Computerul si efectele lui asupra sanatatii ochilor

Din ce in ce mai multe persoane se plang de disconfort ocular, dar nu fac nimic asa incat sa rezolve situatia. Fara sa fiti expert, realizati ca problemele sunt asociate cu statul in fata computerului ore in sir in fiecare zi. Si problema se acutizeaza pe masura ce numarul de ore creste. Cu cat munca pe care o avem depinde mai mult de computer, cu atat suntem mai afectati, iar gradul de oboseala se accentueaza. Multe astfel de persoane continua sa stea cu ochii in monitor si dupa ce ajung acasa (un film pe computer, muzica noua sau cine mai stie ce altceva).

"Nisip in ochi", lacrimare, vedere in ceata, migrene, senzatie de intepaturi sau presiune, ameteli -

iata portofoliul sindromului vederii afectate de calculator. Vom incerca in randurile care urmeaza sa

aflam care este cauza exacta, cum putem sa prevenim, dar si sa tratam aceasta problema din ce in

ce mai raspandita la persoanele de varsta activa (20-45 de ani). 

Lumina albastra - cauza disconfortului ocularDaca v-ati intrebat care este cauza problemei, probabil ca ati gasit si raspunsul. Imaginile redate de

monitor sunt formate din trei culori: rosu, albastru si verde. Dintre ele, culoarea albastra este cea mai

obositoare, pentru ca ea afecteaza o zona a retinei numita macula, in care acuitatea vizuala este

maxima. Culoarea albastra naturala din spectrul de culori nu ne afecteaza pentru ca avem protectie

asigurata de cristalin. Nu acelasi lucru se intampla cu lumina albastra emisa de monitor. 

Stilul de lucruNu putem sa dam vina numai pe monitoarele pe care nu le putem exclude din viata noastra. Si nici

nu putem sa lasam problema nerezolvata. Dar putem sa ne schimbam stilul de lucru sau sa fim mai

atenti la acele lucruri pe care pana acum nu le-am considerat decat detalii fara importanta, si

anume: 

Monitorul este de multe ori amplasat mult prea aproape de ochi. Pozitionarea corecta este la 50-60

cm distanta si la acelasi nivel cu ochii. Daca lucram frecvent cu documente este indicat sa avem un

suport atasat de monitor asa incat miscarea ochilor sa nu se petreaca pe o distanta mare (acest

lucru oboseste suplimentar ochii). Nu lucrati la computer cu lumina stinsa si nici nu-l amplasati in

asa fel incat lumina naturala sa se reverse peste monitor. Lumina naturala trebuie sa vina din lateral,

altfel nu va face decat sa va deranjeze. Potriviti intensitatea luminoasa a monitorului in asa fel incat

sa va simtiti confortabil. Multe persoane inclina usor monitorul crezand ca le va fi de ajutor. De fapt,

el trebuie sa stea drept. Ce spun medicii?

Cand va simtiti ochii obositi, clipiti des (pentru umezirea ochilor) si pret de cateva minute priviti la

distanta. Oftalmologii recomanda chiar 10 minute de pauza dupa fiecare ora petrecuta in fata

computerului. Cateva minute de gimnastica oculara nu pot decat sa va ajute: diminueaza senzatia

de uscaciune si previn iritatiile. Consultarea medicului trebuie sa se faca o data la 6 luni in cazul

celor afectati de disconfortul ocular. Sau la cel mult 1 an, dupa recomandarile Institutului National de

Siguranta si Sanatate a Muncii din Statele Unite. Deci, nu lasati sa treaca anii peste problema pe

care o aveti pentru ca treptat nu veti mai putea sa va concentrati, veti avea un randament scazut, iar

disconfortul va deveni de natura fizica. Medicii recomanda frecvent folosirea lentilelor antireflexe. 

Lentile protectoare Daca doriti sa va protejati ochii, aveti la dispozitie doua tipuri de lentile. Unele sunt cele antireflexe,

celelalte sunt cele speciale pentru lucrul la calculator. Primele se folosesc pentru diminuarea

substantiala a reflexiilor parazite. Cele mai bune reduc reflexiile de la 8% pana la 0.5%. Lentilele

speciale pentru calculator au un filtru de culoare adaptat la curba de sensibilitate a ochilor.

Monitoarele performante sunt deja dotate cu ecrane de protectie, dar chiar si in cazul lor reflexiile

parazite persista. Deci, nu trebuie sa renuntam la a ne mai proteja ochii si nici nu ne permitem sa

incurcam cele doua tipuri de lentile. Ba mai mult, putem avea lentile speciale cu ambele tratamente

(cu filtru de culoare, dar si antireflexe). 

"Azi sunt ocupat, dar maine sigur am sa fac ceva in privinta asta", va spuneti. Dar, de fapt, veti

amana din nou vizita la medic. Nu mai pierdeti vremea pentru ca ochii sunt un bun de pret! Ganditi-

va numai la acele lucruri foarte importante pe care nu le veti mai putea face daca nu vedeti bine. Iar

acest lucru nu se va mai rasfrange doar asupra dumneavoastra, ci si asupra celor dragi. 

Text: Cornelia ConstantinConsilier: Mariana Paraschiv,Medic specialist oftalmolog Policlinica "Ana Aslan"

Efectele calculatorului – pretul societatii informationaleSpune-mi sincer, cate ore petreci zilnic in fata computerului? 8h/ zi (cel putin) la birou si inca 2-3 ore seara, acasa, la un film, un joc sau o discutie lunga pe mes. Si iata cum am ajuns sa ne stam jumatate de zi in fata ecranului… nu fara consecinte. Efectele calculatorului asupra sanatatii trec dincolo de dureri ocazionale de cap sau deteriorarea vederii, unele dintre ele fiind cu adevarat surprinzatoare.

Iata, asadar, care sunt cele mai importante dintre efectele calculatorului asupra sanatatii fizice si mentale ale omului modern:

Efectele calculatorului asupra sanatatii – Top 7 cele mai periculoase consecinte1. Insomnie: te intrebi deseori de ce, atunci cand esti foarte obosit nu poti adormi si stai cu ochii pe pereti o noapte intreaga? Unul dintre motive poate fi utilizarea computerului, in special seara; acesta poate deregla ritmul organismului tau si suprima eliberarea de melatonina, hormonul care regleaza somnul.

2. Calitatea scazuta a spermei: un studiu publicat in Fertility and Sterility Journal releva faptul ca obiceiul de a lucra cu laptopul in brate conduce la diminuarea calitatii spermei prin caldura excesiva emisa de acesta. Recomandarea este ca laptopul sa fie folosit in alt mod decat indica insasi denumirea sa, adica pe masa.

3. Sindromul vederii de calculator: utilizarea constanta a computerului poate conduce la ceea ce se numeste sindromul vederii de calculator, ale carui simptome sunt senzatia de oboseala vizuala, de usturime, dureri de cap, ochi uscati sau incetosati. Motivul este acela ca unul dintre efectele calculatorului asupra ochilor se traduce in diminuarea ratei de clipire, permitand luminii ecranului sa afecteze si mai mult ochiul. Se recomanda pauzele dese si reducerea luminii

exterioare si interioare.

4. Dependenta: fie ca e vorba despre social media, jocuri, seriale, chiar si materiale pornografice in unele cazuri, internetul ne condamna la izolare. Viata sociala si tot ce implica ea are in computer cel mai puternic concurent… si se pare ca nu face fata.

5. Tromboza venoasa profunda: statul la birou pentru o perioada lunga de timp incetineste circulatia sangelui, determinand formarea de cheaguri care pot intra in fluxul sangvin si cauza embolie pulmonara. La fel ca si in cazul mersului des cu avionul, circulatia deficitara este unul dintre efectele indirecte ale calculatorului asupra sanatatii, motiv pentru care se recomanda sa consumi multa apa si sa te ridici frecvent de la birou pentru a face cativa pasi.

6. Postura gresita: folosirea excesiva a laptopului sau postura gresita la birou pot condure la scolioza si, automat, la dureri mari de spate, gat sau mijloc. Recomandat este sa iti mentii spate si gatul drept, bratele pe langa corp, sprijinite de manerele scaunului si sa pastrezi un contact complet al talpilor cu podeaua.

7. Dureri de cap: inevitabilul poate fi ocolit intr-o oarecare masura printr-o distanta de minimum 50 cm fata de motitor, pozitionarea acestuia la nivelul ochiului, o postura corecta si o pereche de ochelari de protectie. Durerile constante de cap reprezinta poate cel mai frecvent dintre efectele calculatorului asupra noastra, iar acestea conduc catre o dispozitie proasta sau un nivel de stres crescut care, la randul lor, afecteaza starea generala de sanatate.

Efectele calculatorului – o societate mai desteapta si mai bolnavaStiu, viata moderna te obliga sa-ti pui sanatatea pe ultimul plan, insa incearca astfel de mici trucuri si, atunci cand se poate, inchide calculatorul si fa o plimbare. Aminteste-ti ca exista viata si dincolo de ecranul viu colorat, viata ta pe care uiti cum sa o traiesti cu fiecare zi care trece.

Odata cu dezvoltarea tehnologiei, utilizarea calculatorului a devenit primordiala in viata fiecarei persoane. Profesia, nevoia sau placerea ii determina pe cei mai multi sa petreaca numeroase ore in fata calculatorului. Desi ne simplifica foarte mult viata si munca, utilizarea computerului in exces are o serie de efecte negative asupra organismului.

Persoanele care petrec ore in sir in fata calculatorului, se izoleaza, devin introvertite, renunta la

prieteni si iesiri si considera ca orice efort fizic este inutil, pot fi considerate dependente de acest

obiect. Un astfel de comportament poate avea consecinte negative asupra starii fizice, dezvoltarii

psiho-cognitive, relatiilor si interactiunii sociale.

Duce la aparitia tulburarilor de vedere

Un prim efect negativ al dependentei de calculator consta in aparitia tulburarilor de vedere. Cei care

stau foarte mult in fata ecranului pot acuza anumite simptome, precum: cefalee, tulburari de atentie,

oboseala oculara si vedere incetosata. Una dintre cele mai grave tulburari de vedere este glaucomul

(o boala care produce atrofierea nervului optic si ingustarea campului vizual), deseori asociat cu o

crestere a presiunii intraoculare.

O pauza de 5 minute la o ora-doua de utilizare a calculatorului este binevenita, deoarece ajuta ochii

sa se relaxeze si sa se invioreze. De asemenea, este foarte important cum este pozitionat

calculatorul. Este indicat ca distanta dintre ochi si monitor sa fie intre 45 si 75 cm, iar ecranul sa fie

pozitionat sub nivelul privirii.

Creste riscul obezitatii

Dependenta de calculator poate duce la aparitia unei afectiuni intalnita deseori in cazul persoanelor

sedentare: obezitatea. Mai mult de 7-8 ore pe zi petrecute in fata calculatorului implica, in mod

automat, diminuarea sau chiar excluderea activitatilor fizice. Totodata, cei care lucreaza zilnic in fata

unui monitor sunt tentati sa consume diverse alimente in timp ce lucreaza, obicei nesantos care

duce in timp la cresterea in greutate. In ceea ce ii priveste pe copii si adolescenti, American

Academy of Pediatrics avertizeaza parintii sa limiteze timpul petrecut de cei mici in fata computerului

si sa ii indrume catre activitati precum sportul.

Afecteaza muschii, oasele si articulatiile

Totodata, pot aparea probleme la nivelul coloanei vertebrale, muschilor, oaselor si articulatiilor.

Printre afectiunile posibile se numara: scolioza, cifoza, hernia de disc, osteoporoza etc. Pentru a

intampina aceste probleme, pe langa pauzele dese, extrem de importanta este si pozitia corpului: in

momentul in care se sta pe scaun, spatele trebuie sa fie drept, iar picioarele asezate pe podea. Este

indicat sa se opteze pentru un scaun cu manere de sprijin pentru coate. O alta afectiune care apare

in timp se numeste sindromul de tunel carpian, caracterizat prin durere severa la nivelul tendonului

extensorului degetului mare, ca urmare a apasarii cu prea multa putere a tastelor. Netratata,

afectiunea poate duce chiar la paralizia degetelor.

Mai mult, dependenta de calculator favorizeaza aparitia crizelor epileptice (epilepsia fotosenzitiva

este determinata de „licaririle frecvente” sau imaginile luminoase rapide) si duce la aparitia

tulburarilor hipnice: reducerea duratei de somn, cosmaruri etc.

Cauzeaza anxietate si iritabilitate

Utilizarea indelungata a computerului poate determina tulburari emotionale, de la anxietate,

iritabilitate pana la depresie. Astfel, persoanele dependente de calculator sunt intr-o permanenta

tensiune interioara, dominata de nerabdare si neliniste, nesiguranta, vulnerabilitate si iritare, mai

ales in prezenta celor din jur.

Elena Diaconu

Consultant : Dr. Chele Elena Gabriela,

Medic specialist psihiatru,

Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” Iasi,

Sa vedem care sunt efectele jocurilor pe calculator asupra mintii umane. Trebuie sa facem de la inceput diferenta intre categoriile de jocuri pe care le gasim pe piata. Exista jocuri educative care dezvolta puterea de gandire a copiilor dar si jocuri care ii consuma atat de tare nervos pe copii, adolescenti si tineri incat acestia devin mult mai irascibili, sunt greu de induplecat si sunt foarte nerabdatori. Sa luam pe rand fiecare dintre aceste categorii. Jocurile educationale sunt, in principal, adresate copiilor. Acestea nu se bucura de o grafica impresionanta, sunt simple si folosesc  exercitii simple de matematica si logica. Sunt insa destul de putin utilizate de catre copii. Cele mai utilizate jocuri sunt cele comerciale needucative care au o grafica fascinanta. Ele ii dau impresia jucatorului ca se afla intr-o lume reala. Datorita felului in care sunt realizate si a imaginilor care se succed cu foarte mare viteza aceste jocuri au un efect de amortire a mintii. S-a constatat ca jocurile cu curse de masini sau cu lupte de strada, au un fect nociv asupra lobului frontal al creerului atrofiind la copii posibilitatea de a face legaturi logice intre informatiile pe care le detin iar la tineri si adolescenti atrofiind puterea de a face diferenta dintre lumea reala si lumea computerului. Un alt efect nociv asupra caracterului uman este pierderea rabdarii. Aceasta se intampla datorita vitezei cu care calculatorul raspunde la comnezi si a faptului ca dupa o vreme indelungata petrecuta in fata calculatorului jucand jocuri ale caror imagini se succed foarte rapid creerul se obisnuieste sa i se raspunda la comenzi in mai putin de o secunda. Adolescentii si tinerii, care joasca astfel de jocuri timp indelungat ajung la o lipsa cronica de rabdare. Iata cum se manifesta uneori aceasta: Daca au cerut ceva de la o persoana sau daca intreaba ceva pe parintii lor acestia trebuie sa le raspunada tot intr-un intreval foarte scurt (de o secunda maxim doua). Altfel tinerii practicanti ai acestui fel de jocuri pe calculator se enerveaza foarte repede. In mintea lor timpul de raspuns la intrebarea sau cererea pe care au facut-o este foarte mare daca depaseste doua secunde si jumatate. Un tanar sau adolescent care este in vacanta poate petrece si 16 ore pe zi la un astfel de joc.Profesorul Henry Jenkins spune ca tinta principala a producatorilor de jocuri pe calculator sunt copii. Acestia sunt o tinta usoara deoarece jocurile repeta aceleasi informatii in mintea inca neformata a copilului facandu-l depandent de ele. Copii pot sa ajunga mult mai repede la depandeta de jocuri pe calculator decat un adult. In SUA exista deja psihologi specializati in depandenta de jocuri video, de jocuri pe calculator sau de retele virtuale. Dependenta de calculator este catalogata ca fiind la fel de rea ca dependenta de droguri.Jocurile magice au un efect foarte subtil asupra vietii copiilor si tinerilor pentru ca, cele mai multe dintre ele parcurg ritualurile magice de la inceput pana la sfarsit. Formulele magice folosite in joc sunt cele folosite de vrajitori pentru incantatii si descantece. Deci jucatorii sunt expusi prin aceste jocuri influentei ocultismului in viata lor. Daca un copil pana la varsta de 17 ani joaca un asemenea joc expunerea este cu atat mai mare deoarece el nu are inca un caracter bine format cu principii bazate pe intelegerea profunda a vietii. Am dori sa tragem aici un semnal de alarma pentru parintii care spun „Copilul meu sta cuminte atunci cand se joaca la calculator.” Este drept ca un copil pasionat de jocurile pe

calculator sta cuminte atunci cand se joaca. Dupa ce iese insa din joc si da piept cu lumea reala acel copil are foarte mult de pierdut din cauza faptului ca cei mai multi copii care petrec multe ore la calculator dezvolta deficiente de atentie. Aceasta inseamana ca ei nu mai poti sa fie atenti la explicatiile unei persoane. Psihologii recomanda parintilor ca copii cu varsta de pana la ani sa nu fie lasati la jocuri video sau pe calculator mai mult de 10 minute pe zi. In restul timpului este bine ca familia si prietenii sa interactioneze cu copii in mod personal. Daca aceste interactiuni personale nu au loc copii vor deveni foarte introvertiti si nu vor sti sa isi verbalizeze sentimentele. Dupa cum spuneam si mai inainte copii dezvolta dependenta de jocurile pe calculator mult mai repede decat persoanele adulte. Aceasta depandenta poate ajunge uneori la cazuri extreme. Un copil de 13 ani s-a pus capat zilelor dupa ce parintii sai care au obervat ca acesta era dependent de jocuri video i-au interzis sa se mai joace. In Rusia un baiat pe nume Serghei in varsta de 12 ani care obtinea note foarte bune la scoala era recompensat de parintii sai pentru acest lucru cu timp la sala de jocuri pe calculator din orasi. El petrecea cam 12 ore pe zi pentru a se juca. In urma unei perioade de joc intens acesta a facut o criza grava de epilepsie, atat de grava incat nu s-a mai recunoscut parintii si apoi a murit in urma unui stop cardiac. Astfel de comportamente se intalnesc si la persoanele adulte. Un tanar de 21 de ani depandent de un joc pe calculator numit Ever Quest s-a sinucis in propria camera dupa ce a jucat mai multe zile timp de peste 12 ore pe zi. Parintii lui impreuna cu medicii au ajuns la concluzia ca el a recurs la acest gest in urma esecurilor repetate de a trece la un alt nivel al jocului. Un alt tanar de 28 de ani din Korea a murit intr-o sala de jocuri din orasul Taegu dupa ce a jucat timp de 50 de ore un joc. Profesorul Marck Griffifs care s-a ocupat de cazul acestui baiat a declarat ca jocul pe care acesta il juca are un efect puternic hipnotic asupra mintii. „Nu te mai poti opri odata ce ai inceput sa joci. Acestea nu sunt jocuri pe care le poti juca timp de douazeci de minute si apoi sa te opresti.” Spune profesorul Griffifs. Organizatia pentru sanatate mintala din SUA a facut un studiu care releva faptul ca varsta medie a unui jucator pe calculator este de 28 de ani. Acesta inseamna ca pe langa copii sunt si persoane destul de inaintate in varsta care joaca astfel de jocuri. In ultima vreme jocurile pe calculator sunt pe primul loc in felul in care copii adolescentii si tinerii isi petrec timpul liber. Pana si televizorul a fost detronat.

Pentru cei confruntaţi cu dependenţa de internet şi tehnologie modernă, specialiştii recomandă o serie de măsuri.1. Să noteze timpul pe care �l petrec �n faţa computerului şi să păstreze o evidenţă a modului �n care a fost utilizat acest timp.2. Să stabilească dinainte de a porni computerul un timp pe care să �l petreacă răspunz�nd la e-mail-uri, socializ�nd pe Facebook sau diverse reţele de socializare online. După aceea, să �nchidă computerul şi să se ocupe de o activitate offline.

3. �n timpul utilizării computerului, se recomandă pauze scurte �n care utilizatorul să privească pe fereastră pentru a se deconecta la viaţa rapidă din mediul online şi a percepe viaţa offline care se desfăşoară �ntr-un ritm mai lent.4. Să stabilească perioade �n care nu utilizează computerul sau alte tehnologii: de exemplu, anumite perioade ale zilei sau o anumită zi pe săptăm�nă. Specialiştii apreciază că aceste perioade de �post" sunt utile pentru rec�ştigarea controlului asupra propriei vieţi.

5. �n loc de folosirea exagerată a comunicării prin intermediul internetului, se recomandă discuţiile la telefon sau, şi mai bine, �nt�lnirile cu prietenii �ntr-un parc.6. Persoanelor care observă că �i irită pe cei din jur (familie sau prieteni) prin faptul că petrec mult timp �n faţa computerului şi celor care simt că le este ruşine de faptul că nu au o viaţă socială �n lumea reală li se recomandă să consulte un specialist şi să facă un test pentru a-şi verifica dependenţa de internet şi noile tehnologii

Folosirea computerelor si a motoarelor de cautare slabeste memoria, potrivit unui studiu al companiei de securitate online Kaspersky Lab, care arata ca multe persoane se bazeaza pe calculatoare, in loc sa memoreze informatiile, informeaza Descopera.ro.

Sursa imagine: descopera.ro

Dr. Maria Wimber, de la Universitatea Birmingham, din Marea Britanie, afirma ca tendinta de a cauta informatii „impiedica formarea de amintiri pe termen lung”.

Studiul, care a examinat obiceiurile de memorare a sase mii de adulti din Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Spania, Belgia, Olanda si Luxemburg, releva ca peste o treime dintre subiecti apeleaza mai intai la computere, pentru a-si aminti informatii.

Sondajul sugereaza ca acest lucru are un impact pe termen lung al dezvoltarii de amintiri, pentru ca informatia obtinuta prin apasarea unor taste poate fi imediat uitata.

„Creierul nostru pare sa consolideze o amintire, de fiecare data cand ne aducem aminte de ea, iar in acelasi timp sa uite informatia irelevanta care ne distrage”, afirma dr. Wimber.

Studiul concluzioneaza ca oamenii s-au obisnuit sa foloseasca dispozitivele tehnologice ca pe o „extensie” a creierului si avertizeaza asupra evolutiei asa-numitei „amnezii digitale”, in care oamenii sunt gata sa uite informatii importante, fiind convinsi ca le pot recupera imediat de pe un dispozitiv digital.

Dependenta de jocuri video – gamer

Ultima data cand am scris despre dependenta, iti amintesti ca era vorba despre dependenta de tech. Astazi in acelasi periplu, o sa vedem ce se ascunde in spatele dependentei de jocuri. Aceasta dependenta o gasesti sub diverse denumiri, inclusive tulburare de jocuri pe internet, dependenta de jocuri de noroc sau dependenta patologica de jocuri. O tendinta de dependenta de jocuri de noroc, poate fi o problema destul de veche, iar cea a jocurilor pe internet este recenta, dar afecteaza milioane de gameri de pe tot globul. Peroanele cu aceasta tulburare pot petrece mai mult de 30 de ore/saptamana lipit de computer sau dispozitivul sau, ajungand sa aibe un comportament compulsiv. Aceasta tulburare, este listata in manualul de tulburari mintale, fiind o dependenta care distruge vietile celor dependenti.

Nu este nici o indoiala ca a te juca, a devenit o distractie extreme de populara. Cine nu a fost conectat si nu s-a jucat macar odata in viata lui !? Doar din curiozitatea unei grafici frumoase, sau incercare a norocului la o ruleta, cu siguranta ca fiecare a facut-o. Un studiu, arata ca cca 700 milioane de oameni din toata lumea, a jucat cel putin un joc video online cel putin o luna de zile, 200 de milioane de gameri joaca zi de zi. Asta fara a mai pune la socoteala jocurile pe console, smartphone-uri sau pe tableta.

Jocurile video afecteaza creierul

Un joc, poate activa sistemul de recompense al creierului intr-un mod intens, astfel gamer-ul are un sentiment de mare placere. Acest sentiment poate fi atat de puternic, incat jucatorul ajunge sa fie dependent de acel joc. Lumea virtuala poate afecta relatiile din real life, responsabilitatile si hobby-urile, gamer-ul uita de orice realitate si traieste doar in “lumea lui”. Individul, devine gamer atunci cand se ambitioneaza sa ajunga la un scor mai mare sau cand vrea sa ajunga un nivel mai mare, uitand de cat timp a petrecut pentru acest lucru. De cele mai multe ori, el minte asupra acestui lucru, este in imposibilitratea de a se opri sau chiar a reduce timpul pierdut. Daca accesul la joc este taiat, persoana experimenteaza efecte psihologice similar cu furia, tristetea, supararea, iritabilitatea, retragerea in sine.

Dependenta de jocuri poate fi on-line, off-line sau ambele. Studiile arata ca tarile asiatice au cel mai mare numar de gameri online, urmati de europeni si americani(America de N). Aceasta tulburare, poate fi destul de greu identificata, deoarece jocurile video sunt astazi peste tot in viata ta. In timp ce exista jocuri care pot ajuta copii sa invete din ele, trebuie sa vezi mai ales potentialele riscuri care provin de la prea mult timp petrecut de copilul tau pe consola si sa fii foarte atent cand/daca afinitatea pentru jocuri, traverseaza linia de dependenta. De aceea trebuie sa stii care pot fi simptomele si factorii de risc care pot fi implicate in aceasta dependenta . Trebuie sa stii ca exista similitudini intre tulburarea de jocuri video si tulburarea consumului de substante interzise, pentru ca ambele sunt marcate de incapacitatea de a se putea reduce sau a se opri, folosind simptome de sevraj si toleranta care creste in timp, cu o nevoie tot mai mare de a cheltui mai mult si mai mult timp pentru joc. Mai trebuie sa stii ca fara tratament, problema se va inrautati si poate afecta somnul, stima de sine, munca, scoala, relatiile individului care sufera de aceasta dependenta. Baietii adolescenti sunt mai predispusi sa aibe probleme cu jocurile online, decat fetele. De

asemenea baietii care au aceasta problema, au mari sanse sa bea, sa fumeze tigari sau/si marijuana si nu numai. In general, toti jucatorii au rate mari de depresie, anxietate, singuratate, stima de sine negativa, probleme la scoala/serviciu. Gamerii extremi, pot renunta la mancare si somn pentru perioade lungi de timp pentru a juca impotriva altora, depinzand de fusurile orare ale combatantilor.

Cauze

Ca si in celelalte dependente, nu exista nici un motiv clar sau unic al dependentei de jocuri video, dar exista factori care joaca un rol important.

Factorii fiziologici : jocul declanseaza un sistemt de recompensare in creier, elibereaza dopamine, (hormon de placere)in timpul jocului, ceea ce tine un gamer in “priza”, satisfacandu-l.

Personalitate: persoanele cu probleme de jocuri video au tendinta de a lupta cu impulsivitate, problema pe care o intalnim si la cei care consuma substante interzise. Ei prefera o recompense mica dar imediata, decat o rasplata mai mare, dar intarziata. Cei care se acomodeaza mai greu in societate, pot apela la jocuri de noroc, ca o modalitate de a consolida stima de sine si de a face conexiuni sociale din acelasi domeniu preferat de el.

Simptomele ale dependentei de jocuri video

Medici, terapeuti si consilieri privesc o varietate de factori atunci cand decid ca cineva are o problema cu jocurile. Daca cinci dintre acesti indicatori se regasesc la un individ, el chiar are problem serioase :

Individul este preocupat de cumpararea de jocuri noi video si asteapta cu nerabdare sa joace.

Senzatie de anxietate, iritabilitate sau tristete, cand i se interzice sau reduce accesul la joc.

Petrece majoritatea timpului liber cu jocurile sale.

Pierde interesul/legatura cu viata sociala, inclusive hobby-uri, distractii, vacante.

Imposibilitatea de a se opri, chiar daca are probleme de vedere, psihologice sau sociale( nu mai da randament la job, scoala, este mereu obosit si nerabdator.)

Evadeaza (pentru a anula starea rea de spirit) din familie, avand o senzatie de vinovatie sau anxietate.

Risca relatiile sociale de la munca sau scoala, chiar exmatriculare sau licentiere, din cauza necesitatii stringente de a juca.

Minte familia sau consilierii, cu privire la timpul petrecut la jocuri.

Probleme de sanatate din cauza ca mananca prea mult sau nu mananca, nu doarme din cauza jocului.

  Factori de risc

Cu cat stii mai multe despre aceasta dependenta, cu atat sansele de a preveni aceasta problema, este mai mare. Evident, fara un calculator de ultima ora si o conexiune rapida la internet, riscurile de a avea o astfel de problema sunt minore. Unele dintre jocurile de astazi, au un aspect social, jucandu-se in echipe si plata de a deveni membru, poate ca ingreuneaza accesul la astfel de jocuri. Ca si alte vicii, o problema nu incepe imediat, ci doar

utilizarea repetata, da creierului ceea ce un gamer dependent vrea sa aibe mereu. Asa cum am aratat, baietii prezinta un risc mai mare. Jocurile cele mai utilizate sunt de actiune si aventura, jocuri de noroc, shooter, masiv multiplayer. Copii si adolescentii cu autism au tendinta de a petrece mai mult timp cu jocurile video. Atentie la adolescentii care mananca atunci cand se joaca, pentru ca sa nu piarda timp la masa ! Mesele trebuie luate impreuna, nu lasa copilul sa faca ceea ce el vrea ! Orele de somn trebuie respectate, controlul asupra timpului de joc, trebuie stabilit si respectat !

Daca tu sau cineva iubit tie, are astfel de probleme, cel mai important pas este de a recunoaste dependenta, apoi trebuie sa te adresezi medicului, unui consilier care poate evalua simptomele pentru un diagnostic precis. Nu astepta prea mult ! Cu cat mai repede, cu atat mai bine.

Cum mă poate afecta utilizarea Internetului?

Ne bucurăm de toate beneficiile Internetului şi pentru mulţi dintre noi este, de asemenea, un instrument indispensabil pentru muncă, educaţie şi comunicare. Utilizarea atât de frecventă a

Internetului a apărut din nevoia din ce în ce mai mare a oamenilor de a avea acces la informaţii şi de a comunica într-un mod cât mai eficient şi mai rapid. Treptat, spaţiul virtual a început să

înlocuiască multe aspecte ale vieţii de zi cu zi şi din ce în ce mai mulţi oameni îl consideră locul în care se simt cel mai confortabil. Aşa cum tot ceea ce facem şi cum toate lucrurile care ne înconjoară au o influenţă, fie ea pozitivă sau negativă, asupra noastră, şi Internetul are părţile sale bune şi părţile sale rele. Un studiu realizat în 2008 de "Semel Institute for Neuroscience and Human Behavior" la UCLA a demonstrat, pornind de la ideea "neuroplasticităţii", că, la persoanele de vârstă medie şi înaintată care petrec timp navigând pe Internet, apariţia declinului cognitiv caracteristic bolii Alzheimer sau demenţei, a fost prevenită sau chiar împiedicată. Aşadar, unul dintre avantajele utilizării Internetului este faptul că ne menţine creierele active, continuând să învăţăm pe măsură ce îmbătrânim. În timp ce timpul petrecut pe Internet poate fi extrem de productiv, fiind un instrument educaţional foarte util prin intermediul numeroaselor resurse pe care le oferă, la copiii şi adolescenţii care petrec prea multe ore on-line, acest comportament poate interfera cu dezvoltarea psihologică, fiziologică, socială şi mintală şi poate determina neglijarea activităţilor legate de şcoală, abilităţi sociale reduse cu relaţii interpersonale defectuoase şi izolare faţă de cei de aceeaşi vârstă şi chiar faţă de membrii familiei, comportamente agresive, depresie, deprivare de somn care determină scăderea capacităţii de concentrare, oboseală cronică şi slăbirea sistemului imunitar, cu consecinţe grave asupra sănătăţii fizice. Există din ce în mai multe studii legate de impactul negativ al supraîncărcării cu informaţie şi utilizării excesive a Internetului. Deşi ţi se pare greu de crezut, efectele pot fi mai severe decât cele ale unei boli cronice:

1. Perturbări ale stării de sănătate fizică: - Obezitate – prin lipsa activităţii fizice, rutine de masă şi comportament alimentar nesănătos - Deformări ale coloanei vertebrale – scolioze, cifoze - Sindrom de tunel carpian - durere şi senzaţie de amorţeală în mâini şi la nivelul articulaţiilor mâinii - Crize de epilepsie – prin fotosensibilitate - Tulburări de vedere - Dureri de cap, ameţeli

2. Tulburări emoţionale şi modificări ale comportamentului: - Anxietate - Depresie - Fobie socială - Refuz/absenteism şcolar - Comportament agresiv - Izolare socială - Integrarea experienţelor virtuale în viaţa reală şi eşec în plan social

3. Modificări complexe în circuitele cerebrale

În centrul creierului nostru se află structuri cerebrale conectate printr-o reţea neuronală complexă care formează „sistemul de recompensă”. Activităţile care stimulează această reţea neuronală sunt asociate cu sentimente de bine, satisfacţie, plăcere, confort, sentimente care au fost denumite recompense şi care determină o întărire pozitivă a acestor activităţi. Una dintre structurile principale ale circuitelor de recompensă este sistemul limbic, care se dezvoltă şi se maturizează cel mai rapid, între 15 şi 18 ani, fapt ce creşte vulnerabilitatea adolescenţilor în faţa activităţilor care provoacă plăcere.

Cum funcţionează aceste sistem de recompensă?

Imaginează-ţi că nu ai mâncat toată ziua şi cineva îţi oferă un sandwich mare, apetisant. Cele cinci simţuri adună informaţii din mediul înconjurător şi trimit semnale către creier, informându-l că există un sandwich yummy în faţa ta. Într-o altă parte a creierului există circuite care „ştiu” că atunci când mănânci un sandwich, nu îţi va mai fi foame şi te vei simţi bine. Pe baza acestor informaţii, creierul trimite organismului tău comanda de a ridica sandwich-ul şi de a-l mânca, iar după ce vei face acest lucru neuronii din circuitul de recompensă vor determina eliberarea de dopamină (o substanţă chimică din creier, denumită „neuromediatorul plăcerii”) şi aceasta te va face să simţi plăcere. Odată obţinută această recompensa (starea de bine), dopamina eliberată va activa regiuni ale creierului care vor memora sentimentele de plăcere pe care le-ai experimentat. Ori de câte ori vei repeta acest comportament creierul tău îşi va aminti că ceva important se întâmplă şi va răspunde printr-o creştere din ce în ce mai mare a nivelului de dopamină, pentru a menţine aceste stări. Comportamentele care provoacă dependenţă (fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, jocurile de noroc, jocurile video) stimulează acelaşi sistem de recompensă, însă acestea pot elibera o cantitate de dopamină de 2 până la de 10 ori mai mare decât în cazul recompenselor naturale ( comportament alimentar, activitate sexuală). Aşa cum avem tendinţa de a reduce volumul unui radio care se aude prea tare, creierul se adaptează la încărcarea excesivă cu dopamină prin scăderea producţiei proprii de dopamină sau prin reducerea numărului de receptori pentru dopamină din circuitul de recompensă. Ca urmare, impactul dopaminei asupra sistemului de recompensă este scăzut, reducând capacitatea persoanei dependente de se bucura de comportamentele care i-au produs, anterior, plăcere. Aceasta va avea nevoie de creşterea implicării în acel comportament (creşterea cantităţii de alcool/drog, a timpului petrecut pe Internet/jocuri) pentru a stimula creierul să producă o cantitate de dopamină suficientă pentru a atinge efectul de plăcere iniţial.

Timpul petrecut on-line devine o problemă atunci când ajunge să absoarbă prea mult din timpul tău, facându-te să-ţi neglijezi relaţiile, munca, şcoala sau alte lucruri importante din viaţa ta.

Cum poţi preveni dependenţa de Internet?

Au fost elaborate diverse strategii pentru educaţia utilizării sănătoase a Internetului în rândul adolescenţilor. Acestea se bazează atât pe recomandări legate strict de controlul comportamentelor on-line cât şi pe prevenirea altor tulburări asociate acestei dependenţe, de ex. fobia socială, tulburările dispoziţiei, disfuncţiile familiale, eşecul pe plan academic şi profesional.

1. 2. Identifică şi încearcă să rezolvi la timp orice probleme care te pot face vulnerabil: depresie, stress, anxietate, probleme cu alcool/droguri.

3. Construieşte-ţi abilităţi de adaptare: învaţă cum poţi face faţă furiei, depresiei, timidităţii.

4. Îmbunătăţeşte-ţi şi consolidează relaţiile sociale – rezervă timp pentru interacţiune cu prietenii şi familia, caută grupuri cu interese comune, cum ar fi, o echipă de sport, colegi de clasă sau cu pasiuni comune.

5. Monitorizează timpul petrecut pe Internet – notează într-un jurnal cât de mult utilizezi Internetul pentru activităţile legate de şcoală/muncă şi cât pentru activităţi de socializare on-line/browsing/surfing/jocuri etc. Există momente din zi când utilizezi Internetul mai mult? Există zile când pierzi noţiunea timpului sau te „blochezi” on-line mai mult decât ai intenţionat?

6. Încearcă să utilizezi metode de time-out, de exemplu, setează o alarmă, programează închiderea automată a calculatorului la anumite ore ale zilei sau la aceeaşi oră, în fiecare seară.

7. Înlocuieşte calculatorul cu activităţi sănătoase. Dacă eşti plictisit sau te simţi singur, rezistă impulsului de a reveni on-line şi încearcă alte modalităţi de a-ţi petrece timpul (inivită un prieten la masă, în oraş sau la o plimbare)

8. Întreabă-te: "Ce am pierdut cât timp am stat pe net?”, „Ce puteam face în loc să stau toată ziua în joc?”.

9. Caută prieteni şi cunoştinţe care nu consideră Internetul „THE FINAL DESTINATION”.

10. Păstrează-te conectat la viaţa reală – citeşte ziare, intră în magazine de carte şi muzică, participă la evenimente de divertisment, concerte, teatru, întreceri sportive.

11. Foloseşte Internetul după principiul „scopul scuză mijloacele” – caută informaţii, economiseşte timp. Există, totuşi, şi aspecte pozitive legate de utilizarea Internetului

Calculatorul, ca şi televizorul, indiferent de utilizarea sa,constituie un important factor de

stres pentru creierul uman. Pe parcursul folosirii computerului,ecranul acestuia, ca şi cel al

televizorului, inhibă activitatea emisferei stângi, a cortexului prefrontal şi slăbeşte comunicarea

interemisferică realizată prin puntea corpului calos. În schimb, favorizează deschiderea porţilor

subconştientului şi înscrierea cu putere a imaginilor transmise în adâncurile acestuia.

În cazul computerului, analiza trebuie particularizată în funcţie de modul în care este

utilizat. De exemplu, nu acelaşi lucru este să citeşti un text pe ecran cu a uita de sine, lăsându-te

absorbit în spaţiul virtual al jocurilor video. Fenomenele descrise anterior pot avea o intensitate

mai mică decât în cazul televizorului atunci când calculatorul este folosit, spre exemplu, pentru

tehnoredactare sau pot fi mult mai proeminente când sunt apelate jocurile video sau anumite

locaţii pe internet. De fapt, factorii agravanţi sunt schimbarea rapidă a cadrelor şi suscitarea cu

putere a emoţiilor şi instinctelor.

În mod obişnuit, un copil stă în faţa calculatorului între una şi trei ore pe zi, ocupat cu

diverse activităţi: teme pentru şcoala, discuţii on-line cu prietenii sau jocuri. Iar părinţii îşi

încurajează copiii să stea la computer chiar de la vârste mici - 2-3 ani.

În urma cercetărilor desfăşurate în ultimii ani, nu mai rămâne nici o îndoială: vizionarea

tv şi calculatorul dăunează dezvoltării şi funcţionării creierului uman.

Experimentele realizate demonstrează că fiecare oră petrecută zilnic în faţa televizorului

şi a calculatorului în perioada de vârstă 1-3 ani creşte cu 28% probabilitatea apariţiei problemelor

de atenţie în perioada de vârstă 1-7 ani.

Iată nişte date statistice valabile in Statele Unite ale Americii, unde rata de folosire a

calculatorului personal a atins nişte cifre impresionante:

1. 90% din copiii cu vârstă şcolară au acces la computer acasă ori la şcoală.

2. 54 de milioane de copii americani au acces la un computer, fie acasă, fie in instituţiile

de învăţământ.

Aceste informaţii sunt importante în primul rând pentru că ele oferă date despre utilizarea

masivă a computerului în rândul celor mici. De aceea, mulţi pediatri avertizează asupra riscului

de miopie timpurie în rândurile copiilor. Atunci când fac aceste afirmaţii, ei se bazează pe o serie

de studii care au demonstrat că statul la computer poate avea un impact negativ asupra vederii

copiilor. Iată o parte dintre concluziile cercetărilor:

1. Între 25% si 30% dintre copii au nevoie de ochelari de corecţie a vederii din cauza

calculatorului, arată un studiu efectuat la Catedra de Optometrie Berkley din cadrul Universităţii

California;

2. Procentul copiilor de clasa întâi care sufera de miopie s-a mărit de la 12,1% în 1995 la

20,4%, potrivit Departamentului pentru Sănătate din Taiwan;

3. Un studiu similar, efectuat în Singapore, a arătat că în doar trei ani, procentul de copii

cu miopie la vârste de 7-9 ani s-a dublat, ajungând la 34%. Statul la computer pentru ore întregi

are un efect negativ asupra vederii celui mic, pentru că această activitate forţează muşchii oculari

şi necesită o concentrare mai mare decât oricare alta.

Acum douăzeci de ani copiii se jucau în mare parte în aer liber, iar vederea la distanţă

era pentru ei mai importantă. Astăzi, din cauza privitului constant în ecranul computerului, copiii

au probleme de vedere care nu erau cunoscute acum câţiva ani. Părinţii trebuie să ia în calcul

toate aceste probleme cauzate de computer. Calculatorul necesită nişte abilităţi motorii foarte

specializate, pe care ochii tineri încă nu le-au dezvoltat. Abia atunci când sistemul vizual este

complet matur poate suporta mai bine stresul implicat de calculator.

Mulţi pediatri cred că "lumea interioară" este cea care provoacă miopia la copii, nu

ereditatea. Activitatea la computer este periculoasă dacă nu este supravegheată de părinţi sau

dacă este efectuată cu lipsă de moderaţie. O problemă importantă ce vizează sănătatea publică

este "sindromul privitului la computer", ce afectează în special copiii, care nu au capacitatea

oculară suficient dezvoltată pentru a putea lucra la computer.

Calculatorul, televizorul, jocurile video fură somnul tuturor. Cu mic, cu mare suntem

tentaţi să stăm până la ore târzii din noapte pentru a naviga pe Internet sau pentru a urmări

emisiunile preferate. Potrivit unor psihiatri francezi s-a ajuns chiar la aşa-numita fobie de somn.

Tot mai mulţi oameni consideră ca a dormi şapte-opt ore pe noapte înseamnă a irosi timp, aşa că

se mulţumesc doar cu patru-cinci. Ceea ce nu este suficient pentru refacerea organismului, mai

ales în cazul tinerilor, care au nevoie de opt-nouă ore de somn. Studiile arată că majoritatea

tinerilor pierd, în medie, două-trei ore de somn pe noapte din cauza calculatorului, televizorului,

jocurilor video. Pe lângă atracţia exercitată de acestea, mai există un factor ce fură somnul:

lumina ecranului, în special cea a ecranului calculatorului. Această lumină blochează secreţia de

melatonina, hormonul somnului şi împiedică adormirea. De asemenea, 30-40 % dintre cei care

stau mult timp cu ochii în ecran se plâng de oboseală oculară: înroşirea ochilor, senzaţie de ochi

uscat, vedere înceţoşată, clipiri frecvente, dureri de cap. Este de ajuns să petrecem peste patru ore

în faţa ecranului pentru ca primele simptome ale oboselii oculare să se manifeste. Mai mult,

majoritatea copiilor şi tinerilor au obiceiul de a ronţăi chipsuri, alune, dulciuri când stau în faţa

televizorului sau a calculatorului, iar acest lucru face ca tot mai mulţi tineri să devină obezi, să

aibă carii, să sufere de tulburări digestive.

În lumea occidentală, cercetătorii din domeniul educaţiei au constatat că acei copii care

dedică cel mai mult timp vizionării tv, calculatorului au cele mai slabe rezultate şcolare, cel mai

redus interes faţă de şcoală, cu alte cuvinte, insuccesul şcolar este direct proporţional cu timpul

alocat vizionarii TV şi utilizăriii calculatorului.