci funerare cu insemne celtice, cruci folosite pentru ingropaciune in Patrauti din cele mai vechi timpuri.

La etaj se pot vizita toaca din lemn şi cele trei clopote turnate în secolul al XIX-lea, în Pătrăuţi, de familia meşterilor clopotari Fogoraş. Clopotele sunt renumite pentru sunetele lor înalte, sunete care alungă norii de grindină.

Masa tacerii

În curtea bisericii, la câtiva metri de peretele sudic, se mai află si o masa rotundă de piatră, pe care traditia o atribuie tot perioadei de domnie a lui Stefan cel Mare. Masa este formată din două mari lespezi de piatră, de fapt două semisfere imperfecte puse invers. În jurul acestei mese sunt dispuse mai multe pietre aidoma unor scaune. După unele ipoteze,această masă ar fi servit ca sursă de inspiratie pentru ansamblul statuar “Masa tăcerii” realizat de sculptorul Constantin Brâncusi.

Muzeul "Casa Preotului Bucovinean" din Pătrăuţi

Muzeul adaposteste o bogata colectie etnografico-religioasa, reusind sa recompuna pe o suprafata de 150 de metri patrati interiorul casei parohiale din secolele XVIII – XIX, sa arate asa cum traiau preotii, cum se rugau si cum se intalneau cu credinciosii crestini ce veneau sa ceara sfat. In cadrul muzeului se afla o deosebita colectie legata de sarbatoarea Pastelui in Bucovina.

Între anii 1896-1919 casa a fost un adevărat punct de întâlnire şi de reper al luptătorilor pentru unitatea neamului românesc. În această perioadă în casă a locuit preotul Constantin Morariu, cel ce împreună cu Ciprian Porumbescu a făcut temniţă grea pentru participare activă in mişcarea Aroboroasei. Mulţi români de seamă din Regat, din Bucovina şi chiar din Ardeal poposeau pe atunci în casa preotului Constantin Morariu.

Iată cum descrie poetul Ştefan Octavian Iosif întâlnirea sa cu Pătrăuţiul, într-o scrisoare scrisă chiar în această casă:“Alaltăieri am trecut pe la Pătrăuţi, unde iarăşi este o biserică, fostă mănăstire de maici, zidită tot de Ştefan... Bisericuţa e la poalele unor dealuri, tocmai în capul satului, un loc strategic ca toate pe care Ştefan le alegea pentru biserici şi mănăstiri. Pustiit în repetate rânduri, schitul a rămas părăsit timp de vreo 160 de ani, aşa că pe zidurile sale se văd copaci – şi până astăzi a rămas o rădăcină de copac în zid. Prin 1709 a fost restaurat, iar azi e singura biserică a Pătrăuţilor, unde păstoreşte părintele Morariu, gazda mea. E un preot înalt, frumos, cu barbă albă, cu figura impozantă, un adevărat apostol. Nu-ţi descriu primirea ce mi-a făcut-o. E destul să-ţi spun că abia picasem în casa lor şi, pe când stăteam de vorbă cu părintele, deodată în odaia alăturată aud nişte puternice acorduri de pian – era feciorul lui care cânta ... imnul regal român!Oamenii ăştia, când văd un român din ţară, lăcrimează de bucurie şi nu ştiu cum să-i intre în voie, numai să plece mulţumit din casa lor. Închipuieşte-ţi o casă parohială cu odăi largi, luminoase; pretutindeni, curăţenie exemplară, o grădiniţă drăgălaşă în faţă, în spate, ograda mare, care dă într-o livadă minunată. Şi totul situat într-o poziţie neasemănat de pitorească."

(St. O. Iosif, Opere, Editura Minerva, Bucureşti, 1981, pag. 511)

Portul popular specific zonei

Bundiţele sunt o mândrie pentru pătrăuceni. În vechime se îmbrăca o cămaşă lungă, croită din pânză ţesută în casă, cu puţine cusături decorative, peste care se purta o astfel de bundiţă frumos decorată şi pe ale cărei buzunare erau cusute iniţialele celui care o avea.

Monumentul eroilor O cugetare militară spune că „războiul se termină atunci când este înmormântat ultimul soldat”. Dacă ar fi să luăm în serios această cugetare, atunci, România se mai află în plin război mondial chiar dacă în 2015 lumea va aniversa 70 de ani de la terminarea lui.Vom reuşi, noi, românii, să arătăm că ne-am înmormântat toţi  ostaşii şi, astfel să  ieşim din acel război până la pomenita aniversare?…Este o datorie sfântă, o onoare şi o cinste să ne comemorăm, să ne cinstim şi să respectăm eroii şi martirii neamului nostru, să cerem lui Dumnezeu ca jertfa lor să aibă un ecou în conştiinţele urmaşilor lor.

Multi soldati patrauteni au fost pierduti la “Masacrul de la fantana alba” La 1 aprilie 1941,un grup mare de oameni, din mai multe sate de pe valea Siretului au format o coloana pasnica de peste 3.000 de persoane, care se indrepta spre granita sovieto-romana. Oamenii purtau cu ei un steag alb cu insemne religioase – icoane, prapuri si cruci din cetina (n.n.- era Zi de Pasti!). Insa granicierii sovietici, ascunsi in padure, au tras in ei in plin, un foc continuu, in poiana Varnita, la circa 3 kilometri de granita romana.

Ilie Vasca, din Patrauti, a spus in romaneste, in lagar: «Romanul n-a stat in genunchi niciodata decat in fata lui Dumnezeu»”

Comori ale comunei Patrauti

În patrimoniul Mănăstirii Pătrăuti s-a aflat un Tetraevanghel slavon, scris în 1493 la Suceava pentru această mănăstire de către diacul Toader, fiul preotului Gavriil. Acest manuscris avea începuturile evangheliilor, precum si initialele, colorate si aurite. Prin anul 1900, acest manuscris se afla la biserica din Fântâna Albă.Urma acestui manuscris s-a pierdut în timp.

Un alt manuscris copiat pentru Mănăstirea Pătrăuți este “Codicele Pătrăuțean”. Acesta a fost copiat în 1787 de dascălul Manolache și cuprindea texte liturgice, unele extrase din “Psaltirea” lui Dosoftei, precum și amănunte cu privire la moartea lui Grigore al III-lea Ghica, domnitor al Moldovei în două rânduri (1764-1767 și 17774-1777). Și acest manuscris a dispărut fără urmă.

În biserică se mai păstrează în prezent Biblia de la Buda, tipărita și prefațată în secolul al XVIII-lea de Samuil Micu Klein, un tom masiv de peste 5 kg.

Padurea (Quercetumul) Crujana

Tip rezervatie: forestiera.Suprafata: 39,40 hectare.Incadrare teritoriala-administrativa: Comuna Patrauti.Custode: Directia Silvica Suceava.Localizare - Podisul Sucevei, la altitudinea de 370 de metri.Acces - Pe DN2 (spre orasul Siret) sase kilometri si la dreapta pe drumul comunal prin comuna Patrauti, se ajunge la Cantonul Silvic Crujana si la rezervatie.Caracterizare si importata - Padure de amestec cu predominarea stejarului, situata pe un teren plan. Este protejata pentru calitatea strejarilor si frumusetea ei.Istoric - Dadorita calitatii si importantei stejarilor, în 1973 a fost propusa pentru protectie.Conditii geologice si pedologice - Pe depozitele de marne cenusii si nisipuri de varsta sarmanita este format un cernoziom negru de padure.Date biologice - Elementul dominant este stejarul (Quercus robur).

Cabana Crujana I (Ghistra I)

Poate multi dintre voi nu ati auzit de cabana crujana de la Patrauti, dar cu siguranta ati auzit de Nicolae Ceausescu dictatorul Romaniei, care este legatura intre cabana si Ceausescu? Aici dictatorul tarii venea regulat pentru a vana (mistreti, caprioare, iepuri vulpi etc;) in padurea din Patrauti, Cabana a fost renovata in 2005, aceasta primind turisti din toate colturile lumii in fiecare an

Cabana este considerata una modesta de 2 margarete, prezinta 15 camere complet utilate, bucataria este la comun,bar in interior, o sala de reuniune, posibilitatea de a face picnic pe terasa din fata cabanei iar tariful de inchiriere pe zi variaza de la 80 – 100 lei pe zi, aceasta modificandu-se in functie de perioada anului in care cabana este inchiriata.În curând, cabanele Direcţiei Silvice Suceava vor putea fi rezervate chiar şi de peste hotare, deja fiind în discuţii o serie de parteneriate cu agenţii de turism internaţionale.

Cabana Crujana II (Ghistra II)

Aceasta cabana pot sa spun ca a fost favorita mea pana in iunie 2010 cand iazul din fata acestei cabanute s-a rupt si a inundat 10 gospodarii, 5 dintre ele fiind rase la propriu, ramanand doar temelia.

Cabana este amplasata la 300 de metri mai in sud fata de cabana Ghistra I, aceasta este formata din baie, bucatarie, dormitor, si camera de zi, este micuta cocheta si foarte draguta, pretul in care aceasta cabana se poate inchiria este de 80 – 100 de lei ca si la cealalta

Populatia de cerb lopatar din regiunea Patrauti

In padurile Patrautilor se mentine unica populatie a acestei specii din Bucovina. Originea acesteia este in nordul Banatului. De la locul initial de populare (tarcul Crujana), cerbii lopatari s-au extins spre nord-vest si nord. Populatia maxima (600 exemplare) s-a inregistrat in primavara anului 1981. Actualmente, cerbii lopatari sunt raspanditi pe fondurile de vanatoare Patrauti, Adancata si Zamostea, arealul speciei fiind de circa 11.000 ha. Cele 65 exemplare observate la inceputul anului 2009 in regiune sunt concentrate in proporție de 85% pe fondul cinegetic Patrauti.

Exemplarele recoltate au fost numeroase. Cele mai multe, pe cele trei fonduri de vanatoare au fost la Patrauti: 91 in 1984 (1 mascul şi 90 femele); 75 in 1985 (22 masculi si 53 femele); 65 in 1977 (20 masculi si 45 femele) si 64 in 1978 (44 masculi si 20 femele); multe din exemplarele din 1984 şi 1985 de fapt au fost gasite moarte datorita iernii aspre de atunci;

Autorii aduc multumiri pentru informatiile furnizate, in vara anului 2009, de domnul Valerian Cramarciuc (în varsta de 85 de ani - decedat in 2013) din satul Patrauti, fost padurar de vanatoare, care a insotit de la Sarlota la Patrauti transporturile de cerbi lopatari.

In luna decembrie 1957, temperaturile scazute (pana la -25°C) au afectat efectivul.Desi lupii erau rar intalniti, s-a actionat totusi pentru eliminarea lor din regiune, astfel incat, in perioada 1956-1960, se impuscasera 10. In 1979 au aparut din nou lupii care nu au produs pagube efectivelor. Dupa puţin timp lupii s-au retras in zona de munte.

Biserica Crestina - Baptista

Putem vorbii de Biserica Baptista in Patrauti incepand cu anul 1920.Cand George Olteanu s-a intors din SUA botezat in cultul baptist, a predicat evanghelia prin case si destui oameni l-au ascultat. La inceput s-au adunat la el in casa dar sotia lui nu a acceptat noua lui religie chiar a fost impotriva apoi s-au adunat in casa unui vecin pe nume Caba Terente care a primit si el credinta baptista pe front in Italia iar apoi s-au adunat in casa lui Ioan Havrisciuc

Destul de multi oameni au imbratisat credinta baptista mai ales pentru ca intre 1897 si 1915 Patrautiul a avut un preot pe nume Constantin Morariu un om deosebit care a predicat evanghelia cu multa rivna si a indemnat oamenii sa o citeasca. In anul 1937 erau in evidente 183 persoane adulti si copii

Apoi in anul 1939 cind miscarea penticostala a aparut in zona o parte au plecat la penticostali asa ca in 1943 erau 54 penticostali , 57 baptisti si 2 adventisti. Biserica baptista a construit o casa de rugaciune in anul 1945 in curte la Ioan Havrisciuc unde a functionat pana in 1970 cand a fost cumparata o alta casa si modificata ca biserica intr- un loc mai central. Casa a fost cumparata in numele unui frate Nastase Toader pentru ca altfel nu se putea in vremea aceea, cu mari sacrificii, riscuri dar si cu ingaduinta primarului de atunci Chihai Constantin a fost posibila adunarea in noua locatie.

Momentan sunt 88 membrii plus aproximativ 35 copii si tineri speciali care il lauda pe Domnul din toata inima,bine educati si pregatiti de lideri la fel de speciali. Din 14 septembrie 2008 suntem mutati intr-o cladire noua spatioasa si moderna de care ne bucuram si ii multumim lui Dumnezeu. Avem intilniri in fiecare duminica dimineata si dupa masa si in cursul saptamanii vineri seara .

Interviul ne-a fost acordat de unul dintre reprezentatii acestui cult

Traditii si obiceiuri

Malanca reprezinta o traditie ce se pastreaza din trecutul indepartat cu multa sfintenie de catre locuitorii regiunii Bucovina. Acest obicei repezinta un adevarat prilej de sarbatoare, cand perechi de tineri se deghizeaza in ceate de uratori in seara Anului Nou. Acest obicei dainuie de sute de ani si are o istorie impresionanta in urma sa.

Malanca se desfasoara din seara Anului Nou, pana in seara zilei de Sfantul Vasile, fiind animata de prezenta fetelor, feciorilor si a copiilor din sat. Toti locuitotii satelor se aduna cu mic, cu mare si se bucura de frumusetea acestor vechi obiceiuri strabune, ce inca sunt pastrate vii, in ciuda trecerii timpului.

Insotiti de muzica si mascati, ei merg pe la casele gospodarilor, alaturi de celelalte malanci. Splendoarea obiceiului consta in faptul ca toate fetele de maritat stau imbracate frumos, din ziua Anului Nou,intampinand Malanca. Cum o aud la poarta, ele se grabesc sa pregateasca bautura si celelalte preparate de sarbatoare. Acest obicei, vechi de sute de ani este unul foarte cunoscut si apreciat in randul bucovinenilor si ar trebui tinut in buna stare vesnic.

Furatul portilor in noaptea Sfantului Andrei

Noaptea de 29 spre 30 noiembrie va fi una alba si destul de agitata pentru fetele de maritat, furatul portilor este o traditie mai hazlie, specifica Moldovei este aceea a furatului sau schimbatului portilor. In noaptea aceasta, tinerii satului iau portile de la toate curtile si le ascund, in asa fel incat dimineata cei care stau in acea casa, pleaca in cautarea portii casei lor. In unele zone, in loc de furatul portilor, se practica mutarea acestora intre ele: si astfel, dimineata toti se trezesc ca au alte porti decat ale lor. Cei care au un gard mai simplu, se pomenesc cu niste porti mari si frumoase, si invers. Nu stiu cate dintre voi ati incercat macar din curiozitate sa vedeti care va fi ursitul vostru.

Zilele comunei Patrauti

In fiecare an pe data de 14 septembrie comuna Patrauti imbraca straie de sarbatoare, fiind si sarbatoarea “Inaltarea Sfintei Cruci” hramul biserici cu acelasi nume, in aceasta zi in comuna au loc diverse manifestari de la premierea fiilor satului pana concerte in aer liber, discoteci, baluri ale gospodarilor si multe alte manifestari placute.

Inceputurile acestor zile sunt foarte vechi, de cand batranii veneau imbracati in costum national calare pe cai unici in sat, se adunau pe o tolocuta si organizau jocuri, dansuri, cantau diferite melodii populare specifice zonei

Odata cu alegerea noului primar in sat, aceste zile ale comunei au luat amploare, in fiecare an de 14 semptembrie pasind aici mari interpreti ai scenei romanesti, dar si ansambluri locale din toata zona sucevei. In prima editie pe meleagurile patraucene a fost prezenta Irina Loghin dar si foarte multi interpreti ai scenei sucevene, aceasta manifestare a fost un adevarat succes aducand un numar foarte mare de oameni chiar si turisti, A doua editia i-a fost rezervata interpretului Radu Ille si a Lorenei care si ei au adus foarte multi oameni in centrul satului pentru a se bucura de dans si voie buna

Halloween

Odata cu zilele Patrautiului, 6 tineri au luat initiativa si au organizat halloween in Patrauti, comuna fiind cu o populatie de copii si adolescenti destul de mare ne-am gandit ca acest manifest “va prinde” si asa a si fost!

Aceasta idee ne-a venit brusc, gandindu-ne ce succes a avut prima editie a zilelor comunei, si am hotarat ca sa facem si noi, inainte sa facem aceasta manifestare eram singurii care ne puneam “bete in roate” daca nu va fi nimeni, daca am cheluit banutii degeaba, si multe altele care ne descurajau

Pe 31 octombrie 2013 acest eveniment a debutat cu editia I fiind un real succes, aducand in locul in care a fost organizat peste 250 de suflete, adolescenti deghizati, copilasi, altii mai mici cu parintii de manuta, altii speriati. Dupa aceasta editie, consiliul local a acceptat colaborarea cu noi, iar evenimentul halloween are loc in fiecare an pe 31 octombrie. Ca organizator al acestui eveniment, cel mai tare m-au impresionat copii tiganilor, care stiu povesti si poezii foarte multe – la o poezie sau o poveste primeau dulciuri si suc.

Fii ai comunei Patrauti

Constantin Morariu (1854-1927), poet, preot, traducator si gazetar, era nepotul mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici, el insusi autor de versuri si de scrieri cu caracter teologic.Constantin Morariu a facut parte, ca student, din societatea Arboroasa si a fost inchis pe motive politice. Ca preot, a slujit mai intai in satul Toporauti, dupa care a fost numit preot in Cernauti. In 1896 a fost exilat la Patrauti langa Suceava. Persecutiile oficialitatilor de la Cernauti i-au dat o aura de legenda, fiind Supranumit Sfantul de la Patrauti, el fiind o figura simbolica de luptator pentru drepturile romanilor.A contribuit la aparitia in 1893 a Desteptarii, gazeta destinata educatiei satenilor, pe care a condus-o si a scris-o. Iar apoi a fost primul care a infiintat scoala din comuna Patrauti fiind si profesor

Simeon Reli (25 iulie 1882) – S-a născut in Patrauti, judeţul Suceava, preotul Simeon Reli, istoric si profesor de teologie. Liceul în Cernauti, apoi Facultatea de Teologie de acolo (1904-1908), care-i va conferi doctoratul (1928), Facultatea de Litere si Filosofie din acelasi oras, studii de specializare in Istorie si cercetari de arhiva la Viena (1928-1929). Preot in diferite parohii din Bucovina (1908-1920),profesor la cateva licee din Cernauţi (1920-1928), apoi profesor de Istoria Bisericii Romane la Facultatea de Teologie din Cernauti (1929-1945); secretar, apoi director al Arhivelor Statului din Cernauti, membru in Comisia Monumentelor istorice – sectia pentru Bucovina. A trecut la Domnul pe data de 10 octombrie 1945 in Suceava.

Alexandru Leca Morariu s-a nascut in satul Patrauti din judetul Suceava, intr-o familie de intelectuali bucovineni. Tatal sau, preotul Constantin Morariu, a fost un scriitor nationalist si participant in „Procesul Arboroasei”, intentat studentilor de teologie cernauteni in 1878.Leca Morariu a efectuat studii la Facultatea de Litere si Filozofie din Cernauti (1908-1912). In anul 1921 a obtinut doctoratul in filologie la Cluj, cu teza “Morfologia verbului predicativ roman”, elaborata sub indrumarea lui Sextil Puscariu.Dupa absolvirea facultatii, a predat ca profesor suplinitor de latina si romana la Liceul „Principele Carol” din Gura Humorului (1913-1914). Dupa inceperea primului razboi mondial, a fost mobilizat in perioada 1 august 1914 – 31 octombrie 1918 {…} Leca Morariu a murit la Ramnicu Valcea, iar apoi sotia sa s-a mutat în orasul Suceava in anul 1967. Ramasitele pamantesti ale profesorului Morariu au fost ulterior reinhumate in Cimitirul Pacea din Suceava. In prezent, a fost infiintata Fundatia Culturala „Leca Morariu”. O strada centrala din municipiul Suceava ii poarta numele.

1300

1000

600

890

432

Fluxul turistic in comuna Patrauti2013 2012 2011 2010 2009

Datorita promovarii cu ajutorul site-urilor si a colegilor care s-au implicat la acest proiect comuna Patrauti si-a marit considerabil numarul de turisti in ultimii doi ani si speram ca acest proiect sa faca aceasta comuna mult mai cunoscuta atat in plan intern si international

Avem asadar in Patrauti un mediu institutional foarte receptiv la presiunile de dezvoltare economica ale zonei. Beneficiarii investitiilor si ai dezvoltarii economice locale raman insa restransi la cercurile primariei si la cateva sute de persoane din Patrauti.

„Romii nu prea sunt angajati in intreprinderile astea, ei sunt mai degraba vazuţi ca un obstacol pentru noi investitii sau extindere a comunei, atat de catre institutiile locale cat si de investitori.

Avem un monument UNESCO aici, credeti ca acestia afecteaza si turismul? Daca nu erau romii aici, Patrauti ar fi fost cel mai frumos sat din zona ca veneau foarte multi din toata Romania si chiar si din toata lumea. Dar, din cauza lor nu vine nimeni.” - (interviu acordat de un reprezentant al autoritatilor locale)

Cu toate acestea incepand cu anul 2011 fluxul turistic a inceput sa se ridice foarte mult manastirea primind oaspeti de seama precum Grigore Lese care face aici un documentar “ La portile ceriului”

Mai tarziu dar tot in acelasi an promovarea continua pe Trinitas tv datorita parintelui Gabriel Herea care isi prezinta lucrarea despre Patrauti si care vorbeste foarte frumos despre acest loc magnific

In anul 2013 promovarea s-a dus si mai departe, primind in curtea manastirii alti oaspeti importanti, producatorul documentarului “Wild Carpathia” – Charley Ottley

Bibliografie

Fotografii create de Bejenariu Ilie si Petriuc Simona Informatii preluate de pe www.comunapatrauti.ro