Date post: | 07-Jan-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | elena-claudia-stirbu |
View: | 180 times |
Download: | 12 times |
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 1/112
CAPITOLUL ICAPITOLUL I
NOŢIUNI INTRODUCTIVESecţiunea I – Aportul criminalisticii la soluţionarea
cauzelor penale
Criminalistica este o ştiinţă cu o structură
complexă, dar unitară, în ciuda evenimentului săucaracter interdisciplinar şi, prin toate compartimentele
sale joacă un rol decisiv în realizarea actului de justiţie.
Activitatea de aplicare a legii penale este
subordonară scopului procesului penal adică constatării
la timp în mod complet a faptelor care constituie
infracţiuni astfel ca orice persoană care a săvârşit o
infracţiune să e pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici
o persoană nevinonată să nu e trasă la răspundere
penală1. Această activitate este progresivă, pe etape,
activitatea de justiţie desfăşurată de către instanţele de
judecată ind precedată de o activitate absolutnecesară şio deosebit de complexă efectuată de
organele de urmărire penală care trebuie să asigure
punerea unei cauze penale în stare de judecată.1 Codul de procedură penală, art. 1
1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 2/112
!ntregul proces penal se desfăşoară pe baza şi în
limitele prevăzute de lege el ind reglementat
amănunţit de normele de drept procesual penal 2, însă
simpla aplicare a acestor reguli de drept procesual
penal este insucientă ind necesar să se recurgă la
diverse metode şi mijloace te"nico#ştiinţice
specializate de investigare a realităţii, la reguli şi
procedee tactice destinate efectuării actelor
procedurale precum şi la o metodologie de cercetarecriminalistică particularizată ecărui tip de infracţiune.
$entru a conrma învinuirea unei persoane instanţa
trebuie să dovedească existenţa tuturor elementelor
constitutive ale infracţiunii cum ar elementul material
al infracţiunii, consecinţele sale imediate, legătura de
cauzalitate dintre fapta comisă şi urmările ei
socialmente periculoase, împrejurările de loc, de timp,
de mod de operare, să identice autorul faptei, ceilalţi
participanţi la săvârşirea infracţiunii, uneori c"iar şi
victima. %oate aceste informaţii, elemente şi date sunt
descoperite, determinate, claricate şi vericate cuajutorul unor instrumente ştiinţice oferite de către
Criminalistică.
2 Ion Neagu, Lucia Moldovan, Drept procesual penal, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 192, p. 119!122
2
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 3/112
C"iar şi procesul civil beneciază de mijloacele
criminalisticii în stabilirea unor elemente de fapt cu
privire la autenticitatea scrierii şi subscrierii, la cererea
înscrisului sau valorilor presupuse a falsicate sau
contrafăcute, la stabilirea liaţiei şi altele".
Contribuţia criminalisticii la a&area adevărului
trebuie privită în sens larg, adică nu trebuie limitată
numai la aspecte te"nice, ea trebuie extinsă şi asupra
aspectelor tactice de efectuare a unor acte de urmărirepenală precum şi asupra metodologiei cercetării
faptelor prevăzute de legea penală.
'in punct de vedere tactic criminalistica asigură
mijloacele şi metodele ştiinţice necesare descoperirii,
xării, interpretării şi examinării urmelor infracţiunii, a
mijloacelor materiale de probă, identicării persoanelor
implicate într#un act infracţional (autor, complice,
victimă), a armelor, instrumentelor, a oricărui obiect
folosit sau produs al actului ilicit, stabilirea
împrejurărilor în care au acţionat participanţii şi a
circumstanţelor care au favorizat activitateainfracţională.
" E#. $tancu, Investigarea ştiin%i&ică a in&rac%iunilor. Curs de cri#inalistică, 'ipogra&ia (niversită%ii din
Bucureşti
"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 4/112
$rocedee te"nice moderne au permis
perfecţionarea metodelor de identicare după
semnalmente exterioare prin recurgerea la serviciile
calculatorului. %e"nicile biocriminalistice servesc la
examinarea urmelor biologice (de sânge, de spermă, de
salivă, re de păr).
Alte metode sunt cele zico#c"imice de analiză
cantitativă şi calitativă (în expertiza urmelor formate
din diverse resturi de materii organice şi anorganice)precum şi cele de examinare optică (pentru examinarea
urmelor instrumentelor de spargere, a armelor de foc,
în expertiza falsurilor în înscrisuri, de bancnote, de
monede, de opere de artă sau de alte valori).
'in punct de vedere tactic criminalistica este
ştiinţa care pune la îndemâna organelor judiciare un
ansamblu de procedee şi reguli specice necesare
efectuării de acte de procedură sau activităţi
procedurale cu privire atât la momentul cercetării
locului faptei cât şi ala ascultării învinuitului sau
inculpatului, al ascultării martorilor, a persoanelorvătămate, al efectuării perc"eziţiilor, confruntărilor,
reconstituirilor).
) E#. $tancu, op. cit., col. I, p. 21!22
)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 5/112
Cu cât o cauză penală este mai complexă cu atât
este mai necesară aplicarea procedeelor tactice
criminalistice.
*etodologia cercetării unui caz concret este
determinată de natura faptei şi de împrejurările în care
a fost săvârşită, trebuind să se recurgă la cele mai
adecvate reguli de cercetare, la mijloacele te"nice şi
procedeele tactice criminalistice capabile să contribuie
la rezolvarea problemelor esenţiale referitoare laelementele constitutive ale infracţiunii pentru dovedirea
existenţei sau inexistenţei acesteia.
Secţiunea II – Noţiuni de anchetă penală
$rocesul penal constituie o activitate complexă
care se desfăşoară progresiv şi coordonat străbătând
trei faze procesuale+ urmărire penală, judecată şi
executarea "otărârilor penale. $arcurgerea tuturor celor
trei faze procesuale este caracteristică numai
procesului penal constituind forma tipică a acestuia.
rmărirea penală, prima fază a procesului penal
este reglementată în %itlul - $artea pecială a Codului
de procedură penală având rolul să pună la dispoziţia
*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 6/112
instanţei judecătoreşti materialul probator necesar
pentru stabilirea vinovăţiei infractorilor şi sancţionarea
lor/. Codul de procedură penală prevede obligativitatea
acesteia în ecare cauză penală excepţie reprezentând
cauzele penale în care instanţa este sesizată direct de
persoana vătămată şi cauzele de extindere a procesului
penal.
$rin urmărire penală se înţelege activitatea
desfăşurată de organele de urmărire penală şi care areca obiect strângerea probelor necesare cu privire la
existenţa infracţiunilor şi la elucidarea acestora sub
toate aspectele şi#n mod complet, la identicarea
făptuitorilor şi dovedirea vinovăţiei lor precum şi
efectuarea tuturor activităţilor procesuale prevăzute de
lege în legătură cu învinuirile aduse învinuitului sau
inculpatului. Astfel spus, unicul scop al urmăririi penale
îl constituie a&area adevărului indiferent în favoarea cui
este stabilit.
$entru a&area adevărului cu privire la faptele şi
împrejurările unei cauze precum şi la persoanafăptuitorului este necesar ca organele de urmărire
penală să apeleze la mijloacele te"nico#ştiinţice şi
* Ion Neagu, Luciana Moldovan, op. cit., p. 12)
+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 7/112
tactice pe care le pune la îndemână Criminalisticii.
0olosirea acestor instrumente nu poate concepută
decât într#un cadrul legal şi în mod organizat printr#o
planicare judicioasă pentru a asigura un fundament
ştiinţic urmăririi penale.
1oţiunea de pluricare a urmăririi penale trebuie
privită în sens larg conţinutul acesteia reprezentând un
proces de trecere de la gândirea practică la acţiunea
concretă de anc"etă de la început şi până la sfârşitulacesteia2. 3a reprezintă de asemenea elementul de
legătură dintre scopul şi sarcinile urmăririi penale, pe
de o parte şi modul lor de realizare prin acţiuni concrete
pe de altă parte.
Conţinutul său este dat de determinarea
obiectivelor sau direcţiilor cercetării pe baza datelor
existente în cauză la un moment dat, de elaborarea
versiunilor posibile privind fapta constatată,
determinarea probelor ce se cer a rezolvate în
legătură cu ecare versiune şi metodele şi mijloacele
criminalistice la care se va recurge4.$entru a fundamentată ştiinţic planicarea
urmăririi penale este supusă unor anumite principii+
+ $.. -olunsi, Cri#inalistica, Editura /tiin%i&ică, Bucureşti, 19+1, p. 2)+0 E#. $tancu, op. cit., vol. 2, p. 11
0
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 8/112
principiul legalităţii, cel al identităţii şi cel al
operativităţii, ultimele două ind specice
Criminalisticii. 3xistă însă şi principii proprii planicării
urmăririi penale cum ar principiul individualităţii dat
de particularităţile ecărei cauze penale şi principiul
dinamismului dat, în primul rând de efectuarea promptă
şi dinamică a cercetărilor penale, şi în al 55#lea rând, de
adaptarea permanentă a planului de urmărire penală şa
situaţiile nou apărute, la datele noi din timpul anc"etei.
Secţiunea III – Detectarea comportamentului simulat – oactivitate extrajudiciară
!n literatura de specialitate din străinătate, ca de
altfel şi în cea din ţara noastră s#a scris foarte mult
despre valoarea probată a concluziilor desprinse în
urma testării cu ajutorul te"nicilor de tip poligraf.
Aceste lucrări vizează în cea mai mare parte numai
metodele te"nice de detectare a nesincerităţii nu şi alte
mijloace de obţinere a recunoaşterii, experimentate în
ţările occidentale, care reprezintă o încălcare &agrantă
a regulilor deontologice ale profesiunii de jurist din
partea celor c"emaţi să stabilească adevărul.
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 9/112
Astfel, sunt considerate inadmisibile din punct de
vedere juridic şi etic mijloace de genul "ipnozei,
electroşocului sau narco#analizei. !n cazul narco#analizei
se folosesc substanţe psi"o#farmaceutice cum ar
preparatele barbiurice (amestec de brom"idrat se
scomplamină cu clor"idrat de mornă). $reparatele
barbiurice cunoscute şi sub denumirea de 6serul
verităţii7 au ca efect eliminarea cenzurii conştiente a
voinţei, provocând o stare de semiconştienţă(automatism oniric)8.
9ezervele exprimate în legătură cu acceptarea ca
mijloc de probă a metodelor te"nice de detectare a
tensiunii psi"ice, care au de altfel o bază ştiinţică, se
îndreaptă în două direcţii principale+ din punct de
vedere psi"ologic şi din punct de vedere legal. 'in
punct de vedere legal, raportându#se strict la
prevederile Codului de procedură penală al 9omâniei,
trebuie subliniat faptul că mijloacele de probă admise în
legislaţia noastră sunt prevăzute limitativ în dispoziţiile
art. 2: C$$+ declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului,părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor,
înscrisurile, mijloacele materiale de probă, constatările
E#ilian $tancu, op. cit., vol. 2, p. 12" şi ur#.
9
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 10/112
te"nico#ştiinţice, constatările medico#legale şi
expertizele;.
$rin urmare, în absenţa prevederii exprese a
examinării cu te"nica poligraf printre mijloacele de
probă admise de lege în mod direct, în literatura
criminalistică din 9omânia acest mod de investigare a
comportamentului simulat este inclus, în mod
nejusticat, în cadrul constatărilor te"nico#ştiinţice-<.
$otrivit art. --= din Codul de procedură penalăconstatarea te"nico#ştiinţică poate dispusă atunci
>când există pericol de dispariţie a unor mijloace de
probă sau de sc"imbare a unor situaţii de fapt şi este
necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări
ale cauzei?, iar potrivit art. --@ alin. = Cod procedură
penală obiectul constatării te"nico#ştiinţice îl
constituie materialele şi datele puse la dispoziţie sau
indicate de către organul de urmărire penală.
'eşi, ipotetic, s#ar putea admite că pericolul
dispariţiei unor mijloace de probă sau de sc"imbare a
unor situaţii de fapt, unit cu necesitatea lămuririiurgente a unor fapte sau împrejurări ale cauzei (starea
precară a sănătăţii care pune în primejdie viaţa celui
9 E#ilian $tancu, op. cit., vol. 2, p. 12)1 urel Ciopraga, Cri#inalistica 'ratat de tactică, editura -a#a, iaşi, 199+, p. 0)
1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 11/112
presupus a autorul faptei) ar putea justica te"nica
poligraf, o atare examinare ar irelevantă deoarece
aceasta presupune normalitatea psi"oziologică a
subiectului--.
biectul examinării cu te"nica poligraf nu îl
constituie mijloacele materiale de probă, materialele şi
datele puse la dispoziţie sau indicate de către organul
de urmările penală (art. --@ C$$) ci persoana, mai
exact un fapt de conştiinţă (sinceritatea saunecesinceritatea subiectului) o categorie specială de
urme, de natură imaterială-=.
Ar mai putea invocat ca argument faptul că
detectarea presiunii psi"ice nu este strict interzisă de
lege dar această interpretare a prevederilor legale
ec"ivalează cu o încălcare a principiului prezumţiei de
nevinovăţie (art. 22 C$$) ajungându#se la obligarea
învinuitului sau inculpatului de a#şi proba vinovăţia. ri,
în condiţiile unui sistem judiciar tipic statului de drept în
care drepturile şi libertăţile învinuitului ocupă poziţia
centrală, este inacceptabil ca, printr#o cţiune juridică,să includem această formă de investigare în categoria
mijloacelor de probă[email protected] urel Ciopraga, op. cit., p. 0)12 E#. $tancu, Cri#inalistica, editura cta#i, Bucureşti, 199*, p. )11" E# $tancu, op. cit., p. )11
11
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 12/112
3ste pozitiv că suspectul are dreptul să accepte sau
nu testarea la poligraf, însă, în cazul în care refuză,
aceasta poate ec"ivala, cel puţin, cu un indiciu de
vinovăţie care poate exploatat în cursul anc"etei,
aspect care ec"ivalează cu un evident factor de
constrângere, de obligaţie la probarea nevinovăţiei-:.
0aptul că testarea sincerităţii cu poligraful, $..3.#ul
sau detectorul de stres psi"ologic în scris nu este
prevăzută de lege printre mijloacele de probă nuconstituie un impediment în a considerată o metodă
de investigare extrajudiciară foarte valoroasă care se
integrează organic în activitatea de anc"etă judiciară,
oferind indicii serioase în conturarea elementelor
constitutive ale infracţiunii. Această metodă trebuie
aplicată în strictă conformitate cu normele eticii noastre
juridice.
1) E# $tancu, op. cit., p. )11
12
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 13/112
CAPITOLUL IICAPITOLUL II
COMPORTAMENT NORMAL VERSUSCOMPORTAMENT SIMULAT
Secţiunea I – Despre comportament
!n sens larg, comportamentul reprezintă maniera
specică prin care organismul uman este determinat să
răspundă printr#un ansamblu de reacţii la solicitările de
1"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 14/112
ordin zic sau social care vin din ambianţă, căutând ca
prin aceasta să se adapteze la necesităţile nou
intervenite.
Comportamentul reprezintă expresia globală
(glandulară, motorie, verbală, afectivă, etc.) a unei
persoane într#o îmărejurare dată. $rin această reacţie
totală organismul uman răspunde la o situaţie trăită în
funcţie de stimulările mediului şi de tensiunile sale
interne-/.Comportamentul nu este numai un şir de reacţii
provocate de stimuli, ci o activitate complexă,
dinamică, determinată bio#psi"o#social prin care
persoana îşi adaptează reacţiile sale la mediu.
istemul de referinţă al unui comportament îl
reprezintă situaţia sau contextul social în care persoana
devine parte activă, relaţionându#se cu particularităţile
situaţiei în funcţie de trăsăturile personalităţii sale-2.
!n viaţa unei persoane apar adesea situaţii care o
solicită contradictoriu. Anumite conveniente sociale pot
intra în contradicţie cu starea de moment sau c"iar cuconvingerile intime ale persoanei, cu sistemul propriu
de valori. Apar în acest caz dilemele de comportament,
1* C. 3a#&ir, L. 4lăsceanu, Dic%ionar de sociologie, Editura Ba5el, Bucureşti, 199"1+ I. Buş, D. David., 6si7ologie 8udiciară, 6oligra& şi 7ipnoă, Editura 'ritonic, Clu:!Napoca, 2", p. 2"
1)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 15/112
depăşirea lor presupunând din partea persoanei
maturitate socială, psi"ică şi supleţe comportamentală.
Ba nivelul persoanei, comportamentul apare ca
traducător de atitudini, ind de fapt rezultanta
conguraţiei totale a altitudinilor. Atitudinile neind
egale ca intensitate şi valoare, în interiorul sistemului
atitudinal are loc o selecţie, în urma căreia este
desemnată şi promovată atitudinea cu implicaţiile cele
mai profunde în forma de comportament dată.!nţelegerea conduitei unei persoane într#o
împrejurare sau alta presupune în mod necesar
cunoaşterea motivelor care o animă, precum şi a
scopurilor sale care pregurează şi orientează anticipat
comportamentul. $rin mijlocirea motivelor şi scopurilor
comportamentul uman se a&ă în conexiune directă cu
conştiinţa.
particularitate a comportamentului o constituie
caracterul învăţat, dobândit al acestuia. $rocesul de
învăţare reprezintă un fenomen care se extinde la
nivelul întregii vieţi umane, prin aceasta înţelegându#seorice ac"iziţie pe care subiectul uman este capabil să o
facă şi care la rândul ei îi va in&uenţa comportamentul.
$ersoana se cunoaşte pe sine din încercările vieţii prin
1*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 16/112
intermediul comportamentelor pe care le dezvoltă,
reuşita sau nereuşita în aceste comportamente
reprezentând aspecte ale învăţării, răsfrângându#se şi
asupra lui-4. n rol important în învăţarea unor
comportamente îl au recompensa şi sancţiunea, care
contribuie e la facilitarea noilor ac"iziţii, e la
eliminarea celor necorespunzătoare.
'acă la început se folosea termenul de
comportament pentru a se face referire la reacţiileexteriorizate ale organismului, la ceea ce putea
observat, înregistrat şi măsurat direct, odată cu
dezvoltarea procedeelor şi te"nicilor de înregistrare a
reacţiilor organismului au putut descoperite şi
urmărite noi modicări interne ce ţin de procedeele
gândirii, emoţiei, limbajului etc., mai ne decât cele
observate anterior. Astfel s#au distins două modalităţi
de răspuns comportamental-8+
Comportamentul aparent (>overt
be"avior?) care include reacţiile exteriorizate ale
persoanei, observabile direct, cum ar limbajul vorbitsau gestual, mimica, activitatea de mişcare a
membrelor sau corpului.
10 I. Buş, D. David, op. cit., p. 2)1 I. Cio&u, Co#porta#entul si#ulat, Editura cade#iei de /tiin%e $ociale şi 6olitice, Bucureşti, 190), p. +"
1+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 17/112
Comportamentul inaparent (>covert
be"avior?) include modicările interne, indirect
decelabile, ce însoţesc procesele gândirii, emoţiei,
limbajului etc., dintre care amintim+ modicarea
ritmului cardiac, modicarea ritmului respirator,
modicarea compoziţiei c"imice şi "ormonale a
sângelui, creşterea conductanţei electrice a pielii etc.
3xistă o continuă interşantajabilitate între cele
două modalităţi comportamentale, în sensul că unuicomportament aparent îi corespund obligatoriu forme
de comportament inaparent, însă nu oricăror
manifestări inaparente le corespund manifestări de
comportament aparent. Atât moda lităţile aparente
cât şi cele inaparente sunt aspecte ale unui
comportament larg cu o caracteristică de unicitate
pentru momentul respectiv.
e ştie că orice comportament are concomitenţe
cognitive şiDsau bioc"imice, după cum orice modicare
bioc"imică este resimţită în modul de procesare a
informaţiei sau în comportamentul. Buând în calculnalitatea acţiunii, este important de sesizat cauza
principală care optimizează interacţiunea persoanei cu
10
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 18/112
mediul, putându#se astfel interveni asupra factorilor
blocaţi atât la nivel intern, cât şi la nivel extern-;.
1oţiunea de comportament deviant include
abaterile de la normele sociale, iar cel infracţional se
referă la abaterile şi încălcările normelor juridice
penale=<.
Comportamentul deviant, în cea mai mare parte se
învaţă prin imitaţie. $rimele 6succese7 ale unui astfel
de comportament constituie nu numai graticaţii, dar şiincitaţii pentru învăţare din partea celui care imită.
5mitaţia este selectivă şi ierar"ică, nu imităm orice
şi oricum, imităm doar ceea ce ne atrage,
impresionează şi fascinează, de multe ori c"iar în poda
nonvalorii sociale evidente pe care respectivul model o
reprezintă. bservaţia este valabilă îndeosebi pentru
cei de vârste tinere la care imitarea ierar"ică negativă
este adesea "otărâtoare în procesul genezei
comportamentului deviantinfracţional.
$rin intermediul procesului de socializare,
societatea transmite membrilor săi modelul normativ şicultural alcătuit din ansamblul normelor şi valorilor
sociale. Acestea permit existenţa normală a vieţii19 M. Miclea, $tres şi apărare psi7ică, 6resa (niv. Clu:eană, Clu:!Napoca, 19002 D.6. Banciu, M.$. ;ădulescu, M. 4oicu, Introducere <n sociologia devia%iei, Ed. /tiin%i&ică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 19*, p. "+
1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 19/112
sociale, asigurând atât raţionalitatea comportamentului,
cât şi stabilitatea sistemului social. rice societate are o
serie de norme scrise sau nescrise prin intermediul
cărora poate aprecia dacă o anumită conduită sau un
anumit act este adecvat sau nu, se în scrie sau nu în
modelul cultural prescris pentru toţi membrii săi. Aceste
norme stabilesc modalităţile de sancţiune pentru toate
conduitele sau actele care nu corespund aşteptărilor
societăţii.!n dezvoltarea unui comportament deviant o
contribuţie importantă o are cultura sau subcultura
căreia îi aparţine individul. 'in momentul în care s#a
stabilit o subcultură care aprobă devianţa învăţarea
socială devine principalul factor de propagare a ei=-.
'iverse forme de comportament deviant se învaţă e
prin observaţie, e prin experienţa personală. !nvăţarea
indirectă (observaţională) şi cea directă (experienţa
personală) se îmbină în diferite 6proporţii7 în modelarea
comportamentelor deviante. Apariţia unei manifestări
deviante este cu atât mai probabilă cu cât în experienţaanterioară a individului au existat modele de
comportament deviant==.
21 I. Buş, D. David, op. cit., p. 2+22 4. 6reda, Delicven%a :uvenilă, 6resa (niv. Clu:eană, Clu:!Napoca, 199
19
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 20/112
Secţiunea II – Stimularea comportamentului
na din problemele frecvent întâlnite în activitatea
judiciară este cea a comportamentului simulat al
persoanelor implicate în diferite cauze penale.
Conduita sau comportamentul simulat este o
încercare de a ascunde sau falsica sensul unei
realităţi. $ersoana în cauză dă intenţionat un răspuns
verbal străin aceluia pe care îl gândeşte, exteriorizând
sau mascând o expresie ce nu se potriveşte cu
aprecierea, atitudinea sau cu sentimentul autentic
încercat.
imularea nu este o simplă eroare, ea secaracterizează prin intenţionalitate, este o greşeală
intenţionată, învăluită şi susţinută pragmatic. imularea
este o entitate contradictorie între aspectul aparent şi
cel imparent al comportamentului, expresia unei
dedublări psi"ologice în raport cu sine=@.
imularea are o prezenţă cotidiană, uneori se
dovedeşte a necesară, stimulând sensul vieţii. mul
are nevoie de unele pârg"ii compensatorii, de
2" N. Mitro&an, 4. 3dreng7ea, '. Butoi, 6si7ologie 8udiciară, Ed. /ansa, Bucureşti, 1992, p. "1
2
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 21/112
autoiluzionare, de autoamăgire. $entru a depăşi
momentele critice din viaţă, persoana, conştient sau
inconştient, îşi protejează eul prin cultivarea
sentimentelor speranţei, încrederii, optimismului. !n
aceste situaţii simularea reprezintă o formă ocolită de
acceptare a condiţiei umane, un loc de refugiu
imaginar=:.
Condiţia succesului unei simulări este dată de
consistenţa sa internă, de abilitatea cu care subiectulmenţine coerenţa demersului său ctiv. 3a presupune
inteligenţă, conduită >civilizată?. Contrafacerile sunt
mijloace elegante de eludare a normativelor sociale.
ub masca unor conduite conformiste, inventând mereu
tactici derutante, simulantul se complace într#un fals
relaţional, structurându#şi un spaţiu simulat. paţiul
simulat este anume construit pentru a manipula. Cadrul
ctiv nu numai că ia locul realităţii, dar o şi preface.
imularea este întotdeauna motivată, determinată
de dorinţe, de interese. 3a este o modalitate de
realizare facilă a scopului. imularea apare în cele maidiferite situaţii+ pentru disculpare, pentru a apăra pe
cineva, din nevoia de protecţie, din dorinţa de
2) C. Cucoş, Minciună, contra&acere, si#ulare, Ed. 6oliro#, Iaşi, 1990, p )0
21
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 22/112
răzbunare, pentru a rezista presiunilor şi normelor
coercitive ale comunităţii etc.
imularea se realizează prin diferite strategii+
inventare, exagerare, diminuare, adiţie, omisiune,
substituie, transformare, tăcere etc.
imularea, minciuna ind o construcţie ctivă, are
un impact deosebit asupra realului. 3a se poate
prezenta în diverse ipostaze=/+
simularea totală, în care falsitatea esteprezentă pe întreg parcursul manifestării
comportamentaleE
simularea intercalată cu anumite frânturi
de adevărE
simularea prin omisiunea voită a
informaţiei veridiceE
prezentarea unei variante sau ipostaze
greu vericabile ca ind adevărul însuşiE
recurgerea la demonstraţii incongruente
din punct de vedere formal (substituirea unei gândiri
logice cu una pasională)E
2* C. Cucoş, op. cit., p. )
22
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 23/112
utilizarea abuzivă a unor demonstraţii
care nu concordă sau nu sunt relevante pentru situaţia
concretă prezentatăE
persi&area adevărului prin mimică,
gestualitate, dând de înţeles că ceea ce se spune este
falsE
exagerarea sau absolutizarea unor
aspecte neimportante în defavoarea esenţialuluiE
adăugarea la mesajul transmis a unorconotaţii negative ce ţin de prolul caracterial al
emitentuluiE
prezentarea unui adevăr ca şi cum
acesta ar o minciună şi a unei minciuni ca şi cum ar
adevărE crearea deliberată a unei derute
interpretative prin joncţionea dintre adevăr şi falsitate,
inducându#se prin aceasta dezinteresul interlocutorului
pentru a mai cunoaşte ceva.
1u există graniţe xe între adevăr şi falsitate,
existând o permanentă interşanjabilitate,
imultan operează după o logică elastică, pentru a
ajunge cât mai repede la ţintă, ind facilitat de limbaj şi
2"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 24/112
cunoscând foarte bine realitatea pe care îşi propune să
o ascundă.
!ntr#un anumit context aproape orice tip de
comportament poate dobândi funcţie adaptivă,
prolactică=2.
imularea reprezintă o metodă de coping
comportamental având funcţia de a preveni sau reduce
reacţia de stres provocată de anc"eta judiciară. $rin
simulare, persoana este convinsă că poate controlaagentul stresant, obţinându#se astfel o reducere a
reacţiei de stres. Acest efect pozitiv nu se înregistrează
automat.
!n urma unor studii experimentale (Averil, -;4@) s#a
constatat că prin controlul stresului nu se determină
doar reducerea acestuia, ci în unele cazuri se ajunge la
intensicarea fenomenului.
Copingul comportamentului antrenat în cazul
simulării, reduce stresul doar atunci când=4+
este urmat de un feed#bac" asupra
ecienţei intervenţiei comportamentaleE costul realizării lui nu depăşeşte
beneciileE
2+ M. Miclea, op. cit.20 M. Miclea, $tres şi apărare psi7ică, 6resa (niv. Clu:eană, Clu:!Napoca, 1990
2)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 25/112
reduce ambiguitatea şiDsau incertitudinea
legate de situaţia stresantă.
!n cazul testării la poligraf copingul
comportamental antrenat în simulare este inecient,
deoarece cele trei condiţii prezentate mai sus nu sunt
îndeplinite în totalitate. Cu toate că beneciile obţinute
de subiectul simulant sunt net superioare costurilor
angajate în vederea realizării simulării (inducerii în
eroare a organelor judiciare), este puţin probabil să#şireducă stresul, deoarece+
acesta nu primeşte nici un feed#bac"
asupra ecienţei intervenţiei sale comportamentaleE
neavând nici o informaţie asupra situaţiei
stresante (feed#bac"), incertitudinea legată de acest
fapt nu are cum să se reducă.
Ba acestea se adaugă reactivarea la nivelul
sistemului cognitiv al subiectului a aspectelor
particulare ce ţin de comiterea faptei, menite să
amplice tensiunea psi"ică.
nitatea psi"o#somatică a simulării oferăposibilitatea certă de investigare şi depistare a oricărui
comportament simulat=8.
2 M. Miclea, $tres şi apărare psi7ică, 6resa (niv. Clu:eană, Clu:!Napoca, 1990
2*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 26/112
Secţiunea III – Indicatori psiho-fiziologici ai
comportamentului simulat
$rocesele afective sunt fenomene psi"ice complexe
caracterizate prin modicări ziologice mai mult sau
mai puţin extinse, printr#o conduită marcată de expresii
emoţionale (gesturi, mimică, etc.) şi printr#o trăire
subiectivă=;
.3moţia nu se reduce numai la aspectul de trăire
subiectivă, internă, ci formează o conguraţie complexă
de relaţii, un răspuns psi"oziologic multidimensional
vis#a#vis de evenimente. $rintre dimensiunile procesului
afectiv distingem@<+
modifcări cognitive (procesarea
informaţiei stimul venită din mediu, care, în funcţie de
semnicaţie are rol activator sau nu)E
modifcări organice, vegetative
(creşterea arousalului zic, activarea cardiacă şi a
sistemului circulator, modicări la nivelul motilităţiigastrointestinale, tensiunii musculare, conductanţei
electrice a pielii etc.)E
29 I. ;adu şi cola5., Introducere <n psi7ologia conte#porană, Ed. $incron, Clu:!Napoca, 1991, p. *" $.;. laarus, E#otion and daptation, =>&ord (niversit? 6ress, 1991, <n Ioan Buş, D. David., op. cit., p. "1
2+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 27/112
modifcări comportamentale (gesturi,
reacţii, mimică, expresii vocale etc.).
Cele trei dimensiuni ale procesului afectiv nu pot
luate separat, între ele existând o permanentă
interacţiune sincronă, emoţia ind rezultatul conlucrării
a trei tipuri de factori+ cognitivi, organici şi
comportamentali. 9ezultanta interacţiunii acestor
factori se răsfrânge asupra trăirii subiective a
persoanei, respectiv a modului cum acesta resimtesituaţia şi se adaptează faţă de ea.
!n domeniul psi"ologiei judiciare emoţia este
considerată ca fenomen tipic sferei afective, deoarece
aceasta, prin modicările psi"ologice pe care le implică,
poate supusă unei analize ştiinţice sistematice.
Comportamentul emoţional global reprezintă
obiectivarea trăirii emoţionale, întâlnită atât în aspectul
inaparent, dar cel mai evident şi uşor observabil în cel
aparent. Aspectul aparent al modicărilor emoţionale
include motilitatea corporală, tremurul muscular,
expresivitatea facială, mişcările oculare, coloritulepidermic, tonalitatea vocală, intensicarea activităţii
sudoripare etc.
20
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 28/112
'intre toate categoriile de răspuns emoţional
aparent, cea mai elocventă pentru observator o
constituie expresia facială, ind considerată ca un
barometru al emoţiei. 3xpresia >alb ca varul?,
referitoare la starea emoţională dezvoltată de către
subiect în cazul unei situaţii ce implică trăirea unei stări
emoţionale intense este asociată cu starea de
vasoconstricţie periferică (determinată de teamă). Ba
subiectul supus unei anc"ete judiciare, în cazulsăvârşirii unei infracţiuni această expresie este deseori
prezentă, dar cu un caracter mai difuz datorită tendinţei
subiectului de a simula o altă stare decât cea pe care o
trăieşte într#o astfel de situaţie@-.
3xpresia vocală în emoţie reprezintă un indice care
ne poate spune multe despre trăirea subiectivă pe care
o încearcă persoana. 3a se poate traduce prin
modicări în timbru, tonalitate, intensitate, in&exiuni,
accent etc. Aceste modicări sunt determinate de
nivelul ridicat al tensiunii musculaturii sc"eletice
generale, inclusiv a muşc"ilor laringelui carein&uenţează tensiunea corzilor vocale, ducând la noi
efecte de intensitate şi tonalitate.
"1 C.C. Negru, I. Buş, ;olul &actorului #otiva%ional <n detectarea co#porta#entului si#ulat prin te7nica poligra&,
Lucrare de licen%ă, @acultatea de 6si7ologie şi /tiin%e ale Educa%iei, Clu:!Napoca, 199, p. )"
2
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 29/112
3lementul cel mai evident în cazul trăirii unor
emoţii, pe fond stresant (în cazul anc"etei judiciare, a
încercării de a simula etc.) este tremurul ziologic
(microtremurătura musculară) existent la nivelul tuturor
muşc"ilor care acţionează aparatul fonorespirator. !n
cazul unei persoane care nu este stresată tremurul
ziologic are o intensitate maximă. !n momentul
instalării stresului acesta scade în intensitate sau este
eliminat. Creşterile sau scăderile intensităţii, frecvenţei,timbrului vocii, ca urmare a reducerii tremurului
ziologic, reprezintă un indice al gradului de stres pe
care#l încearcă persoana, frecvent utilizat în practicile
criminalistice în vederea detectării comportamentului
simulat.
!nsă nu trebuie separate aspecte externe, explicite,
de cele implicite, trebuind abordată atât problema
expresiei extreme a emoţiei cât şi a indicatorilor psi"o#
ziologici de care este legată.
$e baza indicatorilor ziologici utilizaţi atunci când
studiem emoţia putem obţine o informaţie obiectivăasupra gradului de intensitate pe care aceasta îl
implică. 5ndicatorii ziologici utilizaţi pentru a evidenţia
gradul de trăire subiectivă a unei emoţii sunt+
29
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 30/112
electroencefalograma (3.3.F.), activitatea cardiacă şi a
sistemului sirculator (3.C.F.), rata respiratorie,
tensiunea musculară, modicările conductanţei
electrice ale pielii (F..9.) etc.
Electroencefalograma reprezintă o mărusă a
emoţiei ziologic central. *odalitatea de manifestare
este a unei activări (arousal) cu aspectul unui ritm de
voltaj redus şi frecvenţă ridicată, având ca aspect unui
ritm de voltaj redus şi frecvenţă ridicată, având ca efectblocarea ritmului alfa sincronizat@=. 3l apare în stările de
emoţie, depresie, anxietate, agitaţie etc. oferind
indicaţii cu privire la intensitatea acestora. *ăsurile pe
care le oferă sunt nespecice, referindu#se la starea,
respectiv la nivelul de activare determinat de o emoţie,
însă foarte puţin la tipul emoţiei.
Activitatea cardiacă şi a sistemului circular,
prin ritmul cardiac, tensiunea sanguină şi
vasomotricitate, reprezintă una dintre prezenţele cele
mai frecvente şi mai elocvente ale tabloului indicatorilor
pri"oziologici ai emoţiei.9itmul cardiac oferă o dinamică marcată atât de
caracterul stimulării emoţiei, cât şi de faptul că acea
"2 M. Doro&teiu, @iiologie . coordonarea organis#ului u#an, Ed. rgonaut, Clu:!Napoca, 1992, <n Ioan Buş, D.
David, op. cit., p. ")
"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 31/112
stimulare este prezentă sau doar expectată. Astfel,
emoţia legată de prezenţa concretă a unor stimuli
puternic stresanţi determină o modicare în sensul
accelerării ritmului cardiac, în timp ce doar anticiparea
prezenţei unor astfel de stimuli are ca efect decelerarea
ritmului cardiac@@.
0oarte uzitată în evidenţierea emoţiei, tensiunea
sanguină re&ectă atât ritmul bătăilor inimii (volumul de
sânge circulant), cât şi tonusul vasomotor local peunitatea de timp. Fradientele de presiune sanguină pot
interesa faza sistolică sau cea diastolică, precum şi
diferenţele dintre acestea, la un ciclu sistolă#diastolă.
Ca răspuns la stimulii cu caracter negativ pentru
persoană, care provoacă emoţia (în condiţii de
anxietate, stres etc.) are loc o creştere temporară a
tensiunii relaţionată cu modicări ale ritmicităţii
cardiace şi a vasomotricităţii.
3fectul modicărilor vasomotorii re&ectă creşteri
sau scăderi de volum sanguin la nivelul diferitelor părţi
din corp (deget, mână, braţ etc.), rezultat alvasoconstricţiei sau vasodilataţiei din regiunea
respectivă. 1u se poate vorbi despre o modicare
"" I. Cio&u, M. -olu, C. voicu, tratat de psi7o&iiologie, Ed. cade#iei, Bucueşti, 190, p. 21)
"1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 32/112
pletismogracă unică în emoţie, vasodilataţia sau
vasoconstricţia putând apărea în funcţie de calitatea
diferită a emoţiei (frică#vasoconstricţie periferică,
ruşine#vasodilataţie). neori ambele reacţii pot
surprinse concomitent prin înregistrări în puncte
multiple, deoarece dislocarea unei cantităţi de sânge
dintr#o regiune a organismului poate determina a&uxul
crescut de sânge într#o altă regiune@:.
*odicările cardiovasculare sunt indicatori aiactivităţii zice existente în emoţii, ai specicului
calitativ al acestora.
nul dintre cei mai vec"i indici ai emoţiei este rata
respiratorie. Aceasta poate înregistrată pneumatic
(la nivelul toracelui şi abdomenului pentru poligraf) sau
termoelectric (la nivelul nazal). 9eglarea respiraţiei este
complexă, ind supusă atât controlului involuntar re&ex
(excitarea centrului respirator bulbar), cât şi controlului
voluntar.
9espiraţia este sensibilă la o varietate de variabile
psi"ologice şi modicări organice care însoţesc emoţia.Astfel ritmul şi amplitudinea undelor respiratorii, durata
lor, raportul inspiraţieDexpiraţie, blocarea lor etc. sunt
") I. Cio&u, M. -olu, C. 4oicu, op. cit., p. 21)
"2
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 33/112
afectate de tipul emoţiei (agresivitate, frică, nelinişte,
groază etc.), precum şi de starea con&ictuală care le
însoţeşte.
Cu toate că nu există stricte valori parametrice sau
modele respiratorii care să poată atribuite unor tipuri
specice de emoţii, indicatorul de faţă face obiectul
unor sosticate investigaţii asupra comportamentului
simulat în domeniul judiciar.
Tensiunea musculară poate înregistrată localsau generalizat prin intermediul înregistrărilor mecanici
sau prin potenţialele electrice musculare (3.*.F.). Acest
tonus este considerat a strâns legat de starea
emotivă, astfel există o corelaţie pozitivă între 3*F din
regiunea frontală şi prezenţa anxietăţii, între
înregistrările poligraf prin micşorările musculare şi
comportamentul simulat.
Galanţa muşc"ilor sc"eletici este în general
ec"ilibrată şi scăzută în relaxare. !n actul motor şi în
stările emoţionale crescute balanţa nivelului tensiunii
devine nu numai ridicată, ci şi discontinuă, cauzândtremurul. 3moţiile de intensitate crescută se pot
exterioriza în tremur, acesta putând c"iar dezorganiza
răspunsul motor din momentul respectiv.
""
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 34/112
Modicările rezistenţei electrice a pielii
reprezintă unul dintre cei mai sensibili indicatori ai
activităţii ziologice vegetative din emoţie. Când
activitatea corticală este reducă, iar componenta
simpatică predomină, conductanţa electrică a pielii este
scăzută, curba reacţiei crescând.
!n cazul confruntării repetate cu stimuli nocivi,
anciogeni, conductanţa electrică a pielii scade
condiţionat înaintea impactului cu stimuli, creşte întimpul primei faze de acţiune a acestuia după care
scade treptat. 0olosindu#se o metodă de tip poligraf au
fost obţinute sc"imbări de potenţial în raport cu
încărcătura emoţională a cuvântului stimul. $aralele cu
reacţia electrodermică are loc o intensicare a activităţii
glandelor sudoripare, indicatori ai stresului emoţional@/.
%oţi aceşti indicatori psi"ozilogici şi
comportamentali ai emoţiei pot întâlniţi în cadrul
practicii judiciare, mai ales în domeniul detectării
comportamentului simulat, având rolul de indici
indirecţi ai aspectului afectiv care acompaniazăpersoana în tot ceea ce face.
"* . Ciopraga, op. cit., p. 0
")
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 35/112
CAPITOLUL IICAPITOLUL II
"*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 36/112
COMPORTAMENT NORMAL VERSUSCOMPORTAMENT SIMULAT
Secţiunea I – Despre comportament
'in perspectivă procesual penală, învinuitul este
persoana stabilită, deseori, dintr#un cerc de suspecţi,
faţă de care se efectuează cercetarea penală, cât timp
nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală contra sa.
(art. ==; C. pr. $en.).dată pusă în mişcare acţiunea penală, învinuitul
capătă calitatea de inculpat. 0iind o persoană care a
săvârşit o faptă penală, organele de urmărire penală
sau instanţa de judecată au obligaţia să stabilească
împrejurările comiterii infracţiunii, cât şi gradul de
vinovăţie al făptuitorului.
Anc"eta penală presupune un contact direct,
nemijlocit între două părţi, determinat de apariţia unui
raport juridic procesual penal specic, ca urmare a
săvârşirii unei infracţiuni. 0aţă de obiectul său,
stabilirea existenţei sau inexistenţei raportului juridicpenal substanţial, raportul juridic procesual penal
conduce la o confruntare între principalii subiecţi +
autoritatea legală, reprezentată de organele
"+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 37/112
competente c"emate să stabilească adevărul, şi
persoana celui care a încălcat legea, ce încearcă pe
diverse căi, să se apere sau să evite tragerea la
răspundere penală@2
Confruntarea, în cazul de faţă, se desfăşoară pe tărâm
psi"ologic. Cu toate că ne a&ăm în faţa unui raport
juridic prin excelenţă de putere, în care subiectul
dominant (magistratul) deţine o poziţie net avantajoasă
faţă de poziţia inferioară a învinuitului, procurorul sau judecătorul au de întâmpinat serioase dicultăţi, au de
claricat multe împrejurări, o bună parte dintre ele pe
calea luptei, a unui duel psi"ologic. A câştiga acest duel
în favoarea adevărului înseamnă stăpânirea de către
magistrat a unor cunoştinţe de psi"ologie judiciară
a&ate la baza aplicării regulilor criminalistice. Ar de
neconceput să se realizeze scopul procesului penal fără
o cunoaştere exactă a omului, în calitatea sa de autor al
unei fapte penale, a mecanismelor psi"ice pe care se
bazează formarea declaraţiei şi, în general, a poziţiei
învinuitului sau inculpatului în faţa organelor deurmărire penală sau a instanţei de judecată.
"+ E#. $tancu, op. cit., vol. 2, p. 90
"0
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 38/112
$rocesele psi"ice ale făptuitorului au un caracter
foarte complex, această complexitate rezultând din
specicitatea etapelor infracţionale pe care făptuitorul
le traversează, mai mult sau mai puţin conştient. în linii
mari se apreciază că mecanismele psi"ologice ale
făptuitorului trebuie raportate la @ etape+
în prima etapă se conturează latura
subiectivă a infracţiunii prin mecanisme psi"ologice
specice conceperii activităţii infracţionale(reprezentarea actului şi tendinţa de săvârşire sau de
nesăvârşire a faptei) şi rezoluţiei infracţionale@4. Acest
aspect este propriu infracţiunilor săvârşite cu intenţie.
în etapa a doua are loc desfăşurarea
activităţii infracţionale, de regulă în trei faze succesive+
faza actelor pregătitoare, faza actelor de executare şi
faza urmărilor.
!n momentul săvârşirii faptei au loc procese psi"ice
puternice care dezorganizează forţa in"ibitoare a
scoarţei cerebrale şi, deci, percepţia senzorială.
'ezorganizarea percepţiei intervine şi datorită unuiputernic factor de bruiaj+ concentrarea atenţiei,
aproape în exclusivitate, asupra obiectului infracţiunii,
"0 C. Bulai, Drept penal ;o#An partea generală, '.(.B., Bucureşti, 199", p. 10+ şi ur#.
"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 39/112
deşi infractorul ar vrea să nu#i scape nimic din ceea ce
se întâmplă în jurul său. în această etapă intervin şi
ceilalţi factori de dezorganizare precum şi experienţa
infracţională a individului.
H în etapa a treia, post#infracţională, îşi fac
apariţia procese psi"ice determinate de teamă, de lupta
dusă de făptuitor pentru evitarea răspunderii penale.
'upă săvârşirea unui act ilicit se poate instala, la
majoritatea infracţiunilor, o stare de tensiune psi"ică,alta decât cea de tensiune preinfractională, mai mult
sau mai puţin evidentă, determinată de teama de a nu
descoperiţi şi care motivează dominanta depresivă a
individului. $rocesele psi"ice caracteristice acestui
moment generează nelinişte, nesiguranţă şi un
comportament neresc@8.
Astfel se explică o serie de acţiuni întreprinse de
făptuitori după săvârşirea infracţiunii, cum ar , de
exemplu, plecarea precipitată de la locul faptei,
distrugerea sau ascunderea unor mijloace materiale de
probă, dispariţia de la domiciliu, încercarea de creare aunor alibiuri prin deplasarea imediată într#un alt loc în
care încearcă să se facă IremarcaţiI.
" '. Bogdan, 6ro5le#e de psi7ologie :udiciară, Ed. /tiin%i&ică, Bucureşti, 190", p. 1
"9
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 40/112
nii infractori mai versaţi încearcă să#şi ascundă
fapta prin simularea altor infracţiuni. 'e pildă în cazul
omorului se înscenează o sinucidere sau un accident,
după cum în cazul delapidării se simulează un furt, o
tâl"ărie. Alţi infractori, după ce constată că fapta a fost
descoperită, încearcă să obţină date despre evoluţia
cercetărilor revenind la faţa locului sau căutând să intre
în contact cu persoanele ascultate. Ba infractorii
ocazionali pot întâlnite situaţii în care declaraţiile suntcontradictorii, vagi, deşi teoretic, de la această
categorie de făptuitori se aşteaptă cele mai clare şi
precise relatări referitoare la fapta pe care a comis#o.
1u trebuie uitaţi nici factorii obiectivi şi subiectivi
care pot in&uenţa procesul de percepţie al individului şi
nici condiţiile de memorare şi de redare, diferite de la
individ la individ, mai ales în momente de anc"etă
penală.
Secţiunea II !sihologia "nvinuitului sau inculpatului "nmomentul ascultării 39
"9 M. Basara5, Cri#inalistică, Ed. (niversită%ii Ba5eş!Bol?ai, Clu:!Napoca, 19+, p. 2+ şi ur#.
)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 41/112
*ecanismele psi"ologice ale celui anc"etat
prezintă câteva caracteristici care trebuie cunoscute
mai ales pentru contracararea încercărilor de inducere
în eroare a organului judiciar prin simulare, disimulare,
minciună, sau prin folosirea altor mijloace prin care
acesta consideră că poate evita răspunderea penală.
Acestor mijloace le corespund anumite manifestări
determinate de mecanisme psi"ologice pe care
magistratul trebuie să le sesizeze şi să le interpreteze.'epistarea prezenţei stării de emoţie care poate
dezvălui dezacordul dintre cele armate şi cele
petrecute în realitate, dintre adevăr şi minciună,
reprezintă o problemă majoră a tacticii de anc"etă.
3ste resc ca majoritatea persoanelor invitate în
faţa organelor de anc"etă să prezinte o anumită stare
de emoţie, mai mult sau mai puţin intensă, potrivit
structurii lor psi"ice şi, îndeosebi, posturii procesuale în
care se a&ă+ învinuit, inculpat, martor sau parte
vătămată.
%ensiunea psi"ică a învinuitului sau inculpatuluieste, de regată, mult mai mare decât a celorlalte
persoane. $ractica a scos în evidenţă faptul că un
anumit gen de infractori, de tipul recidiviştilor sau al
)1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 42/112
IprofesioniştilorI prezintă o stare emoţională aparent
mai redusă, pentru magistraţii neavizaţi sau fără
experienţă aceasta ind mai greu de depistat.
'atorită cauzelor diverse, care fac mai dicil de
sesizat emoţia tipică dezacordului dintre armaţiile
sincere şi nesincere, specialiştii consideră că prezenţa
emoţiilor poate stabilită, dar niciodată în c"ip total.
$entru evitarea acestui neajuns este important de ştiut
că stărilor emoţionale, de tensiune psi"ică, le suntspecice o serie de manifestări viscerale şi somatice,
mai importante ind+:<
a accelerarea şi dereglarea ritmului respiraţiei,
paralel cu dereglarea emisiei vocale (răguşirea),
scăderea salivaţiei senzaţia de uscare a buzelor şi a
gurii)E
5 creşterea tensiunii sanguine şi accelerarea
bătăilor inimii, însoţită de fenomene vasodilatatorii
(congestionare) şi vasoconstrictorii (paloare)E
c contractarea muşc"ilor sc"eletici, manifestată
prin crispare sau prin blocarea funcţiilor motorii(aspectul de Iînlemnit de fricăI)E
) '. Bogdan, op. cit., p. 1)
)2
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 43/112
d) sc"imbarea mimicii şi pantomimicii, pe un fond
de agitaţie,
transpusă frecvent în mişcări şi gesturi, într#o conduită
ce nu mai corespunde comportamentului normal al
individului. rice fenomen su&etesc îşi are
corespondent într#o stare psi"ică:-E
e) *odicarea timpului de reacţie sau de latenţă,
caracterizat prin întârzierea răspunsului la întrebări care
conţin cuvinte critice, afectogene, întârzieri ce potajunge la circa : secunde faţă de timpul în care se
răspunde la întrebările necritice. %impul de reacţie se
apreciază din momentul aplicării stimulului (întrebarea)
până în cel al declanşării răspunsului.
în esenţă, pe un fond general de tensiune psi"ică,
specică anc"etei, îşi fac apariţia la cel ascultat,
manifestări având un grad înalt de intensitate, ceea ce
reprezintă un indiciu, de simulare, disimulare sau
minciună (forma de simulare sau disimulare a
adevărului, atunci când este comunicată prin limbaj).
%oate aceste modicări pot stabilite cu o anumităaproximaţie de către cel ce efectuează ascultarea, dacă
)1 . t7anasiu, -est şi personalitate, Ed. /tiin%i&ică, Bucureşti, 1900, p. 2!*
)"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 44/112
are cunoştiinte de psi"ologie, ziologie şi, bineînţeles
spirit de observaţie adecvat profesiunii.
$ornind de la manifestările psi"ocomportamentale
ale persoanelor implicate în cauze penale, s#a încercat
stabilirea unor regu după care se poate detecta
minciuna, vinovăţia sau inocenţa:=+
răspunsul vinovatului este mai lent şi
ezitant, cel al inocentului este spontan, detaliat şideseori indignatE
vinovatul suportă mai greu privirea, spre
deosebire de inocent care roşeşte însă mai uşorE
inocentul face apel la corectitudinea sa şi
caută să demonstreze că nu ar avea nici un interes
pentru faptele care i se imputăE
inocentul dă mai greu explicaţii privind
modul în care şi#a petrecut timpul, spre deosebire de
vinovat care oferă imediat un >excelentI alibiE
inocentul este consecvent în declaraţiile
pe care le face. 1ecesităţile practice evidente au
condus la o serie de încercări de găsire a unor te"nici
prin care să se detecteze cu precizie şi obiectivitate
)2 M. LeClere, Manuel de 6olice 'e7niue, Ed. 6olice 4evue, 6aris, 190), p. +)
))
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 45/112
principalele modicări cauzate de tensiunea psi"ică,
modicări care nu pot depistate printr#o singură
observaţie vizuală, c"iar de un anc"etator avizat şi cu
experienţă.
CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV
TEHNICI DE EVIDENŢIERE ACOMPORTAMENTULUI
SIMULAT
Secţiunea I #eorii ce stau la $aza detectării
comportamentului simulat
!ncă din cele mai vec"i timpuri ale existenţei s#a
constatat că atunci când o persoană minte au loc
)*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 46/112
modicări psi"oziologice la nivelul organismului
acesteia. Gazându#se pe această supoziţie, au fost
descoperite şi perfecţionate diferite te"nici de detectare
psi"oziologică a comportamentului simulat.
rice instrument de măsură, e el tradiţional sau
modern are la bază o anumită teorie. Această teorie
poate explicită, detaliată până în cel mai mic
amănunt, sau implicită, rămânând la latitudinea
persoanei găsirea relaţiilor care stau la baza ei.'acă în antic"itate se considera că la originea
reacţiilor psi"oziologice se a&ă >$uterea 'ivină:@,
studiile contemporane sugerează că factorul major,
determinant al reacţiilor psi"oziologice îl reprezintă
variabilele motivaţional#emoţionale, iar studiile recente
susţin că factorul major în acest proces este reprezentat
de variabilele cognitive.
'avis (-;2-) sugera trei teorii (motivaţional#
emoţionale) care ar putea explica fenomenul ce stă la
baza reacţiilor psi"oziologice+
a) Teoria răspunsului condiţionat susţine cărăspunsul ziologic este consecinţa unei activări
emoţionale determinată de către un stimul
)" C.. Lea, $upersition and @orce, 67iladelp7i, 10, <n I. Buş, D. David, op. cit., p. "0
)+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 47/112
condiţionat. Când un stimul dat este asociat cu o
emoţie puternică, un răspuns amplu va expectat.
Această teorie este susţinută de corelaţia pozitivă
existentă între răspunsul ziologic şi semnicaţia
itemilor testului pentru persoana respectivă. %eoria nu
explică de ce detectarea comportamentului simulat are
loc în condiţii cu motivaţie scăzută şi mai puţin
ameninţătoare.
b) Teoria conictului - activarea simultană adouă tendinţe con&ictuale, cum ar motivaţia de a
minţi şi dorinţa de a spune adevărul, se regăseşte la
nivelul arousalului ziologic. Cu cât con&ictul este mai
intens, cu atât mai amplu va răspunsul. Această
explicaţie provine din studiile efectuate de Buria între
anii -;=<#-;@<. %eoria nu poate explica detecţia
simulării în cazul >%estului cu cartonaşeI (un test de
simulare utilizat în investigaţia cu poligraful).
c) Teoria pedepsei - susţine faptul că arousalul
ziologic în timpul simulării este activat de frica de
consecinţe (0ear of ConseJuences) în cazul în care ar detectat.
)0
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 48/112
$rezentarea şi explicarea celor trei teorii s#a făcut
conform unei surse de referinţă terminologică
americană::.
altă teorie care încearcă să explice modicările
psi"oziologice determinate de minciună şi care
accentuează rolul factorului afectiv#motivaţional este
>teoria motivaţieiI:/. %eoria susţine că există o rată
semnicativ ridicată a detecţiei psi"oziologice la
subiecţii motivaţi să evite detectarea, comparativ cuun grup de subiecţi care nu au fost explicit motivaţi.
Cercetările cognitive în domeniu au evidenţiat un
număr de trei teorii menite a explica originea reacţiilor
psi"oziologice antrenate în comportamentul simulat+
a) Teoria prezumţiei de vinovăţie # a fost introdusă
de către BKLLen:2 şi susţine faptul că reacţia
psi"oziologică va evidentă (indică simularea) la
întrebarea relevantă, datorită faptului că subiectul este
conştient de vinovăţia lui. nele din asumpţiile stipulate
)) D. rapo7l and $. $tur#, 'er#inolog ;e&erence &or t7e $cience o& 6s?c7op7?siological Detection o&
Deception, 'ennessee, 1990, p. 1+)* L.. -usta&son and M.'. =rne, E&&ects o& eig7tened Motivation on t7e Detection o& Deception, 8ournal o&
pplied 6s?c7olog?, 19+), p. 1)", 1)0)+ D.'.L?en!'7e 4alidit? o& t7e -uilt? novvledge 'ec7niue, 8ournal o& pplied 6s?c7olog?, 6s?c7olog?
and t7e Lie Detection Industr?, #erican 6s?c7ologist, 19+,190)
)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 49/112
de BKLLen au la bază teoria reacţiei la orientare a lui
GerlKne:4 si oLolov:8.
b) Teoria ocalizării atenţiei # iniţiată de către
Maid:;. Acesta a descoperit că răspunsul psi"oziologic
la un stimul re&ectă gradul în care stimulul este
expectat.
c) Teoria dihotomizării # dezvoltată gradual de
către un grup de cercetători din 5erusalim/< în opinia lor
setul de stimuli (itemi ai testului poligraf) sediferenţiază în două categorii distincte + relevant şi
irelevant. ubiecţii care posedă informaţii în legătură cu
fapta penală pentru care sunt anc"etaţi se
concentrează doar pe un anumit aspect al stimulului
prezentat #dacă este relevant sau irelevant # în acest fel
ignorându#se alte aspecte ale stimulului, care
informează anc"etatorul în legătură cu gradul de
simulare al subiecţilor.
tudii mai recente/- sugerează că in detectarea
comportamentului simulat intervin mai multe variabile.
)0 D.E.Berl?ne! Motiva%ional 6ro5le#s ;aised 5? E>ploratoi? and Epist7e#ic Be7avior, $tud? o& a $ciens,
NeF Gor, 19+ ) E.N.$oolov! Baele re&le>e ale percep%iei, <n 6si7ologia <n (;$$, Ed. /tiin%i&ică, Bucureşti, 19+",pag. *")9 H.M. Haid şi M.'.=#e ! Cognitive, $ocial and 6ersonalit? 6rocesses in t7e 6s?siological Detection o&
Deceptio,cade#ic 6ress, NeF Gor, 191* Ben!$7a7ar,- ! &urt7er $tud? o& t7e Dic7oti#iation '7eor? in Detection o& In&or#ation,
6s?c7op7?siolog?.l 900, <n Ioan Buş, D.David, opera citită, pag. "*1 C.C. Negru şi I. Buş, op. cit., p. "1
)9
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 50/112
'in momentul în care detectarea psi"oziologică a
comportamentului simulat a devenit importantă în
domeniul cercetării psi"oziologice, există o părere
comună a specialiştilor asupra faptului ca reacţiile
psi"oziologice apar cu certitudine atunci când o
persoană ascunde adevărul.
Secţiunea II #ehnici si mijloace de investigare acomportamentului simulat
$rocesele cognitive sunt însoţite de unele
manifestări observabile şi neobservabile direct, care pot
constatate în mod obiectiv prin înregistrarea cu
ajutorul unor aparate ( poligraf, fonograf etc.) a
modicărilor vasculare , cerebrale, de temperatură a
pielii şi respiratorii/=.
Ba persoanele normale din punct de vedere
psi"oziologic, comportamentul simulat (minciuna) esteadeseori asociat cu trăirea unor stări emotive intense
care se accentuează în momentul investigaţiei
criminalistice.*2 CC .Negru şi I. Buş=pera citită, pag. "1
*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 51/112
Cele mai frecvente reacţii psi"oziologice care au
fost puse în evidenţă la subiecţii supuşi anc"etei
judiciare, ca urinare a unor comportamente
infracţionale săvârşite şi care erau motivaţi pentru
dezvoltarea unui comportament simulat, au fost+
accelerarea ritmului cardiac, creşterea presiunii
sangvine, apariţia fenomenelor vasodilatatorii şi
vasoconstrictorii ("iperemie sau paloare), accelerarea
şi sacadarea respiraţiei, dereglarea fonaţiei şiemisiunii de sunete, "iposalivaţia şi contractarea subită
a muşc"ilor sc"eletici.
%oate aceste reacţii neurovegetative, declanşate
intern, sunt slab supuse unui control voluntar ind
determinate de gradul de percepere a riscului de a
detectat, rezultat al unei evaluări cognitive a situaţiei.
Aceste reacţii sunt asociate cu un comportament
manifest, cu valoare de identicare, pentru specialiştii
din domeniul judiciar, a unei disonanţe între declaraţiile
subiectului şi gradul de acord asupra lor. 'in
comportamentele externe relaţionate cu modicărileneuroziologice rezultă sc"imbări ale mimicii şi
pantomimicii, blocarea bruscă a funcţiilor motorii,
*1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 52/112
tremurul din voce, modicarea timpului de latenţă între
perceperea întrebării şi furnizarea răspunsului/@
Comportamentele prezentate anterior sunt
elemente ale vieţii psi"ice şi comportamentale pe care
orice persoană le experimentează de#a lungul vieţii, e
că a fost sau nu obiect al unei investigaţii criminalistice.
3le au fost puse în evidenţă prin diverse încercări
practice şi experimentale de#a lungul timpului, însă
ceea ce s#a obţinut sunt doar patternuri de posibilemanifestări (comportamentale şi ziologice), care diferă
de la o persoană la alta datorită frecvenţei, intensităţii,
duratei etc. în funcţie de modul în care sunt trăite şi
exteriorizate aceste >comportamenteI s#au creat te"nici
de control a sincerităţii declaraţiilor (comportamentului
simulat), care presupun atât o bună stăpânire a
metodolobgiei lor, cât şi o vastă şi îndelungată practică
în domeniul psi"ologiei judiciare.
Cele mai cunoscute te"nici de investigare în acest
domeniu sunt+
1# Metoda asociaţiei libere
2# Metoda e!perienţei motrice
"# Tehnici pentru suprimarea cenzurii con"tiente
*" I. Buş şi D. David, op. cit., p. )
*2
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 53/112
)# Metoda detectării stresului emoţional în scris
*# Metoda detectării stresului din voce
+# Tehnica poligra#
1) Metoda asociaţiei liere
Ca te"nică de diagnosticare a comportamentului
simulat, porneşte de la premisa că o anumită
semnicaţie a cuvintelor#stimul, care se prezintă
subiectului investigat, determină o activare la nivelul
reţelelor semantice, exercitând o in&uenţă specicăasupra stării emoţionale a subiectului, respectiv asupra
asociaţiilor pe care acesta le stabileşte ulterior.
3xistă o serie de criterii care#şi fac simţită prezenţa
în orientarea stabilirii asocierilor de idei legate de un
cuvânt stimul. Astfel, dacă la cuvântul#stimul >micI se
răspunde prin cuvântul >mareI, iar la >albI cu >negruI,
se poate concluziona că asocierile făcute au la bază
principiul contrastului/:
na dintre modalităţile acestei te"nici strâns legate
de detectarea comportamentului simulat o reprezintă
înregistrarea timpului de latenţă. Anastasi (-;2:), înurma utilizării acestei metodologii, concluziona+ >dacă
viteza de reacţie verbală este diferită la cuvintele critice
*) I. Cio&u Co#porta#ent si#ulat, Ed. cade#iei de /tiin%e $ociale şi 6olitice, Bucureşti, 190), p. +0
*"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 54/112
faţă de cele nesemnicative, dacă subiectul refuză
răspunsul la unele cuvinte critice sau repetă, în lipsa
altui cuvânt, răspunsuri verbale anterioare, atunci
vinovăţia subiectului poate socotită dovedităI//.
$rin timpul de latenţă se înţelege perioada care se
scurge de la emiterea unui stimul până la producerea
reacţiei.
!n cadrul acestor te"nici intră şi proba Abra"amsen#
9assanof#Nving, care utilizează te"nica asocierii decuvinte însoţită de înregistrarea timpilor de răspuns, ca
indicatori ai stărilor afective legate de evenimente pe
care persoana, obiect al investigaţiei, vrea să le
ascundă. $rocedura constă în administrarea unei liste
de cuvinte la care subiectul trebuie să asocieze cuvinte,
într#un timp cât mai scurt. Bista este elaborată de către
un specialist în domeniul detecţiei comportamentului
simulat, după o studiere detaliată a cazului, şi cuprinde
cuvinte >neutreI, respectiv >afectogeneI, a căror
semnicaţie este legată direct sau indirect de ceea ce
subiectul încearcă să ascundă. Comparaţia întrereacţiile la cele două tipuri de cuvinte (neutre sau
afectogene) permite decelarea in&uenţei emotivităţii,
** I. Buş şi D. David, op. cit., p. )1
*)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 55/112
determinată de perceperea riscului de a detectat,
asupra tipului de răspuns oferit şi a timpului de reacţie,
cunoscându#se că la stimulii neutri timpul de latenţă
este constant, iar la cuvintele afectogene crescut/2.
5ndicii care se urmăresc pentru a se putea pune în
evidenţă tendinţa de simulare a subiectului sunt+
# repetarea cuvântului#stimul #necesară pentru a
avea timp să elaboreze un alt tip de răspunsE
# latenţa răspunsului #variabilă în funcţie de subiectşi condiţionată de natura stimulilor. Batenţa este mai
mare pentru cuvintele abstracte decât pentru cele
concrete . %impii de reacţie mai mari de patru secunde
indică o încercare de simulare.
# asociaţia supercială# asociaţia intrinsecă,
presupusă a cea cerută de către cuvântul stimul, este
derogată uneia superciale. e presupune că subiectul,
considerând că asociaţia ar prea expresivă, încearcă
să o substituie uneia mai puţin incriminante.
# repetarea cuvintelor oferite ca răspuns#un cuvânt
repetat de mai multe ori indică existenţa uneisemnicaţii care trebuie vericatăE
*+ ' .Bogdan! 6ro5le#e de psi7ologie :udiciară, Ed. /tiin%i&ică, Bucureşti,J 90",pag. 1"2
**
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 56/112
# modicarea sensului cuvântului iniţial# constă în
oferirea unui răspuns pe care apoi încearcă să#l explice
privit dintr#o altă perspectivă.
în majoritatea cazurilor indicii prezentaţi anterior,
apar strict legaţi de anumite cuvinte stimul, c"iar şi la
repetarea probei. Ba noi în ţară cercetările întreprinse
de către Al. 9oşea/4 au obţinut un coecient de
delitate de ;<O. Această te"nică de detectare a
comportamentului simulat este uneori folosită îndomeniul judiciar, dar pentru a#i creşte ecienţa se
foloseşte în combinaţie cu alte te"nici (metoda
experienţei motrice, poligraf).
!) Metoda e"perienţei motrice
$rimele încercări legate de această metodă
presupuneau înregistrarea reacţiilor ziologice ale unui
subiect care era investigat, folosindu#se te"nica
asocierilor libere. Astfel, cu cât încărcătura emoţională
a cuvântului prezentat era mai mare, cu atât pe
inscriptor apăreau reacţii vegetative (respiraţia, 33F )
mai ample, iar fonograma răspunsului verbal prezenta olatenţă mărită/8. Gazându#se pe cercetări similare şi
observând legătura, creată în timp, între un fenomen
*0 l.;oşca!Metodologie şi te7nici e>peri#entale <n psi7ologie, Ed. /tii%i&ică,Bucureşti, 1901,pag. 102* '.Bogdan şi I.Cio&ii, opere citite, pag. 1")
*+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 57/112
central, nemăsurabil direct şi un fenomen motor#
periferic (presiuni digitale ritmate pe o membrană
pneumatică), psi"ologul rus P.9. Buria/; elaborează
metoda >experienţei motriceI.
Aceasta te"nică a fost modicată şi îmbunătăţită
de către psi"ologul de origine spaniolă 3milio *ira N
Bopez2<, care a construit un aparat numit manotometru.
3xperimentul consta în faptul că subiectul trebuia
să#şi dubleze răspunsul verbal, la cuvântul stimulconţinut în listă, cu o reacţie motorie (apăsarea pe o
clapă). în aceste condiţii subiectul îşi concentrează
atenţia asupra mâinii cu care trebuie să îndeplinească
sarcina, modicările care au loc la nivelul celeilalte
mâini scăpând controlului conştient, ind înregistrate,
înregistrarea unui tremur asociat cu o latenţă ridicată a
răspunsului verbal reprezintă indiciul unei eventuale
tentative de simulare.
Buria constată că în condiţiile unei puternice
activări emoţionale, produsă de efortul de disimulare,
curba motrică înregistrată se modică în aşa măsură încât această activare emoţionala este decelabilă2-.
*9 .;. Luria şi $.=. 4inogradova, n =5:ective Investigation o& t7e D?na#ics o& $e#antic $iste#s, Britis7
8ournal o& 6s?c7olog?, 19*9, p. *, 9!9*+ E#ilio Mira G. Lope Manuel de 6s?c7ologie 8uridiue, 6.(.@., 6aris, 19*9, p. 0)+1 '. Bogdan, op. cit., p. 1"+
*0
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 58/112
*etoda prezentată şi#a avut utilitatea la vremea
respectiv (prima parte a secolului QQ), azi ind înlocuită
de alte te"nici cu o acurateţe cu mult crescută.
#) Te$nici pentru suprimarea cenzurii conştiente.
copul acestor te"nici constă în suprimarea
controlului conştient al declaraţiilor, astfel încât
răspunsurile să e automate, lipsite de in&uenţa
controlului raţional voluntar.
%e"nicile de acest gen îşi au originea în antic"itateunde, cunoscându#se efectul alcoolului asupra stării de
conştiinţă şi a controlului voluntar, prizonierilor de
război li se administra alcool pentru a se putea obţine
de la aceştia informaţii care în stare normală nu ar
fost furnizate.
'upă studierea efectelor pe care le are "ipnoza
asupra stării de conştiinţă, s#a recurs la folosirea ei
pentru detectarea comportamentului simulat. în -;</
anc"ez Perrera a utilizat pentru prima dată "ipnoza în
practica judiciară. în urma experienţei acumulate
acesta concluzionează că metoda nu poate generalizată, deoarece pe lângă un bun "ipnotizator
este nevoie şi de complezenţa celui care urmează să e
"ipnotizat. Armaţiile lui Perrera se bazează numai pe
*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 59/112
experienţa sa şi pe un suport teoretic supercial, la
acea vreme.
Cercetările ulterioare au demonstrat existenta a
două tipuri de te"nici de "ipnotizare care pot utilizate
în practica judiciară2=+
# una permisivă (maternă) #care presupune un mod
>caldI de abordare a persoanei ce urmează a
"ipnotizată, complezenţă din partea acesteia, aderenţă
la procedură etcE# una agresivă (paternă)# care presupune ca
individul să nu coopereze şi să nu dorească sa e
"ipnotizat, bazându#se pe abilităţile "ipnotizatorului şi
având o modalitate specică de abordare a persoanei.
1u este greu de înţeles de ce te"nica de
"ipnotizare folosită de Perrera nu se putea aplica decât
în situaţii rare persoanelor a&ate sub investigaţie
judiciară. persoană vinovată va motivată pentru a
se împotrivi sau simula starea de transă în vederea
eludării informaţiilor pe care acesta nu vrea să le
mărturisească.Pipnoza ca te"nică de detectare a
comportamentului simulat se aplică în prezent în
+2 ;. (dol&!and5oo o& ?pnosis &or 6ro&essionals, 4an Nostrand,;ein7old,190,pag. )
*9
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 60/112
domeniul criminalistic alături de investigaţiile cu
ajutorul poligrafului.
altă metodă subsumată acestei categorii
presupunea utilizarea unor substanţe psi"o#
farmaceutice ca eterul, morna, preparate barbiturice
etc. care aduc subiectul, căruia i se administrează, într#
o stare de semiconştienţă numită >automatism oniricI.
în această stare cenzura conştientă este obnubilată,
fără a se suprima complet capacitatea de exprimaresau de reacţie automată.
!n anul -;-8, un medic american (Pouse) a lansat
un program numit >erul AdevăruluiI (%"rut"#erum). în
urma administrării substanţei respective, autorul
pretindea că se obţin declaraţii foarte sincere în
legătură cu infracţiunea pe care un subiect a comis#o.
$rocedura consta în administrarea serului (-O
brom"idrat de scopolamină şi =O clor"idrat de mornă)
la ecare jumătate de oră în doze de - sau = ml ( în
funcţie de greutate şi vârstă) până la obţinerea unei
stări de semiconştienţă2@
în prezent o astfel de te"nică este interzisă,
considerându#se că ar reprezenta o gravă încălcare a
+" .8.E?nsenc!$ense and Nonsense in 6s?c7olog?,6elican, London.19++K '. Bogdan!=pera citită, pag. 1"0
+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 61/112
dreptului de apărare a individului în faţa organelor
judiciare.
%) Metoda detectării stresului emoţional scris
3ste o metodă prin care se înregistrează sub formă
gracă modicările intervenite în scrisul unei persoane
a&ată într#o stare de tensiune psi"ică. e înregistrează
trei caracteristici ale scrisului+ timpul de latenţă, durata
scrierii răspunsului, presiunea scrierii. încăperea în care se desfăşoară examinarea trebuie
să e izolată fonic, să asigure confortul necesar acestui
gen de examinare, deoarece orice zgomot, orice
intervenţie din afară in&uenţează negativ desfăşurarea,
respectiv rezultatele testării2:.
e recomandă utilizarea acestei te"nici în paralel cu
testarea la poligraf, realizându#se o completare
reciprocă a rezultatelor obţinute prin cele două metode.
&) Metoda detectării stresului din voce
'atele oferite de literatura de specialitate
demonstrează că printre indicatorii cei mai sensibili aiemoţiei se înscriu şi caracteristicile conturului, vitezei,
amplitudinii, frecvenţei tonului fundamental al vocii de#
+) . 8.Nec7i&orConstatarea disi#ulării adevărului cu a:utorul aparatului pentru detectarea e&ectelor e#o%iei asupra
scrisului,in 'ratat practic de cri#inalistică, Ed.Ministerului de Inte#e,Bucureşti,l 90, voi 2, pag. )+!)1"
+1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 62/112
a lungul unei rostiri, ca urmare a modicărilor de ordin
ziologic în aducţia şi abducţia corzilor vocale2/.
c"imbările la nivelul frecvenţei tonului
fundamental se instalează, de regulă, în spectrul
neauzibil al vocii, domeniu care nu este în întregime
controlat de conştiinţă.
'etectorul sau evaluatorul de stres psi"ologic din
voce ($sKc"ological tress 3valuator #$3), este un
dispozitiv care permite evidenţierea stresului emoţionaldin voce, mai exact modulaţiile inauzibile şi involuntare,
de frecvenţă medie (0*) în registrul 8#-= Pz (8#-: Pz,
după alţi autori). Aceste modulaţii de frecvenţă, a căror
intensitate şi pattern sunt invers proporţionale cu
gradul de stres al vorbitorului, se presupun a
rezultatul tremurului ziologic care acompaniază
contracţia voluntară a muşc"ilor striaţi implicaţi în
vorbire. în timpul perioadei fără stres modulaţiile sunt
sub controlul sistemului nervos central (1C). Ba
apariţia stresului sistemul nervos autonom (1A) devine
dominant, având ca efect in"ibiţia muşc"ilor fonatori curepercusiuni la nivelul registrului 0*. Această in"ibiţie,
indicator al stresului emoţional, este evidenţiată de
+* . Ciopraga, op. cit., pag. *
+2
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 63/112
către detectorul de stres din voce, ca o caracteristică
blocantă sau ca o formă de undă rectangulară22.
!n investigaţiile criminalistice, pentru obţinerea
unor rezultate superioare în analiza emoţiei manifestate
în voce, se foloseşte un cuplu de aparatură, care
cuprinde+ #un magnetofon profesional de înaltă
performanţă, te"nică ce înregistrează răspunsul dat de
subiect la poligrafE
un sonograf de tipul 4<=; AE un aparat de detectare a stresului din voce
cu ajutorul căruia se transcrie pe vocograme
reprezentarea sonoră a răspunsului dat de subiect în
timpul testării la poligraf.
0olosirea acestei metodologii pentru
detectarea comportamentului simulat prezintă mai
multe avantaje
înregistrarea profesională a răspunsului dat
de subiect, permiţându#se reţinerea şi transcrierea cu
ajutorul sonografului a modicărilor produse în voce şi
vorbire, rezultate a stării emoţionale trăiteE
++ @. orvat7! E&&ect o& Di&&erent Motiva%ional Instructions c# Detection o& Deception Hit7 t7e 6s?c7ological $tress
Evaluator and t7e -alvanic $in ;esponse, 8ournal o& pplied 6s?c7olog?, 1909,pag. "2"!""
+"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 64/112
posibilităţile ştiinţice oferite de sonograf în
transcrierea pe fonograme a caracteristicilor care pun în
evidenţă modicările produse în voceE
posibilitatea de a corela rezultatele obţinute
cu ajutorul poligrafului, cu cele provenite din studierea
vocogramelor.
'etectorul stresului din voce procesează
frecvenţele din voce, le păstrează pe bandă magnetică,
utilizând ltre electronice şi te"nică de discriminare afrecvenţelor. $attemurile de stres apar ca un traseu
mişcător pe o "ârtie specială pentru înregistrat.
Caracteristicile vocale care pun în evidenţă emoţia
determinată de disimularea adevărului, analizate cu
ajutorul acestei te"nici sunt24+
#valorile (medie şi limitele minime sau maxime)
frecvenţei tonului fundamental al vociiE
#durata emisiei vocaleE
#intensitatea consoanelor exploziveE
#viteza de articulareE
#timpul de latenţă.Acest dispozitiv a fost considerat ca ind un
detector al minciunii mediat vocal, multilateral, dar nu
+0 4ei supra
+)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 65/112
mai ecient decât poligraful. tudiile efectuate de
Garland (-;4/), Rubis (-;4@) şi Povart" (-;4;), în ceea
ce priveşte acurateţea detectării comportamentului
simulat, cu cele două dispozitive, au pledat în favoarea
utilizării poligrafului, acesta având predictibilitate mult
crescută.
') Te$nica poligraf
%e"nica poligraf este una dintre cele maiperformante te"nici folosite în domeniul detectării
comportamentului simulat.
$oligraful cunoscut empiric sub denumirea de
> detector de minciuni > este un înregistrator mecanic
sau electronic, ce preia pneumatic modicările de
tensiune arterială, puls, respiraţie, suplimentat cu un
sistem pentru înregistrarea rezistenţei electrodermice
(93') şi a micromişcărilor musculare28.
$oligraful nu înregistrează în mod direct minciuna,
ci modicările ziologice determinate de emoţiile care
însoţesc comportamentul simulat.*odicările psi"oziologice sunt cauzate de
reacţiile emotive ale persoanei examinate (frica de
+ ng7elescu şi N.Dan, Dic%ionar de cri#inalistică,Ed. /tiin%i&ică şi enciclopedică, Bucureşti, 19)
+*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 66/112
detecţie, frica de consecinţe, anxietate etc). cupându#
se de această problemă G.*.mit"2; menţionează că
uneori minciuna nu este clar şi simultan indicată prin
modicări în traseul cardiac sau respirator. 5ndicaţiile
cele mai sigure le oferă răspunsul electrodermic (F9).
în aproximativ 4<#8<O din cazuri se poate stabili, pe
baza de F9, în condiţii experimentale, dacă subiectul
spune sau nu adevărul. 'acă se interpretează şi se iau
în calcul şi ceilalţi indicatori (modicările respiratorii,tensiunea arterială, puls, etc.), atunci acest procent
poate creşte foarte mult.
+9 B.M.$#it7, '7e 6ol?grap7, $cienti&ic #erican, 19+0, pag. 2*!"1,21+
++
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 67/112
CAPITOLUL VCAPITOLUL V
INVESTIGAREA COMPORTAMENTULUISIMULAT PRIN TEHNICA POLIGRAF
Secţiunea I Detectarea simulării cu ajutorul poligrafului
$oligraful nu înregistrează minciuna ca atare, cimodicările ziologice ale organismului în timpul
variatelor stări emoţionale care însoţesc simularea.
'etecţia simulării cu te"nica poligraf este
fundamentată ştiinţic de următoarele aspecte+ în
săvârşirea unei fapte penale subiectul participă cu
întreaga sa personalitate, mobilizându#şi pentru reuşita
infracţională întregul său potenţial cognitiv,
motivaţional şi afectiv. Acest lucru face ca actul
infracţional să nu rămână ca o ac"iziţie întâmplătoare,
+0
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 68/112
periferică a conştiinţei, ci să se integreze în aceasta sub
forma unei structuri informaţionale stabile, cu conţinut
afectiv#emoţional specic, cu un rol motivaţional bine
diferenţiat4<.
%e"nica poligraf acţionând în mod indirect asupra
planului conştiinţei subiectului, caută a evidenţia dacă
acesta redă cu delitate aspecte a ceea ce ştie, adică
elemente de conţinut ale realităţii subiective pe care o
poartă în planul conştiinţei saleStările emoţionale iau naştere încă din momentul în
care subiectul este invitat pentru a da relaţii legate de
faptă. Conştiinţa vinovăţiei, mobilizatoare a unei stări
emotive care poate mascată cu dicultate, îl
determină pe subiect să reacţioneze emoţionat ori de
câte ori i se prezintă un obiect sau i se adresează o
întrebare în legătură cu infracţiunea comisă. minciună
spusă conştient, pe lângă efortul mintal pe care#l
necesită, produce şi o anumită stare de tensiune
emoţională.
Conform > %eoriei reacţiei determinată deinfracţiune >, persoana vinovată reacţionează când
minte, deoarece întrebările relevante provoacă emoţii0 '. Bogdan şi '.Butoi, 'ratat practic de cri#inalistică,vol.2,Ed. Ministerului de Inte#e,Bucureşti,l 992,
pag. "+9 şi ur#.
+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 69/112
sau trăiri care au existat în momentul comiterii
infracţiunii4-. $oligraful (aşa zisul >detector de
minciuni>) înregistrează simultan pe o diagramă
modicările a cinci parametri psi"oziologici+ respiraţia
toracică, respiraţia abdominală, reacţia electrodermică,
tensiunea arterială, puls şi micromişcările
neuromusculare. 0iecare parametru psi"oziologic
înregistrat grac pe diagrama poligraf prezintă anumite
caracteristici specice pe care examinatorul leanalizează şi le interpretează, formulând concluziile cu
privire la sinceritatea sau nesinceritatea subiectului,
concluzii consemnate într#un raport psi"ologic de
constatare te"nico#ştiinţică4=.
%e"nica poligraf nu face altceva decât să depisteze
emoţia în mod indirect prin surprinderea reacţiilor
activatorii generale, care implică mecanisme ziologice
atât centrale cât şi periferice.
a) (regătirea testării, studierea materialuluii si
cunoaşterea persoanei
Activităţile de descoperire a infractorilor şi declaricare a stărilor de fapt #în concordanţă cu adevărul#
reprezintă efortul comun al tuturor celor din sistemul
01 ..Barland, '7e 6oligra& 'est!Lies, 'rut7 nd $cience, $age 6u5lication, NeF Gor, 19,pag. *!002 1.Buş şi D.David, opera citită, pag. *)
+9
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 70/112
judiciar, precum şi al experţilor din cele mai diferite
domenii.
3xaminarea cu te"nica poligraf se efectuează pe
baza rezoluţiilor motivate sau a ordonanţelor organelor
de cercetare penală şi la cererea expresă a apărării.
Aceasta ind un mijloc de investigare, trebuie să e
solicitată şi să costituie de regulă, un moment iniţial al
anc"etei şi nu o ultimă activitate, când reactivitatea
psi"oemoţională a subiectului în cauză este afectată defoarte mulţi factori. Cu câteva zile înainte de
investigare, examinatorul va studia în mod detaliat
dosarul cauzei pentru a formula împreună cu cel care
instrumentează cauza, cele mai eciente întrebări.
3xaminarea se va efectua numai într#o cameră
izolată fonic, special mobilată şi amenajată. Camera
trebuie să e cât mai sobră, fără ornamente, tablouri
sau diferite obiecte care ar putea distrage atenţia
persoanei examinate, şi implicit să denatureze
înregistrările psi"oziologice. %emperatura camerei
trebuie să e normală, iar iluminatul corespunzător. 'easemenea trebuie să existe şi o a doua cameră, anexa
0
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 71/112
celei de examinare, aşa#numita >cameră de observaţie?
ec"ipată corespunzător acestui scop4@.
Ba efectuarea examinării va respectat principiul
liberului consimţământ şi al prezumţiei de nevinovăţie.
'acă subiectul nu este de acord cu efectuarea testării,
examinatorul va înc"eia un proces#verbal de
consemnare a refuzului şi a motivului invocat. ubiectul
în cauză poate reveni asupra refuzului iniţial, urmând a
ulterior examinat.unt exceptate de la testarea cu te"nica poligraf
următoarele categorii de persoane + minorii, femeile
gravide, bolnavii psi"ic, persoanele cu afecţiuni cardio#
respiratorii severe, cele cu afecţiuni neurologice grave
("emipareze#paralizii), alcoolicii, persoanele care în
momentul testării sunt în suferinţă zică (intervenţii
c"irurgicale recente, extracţii dentare, leziuni cauzate
de unele accidente etc.) şi alte persoane în legătură cu
care examinatorul apreciază că nu este cazul.
$ersoanele ce urmează a examinate cu te"nica
poligraf trebuie să îndeplinească următoarele condiţii+#să nu e supuse unor anc"ete obositoare E
#anterior să aibă asigurată o alimentaţie normalăE
0" I. Buş şi D. David, op. cit., p. **
01
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 72/112
# să nu e ameninţate cu te"nica poligrafE
#să nu e sub in&uenţa băuturilor alcooliceE
#să nu e sub in&uenţa medicamentelor cu acţiune
asupra funcţiilor sistemului nervos central E
#să nu e duse în câmpul infracţional ( nu vor
participa la reconstituiri, experimente)E
#să nu participe la confruntări E
#să nu e prezentate pentru recunoaşterea din
grup şi să nu li se prezinte persoane spre recunoaştere,etc.
Condiţia obligatorie la examinarea cu te"nica
poligraf este normalitatea psi"oziologică a subiectului.
) *nterviul+test %
rice examinare cu te"nica poligraf va precedată
de un interviu pre#test şi înc"eiată cu un interviu post#
test. 3xaminatorul va trebui să obţină date exacte cu
privire la faptele şi circumstanţele care constituie baza
suspectării ori acuzării persoanei ce urmează a
examinată. 3xaminatorul va obţine date c"iar dinobservarea directă a persoanei încă din momentul în
care aceasta intră în laborator şi până la terminarea
0) E#ilian $tancu, Cri#inalistica, Ed cta#i, Bucureşti, 199*,voi. 2, pag. 121
02
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 73/112
examinării. în timpul interviului pre#test persoanei ce
urmează a examinată i se aduce la cunoştiinţă scopul
examinării, modul de funcţionare al aparatului,
accentuând principiile fundamentării ştiinţice ale
metodei şi rezultatele ce se pot obţine. Acest aspect
sporeşte preocuparea persoanei nesincere asupra
detectării posibile şi de tensionează persoana sinceră.
!ntrebările din interviul pre#test au scopul de a
provoca răspunsuri verbale şi nonverbale, care vor oferiexaminatorului indicii asupra sincerităţii sau
nesincerităţii subiectului, fără a#l face să#şi diminueze în
mod inutil starea de tensiune şi fără ca examinatorul să
se angajeze într#un dialog acuzator în dorinţa de a
obţine o mărturisire a vinovăţiei. n subiect care este
învinuit de către examinator că ar săvârşit
infracţiunea în curs de cercetare sau care este interogat
ca şi când ar deja considerat responsabil de aceasta,
nu mai este potrivit pentru un test la poligraf.
$roblematica examenului de laborator pune în
ecuaţie starea emoţională a subiectului ce urmează a testat la poligraf. 1outatea situaţiei în care se a&ă
subiectul, lipsa obişnuinţei de a mai fost examinat cu
asemenea aparatură sau implicarea acestuia în cauza
0"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 74/112
penală supusă investigaţiei, creează o stare de
tensiune, de nelinişte generală exteriorizată prin
manifestări caracteristice unui comportament simulat+
"iperemia sau paloarea facială, spasmul glotic,
contractarea buzelor, tremurul sau monotonia specială
a vocii, clipirea accelerată a oc"ilor, 6râs forţat7,
sudoraţia palmară sau facială, fremătatul mâinilor,
perioade de latenţă în răspunsuri, evitarea privirii
interlocutorului, culegerea unor scame imaginare,pedalarea picioarelor, contraîntrebările, solicitarea
inutilă pentru repetarea întrebărilor, etc. 3xperienţa
demonstrează nu greutatea de a surprinde aceste
manifestări, ci dicultatea de a le interpreta corect şi de
a le integra într#un prol psi"ologic adecvat.
!n situaţia examinării la poligraf este foarte
important de a stabili cauza care amplică starea
emoţională a subiectului (labilitatea
psi"ocomportamentală, trecutul său infracţional, starea
de sănătate, problematica delicată a unei cauze pentru
care este cercetat etc).5nterviul pre#test impune crearea unui sentiment de
siguranţă şi încredere reciprocă, a unui dialog desc"is,
degajat. 1erealizarea acestei ambianţe poate in&uenţa
0)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 75/112
negativ reactivitatea psi"oemoţională a subiectului şi
implicit rezultatul testării la poligraf.
!n timpul interviului pre#test un subiect sincer, de
obicei, va manifesta im comportament în care se pot
observa indicii naturaleţei şi dezinvolturii în
argumentare, subiectul manifestând mai mult
curiozitate faţă de cauza penală decât teamă,
exprimându#şi păreri, răspunzând prompt şi coerent la
întrebări, etc.ubiectul nesincer nu cooperează, nu se angajează
în dialog, dă răspunsuri monosilabice, este lipsit de
iniţiativă şi spontaneitate. Când se aduce în discuţie
problematica critică, se remarcă pe lângă negările
stereotipe de genul > nu ştiu,,E > nu#mi pot explica >E
> cine, eu S >E > nu#mi amintesc > şi unele manifestări
exterioare ale comportamentului simulat.
ubiectul sincer, neind implicat în cauza
cercetată, dispune de capacitatea psi"ică de comutare
a atenţiei către problematica interviului pre#test pe care
o acceptă cu interes. 'impotrivă, subiectul nesincer nu
dispune de capacitatea de comutare a atenţiei,
evidenţierea aspectelor în legătură cu fapta comisă
având un efect in"ibant asupra lui.
0*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 76/112
$e tot timpul testării vocea examinatorului trebuie
să e sub control absolut. Atitudinea acestuia trebuie să
e obiectivă şi rezervată, să se manifeste imparţial în
privinţa sincerităţii sau nesincerităţii subiectului. altă
atitudine l#ar plasa mai curând în rolul unui anc"etator
decât al unui examinator.
3xaminatorul trebuie să asigure o ambianţă
confortabilă, înlăturând orice cauze care ar putea afecta
investigarea cu te"nica poligraf. ubiectul trebuie săstea relaxat în scaun, să e atent la întrebările adresate
şi să răspundă cu >daI sau >nu >. în continuare,
subiectul este instalat la poligraf, ataşându#i#se tubul
pneumograf, manşonul de tensiune arterială şi
electrozii pentru detectarea rezistenţei electrodermice
(93').
c) -$estionarul+test utilizat n e"aminare.
n c"estionar#test conţine în medie -< întrebări
numerotate de la - la -< , ordine care corespunde şi pe
diagrama poligraf. întrebările formulate se vor referi
numai la o singură cauză penală4/. 3xaminatorulnotează numărul întrebării pe diagrama poligraf
adăugând, în funcţie de răspunsul armativ sau negativ
0* I. Buş!6si7ologie :udiciară, Ed. 6resa (niversitară Clu:eana, Clu:!Napoca,1990,pag. *
0+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 77/112
al subiectului, semnul > T S > sau > #> . în c"estionarul#
test sunt incluse următoarele categorii de întrebări42+
întrebările relevante (incriminatorii, critice,
acuzatoare) sunt propoziţii interogative adresate
subiectului de psi"ologul examinator în mod nemijlocit,
concis şi clar atât în cadrul interviului pre#test, cât şi în
timpul testării, vizând săvârşirea sau implicarea
acestuia în infracţiunea ce face obiectul investigaţiei,
apte să producă modicări în reactivitateapsi"oemoţională. în funcţie de complexitatea cauzei
cercetate întrebările relevante pot include şi întrebări
investigatorii sau de detaliu. Acestea reprezintă
propoziţii#interogative formulate ipotetic în vederea
identicării unei posibile reactivităţi psi"oemotionale la
subiectul testat, care să permită indicii cu privire la +
existenţa unor coparticipanţi, tăinuitori sau favorizatori,
locul unde se a&ă ascunse obiectele materiale ale
infracţiunilor, corpurile delicte, instrumentele utilizate la
săvârşirea infracţiunii, precum şi alte aspecte de acest
gen pe care subiectul le ascunde.! întrebările neutre sunt propoziţii#interogative
simple, care nu au legătură cu incriminarea şi permit
0+ @.orvat7,'7e (tilit? o& Control uestions and t7e E&&ects o& 'Fo Control uestion '?pes in @ield 6ol?grap7'ec7niues, 8ournal o&6olice $cience and d#inistration,19, pag. 1+,19!21
00
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 78/112
reec"ilibrarea psi"ică a subiectului după efectul
întrebărilor relevante. copul lor este de a obţine în
diagrama poligraf un segment etalon pentru
reactivitatea psi"oemoţională obişnuită a
subiectului.
! întrebările de control sunt propoziţii#interogative
la care aprioric, se cunoaşte că subiectul va răspunde
nesincer. copul acestora este de a obţine un anumit
nivel al reactivităţii psi"oemotionale necesarefectuării comparaţiilor cu nivelul reactivităţii
psi"oemotionale obţinute la întrebările
relevante.
!ntrebările sunt aduse la cunoştiinţa celui examinat,
însă nu în ordinea în care vor adresate. în acest fel se
creează posibilitatea ca ele să e înţelese foarte
exact44.
d) E"aminarea sau interpretarea pograf
'iagrama poligraf se derulează cu o viteză
constantă, cele / peniţe înregistrând simultanmodicările parametrilor ziologici corespunzători care
însoţesc răspunsurile subiectului. 'iagrama poligraf
00 E#. $tancu, op. cit., p. 12"
0
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 79/112
reprezintă expresia gracă a reacţiilor psi"oziologice
concomitente c"estionării subiectului.
ub impactul întrebărilor relevante ale cauzei,
întregul organism al subiectului examinat se a&ă într#o
stare de alertă, reactivitatea psi"oemoţională
corespunzătoare răspunsurilor simulate la aceste
întrebări ind în mod evident mai clară, mai amplu
exprimată decât cea obţinută la întrebările neutre48.
3xaminatorul stabileşte tipul şi numărul de teste cevor aplicate unui subiect. 'e obicei, pentru a formula
o concluzie cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea
subiectului sunt necesare cel puţin trei teste.
0ormularea concluziilor într#o examinare poligraf constă
în activităţi de analiză, comparare şi sinteză,
raţionamente de tip deductiv, inductiv şi analogic,
activităţi de sesizare a celor mai sensibile modicări în
traseele diagramei poligraf ca urmare a răspunsurilor
obţinute la întrebările relevante, neutre şi de control.
'eci interpretarea rezultatelor testării se efectuează pe
baza comparării caracteristicilor de traseu alerăspunsurilor sincere la întrebări neutre (fără
încărcătură emotivă ) şi la răspunsurile nesincere cu
0 M. Bradle? şi M. 8anise!ccurac? De#onstrations, '7reat, and t7e Detection o& Deception Cardiovascular,
Electroder#al, and 6upillar? Measures ,191, pag 1,"0!"1*
09
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 80/112
caracter de control, cu răspunsurile nesincere la
întrebările relevante (cu încărcătură afectogenă). Cu
alte cuvinte, cel care examinează trebuie să dispună de
modele de răspunsuri sincere şi nesincere, ultimele
ind obţinute prin intermediul întrebărilor de control.
Aceste modele vor servi drept comparaţie cu
răspunsurile date la întrebările relevante4;.
!n urma interpretării, atât a diagramelor poligraf,
cât şi a comportamentului subiectului pe tot parcursulexaminării cu te"nica poligraf, se poate formula o
concluzie pozitivă, negativă sau incertă.
9ezultatul examinării subiectului se consemnează
de către psi"ologul examinator într#un >9aport
psi"ologic de constatare telinico#ştiinţică a
comportamentului simulat prin te"nica poligraf. Acest
raport cuprinde activităţile întreprinse pentru
depistarea comportamentului simulat şi concluziile
rezultate în urma analizei şi interpretării diagramelor
poligraf.
9aportul psi"ologic de constatare te"nico#ştiinţicăa comportamentului simulat se înaintează organelor de
09 E. $tancu, op. cit., p. 12)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 81/112
cercetare penală care au dispus examinarea subiectului
la poligraf.
e$ %nterviu post-test &'
rice examinare cu te"nica poligraf se înc"eie cu
un interviu post#test. Abordarea subiectului se
individualizează de la caz la caz, cu respectarea
regulilor generale privind audierea învinuitului sau
inculpatului, metodic, logic, argumentat, calm, ţinându#
se seama şi de nivelul de instruire şi cultură al acestuia.Abilitatea examinatorului constă în a#l convinge pe
subiect să încerce după propria sa pricepere să explice
stările emotive pe care le#a simţit în timpul
răspunsurilor date la întrebările adresate. 5nterviul post#
test va continuat în biroul de anc"etă de către cel
care instrumentează cauza respectivă.
Secţiunea II %actori care pot influenţa acurateţea testării cu poligraful
Ide#, p. 12*
1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 82/112
Biteratura în domeniul poligraf arată că atributele
de personalitate şi competenţa examinatorului pot
in&uenţa într#o anumită măsură rezultatele testării8-.
e impune ca examinatorul să e o persoană
inteligentă cu un bacLground educaţional superior, să
manifeste interes pentru activitatea sa, etc.
Antrenamentul şi experienţa vin să completeze
calicarea necesară.
Cercetările8=
referitoare la relaţia dintre atributelede personalitate, competenţa examinatorului şi
rezultatele testării la poligraf, au demonstrat că
examinatorii cu o experienţa limitată au o rată relativ
mai ridicată a erorilor în evaluarea diagramelor şi în
formularea concluziilor, comparativ cu cei care au o
experienţă îndelungată în domeniu.
uzuLi U Porvat"8@ susţin că există o interacţiune
complexă între examinator şi subiect în administrarea
probei, ind incorect să se arme că această
interacţiune nu ar avea efect asupra rezultatului
testării.1 8. Larson! L?ing and its Detection, '7e (niversit? o& C7icago 6ress, C7icago, 19"2,, H. Marston !'7e LieDetector 'est, ;ic7ard;.$#it7,NeF Gor,19"2 @.ovart7 şi E.8.;eid! '7e ;ealia5ilit? o& 6ol?grap7 E>a#iner Diagnosis o& 'rut7 and Deception, 1901 ,pag. 20+!
21" . $uui şi @.ovart7! 6oligrap7 $u5:ects 6erceptions o& E>a#iner Co#petence and 6ersonal ttri5utes and'7eir ;elations7ip to t7e =utco#es o& 6ol?grap7 E>a#ination, ;eproduced &ro# 6ol?grap7 ,192, pag. 11,1)"!
1*1
2
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 83/112
0actorii care pot afecta rezultatele examinării la
poligraf sunt8:+
neconştientizarea posibilităţii de detectare
(subiecţii cu nivel de şcolarizare şi V.5. foarte scăzut, cu
responsabilitate socială scăzută etc.)E
tensiunea emotivă sau nervozitatea unui
subiect sincer (îndoieli faţă de + exactitatea aparatului,
competenţa examinatorului, condiţiile în care se
efectuează examinarea etc)E nemulţumirea sau resentimentul unui subiect
sincer faţă de examinarea la poligrafE
"iperanxietatea (probleme personale ale
subiectului, teama pentru a nu implicat în fapta
cercetată, extinderea investigaţiei asupra altor fapte
etc.)E
implicarea în alte fapte sau infracţiuni similare
(subiectul este sincer cu privire la fapta în curs de
cercetare, dar ind implicat în alte fapte, este dominat
de un complex de culpabilitate)E
incomoditatea zică şi psi"ică din timpul
examinării (teama subiectului de o posibilă durere zică
) I. Buş şi D.David! opera citită,pag. +2
"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 84/112
produsă de aparat, presiunea exercitată de manşonul
tensiune arterială#puls sau de tubul pneumograf etc)E
responsabilitatea pe care o trăieşte subiectul
cu privire la nerespectarea atribuţiilor de serviciu,
favorizând comiterea infracţiunii de către altă persoană
(de exemplu, neglijenţa unui paznic face posibilă
comiterea infracţiunii de către o altă persoană)E
anc"etarea excesivă a subiectului anterior
examinării (anc"ete prelungite şi obositoare, acuzaţiileaduse subiectului, ameninţarea cu poligraful etc)E
numărul prea mare de întrebări sau prea multe
teste administrate subiectului într#o singură examinare
(acesta poate deveni areactiv)E
frazeologia inadecvată a întrebărilor relevante
(întrebări ec"ivoce)E
întrebările de control inadecvate (care nu au
legătură cu problematica pentru care este cercetat
subiectul)E
starea de >subşocI sau >epuizarea de
adrenalinăI(un subiect nesincer poate areactiv dacă
este examinat imediat după comiterea infracţiunii,
datorită epuizării nervoase a acestuiaE o tensiune
emotivă provoacă un exces de adrenalină în sânge, iar
)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 85/112
glandele suprarenale ind suprasolicitate, devin
incapabile să facă faţă situaţiei# de aici condiţia de
>subşocI sau >epuizare a suprarenalelorI)E
raţionarea şi autoînşelarea (într#o situaţie
limită, când subiectul este condamnat la moarte sau la
detenţie pe viaţă, acesta devine atât de preocupat de
situaţia sa dicilă, încât amintirile sale despre fapta
comisă devin foarte estompate, iar o examinare la
poligraf poate neconcludentă)E anomaliile ziologice şi mintale
("ipertensiunea arterială, "ipertiroidismul, stările
febrileE psi"oticii, psi"onevroticii etc)E
factori diverşi (temperatura neadecvată a
camerei de examinare, iluminatul necorespunzător,
poluarea fonică etc).
!n timpul examinărilor la poligraf, subiecţii pot
adopta diferite conduite. 'e aceea, examinatorul
trebuie să ia măsuri de precauţie împotriva tentativelor
subiecţilor care încearcă să eludeze detectarea prin
unele manopere cum ar + respiraţia controlată, mişcărimusculare, esc"ivarea psi"ologică, deteriorarea
mecanică a poligrafului etc.
*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 86/112
%eoretic nu este exclusă posibilitatea existenţei
unor subiecţi cu structuri psi"ice care să permită un
autocontrol, astfel încât printr#o concentrare mentală să
poată interveni asupra funcţiilor vegetative.
Cercetările în domeniu şi testarea la poligraf, în
scop experimental, a unui număr de -= Kog"ini, inrmă
cele prezentate mai sus. 'eşi aceştia, prin te"nici
specice, au încercat să se sustragă detecţiei, totuşi nu
au reuşit să#şi controleze reactivitatea psi"oemoţionalăla nivelul tuturor parametrilor ziologici înregistraţi de
poligraf 8/.
Secţiunea III &onsideraţii asupra celor două paradigme poligraf
$rocedurile tradiţionale de detectare a
comportamentului simulat se bazează pe înregistrarea
unor parametrii ziologici ai sistemului nervos
autonomie (1A)+ tensiune arterială#puls, respiraţie lanivel toracic şi abdominal, reactivitate electrodermică şi
micromişcări musculare. Acestea sunt asociate cu
* Ioan Buş şi D David! =pera citită, pag. +*
+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 87/112
observaţii comportamentale pentru a se putea infera
sinceritatea sau nesinceritatea răspunsurilor date de
subiectul examinat.
e stipulează faptul că frica de a detectat (0ear of
'etection#0') şi pedepsit produce patternuri ale
aroussalului autonomie şi modicări comportamentale,
asociate cu comportamentul simulat, care pot
identicate prin examinarea la poligraf 82.
Cea mai vec"e metodă utilizată în testarea poligraf este reprezentată de >%estul întrebării relevante sau
irelevanteI(9D5)84. Acest test constă în utilizarea a două
tipuri de întrebări+ relevante şi irelevante (neutre),
întrebările relevante vizează direct sursa investigaţiei,
având un caracter incriminatoriu de forma 6'#ta l#ai
împuşcat pe Q S 7 legătură cu incriminarea , permiţând
un răspuns sincer din partea subiectului+ Ai domiciliul
stabil în Austria SI
*ajoritatea criticilor la adresa acestei metode
susţin că rezultatele nu sunt atât de acurate, permiţând
un mare număr de falşi pozitivi88.
+ ;.Bas7ore şi E.6.;app!re t7ere lternatives to 'radi%ional 6ol?grap7 6roceduresO,6s?c7ological
Bulletin,199",pag. "!220 8. Larson, E.8.;eid, Heir, !opere citite, pag. *)2!*)0 @. orvat7, op. cit., p. 20+!21
0
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 88/112
!n încercarea de a soluţiona problemele care apar
în metoda prezentată anterior, 9eid (-;:4) introduce o
nouă procedură cunoscută sub denumirea de >%estul
întrebării de controlI (CV%). $e lângă cele două tipuri de
întrebări (relevante sau irelevante) se introduce un nou
tip de întrebare# >de controlI. inceritatea sau
nesinceritatea unei persoane este determinată printr#o
analiză comparativă între răspunsurile la întrebările
relevante şi cele de control (exemplu de întrebare decontrol + >%e#ai gândit vreodată să împuşti pe cinevaSI).
în această procedură , întrebările irelevante au rolul de
a reec"ilibra psi"oemoţional subiectul. 'acă răspunsul
la întrebarea de control este mai amplu decât cel la
întrebarea relevantă, se va formula o concluzie de
sinceritate, iar în cazul în care răspunsul la întrebarea
relevantă este mai amplu decât la întrebarea de control
se va formula o concluzie de nesinceritate. %estul este
elaborat individual pentru ecare subiect, iar atât forma
cât şi conţinutul sunt determinate de natura
interacţiunii dintre examinator şi subiect, de genulinfracţiunii etc.
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 89/112
Cu toate ca această procedură este cea mai
utilizată în investigarea comportamentului simulat, la
adresa ei au fost aduse critici ,care susţin că8;+
evaluarea examinatorilor nu are rigoare ştiinţicăE
printre specialişti sunt prea puţini psi"ologi sau
oameni de ştiinţă care studiază comportamentul, iar cei
care sunt nu au titluri academice şi nu au competenţa
necesară pentru a face cercetări în domeniuE
nu există patternuri de răspuns ziologic şicomportamental care să indice minciuna.
3i critică modalitatea de cotare şi interpretare a
răspunsurilor la poligraf, armând că acestea sunt larg
subiective. $ropun utilizarea bazei computerizate a
cotării şi interpretării rezultatelor.
Adepţii paradigmei tradiţionale postulează faptul că
interpretarea rezultatelor trebuie efectuată de psi"olog,
deoarece o analiză computerizată , ind prea sintetică
nu ia în calcul toţi factorii care in&uenţează testarea.
uccesul procedurilor tradiţionale corista într#un set
de asumpţii, controversate, asupra manifestărilor
ziologice şi comportamentale reia donate cu minciuna,
abilitatea examinatorului de a infera nesinceritatea în
9 Ide# +, p. 22
9
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 90/112
răspunsuri şi capacitatea CV% de a scoate în evidenţă
deosebiri ziologice între răspunsurile sincere şi cele
nesincere.
$rin studii experimentale a fost demonstrat faptul
că examinatorii pot biasa propria lor apreciere pentru a
reduce numărul subiecţilor vinovaţi, diagnosticaţi ca
inocenţi (falşi negativi), acest lucru contribuind la
creşterea numărului persoanelor inocente diagnosticate
ca vinovate (falşi pozitivi);<
. Aceste studii de specialitateau scos în evidenţă o rată a falşilor pozitivi pentru CV%
de /<O cu o medie de @<O.
!n anul -;/; BKLLen a dezvoltat o nouă te"nică de
investigaţii criminalistice (FR%), luând în calcul +
a) sarcina investigaţiei criminalistice este de a se
realiza o diferenţiere între nesinceritate (vinovăţie) şi
sinceritate, nu de a se detecta minciuna ca atareE
b) vinovatul deţine informaţii despre crimă, aspecte
pe care persoana neimplicată în cauză nu le cunoaşteE
c) reactualizarea informaţiilor specice crimei vor
produce o activare ziologică relaţionată cu răspunsuldoar la subiectul vinovat. %estul nu derivă din asumpţia
că există un răspuns psi"oziologic sau un set de
9 8.$uco şi B. in#unt!$tatistical 4ersus ClinicaP Lie Detection, #erican 6s?c7ologist, 191 ,pag. )!)9+
9
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 91/112
manifestări comportamentale, bine denite, asociate s
cu minciuna. 3laborarea sa a fost motivată prin
asumpţia ca arousalul autonomie va indus la nivelul
structurilor psi"oziologice ale subiectului vinovat, de
către aspectele actului transgresiv şi a situaţiei
cunoscute doar de către acesta;-.
!n cadrul FR%#ului subiectului îi sunt
administrate un set de întrebări relevante cu posibilităţi
multiple de alegere, cerându#i#se un răspuns specic laecare item ( simpla identicare a lui). Ba formularea
concluziei de nesinceritate se ia în considerare itemul
cu cea mai amplă modicare j psi"oziologică
(exemplu+ >B#ai împuşcat cu o armă de vânătoareSI, >B#
ai împuşcat cu un pistol SI etc).
Acest test se bazează pe legătura ce există între
elementele specice crimei şi persoana vinovată,
apreciindu#se că itemii critici vor produce o activare
ziologică doar la persoanele care vor recunoaşte în
aceştia aspecte specice crimei.
%otuşi aceasta te"nică nu este larg utilizată îndomeniul investigării comportamentului simulat datorită
condiţiilor stringente ale aplicării testului+
91 I.Buş şi D.David! opera citită, pag. +0
91
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 92/112
a) de a se păstra strict secret detaliile importante ale
crimeiE
b) investigatorul să detalieze circumstanţele crimei,
pentru utilizarea ca detalii specice ale întrebărilor
testului, cunoscute doar de persoana vinovată şi uneori
de examinator.
'e#a lungul anilor cele două paradigme de
investigare (detectare) a comportamentului simulat
(CV% U FR%) au fost sursa multor dispute încomunitatea ştiinţică. 0uredK şi Ponts, Rirc"er U
9asLin;= sunt cele mai frecvente exemple a două tabere
în permanentă dispută, ecare susţinându#şi poziţia cu
argumente ştiinţice. 0uredK atacă paradigma CV%,
lansând un îndemn tuturor practicienilor şi
cercetătorilor din domeniul poligraf să o abandoneze.
Ponts U colaboratorii răspund la atacul lui 0uredK
prin încercări menite a indica logic şi factual punctele
slabe ale acestei critici. Atacul lui 0uredK, argumentează
ei, se referă mai degrabă la practicile greşite ale
examinatorilor poligraf, decât la principiile de bază aleacestei paradigme (CV%). Ponts U colaboratorii nu sunt
92 C.;.onts, 8.C irc7er şiD.C.;asin!6ol?grap7erQs Dile#a or 6s?c7ologistQs C7i#aera ;epl? to @ured?Qs Logico!Et7ical Considerations &or 6s?c7op7?siological 6ractitioners and;esearc7ers:nternational 8ournal o& 6s?c7op7?siolog?, 199*, pag. +,11!121
92
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 93/112
de acord cu poziţia lui 0uredK care stipulează faptul că
doar FR%#ul este un adevărat test psi"ologic
standardizat.
Cea mai frecventă critică adusă FR%#ului de către
adepţii CV%#ului se referă la modalitatea de examinare
a acestuia, deoarece+
a există o cerere investigativă şi o provocare
metodologică pentru dezvoltarea unui număr
adecvat de itemi care să surprindă vinovăţiapersoanei E;@
5 3xistă necesitatea ca detaliile crimei să nu e date
publicului, prin aceasta evitându#se transmiterea
sentimentului de vinovăţie persoanei inocente.
deosebire între FR% şi CV% se referă la forma
testului. FR% reprezintă o formă standardizată de test,
în timp ce CV% nu poate standardizată, deoarece
dezvoltarea întrebărilor de control depinde, de interviul
pre#test ce diferă de la un caz la altul.
!n FR% întrebările sunt dezvoltate pe baza
informaţiilor investigaţiei, nedepinzând (ca în CV%) deinteracţiunea examinator#examinat. 3xaminatori diferiţi
pot elabora întrebări diferite din punct de vedere
9" $.E.Elaad Detection o& -uilt? novvledge in ;eal Li&e Cri#inal Investigations,8ou#al o& pplied 6s?c7olog?,
199, pag. 0*,*21!*"
9"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 94/112
formal, însă asemănătoare din punct de vedere al
conţinutului.
FR%#ul reprezintă o expresie a proceselor cognitiv#
emoţionale, în timp ce CV%#ul reprezintă expresia
reacţiilor emoţionale+ frică, teamă etc.;: Ca şi
procedurile tradiţionale, FR% a fost astfel dezvoltat încât
determinarea comportamentului simulat cu ajutorul lui
să se bazeze pe utilizarea indicilor ziologici.
0uredK (-;;@) în atacul asupra CV%#ului susţine căinterviul pre#test induce o anumită stare de stres psi"ic,
acest lucru neavând loc la nivelul procedurii FR%
(interviul pre#test lipsind). 5nterviul pre#test asociat CV%#
ului nu este o modalitate aversivă aşa cum arma
0uredK. Astfel, Beonard Reeler;/ iniţiator şi practician al
te"nicii poligraf, argumenta că acest tip de test nu
trebuie să folosească metode care ar putea supraactiva
suspectul. %oţi factorii supraactivatori trebuie eliminaţi,
astfel încât răspunsul să apară doar la întrebări şi nu la
modicările zice şi psi"ice. Cele mai bune rezultate
sunt obţinute atunci când examinatorul acţioneazăconform principiului prezumţiei de nevinovăţie.
9) ;.'. Bas7ore şi E.6.;app! opera citită,pag. "!22,11"9* Eeeler! Deception 'ests and t7e Lie Detec tors, ;eprinted in 6ol?grap7, 199).pag. 2",1")!1))
9)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 95/112
Critica adusă de 0uredK şi Gen#"aL"ar;2 la adresa
CV%#ului se referă la faptul că în unele cazuri nu se
poate face o distincţie clară între întrebarea relevantă şi
cea de control, aceasta din urmă tinzând să o
înlocuiască pe prima.
usţinătorii paradigmei CV% accentuează
necesitatea existenţei întrebării de control ca
modalitate de comparare cu răspunsul la un item
relevant. Au existat cazuri în care un subiect care aignorat detaliile crimei nu a putut detectat pe baza
paradigmei FR%;4.
!n ambele paradigme (FR% UCV%), întrebările sunt
adresate subiecţilor în timp ce răspunsurile ziologice
sunt înregistrate ( patternurile respiratorii, tensiunea
arteriala#puls, conductanţa electrică a pielii). e
consideră că declanşarea reacţiei emoţional#ziologice
însoţeşte răspunsurile care afectează subiectul şi
aceste reacţii sunt exprimate în înregistrările ziologice
la poligraf.
'iferenţele între cele două paradigme se răsfrângla nivelul;8+
9+ 8.8.@ured? şi Ben!$7a7ar, -!'7eories and pplications in t7e Detection o& Deception 6s?c7op7?siological
and International 6erspective, NeF!Gor,199, pag. )!)1"90 D.'.L?en! 'reraor in t7e Blood, Mc-raF!ill, NeRv!Gor,191, pag. 2*!2+29 8.6.;osen&eld! = alternativă la criticile lui Bas7ore şi ;app <n legătură cu te7nica poligra&radi%ionalA,6s?c7ological Bul let in, 199 *, pag . 110, 1*9 !1+ +
9*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 96/112
# întrebărilor utilizateE
! informaţiilor căutate de investigator
(examinator)E
! sarcinilor pe care examinatorul le implică în
dezvoltarea celor doua tipuri de teste (CV% U
FR%) adecvate particularităţilor individuale.
FR% implică o mai mare individualitate faţă de CV%.
Gas"ore şi 9app susţin că nu există un pattern al
răspunsurilor ziologice şi comportamentale, care sşindice minciuna în poda celor armate de către adepţii
te"nicilor tradiţionale.
pecialiştii din domeniul te"nicii poligraf ;; au
demonstrat existenţa unor corelate psi"oziologice ale
minciunii la persoanele testate şi implicate în anumite
fapte infracţionale. 3ste clar că nu poate exista un
răspuns specic ( ziologic sau comportamental) al
minciunii. 3xistă corelate ale sistemului nervos
autonomie legate de arousal sau anxietate, iar
persoanele vinovate sau inocente pot prezenta
răspunsuri diferenţiate la întrebarea relevantă şi la ceade control. Arousalul evocat la persoana vinovată de
către întrebările relevante şi la persoana inocentă
99 Ide# 9
9+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 97/112
(sinceră) de către întrebările de control, ambele în CV%,
este acelaşi arousal autonomie ca şi cel evocat la
persoana vinovată în cazul utilizării paradigmei FR%.
e poate spune ca ambele te"nici (CV% si FR%) sunt
utile, prevalenta uneia dintre ele ind dată de
particularităţile unor situaţii concrete.
CAPITOLUL VICAPITOLUL VI
UTILIZAREA HIPNOZEI ÎN DETECTAREASIMULĂRII
90
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 98/112
Secţiunea I Norme deontologice "n utilizarea hipnozei pentru detectarea simulării '((
imularea sau comportamentul simulat este o
încercare de a ascunde sensul unei realităţi. Altfel spus,
simularea este o misticare intenţionată şi conştientă a
adevărului.
tilizarea te"nicii "ipnotice pentru detectareasubiecţilor simulanţi este un demers complex şi poate
efectuat doar de specialistul psi"olog, după o pregătire
riguroasă teoretico#metodologică şi practică. în acest
demers este necesară respectarea cu stricteţe a unor
norme deontologice care g"idează şi constrâng
intervenţia, justicând în acelaşi timp posibilitatea
utilizării ei. Acestea reprezintă o combinare a normelor
deontologice specice activităţii psi"ologului cu
normele deontologice specice utilizării "ipnozei în
detectarea simulării+
1 #ubiectul supus investigaţiei este informatasupra procedurii ce urmează a utilizată, iar
intervenţia se realizează doar în măsura în care acesta
consimteE1 Ioan Buş şi D. David, op. cit., p. 1)
9
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 99/112
2 #ubiectul are posibilitatea de a pune întrebări
despre procedură iar psi"ologul are datoria de a
răspunde onest la acestea E
" #!n cursul desfăşurării investigaţiei pot prezente
următoarele persoane+ psi"ologul expert care nu face
parte din instituţia care conduce anc"eta şi psi"ologul
expert al instituţiei care investig"ează cauza. $si"ologul
expert care nu face parte din instituţia care conduce
anc"eta are sarcina de a executa inducţia şi anulareainducţiei "ipnotice. $si"ologul expert al instituţiei care
investig"ează cauza are sarcina de a elabora probele la
care va supus subiectul investigat (în colaborare cu
membrii ec"ipei care conduc anc"eta) şi de a le efectua
propriu#zis în cursul investigaţieiE
:) # întreaga procedură este înregistrată video sau
audio pentru vericări ulterioare. Aceste materiale sunt
condenţiale şi la ele nu are acces nici o altă persoană,
exceptând persoanele cu aprobări speciale. Aprobările
sunt date la cererea justiţiei. %oate analizele se fac pe
baza raportului elaborat şi semnat de psi"ologiiparticipanţi.
99
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 100/112
Secţiunea II #ehnica interferenţei '('
tilizarea "ipnozei ca te"nică pentru detectarea
simulării se bazează pe faptul că "ipnoza este o te"nică
care reduce drastic prelucrările informaţionale
conştiente şi voluntare, favorizând prelucrările
involuntare şi inconştiente. r, simularea prin deniţie
este un proces ce angajează preponderent prelucrări
conştiente şi voluntare. Altfel spus, "ipnoza detecteazăşi elimină simularea prin efectul negativ pe care îl
exercită asupra mecanismelor care stau în spatele
simulării #prelucrările conştiente şi voluntare de
informaţie. %e"nica cea mai frecvent utilizată şi mai
riguroasă este te"nica interferenţei, care are următorul
algoritm+
a) %nterviul-preliminar , în această etapă se obţine
acordul subiectului pentru utilizarea te"nicii şi i se
prezintă procedura de desfăşurare sub toate
aspectele, răspunzându#se de asemenea onest
întrebărilor acestuia. n subiect simulant, în urmaacestor discuţii, foarte rar refuză te"nica, în sc"imb
subiecţii sinceri pot refuza explicit utilizarea te"nicii,
11 Ioan Buş, D. David, opera citită, pag. 1*
1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 101/112
invocând adesea motive de ordin religios. Aspectele
diferenţiatoare din această etapă nu pot denitive, ele
trebuind să e coroborate cu informaţiile nale obţinute
după utilizarea te"nicii. *ai mult, ele nu trebuie luate
ad literam deoarece modalitatea de exprimare diferă de
la un subiect la altul în funcţie de gradul său de cultură
şi pregătire . 5nteresează mai mult ideea care stă în
spatele formulărilor.
b) %nducţia (ipnotică paternă ţi autoritară. eciteşte textul C voce "ipnotică, voce diferită de cea
utilizată în comunicarea cotidianăE articiile gramaticale
existente în text sunt, în consecinţă, justicate şi
subordonate unui scop unic+ inducerea stării de transă
"ipnotică. e poate aplica prin adaptări minore
(păstrând structura fundamentală) într#o manieră
autoritară sau colaborativă în funcţie de scopul şi
domeniul în care este angajată. începe cu încercarea de
relaxare, continuă cu concentrarea atenţiei şi relaxarea
progresivă ajungându#se la adâncirea transei când
subiectul este deja calm şi relaxat.c) Tehnica propriu-zisă. !n te"nica interferenţei
demersul va următorul+ subiectului i se pun mai multe
întrebări la care el va trebui să răspundă simultan în
11
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 102/112
două modalităţi+ l)#verbal prin >daID4nu ştiuI sau >nuI si
=)#nonverbal prin ridicarea uşoară a mâinii drepte dacă
răspunsul este >daI, prin ridicarea mâinii stângi dacă
răspunsul este >nuI şi prin ridicarea ambelor mâini dacă
răspunsul este >nu ştiuI. întrebările sunt astfel
concepute încât să admită doar răspunsuri >daDnuD nu
ştiuI. 3le se clasică în trei categorii.
$rima categorie o formează întrebările relevante
pentru cazul ţintă. 3xemplu+ în caz de crimă, >B#ai lovitcu cuţitul pe QSI.
A doua categorie o formează întrebările de control.
3xemplu+ >%e#ai gândit vreodată să furi cevaSI
Aceste întrebări de control sunt concepute astfel
încât ele să genereze un proces de simulare >ad "ocI
faţă de faptul cuprins în întrebare în cazul subiectului
sincer. Ginenţeles, subiectul simulant poate şi el genera
o simulare >ad "ocI (secundară) referitoare la
întrebarea de control, dar impactul acesteia asupra
comportamentului său va mai redus decât în cazul
subiectului sincer deoarece simularea ţintă are unimpact pragmatic mai mare pentru el în comparaţie cu
simularea >ad "ocI. întrebările de control nu trebuie să
aibă o legătură necesară cu obiectul investigaţiei.
12
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 103/112
A treia categorie o constituie întrebările neutre,
care se presupune că vor genera răspunsuri sincere
atât în cazul subiectului simulant cât şi în cazul
subiectului sincer. 3xemplu+ >Ai permis de conducereSI.
d) )nularea inducţiei (ipnotice#
e) *valuarea +i întocmirea raportului. $e baza
te"nicii utilizate şi a indicatorilor înregistraţi coroborate
cu declaraţiile anterioare ale subiectului se efectuează
raportul asupra cazului a&at în cercetare, subiectul inddeclarat simulant, sincer sau neclasicabil. 'e
asemenea se menţionează şi informaţiile în plus, a&ate
de la subiect pe baza întrebărilor puse în cursul
investigaţiei.
j) Coroborarea inormaţiilor cu inormaţii obţinute
prin alte tehnici f întocmirea unui raport fnal. Cel mai
frecvent, rezultatele obţinute cu ajutorul "ipnozei sunt
coroborate cu rezultatele obţinute la te"nica poligraf,
ele completându#se şi susţinându#se reciproc. 9aportul
nal ia în calcul rezultatele obţinute la toate probele la
care subiectul a fost supus, conţinutul său acoperind şiaspectele prezentate în raportul înc"eiat după folosirea
te"nicii interferenţei.
1"
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 104/112
Secţiunea III )ecanisme implicate "n tehnicainterferenţei *i indicatorii simulării "n cadrul acestei tehnici+
!n primul rând mecanismul general sau fundalul pe
care te"nica îşi justică ecienţa se bazează pe faptul
că "ipnoza este o te"nică ce reduce prelucrărileinformaţionale conştiente şi voluntare, favorizând
prelucrările involuntare şi inconştiente. r, simularea
este un proces ce angajează prelucrări conştiente şi
voluntare şi, în consecinţă, "ipnoza reduce capacitatea
de simulare a subiectului. Controlul voluntar al
simulantului se realizează în special asupra
comportamentului verbal. 3l şi#a expus în faţa
anc"etatorului varianta în formă verbală, declaraţia a
fost efectuată verbal, etc. Aşadar, prelucrările angajate
în simulare au vizat mai puţin comportamentul
nonverbal (ex. ridicarea mâinilor ca răspuns la întrebărietc). Altfel spus, controlul subiectului simulant (şi aşa
redus prin "ipnoză) vizează mai ales comportamentul
verbal şi mai puţin pe cel nonverbal. C"iar dacă unii
1)
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 105/112
subiecţi (puţini la număr) mai pot controla într#o
oarecare măsură comportamentul verbal c"iar şi în
cursul "ipnozei, controlul lor asupra comportamentului
nonverbal este drastic redus atât datorită "ipnozei cât
şi faptului că subiectul nu s#a pregătit anterior pentru o
comunicare a conduitei simulate prin modalitatea
nonverbală. Aceasta este în fapt c"eia detectării
simulării prin "ipnoză.
*ai mult, controlul exercitat de subiect asuprapropriilor răspunsuri verbale şi nonverbale este redus
datorită interferenţei, subiectul ind nevoit să
controleze simultan două canale de comunicare (verbal
şi nonverbal), ceea ce desigur reduce ecienţa acestui
control.
'eci mecanismele implicate în această te"nică
presupun reducerea capacităţii de control voluntar pe
care subiectul îl exercită asupra propriului
comportament verbal şi non verbal prin+ -) utilizarea
"ipnozeiE =) interferenţa care apare între modalităţile de
comunicare a răspunsului.$remisele acestei te"nici pornesc de la faptul că
subiectul are, în mod natural, un mai mic control
voluntar asupra comportamentului nonverbal sau, altfel
1*
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 106/112
spus, simularea este mai elaborată asupra aspectelor
verbale (aceasta datorită modului de desfăşurare a
anc"etei) decât asupra celor nonverbale.
*ndicatorii simulării n cadrul te$nicii
interferenţei sunt 1/!
a)răspunsurile verbale, când acestea sunt opuse
declaraţiilor anterioare ale subiectului mai ales dacă auo valoare incriminantă pentru subiect (3x. la întrebarea+
>B#ai lovit cu cuţitul pe Q5I, subiectul răspunde
verbal şi nonverbal >daI deşi iniţial negase acest
lucru)E
b)răspunsurile nonverbale, când sunt opuse
declaraţiilor anterioare ale subiectului, mai ales dacă au
o valoare incriminantă pentru subiect, c"iar dacă sunt
opuse răspunsurilor verbale ale subiectului (ex. la
întrebarea >B#ai lovit cu cuţitul pe QSI, subiectul
răspunde verbal >nuI iar nonverbal ridică mâna dreaptă
care semnică >daI).c)pe parcursul examinării, prin întrebările puse,
pot relevate informaţii noi şi aspecte ale cazului
12 Ide#, p. 19!11
1+
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 107/112
investigat care nu au fost prezentate anterior de subiect
sau nu au fost luate în calcul de cel care conduce
anc"eta.
3le se înregistrează, urmând ca apoi să e
vericate, având un rol orientativ şi sugestiv pentru
derularea ulterioară a anc"etei.
0oarte important este faptul că aceşti indicatori
obţinuţi şi înregistraţi prin te"nica interferenţei şi
concluziile derivate pe baza lor trebuie considerate cainformaţii orientative pentru anc"etă şi nu probe în
instanţă.
10
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 108/112
CAPITOLUL VIICAPITOLUL VII
CONCLUZII
'esc"iderea de mare anvergură a crrminalisticii
spre domeniile conexe acesteia a determinat specialiştii
implicaţi în activităţile umane puse în slujba ideilor de
adevăr, dreptate şi justiţie să adopte pentru această
disciplină denumirea de >5nvestigarea ştiinţică a
comportamentului simulatI. Astfel s#a ajuns la creareaunui statut propriu acestei discipline, la elaborarea unui
sistem conceptual# operaţional al metodelor şi te"nicilor
de investigare.
1
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 109/112
!n mod normal oamenii nu au aşteptat constituirea
unei ştiinţe psi"ologice juridice sau judiciare pentru a#şi
pune problema modului în care aspectele psi"ologice
pot penetra practica juridică sau practica judiciară.
Astfel >Codul Begilor lui *ânuI elaborat în 5ndia antică
stabileşte un sistem de excludere a acelor martori care
nu prezintă garanţii de >sinceritate şi de credibilitateI.
'eşi nu se bazează pe cercetări psi"ologice riguroase,
condiţiile stabilite de aceste coduri antice au meritul căaduc în discuţie faptul că nu orice mărturie poate
considerată infailibilă şi că nu orice martor este un
martor de bună credinţă.
'ezvoltarea psi"ologiei ştiinţice a creat premisa
unor aplicaţii de anvergură în domeniul juridic şi judiciar
prin descrierea, predicţia, explicarea şi controlul
aspectelor psi"ologice care in&uenţează practica
juridică.
0enomenul infracţional, prin complexitatea în care
se manifestă, nu poate explicat şi înţeles fără aportul
psi"ologiei judiciare şi a ştiinţelor adiacente. 0actoruldeterminant al comportamentului infracţional este de
natură subiectivă întotdeauna, dar acest aspect nu
19
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 110/112
poate izolat de contestul în care se manifestă+ social,
economic, juridic, cultural, etc.
'in perspectiva psi"ologiei judiciare, persoana
trebuie acceptată ca ind o inţă care în mod obişnuit
acţionează raţional, dar uneori automat şi c"iar
iraţional. $si"ologia judiciară cercetează
comportamentul sub toate aspectele, desc"ide largi
perspective explicaţiei ştiinţice a mecanismelor şi
factorilor cu rol favorizant, permiţând o fundamentarerealistă manifestărilor acestuia.
în domeniul investigării comportamentului simulat
mijlocul secolului QQ marc"ează începutul unor dispute,
ce continuă şi azi, asupra prevalentei uneia dintre cele
două paradigme+ %estul întrebării de Control (CV%) şi
%estul $rezumţiei de Winovăţie(FR%).
$roba valorii reale a unei te"nici ştiinţice o
reprezintă rezultatele concrete pe care le oferă, dar şi
evidenţierea limitelor pe care le presupune.
în ultimul deceniu, datorită rezultatelor excepţionale
obţinute în investigarea comportamentului simulat atâtcu te"nica poligraf, cât şi cu te"nica "ipnotică, numărul
ţărilor care utilizează aceste te"nici este în continuă
creştere. Astfel, sfera de utilizare s#a diversicat,
11
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 111/112
ajungându#se în prezent la utilizarea poligrafului şi
"ipnozei atât în domeniul investigaţiilor judiciare, cât şi
în alte domenii ale vieţii sociale (selecţie şi evaluare de
personal, vericarea loialităţii angajaţilor). Aşa cum
susţin adepţii te"nicii poligraf şi a te"nicii "ipnotice,
experimentarea continuă şi perfecţionarea specialiştilor
este modalitatea prin care se pot elimina
imperfecţiunile ce mai există în folosirea acestor
te"nici. %ot mai mulţi specialişti din domeniul judiciar sunt
convinşi că investigarea comportamentului simulat prin
aceste te"nici este de o valoare incontestabilă şi
apelează din ce în ce mai mult la serviciile acestora,
contribuind astfel la generalizarea metodei.
0aptul că te"nica poligraf este considerată o
metodă de investigare extrajudiciară, că rezultatele
testării nu sunt prevăzute de lege printre mijloacele de
probă, nu constituie un impediment pentru folosirea sa
în procesul judiciar
%e"nica poligraf se integrează organic în activitateade anc"etă judiciară, dobândindu#şi statutul de metodă
ştiinţică intensivă, multifuncţională, de mare ecienţă
împotriva criminalităţii.
111
7/17/2019 comportamentul simulat
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 112/112
'atorită faptului că testarea la poligraf determină
recunoaşteri, asigurând mărturisiri de o reală forţă
probatorie, metoda ca atare ar putea deveni un mijloc
de probă, rămânând la latitudinea legiuitorului să
prevadă expres această posibilitate, iar practica
judiciară să#i consolideze valabilitatea ştiinţică, în
prezent recunoscută doar în anumite limite.
9aportul psi"ologic de constatare te"nico#ştiinţică
a comportamentului simulat, elaborat de specialişti înte"nica poligraf din 9omânia este supus liberei aprecieri
a celor care instrumentează cauza penală, potrivit atât
intimei convingeri, cât şi conştiinţei lor juridice. Acelaşi
lucru se poate spune şi despre indicatorii obţinuţi şi
înregistraţi prin te"nica "ipnozei, aceştia constituind
simple informaţii orientative pentru anc"etă şi nu probe
în instanţă.