Compozitorul de origine rusiiIgor Stravinsky a fost unuldintre cei mai importanticreatori de muzicii din secolulal XX -lea. Compozitiile lui tim-purii au scandalizat contem-poranii cu energia lor primi-tivii fnsii stilul siiu tarziu adevenit mult mai auster.

&'"f,.

tj;"

O Dupa ce a emigrat din Rusia in StateleUnite ale Americii, Stravinski s-a dedicat inmare masura dirijatului. Aici poate fi vazutdirijand un concert in decembrie 1958.

O Un portret al lui Igor Stravinski realizatde Jacques Emil Blanche. Pe langa marile salecapodopere. una dintre celelalte mari reali-zari ale artistului a fost dezvoltarea atonalis-

mului (pe baza unei scari cu 1 2 tonuri).

I gor Feodorovici Stravinsky s-a nascut 1nlocalitatea Oranienbaum, un ora~el situat 1napropierea St. Petersburgului, capitala Rusiei

pre-revolutionare, pe 17 iunie 1882. Tatal luiera un binecunoscut cantaret de opera, ceea cea facut ca tanarul Stravinsky sa creasca 1ntr-uncam\1} comfortabil, civilizat, unde muzica, arta~i literatura erau apreciate. De~i a 1nvatat sacante la pian la varsta de noua ani, vocatia luideosebita pentru muzica a aparut mai tarziu ~itanarul Stravinsky $i-a petrecut patru ani laUniversitatea din St. Petersburg (1901-1905)studiind dreptul ~i filosofia.

in 1902, Stravinski i-a prezentat cateva com-pozitii lui Nikolay Rimsky-Korsakov (1844-1908), una dintre figurile proeminente ale ~CO-lii "nationaliste" de muzica, putemic inf1uentatde istoria Rusiei, de folclor ~i de muzica popu-lara. Aceste elemente au ramas importante 1nmuzica lui Stravinski mult timp dupa ce ~i-adezvoltat propriul stil, mult mai modem. El astudiat alaturi de Rimsky-Korsakov vreme de~ase ani lnsa a fost inf1uentat ~i de stilul avan-gardist allui Claude Debussy (1862-1918) ~i alaltor compozitori contemporani.

Diaghilev ~i Pasarea de focCu ajutorul lui Rimsky-Korsakov operele tim-purii ale lui Stravinski, printre care Simfonia fnSi-bemol major (1908), au fost prezen~te 1n St.Petersburg. Dupa decesullui Rimsky-Korsakov,In 1908, Stravinsky a 1nceput sa evolueze cu unstil mai 1ndraznet, mai neortodox, un stillncu-rajat de asocierea cu Serghei Diaghilev. Fiindun impresar cu un fler deosebit In a descoperitalente, Diaghilev a ascultat piesa orchestralaFocuri de a11ificii a lui Stravinsky ~i l-a recrutatpe compozitor pentru Ballets Russes care reu-nea dansatori, scenografi, coregrafi $i compozi-tori talenta1;i, ~i care 1ncepand cu 1909 a cucer-it vestul Europei.

Prima piesa ampla compusa de Stravinskipentru Ballets Russes a fost Pasarea de foc.Aceasta a fost compusa pentru a acompania opoveste tradi1;ionala 1n care un print rus captu-reaza fabuloasa pasare de foc dar o elibereazaatunci cand aceasta 1i promite sa-1 recompen-seze cu una dintre puterile ei magice. intr-oatmosfera spectaculoasa, pasarea 11 ajuta peprintul Ivan sa salveze o printesa ~i sa ucida uncapcaun, un act care readuce la_vjat:lmai mul1;i

nobili ~i doarnne, care fusesera prefacuti Instane de piatra. Reprezentat:I pentru primaoara la Paris 1n iunie 1910, pasarea de foc l-a

~ facut celebru pe Stravinski peste noapte.~ Dupa exact un an, Petru$ka, un alt balet al~ lui Diaghilev, pe muzica lui Stravinski, a" avut~ premiera tot la Paris. Bazat pe un cunoscut~ basm rusesc, baletul avea ca eroine principale~ ni~te papu~i Inzestrate cu o aparehta de viata~ de creatorullor malefic. Ele traiesc o drama In

363

116 IGOR STRAVINSKI

O Acest costum pentru Petru~ka a fost creatde Leon Bakst (1866-1924), un faimos pictor~i scenograf rus care a plecat la Paris pentrua lucra cu Diaghilev ~i Stravinsky.

>erele;tazi~nullj 19

)nsideraGTrebuie ]

Siirbiit(at reprez,

rcat taptul ca, Illi

! primiiverii nu

ii orchestrale.

v"

O Balerina Tamara Karsavina dansand inPasorea de foc, compozi~ia lui Stravinski din1910, realizat3 pentru compania lui Diaghilev,Bal'ets Russes. Aceasta a fost prima pies3 cutotul original3, modern3, creat3 de artist.

~rnc~ciosu]

[laj tragic, tnfraJ ag'

ariginal~, pea baza pentruuzicale straniiau fast trans-

;ul baletului a'aslav Nijinski.~ ~i ast.tzi suc-

Sarbatoarea pr;maver;;Stravinski a devenit$i mai celebru pentru ceade-a treia muzica: de balet, Sdrbdtoareaprlmdverlj (binecunoscuta: $i sub denumireafrantuzeasca: Le Sacre du Prlntemps). Acestspectacol reprezinta: "Un tablou al vechiiRusii": un trib primitiv celebreaza: venireaprima:verii cu dansuri rituale $i una dintre fetedanseaza: pana: la sacrificiul suprem.

Prima noapte de reprezentatie, 29 mai1913, la teatrul Champs-Elysees din Paris, ara:mas faimoasa: In istoria teatrului, fiindaproape de o ra:scoala:, In timpul ca:reia politiaa fost obligata: sa: faca: mai multe aresta:ri.Ie$irea din scena: a lui Nijinski a provocat ooarecare rumoare lnsa: audienta a fostza:pa:cita: $i revoltata: $i de ritmurile discor-dante, putemice, complexe, chiar "barbare",ale muzicii lui Stravinski. Primirea ostila: nu acreat lnsa: daune durabile reputatiei piesei, 0:

~~~

~~

~0:

~

O Petru~ka ( 1911) a fost compus pentruBallets Russes. Aici Vaslav Nijinski, consideratde unii ca fiind cel mai mare balerin din toatetimpurile. este prezentat in rolul principal alclovnului tragic.

tenninata in 1923. Dupa relntoarcerea sa inEuropade Vest ~i declan~area Primului razpoimondial (1914-1918) artistul s-a lndepartatdefmitiv de tara natala. Dupa Revolutia rosadin 1917 ~i fondarea statului communist artistulnu a mai dorit sa se relntoarca in Rusia, deve-nind exilat permanent. in timpul razboiului ela compus lucrari cu teme rose~ti dar ~i ultra-modema Istorie a soldatului (1918), o lucrarescenica de "camera" care avea in distributie unnarator, trei dansatori ~i o trupa de ~aptemernbri. Lucrarea avea influente de jazz,muzica populara spaniola ~i alte tendinte non-clasice. ,

Stravinski a petrecut anti de razboi inElvetia, iar in 1920 s-a mutat cu familia inFranta al carei cetatean a ~i devenit in 1934.Pierzandu-~i in Rusia lntreaga avere, ariistul a

~

~~"t;;:~~~"~

O Decorul pentru primul act din Petru~ka afost realizat de Leon Bakst pentru reprezen-ta1ia din 1911 a companiei Bal'ets Russes,efectele bizare ale muzicii lui Stravinski fiindpuse in scena cu multa maiestrie.

calitate stranie, intens:l, chiar ritual:l, care une-ori poate deveni cople~itoare.

Textul este scris 1n limba latirul, actorii poart:lm:l~ti (ca ~i actorii antici greci) ~i un narator 1ntinut:l de sear:l relatea~ faptele. Personajeleprincipale sunt "statui vii" care nu se mi~c:l dela locullor; chiar ~i mesagerii sau alte personajesecundare doar intr:l sau ies de pe sceru1. Inafara scenei se petrec fapte teribile insa pe sce-n:l nu exist:l actiune, se aud doar vocile carecant:l ~i orchestra. Oed!p Rege nu este nici oper:l(oper:l dramatic:l cantat:l, cu mi:;care scenic:l),nici oratoriu (spectacol concertant al unui textdramatic, f:lr:l costume sau scenariu), lucrareaeste de obicei considerat:l oratoriu-oper:l.

Stravinsky a fost influentat de miturile gre-ce~ti ~i 1n baletele sale. Muzele lui Apollo (1928)

in anii '20, Stravinski ~i-a redobandit cre-dinta religioasa ~i tot restul vietii sale operelecu caracter religios au constituit o parteimportanta a muncii lui. Pe langa opera, balet~i muzica instrumentala neprogramatica(muzica "pura" sau absoluta), artistul a creat~i compozitii bazate pe liturghia religioasa saupe textele biblice, de la Simfonia Psalmilor(1930) pana la Canticum Sacrum (1955),1breni (1958) sau Cantate de recviem (1965).

Oedip RegeNeoclasicismul i-a .stimulat lui Stravinsky

K; interesul pentru Grecia antica (numita adesea~ Grecia clasica), ceea ce a influentat cateva din~ lucrarile sale importante. Lucrarea Oedip Rege(!; (1927) se baza pe faimoasa tragedie greaca a

lui Sofocle, 1n care regele Oedip conduce oinvestigatie asupra unei crime mai vechi ~iabate asupra lui ~i a familiei lui nefericireaatunci cand descopera ca, fara sa ~tie, el insu~iera criminalul. Versiunea lui Stravinski a fostconceputa astfel incat sa confere lucrarii o

O Marele impresar Serghei Diaghilev(stanga) alaturi de scriitorul francez JeanCocteau. Talentullui Diaghilev ~i marea luireputa1ie au facut ca cele mai mari talente salucreze pentru compania sa Ballets Russes.

fost obligat sa: lucreze pentru a se putea intre-tine. El a avut o lunga: carieril de dirijor ~i depianist ca l-a purtat in intreaga lume. Artistula avut ocazia sa:-~i dirijeze sau sa:-~i interpre-teze multe dlntre propriile lucrilri, creand unstandard sau o interpretare ideala: a acestora.

.

Neoclasicismuljncepand cu 1920, Stravinski a inceput sa:compuna: intr-un stil mai putin elaborat, con-siderat adesea neoclasic, deoarece clasicismuleste asociat cu ordinea, chibzuiala ~i discipli-na, ~i nu cu emotiile necontrolate. Simfoniapentru instrumente de suflat (1920), Octetul(1923), Concertul Dumbarton Oaks (1938),Simfonia fn Si bemol (1945) ~i Simfonia fn treimi$ciiri (1945) sunt cele mai importantelucrilri orchestrale din perioada neoclasica: aartistului, perioada: care a durat pana: in 1950.

O Stravinsky ~i-a dirijat propriile lucrari inconcerte din intreaga lume. Aici, artistul seafla in Copenhaga dirijand, in anul 1959,alaturi de Orchestra Simfonica Regala dinDanemarca, o reprezenta,ie a Pcscrii de foc.

365

IGOR STRAVINSKI

O Stravinsky la venerabila varsta de 83 deani, la o repeti,ie la Royal Festival Hall,Londra, inaintea reprezenta,iei cu propriile luicrea,ii Variafiuni In memoria lui Aldous Huxley~i Pasorea de roc.

reintoarcerea la un compozitor clasic (in acestcaz Mozart) $i prelucrarea stilului $i a temelorprincipale in maniera lui Stravinski.

Influen,a lui SchoenbergThe Rake's Progress, singura opera completa demari dirnensiuni a lui Stravinsky, a incheiatperioada mijlocie a carierei lui. Impresionat decre$terea interesului fata de a$a numitul seria-lisffi muzical al lui Arnold Schoenberg (1874-1951) $i Anton Webem (1883-1945), Stravinskya adoptat el insu$i acest stil care irnplicam:1nuirea lucrarii dupa reguli stricte cerute decompozitor prin intermediul unor note scurte.Rezultatul a fost o serie de compozitii de o

if) densitate extraordinara $i de o mare profunzi-~ me, printre care doua mari lucrari corale~ Threni (1958), o prelucrare dupa Lamentatiile13 lui Ieremia, $i Cantatele de recviem (1966).

Stravinsky a raffias activ $i la v:1rsta octoge-nara, dirij:1nd in SUA $i. in Europa. Opera sa afost foarte variata, de la biblica Abraham $iIsaac 0963), inspirata de o vizita in Israel,p:1na la Elegia pentrn ]FK 0964), un memorialdedicat pre~edintelui american JF Kennedy,asasinat in 1963. Ultima lui lucrare importantaa fost Cantatele de recviem 0966) dar a cala-torit $i a dirijat p:1na in 1968, c:1nd sanatatea is-a inrautatit. in 1969 Stravinski s-a mutat pen-tru tratament medical la New York unde adecedat la data de 6 aprilie 1971. Conform do-rintei lui, el a fost ingropat la Venetia.

a colaborat foarte stcins cu libret~tii sai,marele poet englez W H Auden ~i scriitorulamerican Chester Kallman, care s-au inspiratdintr-o serie de tablouri cu acela~i titlu ale unuiartist din secolul al XVII-lea, William Hogarth.

Opera urmare~te declinullui Tom Rakewellcare se imbogate~te ~i care, alaturi de mefis-tofelicul Nick Shadow, renunta la dragosteaadevarata in favoarea unei vieti pline de vicii,pentru ca in final sa innebuneasca ~i apoi samoara. La fel ca alte realizari neoclasice ale luiStravinski, The Rake's Progress reprezinta

020 aprilie 1971;vaduva lui Stravinski~i dirijorul RobertCraft in gondolacare face parte din

cortegiul funerar ,de-a lungul canaluluiGrand Canal dinVene~ia. In cadrulserviciului funerardirijorul Robert Crafta condus orchestraoperei La fen ice incadrul unei

reprezenta~ii a pro-priului Recviem al lui

Stravinsky, compusin anul 1966. Cu

toate ca Stravinsky amurit la New York,el a cerut sa fie

ingropat la Vene~ia.Mormantul mareluiartist se afla in cimi-tirul situat pe insulaSan Michele dinlag una vene~iana.

~0}"'

~

~(:J

a pus capat colaborarii sale cu Diaghilev care amurit in 1929. Baletul este mai degraba a In;;i-ruire de scene decat a povestire: Muzele luiApollo pennite muzelor sa etaleze artele pe carele patroneaza, iar apoi sa se alature zeuluiApollo pe muntele Pamas. Persefona (1934),considerata "melodrama In trei acte", faceteferire la fiica lui Demeter a carei mila fata deumbrele mol1ilor a detennina sa coboare Inlumea umbrelor ;;i sa domneasca peste ea.

Aceste lucrari l-au consacrat pe Stravinskyca pe un maestru al muzicii, capabil sa abor-deze orice tema, de la tristetea solemna a luiOedip pana la mila ;;i supararea Persefonei.Spiritul lui Stravinsky , prezent adesea In muzi-ca lui, apare ;;i In jocul de ciirti (1936), un baletin care fiecare dans prezintao faza a unui jocde cal1i. La apogeu, mana uria;;a a unui crupi-er pune capat jocului strangand cal1ile. Atilttema cat ;;i textul apal1ine lui Stravinsky.

Stravinski la Hollywoodjocul de ciirti a fast ultima lucrare pentruscena compusa de Stravinsky vreme de maibine de un deceniu. La sfar;;itul anilor '30 artis-tul ;;i-a pierdut sotia ;;i fiica, el Insu;;i avand asanatate precara. O data cu declan;;area celuilie-al doilea razboi mondial (1939-1945) com-pozitorul a plecat In SUA unde s-a recasatorit;;i s-a stabilit la Hollywood. Stravinski a fastsolicitat de mai multe ori sa compuna muzicade film, ;;i de;;i nici una dintre propuneri nu afast realizata, el a utilizat lucrarile aflate Inpregatire In muzica de spectacol.

Cele mai importante lucrari ale luiStravinsky din perioada razboiului au fast celedoua simfonii. In ianuarie 1946, la cateva sap-tamani dup~ ce artistul a primit cetatenia amer-icana, a avut lac la New York prima reprezen-tatie a Simfoniei In trei mi$ciiri. La putin timpdupa aceasta, Stravinsky a campus muzicapentru un spectacol al baletului din New YorkCity. Oifeu, balet inspirat din mitologia greaca,descrie modul in care irezistibilul muzicianOrfeu l;;i salveaza iubita, pe Euridice, dinInfem pentru ca apoi sa a piarda din nou, ;;ifelulln care el Insu;;i sfar;;e;;te tragic.

Intre 1948-1951, dupa 30 de ani Stravinski alucrat la a nou~ opera, The Rake's Progress. El

366Omul ~i acta 87 -BALETUL Acta ~i omul 61 -NAl10NALISMUL IN MUZIcA