Lucian-Ionel CIOCA, Elena-Simina LAKATOS, Doris CADAR, Dan-Sorin CLINCI Personal suport: Roxana-Lavinia PACURARIU, Loredana-Andreea BÎRGOVAN, Andrea SZILAGYI, Alina-Monica DANCIU, Ligia-Maria NAN, Mircea-Florentin VLAD
Coordonatori din partea
Departamentului: László BORBÉLY
Ileana Luminia BLLU
Flavius ARDELEAN
CUPRINS REZUMAT ............................................................................................................................................. 7
1. INTRODUCERE – REPERE IMPORTANTE ÎN TRANZIIA CTRE O ECONOMIE CIRCULAR ............. 11
1.1. REPERE ÎN TRANZIIA CTRE O ECONOMIE CIRCULAR .................................................. 11
1.2. CONTEXTUL STRATEGIC DE ELABORARE A STRATEGIEI ................................................... 18
1.2.1. Cadrul general privind impactul consumului asupra resurselor ...................................... 18
1.2.2. Cadrul european pentru cercetare i inovare .................................................................. 21
1.2.3. Cadrul financiar ................................................................................................................ 22
2.1. Economia româneasc ................................................................................................ 24
2.3. Generarea i gestionarea deeurilor în România ............................................................ 25
2.4. Provocarea introducerii circularitii în economia României ........................................... 32
2.4.1. Conceptul de economie circular ca element transversal............................................... 32
2.4.2. Ecoinovarea i cercetarea ................................................................................................ 33
2.4.3. Consumul ......................................................................................................................... 35
2.4.6. Managementul resurselor de ap .................................................................................... 37
2.4.7. Bioeconomie .................................................................................................................... 37
3. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI ................................................................................ 41
3.1. Cadrul i procesul de pregtire a strategiei ROCES 2030 ................................................. 41
3.2. Metodologie .............................................................................................................. 43
4.1. Viziune i valori .......................................................................................................... 49
4.2 Obiectiv general i inte strategice ................................................................................ 49
4.3. Politici i msuri pentru schimbare ............................................................................... 52
5. SPRE O ECONOMIE CIRCULAR- PRIORITIZARE ....................................................................... 60
5.1. Principii generale. Axe i linii de aciune ........................................................................ 60
5.2. Sectoare de aciune prioritare ..................................................................................... 62
5.3. Analiza SWOT ............................................................................................................. 69
6.2. Comitetul interministerial de economie circular ........................................................ 73
6.3. Consiliul pentru facilitarea tranziiei spre economie circular .............................................. 73
6.4. Grup de lucru al comisiei de coordonare dedicat fluxurilor materiale i energetice ................ 74
6.5. Birouri locale de sustenabilitate, interconectate la nivel regional ......................................... 74
7. MECANISME I INDICATORI DE MONITORIZARE I EVALUARE ................................................ 76
7.1. Context ..................................................................................................................... 76
7.2. Indicatori ................................................................................................................... 77
7.3. Evaluare .................................................................................................................... 84
LIST ABREVIERI ....................................................................................................................... 123
LIST FIGURI ............................................................................................................................. 125
5
REZUMAT
Fundamentul tranziiei ctre o economie circular aduce în prim plan necesitatea dezvoltrii unui nou model de dezvoltare economic în relaie cu modelul clasic de producie, consum i eliminarea de bunuri i servicii care ader la modelul „extrage-produ-consum-arunc”. Acest model de tip „liniar” determin un consum accelerat i o utilizare extensiv a resurselor naturale care duce la creterea cantitii de deeuri, contaminare mediului, respectiv la accelerarea schimbrilor climatice. Efectele se resimt pe scar larg ca fiind presiuni antropice asupra mediului care contribuie la efectele crizei de mediu actuale i la pierderii biodiversitii. Prin efectele sale, acest model limiteaz creterea, epuizeaz resursele regenerabile, polueaz, afectând activitile, bunstarea i ecosistemele. În plus, impactul modelului liniar este agravat de obiceiurile de consum din prezent, asociate din ce în ce mai mult cu „moda rapid”, cu rate înalt de înlocuire a produselor, chiar înainte de epuizarea ciclul lor util de via, aa cum se întâmpl, de exemplu cu textilele sau cu echipamentele electrice.
În contextul global, România nu face excepie de la aceast tendin de supraconsum. Consumul mare de materii i materiale virgine asociat cu cantitatea mare de deeuri generate raportate la Produsul Intern Brut, consumul mare de energie raportat la PIB, rmânerea în urm a activitilor de reciclare i recuperare, gradul sczut de reutilizare a materialelor secundare i stagnarea îndelungat în privina dezvoltrilor de materiale i limitrile tehnologice privind stabilirea la nivel comunitar a criteriilor de determinare a condiiilor în care anumite tipuri de deeuri pot fi recirculate agraveaz situaia prezent. Modelul liniar devine tot mai vulnerabil la evoluiile pieelor globale. Deteriorarea amprentei ecologice la nivel global impune cutarea unor soluii cuprinztoare cu participarea tuturor prilor interesate: publice, private, consumatori etc. Doar cu angajamentul tuturor va fi posibil s abordm eficient o problem care nu este strict tehnic, ci social i de echitate.
Strategia de tranziie la economia circular presupune o analiz atent a contextului creat de capitalul natural, capitalul uman (având o tripl calitate, de creator, productor i utilizator, i fiind în acelai timp cea mai important resurs), capitalul industrial, capitalul cultural i capitalul imaterial (al responsabilitii generatorilor de politici, al productorilor i al utilizatorilor de bunuri i servicii).
Prezenta strategie, ROCES 2030, este elaborat pentru a conduce la tranziia accelerat de la modelul economic liniar i la eliminarea efectelor i impactului negativ al acestuia ctre o nou abordare, modelul circular. Strategia pentru o economie circular pune bazele promovrii unui nou model de producie i consum, în care managementul stocurilor este prioritar, un model care s asigure reducerea generrii deeurilor i reutilizarea resurselor, un model nou de consum, în care valoarea produselor, materialelor i resurselor rmâne în economie cât mai mult timp posibil, un model în care generarea deeurilor este recirculat, iar deeurile care nu pot fi eliminate sunt exploatate în cea mai mare msur posibil, prin regenerare i conversie în resurse. Strategia de tranziie la o economie circular are rolul unei referine pentru politicile i strategiile naionale, contribuind astfel la eforturile României de a realiza o economie durabil, decarbonizat, eficient, inovativ, competitiv i eficace, în privina mediului i a societii. Aceast strategie urmeaz s fie aplicat prin intermediul unui Plan Naional de Aciune pe zece ani. Principiile strategice i liniile directoare sunt propuse cu deplin
7
conformare la articolul 35 din Constituia României, care recunoate „dreptul la un mediu înconjurtor sntos i echilibrat ecologic, … i unde persoanele fizice i juridice au îndatorirea de a proteja i a ameliora mediul înconjurtor”.
Strategia se conecteaz, de asemenea, cu principalele direcii, directive, reglementri, strategii i planuri de aciune europene i internaionale recente pentru protejarea unui mediu sntos i durabil: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil ,Acordul de la Paris privind schimbrile climatice, sau Declaraia ministerial a Adunrii Naiunilor Unite privind mediul „Ctre o planet fr poluare”, convenit în decembrie 2017 la Nairobi. Strategia ROCES 2030 este în concordan cu principiile i direciile de aciune promovate în cadrul Uniunii Europene, cum sunt Pactul Ecologic European „Green Deal” 1, Strategia pentru Economia Circular i noul Plan de aciune pentru Economia Circular2, adoptate de Parlamentul European. La cele prezentate mai sus se mai adaug FOAIA DE PARCURS PENTRU REDRESARE, adoptat atât de preedintele Consiliului European, cât i de preedinta Comisiei, în 15 aprilie 2020, ca foaie de parcurs pentru reformele necesare pentru o Europ mai rezilient, mai durabil i mai echitabil; Planul Naional de Redresare i Rezilien3, DECLARAIA DE URGEN CLIMATIC I DE MEDIU4 aprobat în ianuarie 2020. Continuând cu Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a României5, corespunztoare Agendei 2030 a Guvernului României, care este documentul pivot al Strategiei ROCES 2030. În acest context, Strategia ROCES 2030 stabilete obiectivele strategice necesare tranziiei la Economia Circular pentru anul 2030:
Figura 1.1. Obiectivele României pentru tranziia ctre Economia Circular
1 Uniunea European, 2019. The European Green Deal. Communication form the commission to the European Parliament , The European Council The Council, The European Economic and Social Committe and the the Committe of Regions. 2 Uniunea European, 2020. A new Circular Economy Action Plan - For a cleaner and more competitive Europe. Communication form the commission to the European Parliament , The European Council The Council, The European Economic and Social Committe and the the Committe of Regions, 3 PNRR , 2020. Planul naional de redresare i rezilien. 4 RPE, 2019. Rezoluia Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgena climatic i de mediu. 5 SNDDR , 2018. Strategia naional pentru dezvoltarea durabil a României 2030.
8
Dei strategia tranziiei la economia circular în România are un caracter transversal i multidisciplinar, iar principiile sale sunt aplicabile tuturor sectoarelor economice, se efectueaz o planificare i o monitorizare special a unor sectoare considerate prioritare, pe baza relevanei lor precum: deeurile rezultate din construcii i demolri; agroalimentar, pescuit i silvicultur; industrie; bunuri de larg consum; textile i îmbrcminte i turism. Integrarea strategiei se va canaliza prin cele trei axe ale sustenabilitii – economic, social (inclusiv o abordare de gen) i de mediu – iar îndeplinirea obiectivelor acesteia se va concretiza prin noi i diverse politici i instrumente: acte normative; msuri financiare i fiscale; CDI; i instruire i diseminare. Modelul de guvernan al ROCES 2030 necesit participarea tuturor prilor interesate i va fi articulat printr-o Comisie interministerial cu ministerele de resort implicate (Ministerului Mediului, Apelor i Pdurilor, Ministerul Economiei, Energiei i Mediului de Afaceri, Ministerul Cercetrii, Inovrii i Digitalizrii etc.) un Grup de lucru al comisiei dedicat economiei circulare, resurselor i energiei reînnoibile, care s includ reprezentani ai mediului academic, de cercetare, dar i a comunitilor i entitilor locale; i un Consiliul pentru economia circular cuprinzând agenii sociali, agenii economici din sectorul primar, secundar i teriar, din gestionarea deeurilor i sistemele de rspundere extins a productorilor, precum i consumatorii i organizaiile de cercetare.
Monitorizarea i evaluarea aplicrii strategiei i planului de aciune vor fi realizate printr-un cadru de msurare având la baza o list de indicatori care se vor corela cu cei folosii la nivel european. Indicatorii utilizai vor msura nu numai rezultatul aplicrii politicilor publice care sunt implementate pe baza acestei strategii, ci i adoptarea principiilor „circularitii” în cercetare i proiectare, prin standarde la nivelul industriei, în producia de bunuri i servicii sau selectarea produselor, luând în considerare criteriile de durabilitate de ctre consumatori.
Strategia prevede o stimulare profund a cercetrii, proiectrii i inovrii, prin colaborare sistemic i multidisciplinar, utilizând avantajele digitalizrii i o adaptare rapid a învmântului, educaiei i formrii având ca efect modificarea drastic a comportamentul întregii societi în ansamblul ei pe drumul su ctre o economie circular, eficient i eficace.
9
1. INTRODUCERE – REPERE IMPORTANTE ÎN TRANZIIA CTRE O ECONOMIE CIRCULAR
1.1. REPERE ÎN TRANZIIA CTRE O ECONOMIE CIRCULAR Elaborarea STRATEGIEI ROMÂNIEI PENTRU ECONOMIA CIRCULAR 2030 (ROCES 2030) face parte dintr-un set de iniiative de dezvoltare internaional, naional i regional. Pentru a fi efectiva, aplicabil i orientat spre viitor, Strategia de fa este elaborat în contextul instrumentelor de planificare în care este introdus. Referina principal este lista celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabil ale Organizaiei Naiunilor Unite, dup care, alte referine internaionale, naionale i regionale sunt detaliate. Economia, mediul i societatea sunt trei realiti interdependente care concur la o evoluie i cretere armonioas, sustenabil, Societatea noastr are nevoie de un flux constant de materii prime pentru transformarea lor în produse, bunuri i servicii, care ne ofer hran, infrastructur, ap, energie, locuine, îmbrcminte, dispozitive, sisteme de mobilitate, comunicaii, cunoatere i schimb de informaii. Transformarea materiilor prime i materialelor virgine în bunuri i servicii nu poate fi realizat fr a pune la baz o structur de energie adaptat i un nivel de cunoatere i informare corespunztor.
De la Prima Revoluie Industrial, modelul nostru de cretere economic i sistemul de bunstare s-a bazat pe utilizarea intensiv a resurselor naturale materiale i a energiei care, dup ce au fost transformate în cadrul lanului de producie, încorporate în lanul de aprovizionare i consum s-au transformat în deeuri, a cror eliminare a rmas, pân cu relativ puin timp în urm depozitarea i arderea. Economia care are la baz acest model de extragere, producie, consum i eliminare este recunoscut ca fiind economia liniar. Modelul economic liniar st la baza numeroaselor probleme de mediu cu care ne confruntm, legate de: calitatea resurselor de aer, ap i sol, generarea polurii; acumularea continu de deeuri fr utilizare ulterioar, greu de descompus natural i poluante; defririle masive, cu distrugerea i fragmentarea habitatelor a numeroase specii de animale i plante având ca urmare pierderea biodiversitii; emisii de gaze cu efect de ser care contribuie la schimbrile climatice i consumul extensiv de resurse naturale determin epuizarea acestora; exploatarea resurselor reînnoibile peste rata lor de reînnoire; Reducerea polurii de diferite tipuri i a emisiilor de gaze cu efect de ser este vital pentru a proteja ecosistemele de care depind nu numai miliarde de oameni, ci toate formele de via de pe planet. Diversitatea biologic este extrem de ameninat, speciile cheie suferind de efectele polurii, în special cele cauzate de modelul economic liniar, de cantitile uriae de deeuri generate i netratate, de folosirea extensiv a combustibililor fosili i de mobilitatea urban în cretere. Îngrijorarea cu privire la impactul activitii umane asupra mediului a determinat comunitatea internaional s se mobilizeze i a determinat semnarea, în ultimii ani a patru acorduri istorice: Acordul de la Paris privind schimbrile climatice, Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabil, Declaraia ministerial a Adunrii Naiunilor Unite pentru Mediu „Ctre o planet fr poluare” convenit în decembrie 2017 la Nairobi i Pactul Ecologic european numit „Green Deal” semnat în 2019.
11
La nivel naional, conservarea mediului este o cerin social i o datorie a tuturor factorilor internai din societatea româneasc, aa cum se menioneaz în Constituia româneasc. Pe scurt, caracterul nedurabil al modelului liniar actual, impus ca model dominant de dezvoltare economic, degenerativ i poluant, impune implementarea unui nou model de dezvoltare i cretere, care s permit conservarea resurselor, materialelor, produselor i serviciilor, s pstreze în acelai timp valoarea acestora în economie cât mai mult timp posibil, s conduc la reducerea deeurilor i reconvertirea acestora ca resurse. Aceast abordare ar trebui s pun bazele unei tranziii echitabile, pentru susinerea unui nou model care promoveaz protecia mediului i transformarea sistemului economic i, în acelai timp, promoveaz progresul, bunstarea social i egalitatea de gen. Având în vedere acest obiectiv, a fost dezvoltat, propus i implementat conceptul de economie circular.
Definiia integrat a economiei circulare la nivelul Comisiei Europene este … „O economie care menine valoarea produselor, materialelor i resurselor cât mai îndelung cu putin, prin returnarea lor în ciclul de producie la sfâritul vieii lor, în timp ce reduce la minimum generarea de deeuri." În plus, contribuie la eliminarea externalitilor negative ale activitii economice, activând noi ci i modaliti de cretere economic, de ocupare i bunstare a societii noastre, precum i conservarea i îmbuntirea capitalului natural. Economia circular industrial este un model industrial de producie, utilizare i regenerare, axat pe ecoinovare i ecoproiectare, caracterizat prin conceptul 10 R (R0 Refuzare, R1 Regândire, R2 Reducere, R3 Reutilizare, R4 Reparare, R5 Refacere, R6 Refabricare, R7 Reorientare, R8 Reciclare, R9 Recuperare) 6. Acesta înlocuiete conceptul de „expirare” cu cel de „conservare”, pune la baz utilizarea crescând a energiei regenerabile, elimin utilizarea substanelor toxice i a substanelor chimice, reutilizarea i întoarcerea acestora în biosfer i caut, în schimb, recuperarea resurselor din deeuri printr-un proces de proiectare circular al materialelor, produselor i sistemelor. Nu în ultimul rând, acest nou model se concentreaz pe crearea de noi modele de afaceri7.
Economia circular ofer multiple mecanisme de creare a valorii care nu sunt legate de consumul de resurse epuizabile. Într-o economie circular real, consumul are loc numai în cicluri biologice eficiente; în caz contrar, utilizarea înlocuiete consumul. Resursele sunt regenerate în cadrul ciclului biologic sau recuperate i reintegrate în cadrul ciclului tehnic. În cadrul ciclului biologic, diferite procese permit regenerarea materialelor eliminate ca deeuri, cu sau fr intervenia uman. În ciclul tehnic, odat cu utilizarea energiilor regenerabile, deeurile sunt transformate pe cât posibil în resurse noi. Propunem aceast strategie cu ferm convingere a importanei economiei circulare ca fundament al tranziiei ecologice ctre un model de dezvoltare i cretere economic decuplat de la consumul obinuit de materiale i emisii, pe baza unor noi abordri, inovatoare, mai competitive i mai sustenabile, care permit maximizarea utilizrii resurselor disponibile, astfel încât acestea s rmân în ciclul de producie pentru o perioad de timp cât mai îndelungat i s reduc generarea de deeuri.
6 Lakatos, E.S, Cioca L.I, Bacali, L., Pcurariu, R.L. Introducere in economie circular. 2020, IRCEM 7 Ellen MacArthur . Toward the circular economy: Opportunities for the consumer goods sector, 2014.
12
Tranziia de la o economie liniar la o economie circular necesit un cadru instrumental i o activitate coordonat între administraii, sectoare economice i întreaga societate pentru a facilita sinergiile între acestea. Pentru a atinge obiectivele propuse în cadrul procesului de tranziie, este necesar s se dezvolte i s se aplice noi cunotine i capaciti care s conduc la dezvoltarea de tehnologii noi i inovative, de procese inovatoare, de produse i servicii care permit, prin adoptarea lor, creterea competitivitii companiilor, care s genereze, în acelai timp, noi oportuniti de afaceri i care s creeze noi lanuri de valoare i aprovizionare care s duc la crearea de locuri de munc. În acest context, este important s subliniem faptul c tranziia ctre o economie circular necesit adoptarea nu numai a inovrilor tehnologice, ci i a celor organizaionale i sociale, a deciziilor politice i sistemelor economice adaptate, eseniale pentru a promova schimbarea necesar a modelelor de producie i consum i atitudine din societatea noastr.
Astfel, în cele ce urmeaz vor fi prezentate principalele politici i abordri care au fost analizate i care au constituit baza de pornire a acestei strategi inând cont de Agenda 2030 i principiile economiei circulare conform figurii de mai jos.
Figura 1.2. Schema de funcionare a economiei circulare, înglobând cele 17 ODD8
8 Lemille, A. (2018). Applying the circular thinking to reduce enequalities. Disponibil la: https://www.slideshare.net/AlexLemille/the-circular-economy-20-to-also-reduce-inequalities-by-alexandre-lemille- 121785010
13
UE i Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil
UE a jucat un rol esenial în procesul care a condus la adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabil i a celor 17 obiective de dezvoltare durabil (ODD-uri) în septembrie 2015. Rspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil – un viitor durabil al Europei. 9
Consiliul European a adoptat în 10 decembrie 2019, un set de concluzii privind punerea în aplicare de ctre UE a Agendei 2030 a Organizaiei Naiunilor Unite pentru dezvoltare durabil i a celor 17 obiective de dezvoltare durabil (ODD-uri) i 169 de inte care urmresc s fie realizate pân în 2030.
Îndeplinirea ODD-urilor este considerat esenial pentru a pune capt srciei i pentru a asigura o via panic, sntoas i sigur pentru generaiile actuale i viitoare. Concluziile subliniaz necesitatea accelerrii aciunii, atât în interiorul UE, cât i în alte pri ale lumii, pentru a îndeplini viziunea i obiectivele Agendei 2030. Concluziile reafirm c UE i statele sale membre vor continua s joace un rol principal în punerea în aplicare a ODD-urilor, sprijinind în acelai timp multilateralismul eficace i ordinea internaional bazat pe norme. Consiliul salut ediia din 2019 a „Raportului de monitorizare privind progresele înregistrate în direcia atingerii ODD-urilor în cadrul UE” al Eurostatului ca document esenial pentru msurarea progreselor înregistrate de UE în direcia îndeplinirii ODD-urilor. De asemenea, acesta încurajeaz statele membre s înale nivelul de ambiie al rspunsurilor lor naionale i s integreze în mod proactiv Agenda 2030 în instrumentele de planificare, politicile, strategiile i cadrele financiare naionale10.
Planul de aciune al UE pentru economia circular
În 2015, Uniunea European a publicat o comunicare a Comisiei Europene cu titlul „Închiderea cercului: un plan de aciune al UE pentru economia circular" (CE, 2015). În cadrul acesteia, Comisia European a justificat un pachet ambiios de msuri noi pentru a ajuta întreprinderile i consumatorii europeni s treac la o economie mai circular, durabil, cu emisii sczute de carbon, eficient i competitiv, în care produsele, materialele i resursele regiunii sunt utilizate mai durabil i rmân cât mai mult timp în economie, minimizând generarea de deeuri i fcând societatea, în ansamblul ei, mai eficient în utilizarea resurselor.
Ultimul Raport al Comisiei ctre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic i Social European i Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a planului de aciune pentru economia
9 Comisia European. Rspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil – un viitor durabil al Europei (Comunicat de pres), 2017. 10 Comisia European. Report from the Commission to the European Parliament, Tge Council, The European Economic and Social Committee of the Regions on the implementation of the Circular Economy Action Plan, 2019.
14
circular, din 4 martie 2019, prezint progresele realizate în implementarea celor 54 de aciuni cuprinse în plan. Trecem în revist câteva aspecte privitoare la progresele realizate în construcia unei economii circulare (CE, 2019):
• Proiectarea circular i a proceselor de producie – produsele i serviciile proiectate în mod circular pot reduce la minimum utilizarea resurselor i pot favoriza refolosirea, recuperarea i reciclabilitatea materialelor. Diverse politici ale UE abordeaz deja eficiena resurselor: dincolo de directiva privind proiectarea ecologic i de reglementrile privind etichetarea energetic, aceste politici includ i instrumente voluntare, precum eticheta ecologic a UE sau criteriile de achiziii publice ecologice.
• Împuternicirea consumatorilor – tranziia ctre o economie mai circular necesit un angajament activ al cetenilor în schimbarea tiparelor de consum. În acest scop, documentul însoitor privind politicile legate de produs elaboreaz o abordare strategic pentru a spori eficacitatea etichetei ecologice a UE i pentru a oferi consumatorilor informaii de mediu corecte.
• Transformarea deeurilor în resurse – Sistemele solide i eficiente de gestionare a deeurilor sunt un element esenial al unei economii circulare
• Închiderea buclelor de materiale recuperate – noua reglementare privind produsele fertilizante, care este în etapele finale ale procesului legislativ, introduce reguli armonizate pentru îngrmintele organice fabricate din materii prime secundare, cum ar fi subprodusele agricole i deeurile biologice recuperate.
• Strategia UE pentru materialele plastice într-o economie circular: o abordare sistemic – Reprezint primul cadru de politic la nivelul UE care adopt o abordare a ciclului de via specific materialului pentru a integra activitile de proiectare circular, utilizare, reutilizare i reciclare în lanuri valorice din materiale plastice. Ca atare, este un catalizator pentru aciune i stabilete o viziune clar, cu obiective msurate la nivelul UE, astfel încât, pân în 2030, toate ambalajele din plastic introduse pe piaa UE s fie reutilizabile sau reciclabile.
Pactul ecologic european
Pactul ecologic european este noua agend de cretere sustenabil a Europei. În centrul su se afl obiectivul de a deveni, pân în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume. Prezentat de Comisia von der Leyen la 11 decembrie 2019, Pactul Verde European este foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabil, modern, competitiv i eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor, transformând provocrile legate de schimbrile climatice i de mediu în oportuniti i asigurând o tranziie just i incluziv pentru toi europenii. Pactul ecologic european ofer un plan de aciune menit s stimuleze utilizarea eficient a resurselor, prin trecerea la o economie circular, mai curat, s refac biodiversitatea, s reduc poluarea11.
11 Comisia European. Pactul Verde European. 2019.
15
Pactul ecologic european urmrete trecerea la o economie circular neutr din punct de vedere climatic, în care creterea economic este decuplat de utilizarea resurselor. Economia circular joac un rol central deoarece aceasta reduce presiunea asupra resurselor naturale i este o condiie prealabil pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatic pân în 2050 i stoparea pierderii biodiversitii: jumtate din emisiile totale de gaze cu efect de ser i peste 90% din pierderea biodiversitii i apele gri, provin din extracia i procesarea resurselor. Economia circular va avea beneficii nete pozitive în ceea ce privete creterea PIB-ului i crearea de locuri de munc, deoarece aplicarea unor msuri ambiioase de economie circular în Europa poate crete suplimentar PIB-ul UE cu 0,5% pân în 2030, creând aproximativ 700.000 de noi locuri de munc12 .
Domeniile de aciune ale Pactului ecologic european se refer la: biodiversitate, strategia „de la ferm la consumator”, agricultura durabil, energia curat, o industrie durabil, construcii i renovare, mobilitate durabil, eliminarea polurii i politici climatice.
CADRUL GENERAL NAIONAL
La nivel naional, strategia Europa 2020 este implementat prin intermediul Programelor Naionale de Reform (PNR). intele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:
• rata de ocupare a populaiei cu vârsta cuprins între 20 i 64 de ani de 70%; • nivelul investiiilor în cercetare i dezvoltare de 2% din PIB-ul României; • obiectivul 20/20/20 în materie de energie i schimbri climatice:
- emisiile de gaze cu efect de ser cu 20% sub nivelul înregistrat în 1990; - 24% din energia produs s provin din surse regenerabile; - creterea cu 19% a eficienei energetice;
• rata de prsire timpurie a colii sub 11,3%; • ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolveni ai unei forme de învmânt teriar, de
cel puin 26,7%; • scderea numrului de persoane expuse srciei cu 580.000.
Strategia de dezvoltare a României în urmtorii 20 de ani (2016-2035)
Strategia a fost elaborat sub coordonarea a 11 institute de cercetare de excelen i filiale ale Academiei Române. Viziunile asupra evoluiei i strategiilor sunt menite s creeze convergene i un program de aciune care are în vedere13:
• pe termen scurt – stoparea fenomenelor negative care se constat în economia i societatea noastr;
• pe termen mediu – situarea României pe o poziie medie din punct de vedere al nivelului de trai al rilor din zona Viegrad 4 i Slovenia;
• pe termen lung – situarea României pe o poziie medie a rilor dezvoltate din UE corespunztoare din punct de vedere al resurselor de care dispune pe plan uman, al resurselor naturale, economic, geo-politic în cadrul UE.
12 Comisia European. Changing how we produce and consume: New Circular Economy Action Plan shows the way to a climate-neutral, competitive economy of empowered consumers, 2020. 13 Academia Român . Strategia de dezvoltare a României în urmtorii 20 de ani, 2015. Editura Academiei Române.
16
Structura Strategiei de dezvoltare a României în urmtorii 20 de ani are 11 (+2) proiecte interdisciplinare, pentru care au fost identificate obiective, direcii strategice, msuri:
- P1. coala i educaia;
- P2. Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim i ce lsm generaiilor viitoare;
- P3. Securitatea i eficiena energetic;
- P4. Sigurana informatic – protecia cibernetic, protecia proprietii intelectuale în proiecte i în publicarea electronic;
- P5. Securitate i siguran alimentar;
- P6. Economia i calitatea vieii;
- P7. Sntatea – de la biologia molecular la medicina personalizat de vârf în România;
- P8. Proiectul european al Dunrii. Strategia naional a Dunrii;
- P9. Cultura româneasc între naional, localizare în zona proxim i universal – Europa multilingvist, cultura electronic;
- P10. România – societate a cunoaterii i a valorii adugate la ceea ce are;
- P11. România în era globalizrii – spaiu i tradiie de întâlnire a civilizaiilor, de echilibru i moderaie;
- P12. Finanele publice i moneda. Politici financiare i monetare – echilibru i asigurarea unei dezvoltri durabile;
- P13. Instituii publice stabile, respectate i durabile – stabilitatea statului român.
Strategia Naional pentru Dezvoltarea Durabil a României 2030
Aceast strategie vine a adus i continu s aduc un aport semnificativ în dezvoltarea msuri de dezvoltare durabil, urmrind o abordare integrat i multidimensional a acestora, precum i racordarea strategiei naionale la obiectivele de dezvoltare durabil stabilite la nivelul Uniunii Europene i al Organizaiei Naiunilor Unite prin Agenda 2030, prezentând fiecare din cele 17 ODD si modul de îndeplinire a acelor inte.
Strategia Energetic a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050
Strategia îi propune ca i obiectiv general satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât i pe termen mediu i lung, la un pre cât mai sczut, adecvat unei economii moderne de pia i unui standard de via civilizat, în condiii de calitate, siguran în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltrii durabile14.
Strategia energetic are cinci obiective strategice i 25 de obiective operaionale pentru atingerea obiectivului general:
14 Ministerul Mediului, 2015. Strategia Energetic a României 2016-2030
17
2. Piee de energie competitive, baza unei economii competitive
3. Energie curat, cu emisii reduse de gaze cu efect de ser i alte noxe
4. Modernizarea sistemului de guvernan energetic
5. Protecia consumatorului vulnerabil i reducerea srciei energetice.
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naional al României 2007-2026
Documentul are ca principale obiective transformarea României într-o destinaie turistic de calitate pe baza patrimoniului su natural i cultural care s corespund standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor i serviciilor i realizarea unei dezvoltri durabile din punct de vedere al mediului sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaii turistice din Europa. Strategia are în vedere urmtoarele direcii strategice: structuri administrative, planificare i infrastructur fizic, dezvoltarea resurselor umane, îmbuntirea produselor turistice, servicii de informare, statistici i cercetare, marketingul destinaiei i mediul natural15.
Strategia pentru Dezvoltarea Sectorului Agro-alimentar pe termen mediu i lung (orizontul 2020- 2030)
Acest document ofer o viziune pe termen lung de dezvoltare a agriculturii i zonei rurale cu scopul de a valorifica inteligent i durabil potenialul agro-alimentar i dezvoltarea economiei non-fermiere, orientat ctre stabilirea unui echilibru corect între dezvoltare economic i impactul asupra mediului agriculturii. Strategia este rezultatul abordrii sistematice sectoriale, inând cont de interlegturile ce in de economie, societate, mediu, în timp ce se recunosc nevoile de coeziune social, egalitate de anse, nediscriminare i diversitate16
1.2. CONTEXTUL STRATEGIC DE ELABORARE A STRATEGIEI 1.2.1. CADRUL GENERAL PRIVIND IMPACTUL CONSUMULUI ASUPRA RESURSELOR
Conform previziunilor Organizaiei Naiunilor Unite, în urmtoarele decenii, populaia global va crete pân la 9.100 de milioane de oameni, în 2050. Creterea populaiei va fi concentrat în Asia, Africa, America Latin i Caraibe, în timp ce în Europa populaia va scdea i în America de Nord va stagna. 68% din aceast populaie va locui în zonele urbane în 2050, jumtate dintre acestea fiind înc nedezvoltate17.
Conform cifrelor populaiei estimate pentru 2050, ar fi nevoie de aproape 3 planete pentru a furniza resursele naturale necesare pentru a menine modul actual de via. Aceast cifr, elocvent în sine, ar justifica deja necesitatea adoptrii unor noi moduri de producie i consum durabile. Tendinele
15 Ministerul Turismului, 2017. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naional al României 2007-2026. 16 SDSA, 2020. Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu i lung orizont 2020-2030 17 Organizaia Naiunilor Unite. World Population Prospects: The 2017 Revision, 2017.
18
demografice naturale i concentraia populaiei în oraele mari, în special în unele zone geografice, reprezint provocri semnificative legate de aprovizionarea cu alimente i ap potabil. În plus, se ateapt o cretere semnificativ a claselor de mijloc în rile mai puin dezvoltate i în rile în curs de dezvoltare18 cu consecina pe care aceasta o reprezint asupra nivelurilor de consum, creterea presiunii asupra resurselor naturale, a cererii de materii prime, surse de energie i materiale, într-o lume în care aceste resurse sunt din ce în ce mai puine. În acest context al cererii în cretere, împreun cu accesul din ce în ce mai redus la resurse, se poate atepta o cretere notabil a preului materiilor prime, surselor de energie i materialelor dup cum se observ în simularea din figura 1.2, ceea ce poate provoca o instabilitate grav a sistemului socio-economic. Prin urmare, este esenial s existe instrumente i mecanisme care s garanteze aprovizionarea, s corecteze modelele de consum i s faciliteze tranziia ctre un nou model de producie durabil, solidar cu generaiile viitoare.
Figura 1.3. Situaia resurselor la nivel global în pân în anul 210019
Conform Fundaiei Ellen MacArthur20, nivelurile de volatilitate ale preurilor metalelor, alimentelor i produselor agricole nealimentare, din prima decad a secolului 21 au fost mai mari decât în orice deceniu al secolului XX. În acest sens, i conform raportului Ageniei Europene de Mediu (AEM), fragilitatea economiei europene este deosebit de notabil, deoarece depinde de un flux neîntrerupt de resurse naturale i materiale, inclusiv ap, culturi, lemn, metale, minerale i energie, din care o mare parte provine din importuri. Pierderea de resurse pe care o presupune modelul actual, bazat pe o economie liniar, este ceva ce nici o economie puternic dependent de lanul de aprovizionare nu îi poate permite, situaie care poate fi agravat i de o cretere previzibil i semnificativ a preurilor materiilor prime i a surselor de energie. Prin urmare, lipsa utilizrii resurselor care pot fi recuperate din deeurile generate i dezvoltarea unor procese de transformare mai eficiente bazate pe niveluri mai sczute de consum presupune, în acest moment, un declin economic i o reducere a competitivitii economice.
18 Kharas, H. The Unprecedented Expansion of the Global Middle Class: An Update, Global Economy and Development at Brookings.Working Paper, 2017. 19 IRCEM, 2019. 20 Ellen MacArthur, 2014 .Toward the circular economy: Opportunities for the consumer goods sector.
19
În ceea ce privete oportunitile economice, de afaceri i de angajare, conform Fundaiei Ellen MacArthur, Forumului Economic Mondial, Comisiei Europene i SEE, se presupune faptul c economia circular va genera oportuniti economice i de afaceri, permiând crearea de noi locuri de munc i ocupaii. Scenariile i proieciile efectuate indic faptul c, de acum i pân în 2030, economia circular poate genera o cretere suplimentar a PIB-ului european de 0,5% i poate încorpora 700.000 de noi locuri de munc pe piaa european 21. Economia circular prezint o mai mare securitate în lanul de aprovizionare, dar i numeroase oportuniti pentru companii, cum ar fi apariia de noi linii de afaceri i servicii, precum i o reducere a intrrilor de materiilor prime, o reutilizare a deeurilor produse i costuri mai mici de gestionare a acestora. Cu toate acestea, este necesar s se in seama de faptul c tranziia ctre o economie mai ecologic va atrage dup sine modificri ale volumului, compoziiei i calitii ocuprii forei de munc, cu efecte eterogene între diferite sectoare economice, regiuni i categorii de lucrtori. În acest fel, diferite organizaii internaionale sunt de acord c o economie circular va însemna o cretere net a ocuprii forei de munc de aproximativ 1%, prin compensarea locurilor de munc create de sectoarele în curs de dezvoltare cu cele care vor disprea din sectoare mai poluante 22, ceea ce va afecta mai multe ri i regiuni productoare de materii prime sau cu industrii cu cerine energetice ridicate. În general, aceste sectoare consum mai puin for de munc, angajând mai puini lucrtori i au o valoare adugat mai mic. Conform datelor OECD23 cele mai importante zece industrii care produc CO2 contribuie cu 83% din toate emisiile. Astfel, acestea contribuind doar 28% la gradul de ocupare al forei de munc i 21% din valoarea adugat în media UE28.
De asemenea, combaterea i adaptarea la criza climatic i schimbrile acesteia presupune transformarea sistemului alimentar global prin încurajarea tranziiei ctre o agricultur verde i un consum sustenabil. Dup cum susin mai multe documente programatice ale UE (amintim aici doar Strategia de Inovare i Cercetare Food2030, precum i Strategia Farm to Fork), încurajarea unei alimentaii centrate pe plante are potenialul de a aduce beneficii atât asupra mediului, prin utilizarea eficient i responsabil a resurselor, cât i asupra sntii publice, cu impact pozitiv asupra economiei naionale. Mai mult decât atât, aa cum o arat i raportul Comisiei Europene „Dezvoltarea sectorului proteinelor vegetale în UE”, segmentul de pia dedicat alternativelor vegetale este în continu cretere, deschizând noi oportuniti economice.
Conform datelor incluse într-un raport din 2019 prezentat de Comisia European, se prezint faptul c, în 2016, sectoarele relevante pentru economia circular au angajat mai mult de patru milioane de lucrtori, cu o cretere de 6% fa de 2012; iar Comisia European consider c vor fi create mai multe locuri de munc în urmtorii ani pentru a satisface cererea anticipat generat de pieele secundare dezvoltate. De asemenea, se estimeaz c noile activiti circulare precum repararea, refolosirea sau reciclarea au generat în 2016 o valoare adugat de aproape 147.000 milioane de euro i au fcut obiectul unei investiii de aproximativ 17.500 milioane de euro. Cu toate acestea, pentru a continua transformarea acestor oportuniti în realitate i dezvoltarea unei tranziii ecologice corecte, coordonarea tuturor ageniilor este esenial, promovând conducerea administraiilor publice i facilitând tranziia ctre companii i societate, prin implementarea de noi practici. Succesul va fi posibil
21 Comisia European, 2020. Changing how we produce and consume: New Circular Economy Action Plan shows the way to a climate-neutral, competitive economy of empowered consumers (Comunicat de pres). 22 OECD.Employment implications of Green Growth: linking Jobs, growth, and green policies, 2013. ILO, Working towards Sustainable Development: Opportunities for decent work and social inclusion in a green economy 23 OECD. Green Growth Indicators, 2017.
20
numai în cazul în care companiile i administraiile publice acioneaz simultan pentru a deschide sau dezvolta nie de specializare economic, integrându-se aceast abordare în noile lanuri de valoare i promovând anumite practici care vizeaz conservarea i recuperarea capitalului natural. Promovarea i dezvoltarea de noi piee, îmbuntirea poziionrii i a competitivitii întreprinderilor existente sau crearea de noi locuri de munc sunt susinute de patru piloni de baz pentru tranziia ctre economia circular: cercetare, dezvoltare tehnologic, inovare i esutul productiv, prin adaptarea unui cadru de reglementare inteligent pentru a atinge obiectivele privind economia circular.
1.2.2. CADRUL EUROPEAN PENTRU CERCETARE I INOVARE
Trecerea la o economie circular implic o schimbare sistemic, în care cercetarea i inovarea joac un rol cheie. Pentru redefinirea modelului dominant de producie i consum, precum i implementarea de noi procese, care garanteaz reciclabilitatea cuprinztoare i permit transformarea deeurilor în intrri noi, pentru a deveni parte a noului lan valoric, este necesar s se îmbunteasc baza de cunoatere a oamenilor de tiin i tehnicienilor. Astfel, fiind posibil dezvoltarea de noi tehnologii i posibilitatea reproiectrii produselor i proceselor de producie, modele de afaceri, inclusiv servicii i consum. Prin urmare, promovarea cercetrii, dezvoltrii i inovrii în aceste domenii este un element crucial în acest proces de tranziie, permiând, în acelai timp, s contribuie la modernizarea, dezvoltarea, creterea i competitivitatea afacerilor, care vor contribui, de asemenea, la competitivitate i modernizarea industriei europene i româneti. În acest sens, Orizont 2020, Programul-cadru de cercetare i inovare al UE (2014-2020) a avut în vedere finanarea activitilor de cercetare i inovare în diferitele domenii ale economiei circulare, alocând, în perioada 2016-2020, aproximativ 1.590 de milioane de euro ctre „subiecte” direct sub egida Economie circular. În urmtorii apte ani (2021-2027), Orizont Europa va prelua Orizont 2020, fiind un instrument esenial pentru a rspunde provocrilor ridicate în cadrul Acordului verde european. În acest sens, economia circular împreun cu bioeconomia sunt din nou incluse în marile domenii de intervenie ale programului, fiind cuprinse fundamental în grupul 6 „Alimentaie, bioeconomie, resurse naturale, agricultur i mediu” i în 4 „Lumea Digital, industrie i spaiu „, i în primul plan strategic 2021-2024.
Orientrile strategice convenite pentru aceast perioad definesc prioritile în ceea ce privete cercetarea i inovarea pentru a facilita tranziia ctre economia circular, subliniind unele sectoare specifice, cum ar fi materialele plastice, textile, electronice, construcii, produse alimentare sau mobilitate, precum i provocrile circularitii, vis-a-vis de utilizarea resurselor naturale. Mai mult, una dintre principalele nouti din cadrul Programului Orizont Europa este c au fost definite cinci domenii majore de misiune: Adaptarea la schimbrile climatice, inclusiv transformarea social; Cancer; Orae neutre inteligente i climatice; Sntatea i alimentaia solului; i Sntatea oceanelor, mrii, apelor de coast i continentale, interconectate între ele i cu legturi clare, în multe cazuri, cu diferitele aspecte ale economiei circulare. Un aspect important privitor la adaptarea la schimbrile climatice, aa cum o arat i Strategia Farm to Fork elaborat de Comisia European, ine de cum anume putem încuraja tranziia ctre o alimentaie care s utilizeze eficient resursele, s protejeze habitatele naturale i biodiversitatea i care s reduc totodat emisiile de gaze cu efect de ser. Un exemplu în acest sens ni-l ofer Frana, care a a lansat o strategie naional dedicat culturilor de protein vegetal, unul din obiectivele strategiei naionale dedicat proteinei fiind acela de a crete cu 40% pân în 2022 suprafaa de teren dedicat culturilor de vegetale bogate în proteine.
21
La fel, pentru noua perioad de programare 2021-2027, se discut o serie de „parteneriate” în domenii tematice legate de economia circular. Unele dintre aceste iniiative sunt „Water4All: Securitatea apei pentru planet”, „Mediul construit i construciile”, „Made in Europe”, „Carbon Neutral and Circular Industry”, „Clean Steel”, „EIT Climate-KIC”, „EIT Fabricare” sau „EIT Materii prime”. Aceste asociaii îi propun s dezvolte în comun un program de activiti de C + D + I care s contribuie la realizarea prioritilor politice europene, cum ar fi „Acordul verde” sau o „Europ adaptat erei digitale". Pentru a face fa acestor angajamente naionale, este necesar s se analizeze i s se prevad contribuia i mobilizarea instrumentelor i resurselor tuturor ministerelor care sunt afectate de aceste politici. Obiectivul este de a dezvolta noi lanuri de valoare durabile bazate pe recuperarea i utilizarea deeurilor generate de diferite sectoare i transformarea acestora în produse noi prin tehnologii inovatoare i durabile.
Misiunea Strategiei ROCES 2030 este de a contribui la creterea economic a României într-o societate post-petrolier, în care durabilitatea i mediul sunt prioritare în raport cu epuizarea resurselor naturale. Mai mult, intenia este de a pune în aplicare o agend strategic de cercetare i inovare care s mreasc investiiile în dezvoltarea produselor de origine biologic în România, astfel încât acestea s înlocuiasc produse echivalente din surse neregenerabile. Prin urmare, este vorba de conectarea diferitelor sectoare productive i a tuturor actorilor din lanul valoric (personal de cercetare, companii, întreprinderi mici i mijlocii (IMM-uri), utilizatori finali, productori, ONG-uri etc.). Un alt aspect de luat în considerare la nivel european i cu impact asupra definirii politicilor de cercetare i dezvoltare în ara noastr, atât la nivel central, cât mai ales la nivel regional, este includerea economiei circulare printre prioritile evideniate a diferitelor strategii de cercetare pentru specializarea inteligent (RIS3), integrate din punct de vedere al condiionalitii ex ante, legat de fondurile structurale i de investiii europene. La acestea se mai adaug i programele europene precum LIFE i COSME, care contribuie la obiectivele UE în raport cu economia circular.
1.2.3. CADRUL FINANCIAR
În contextul procesului de elaborare i adoptarea noului ciclu bugetar 2021-2027, la nivelul Uniunii Europene, apar noi oportuniti pentru finanarea proiectelor care promoveaz tranziia ctre economia circular i bioeconomie . În acest sens, i în domeniul deeurilor activitile legate de prevenire, pregtire pentru reutilizare i reciclare pot fi finanate, în timp ce, aproape sigur, facilitile de tratare precum depozitele de deeuri, incineratoarele nu vor mai fi eligibile pentru finanare sau staii de tratare mecanico-biologice. Fondurile politicii de coeziune vor aloca resurse promovrii economiei circulare la nivel regional, în special în regiunile mai puin dezvoltate, din cauza cantitii de deeuri generate i a necesitii de a exporta/depozita deeuri. Alte resurse vor fi, de asemenea, activate prin Fondul social european (FSE); iar mecanismul de tranziie just conceput recent pentru a însoi procesul de decarbonizare va sprijini, de asemenea, proiectele de economie circular. La fel, Fondul European pentru Investiii Strategice (FEIS) i Banca European de Investiii (BEI) contribuie la finanarea dezvoltrii de proiecte în domeniul economiei circulare, subliniind în acest sens activitatea comun a Comisiei Europene, BEI i bncile naionale, care vor avea oportunitatea s sprijine, prin instrumente financiare, proiecte cu maturitate tehnologic dovedit i foarte aproape de pia în domeniul economiei circulare.
22
2. CONTEXTUL EUROPEAN I NAIONAL AL STRATEGIEI
2.1. ECONOMIA ROMÂNEASC Banca Mondial a clasificat România pentru prima dat ca fiind o ar cu venituri ridicate, pe baza datelor din 2019 (venitul pe cap de locuitor ajungând la 12.630 dolari). Acest eveniment a reprezentat o evoluie important pentru deciziile de rating al investiiilor i pentru negocierile de aderare la Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic. Recent, Bursa de Valori Bucureti a devenit oficial o pia emergent începând cu 21 septembrie 2020, când primele dou companii româneti au fost incluse în seria FTSE Global Equity Index Series (GEIS). Cele mai importante sectoare ale economiei României în 2018 au fost industria (26,1%), comerul cu ridicata i cu amnuntul, transportul, serviciile de cazare i alimentaia (20,2%) i administraia public, aprarea, educaia, sntatea uman i activitile de asisten social (14,5%). 24
Comerul intra-UE reprezint 77% din exporturile României (Germania 23%, Italia 11% i Frana 7%), în timp ce în afara UE, 3% merg în Turcia i 2% în Statele Unite. În anul 2018 cheltuielile totale ale UE în România au fost de 4.865 miliarde EUR (echivalent cu 2,45% din economia româneasc) iar contribuia total a României la bugetul UE – 1,655 miliarde EUR (echivalent cu 0,83% din economia româneasc).
În a doua jumtate a anului 2020, economia s-a contractat cu 4,7%, determinat fiind de un declin de 10,5% în al doilea trimestru. Slbirea cererii externe din Europa, alturi de restriciile legate de pandemie, a determinat industria s se contracte cu 14,1% în prima jumtate a anului. Cifra de afaceri în comer i servicii a sczut, de asemenea, cu 17% în acelai interval de timp, dar indicatorii de înalt frecven indic o revenire relativ rapid.25
Aadar, ponderea economiei româneti în întreaga Uniune European i impulsul politic al guvernului plaseaz România într-o poziie favorabil pentru a deveni un reper în Europa de Sud-Est în implementarea economiei circulare, promovând dezvoltarea durabil prin cercetare, afaceri i dezvoltare industrial legate de utilizarea optim i o mai bun gestionare a materiilor prime, precum i creterea inovrii i competitivitii.
2.2. AMPRENTA ECOLOGIC A ECONOMIEI ROMÂNETI Amprenta ecologic a României este un indicator al durabilitii care cuprinde setul de impacturi generate asupra mediului pentru a produce resursele consumate i pentru a absorbi deeurile generate de fiecare locuitor. Potrivit Global Foot Print Network, amprenta ecologic pe locuitor în România în 2017 (cele mai recente date disponibile) a fost de 3.4 hectare globale (gha). În ceea ce privete amprenta ecologic global, România se afl pe poziia 44 la nivel mondial, i produce mai puine efecte asupra mediului decât ri precum Suedia, Grecia, Portugalia sau Austria. Cu toate acestea, amprenta ecologic pe persoan în România depete biocapacitatea pe persoan cu
24 Banca Mondial. Recent Economic Developments, 2019. 25 Comisia European, 2020.Commission Staff Working Document. Country Report Romania 2020.
24
-0.3 gha. Biocapacitatea este definit ca zona productiv disponibil a unei ri. Când amprenta ecologic, îneleas ca fiind cererea de resurse naturale, depete biocapacitatea, se produce un deficit ecologic, ceea ce înseamn c o ar consum mai multe resurse decât are la dispoziie, provocând în cele din urm o dezvoltare nesustenabil. Acest fapt oblig întreaga societatea s lucreze activ la îmbuntirea tuturor acelor msuri care vizeaz îmbuntirea eficienei în utilizarea materiilor prime i energie26.
Figura 2.1. Amprenta ecologic i biocapacitatea României25
2.3. GENERAREA I GESTIONAREA DEEURILOR ÎN ROMÂNIA Cantitatea de deeuri generat este strâns legat de fluxul de materiale i de eficiena proceselor de transformare a acestora în obiecte, dar i de comportamentul utilizatorilor din punct de vedere al pstrrii stocului de obiecte în utilizare. Din acest punct de vedere, este util analiza generrii de deeuri în contextul larg de flux al materialelor. În ultima decad, evoluia fluxului de materiale este prezentat vizual în urmtoarele dou figuri, prima aferent anului 2010, iar a doua, anului 2018. Gestionarea deeurilor rmâne o provocare cheie pentru România, în contextul unei mult mai bune gestionri a fluxului de materiale în general. În figurile de mai jos se prezint evoluia (comparativ cu cea din UE) pentru cantitile de material extrase, procesate, reciclate, eliminate prin depozitare, acumulate în consum i emise în aer.
26 Global Foot Print Network, 2021. Disponibil la: https://www.footprintnetwork.org/our-work/ecological-footprint/
25
Figura 2.2. Fluxul de materiale în România, în anul 2010 i 2018 (în tone/locuitor*an)27
Analiza stocurilor de materii prime i materiale, determinat de fluxurile prin nodurile principale de analiz este o problem central a economiei circulare i a evalurii progresului. În figura de mai jos se prezint, comparativ, evoluia fluxului prin nodurile principale, pentru media înregistrat în EU27 i România, folosind un arbitru (Spania) ales aleatoriu.
27 Eurostat (2020). Material Flows in the circular Economy. Disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics- explained/index.php?title=Material_flows_in_the_circular_economy
26
Evoluiile reprezentate mai sus, permit, în cazul României, concluzii importante, care pot sta la baza direciilor strategice de aciune:
• Nivelul extraciei de materii prime continu s creasc. Dac se ia în considerare i evoluia PIB-ului, se va trage concluzia c România nu îi fructific, nici pe departe, din punct de vedere al valorii nou create, potenialul natural. Circularitatea economic impune o dezvoltare intensiv a economiei, care s aib ca scop obinerea unei valori adugate maxime pe seama resurselor extrase.
• Nivelul reciclrii, considerând toate buclele de reciclare rmâne extrem de sczut, iar evoluia negativ trage un mare semnal de alarm. Reciclarea, se afl la nivelul de 5 ori mai mic decât cel al mediei europene, indic mari rezerve, incluzând reducerea substanial a materiilor prime extrase i a celor virgine, pe seama recirculrii materiale i a unei acumulri (prelungiri a duratei de via a obiectelor) controlabile i controlate prin politici bine definite. Managementul deeurilor este doar partea final a economiei liniare, prin care se alimenteaz piaa de
28 Eurostat, 2020. Material Flow accounts. Disponibil la: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/ show.do?dataset=env_ac_mfa&lang=en
27
materiale secundare i industriile de reciclare/regenerare din era R i din era D (descompunere-demontare-dezaliere-delaminare) (Stahel, R., Walter, 2020) baza material pentru reintegrarea în producia de obiecte noi. E nevoie ca strategia s conin direcii i msuri adecvate atât pentru separarea managementului deeurilor cât i pentru reciclare/regenerare, construirea unor industrii performante de reciclare/regenerare i construire a unei piee efective de materiale secundare i supravegherea acesteia.
• Nivelul acumulrii (rezultat al meninerii materialelor i valorii în economie, la nivelul utilizrii/consumului este oscilant; creterea acumulrii este o tendin bun, dar trebuie inut seam c economia româneasc fiind una de necesitate, acumularea de bunuri în mare msur prin import de refolosibile) are nevoie de un suport strategic pentru activitile de reparaii/recondiionri/refabricri la nivel local, de inventivitate în modernizarea capitalului tehnologic i meninerea valorii acestuia.
• Nivelul emisiilor în aer este preponderent susinut de procesarea de materii prime i materiale. Scderea, prin refuzare-refolosire, reciclare – regenerare-repropunere i prin descompunere-demontare-dezaliere-delaminare material, în paralel cu eficientizarea continu a proceselor de producie de bunuri este un obiectiv fundamental al tranziiei la noua economie circular.
• Nivelul ridicat al eliminrii prin depozitare fa de media UE impune ca obiectiv strategic implementarea unui set complex de soluii de tratare a deeurilor, pentru reducerea dislocrilor de volum, a periculozitii i a emisiilor poluante asociate. Digestia anaerob, noile soluii de obinere a hidrogenului i de decarbonizare devin soluii certe, a cror aplicare trebuie s se accelereze cu valori fr precedent. În acelai timp, utilizarea materialelor aflate în depozite (spre exemplu a cenuilor de furnal istorice pentru construirea de drumuri, canale de irigaii) i reciclarea la ritmuri înalte a deeurilor din construcii i demolri pot deveni soluii pentru reducerea volumului dizlocuit i poluat, dar i pentru extragerea din vechile depozite de materiale.
Evoluia fluxurilor de materiale trebuie pus în eviden prin corelarea cu nevoile energetice i utilizarea acestora, dar i cu evoluia creterii valorii adugate. Acest lucru e evident, pentru c orice extracie/transformare/utilizare de materiale i de furnizare de servicii se face pe baza unui consum energetic necesar, iar valorificarea proceselor de producie, de obiecte i servicii, depind de eficiena lanurilor specifice de transformare material.
Corelarea fluxului de materiale cu cel energetic i cu cel valoric este esenial pentru decizia politic, i controlul procesului de dezvoltare.
În figura de mai jos este reprezentat aceast corelare, pentru cazul României, comparativ cu media celor 27 de state UE, în ultima decad.
Vizualizarea evoluiei, raportate la numrul de locuitori permite concluzii de valoare pentru orientarea strategic în decada urmtoare.
28
Figura 2.4. Evoluia principalilor indicatori în EU27 i RO29
În ceea ce privete decuplarea între consumul domestic de materii prime i materiale i Produsul Intern Brut, reprezentând productivitatea resurselor, vizibil la nivelul rilor UE, nu este lesne vizibil în cazul României. O astfel de dependen exprim bine caracterul de necesitate al economiei româneti. Evoluiile indic o dezvoltare preponderent a creterii extensive a României (prin exploatarea resurselor) i un nivel de intensitate (crearea de produse cu valoare adugat mare i consum de materiale sczut) redus. Strategia trebuie s aib în vedere acest aspect. Se poate construi o economie circular armonioas, întrucât aciunile strategice care trebuiesc întreprinse vizeaz nu doar închiderea buclelor, dar i eficientizarea proceselor de producie i furnizare de servicii. Proiectarea circular are, în acest sens un rol primordial, iar reformarea dinamic a cercetrii, educaiei i proiectrii, devin baz creterii creativitii i inovrii.
În acelai timp, strategia îi propune obiective pentru reducerea energiei necesare proceselor, în principal prin msuri de eficien energetic (incluzând spaiul locuit) i recuperarea energiei i utilizarea exergiei (de exemplu prin utilizarea ciclului Rankine pentru conversia temperaturilor relative sczute – caracterizând pierderile – în electricitate).
29 Eurostat, 2020. Material Flow accounts. Disponibil la: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/ show.do?dataset=env_ac_mfa&lang=en
29
Dac se ia în considerare proporia energiilor regenerabile în totalul energiei finale consumate, se constat c România ocup un loc frunta în Europa. Aceast poziie este generat îns de aportul vechilor investiii în energetic de dinainte de 1990 (în special în energia hidraulic) i progresului realizat în perioada 2009-2014 datorit implementrii de msuri privind energia eolian i cea solar. În perioad 2015-2020 se observa o scdere în evoluie aa cum sugereaz vizualizarea evoluiei, prezentat mai jos în figura 2.5. Strategia are în vedere reluarea creterii i nu limitarea la obiectivul stabilit la nivel general European. Msurile de eficientizare, descentralizare, digitalizare sunt în centrul strategiei, inclusiv la nivelul consumului casnic.
Figura 2.5. Cota de energie regenerabil în total consum de energie electric30
Deeurile municipale reprezint doar 10% în totalul de deeuri generate – potrivit Waste Statistics Regulation (tab env_wasgen). Cu toate acestea ele sunt luate separat în considerare pe baza caracterului lor complex, legturii directe cu tiparele de comportament ale utilizatorilor individuali, compoziiei lor complexe, distribuiei în cvasitotalitatea surselor de deeuri.
Performana rii continu s fie caracterizat de reciclarea foarte sczut a deeurilor municipale (14%, inclusiv 7% reciclarea materialelor i 7% compostare) i rate de eliminare prin depozitare foarte ridicate. Acest lucru se întâmpl în ciuda obiectivelor de reciclare stabilite la nivelul UE i la nivel naional. Mai mult, ratele de reciclare au stagnat începând cu anul 2013, în timp ce rata de incinerare a crescut uor la 4%. Rata de eliminare prin depozitare raportat de România Comisiei Europene în 2017 a fost de 70%. Cu toate acestea, cifra nu include stocarea temporar înainte de eliminare, care, dac ar fi adugat, ar crete aceast rat în continuare (CE, 2019)31.
30 Eurostat, 2020. Disponibil la: https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy- coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/european-semester- your-country/romania/europe-2020-targets-statistics-and-indicators-romania_en 31 Comisia European, 2019. Review of the application of the environmental policy. Romania report.
30
În anul 2018 deeurile municipale generate au ajuns, conform Eurostat, la valoarea de -492 Kg/Loc, iar în România la valoarea de 272 kg/locuitor. Rata de reciclare a deeurilor municipale a atins 13,89%, totalizând 739.384 de tone, potrivit Raportului anual privind starea mediului pentru 2018 emis de Agenia Naional pentru Protecia Mediului (ANPM). Conform informaiilor disponibile în Planul naional de gestionare a deeurilor (PNGD) în perioada de analiz, gradul de colectare separat a deeurilor municipale a variat între 3,2% i 5,3%.
Figura 2.6. Deeuri municipale generate de statele europene32
Figura 2.7. Evoluia ratei de reciclare a deeurilor municipale33
Proiectele integrate de gestionare a deeurilor desfurate pân acum au oferit o finanare fr precedent (peste 1,4 miliarde Euro) pentru toate activitile de gestionare a deeurilor, inclusiv
32 Eurostat, 2020. Municipal waste generated by capita. Disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics- explained/index.php?title=File:Municipal_waste_generated,_2005_and_2018_(kg_per_capita).png 33 Eurostat, 2020. Recycling rate of municipal waste. Disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/t2020_rt120/default/table?lang=en
31
închiderea depozitelor de deeuri neconforme, în baza proiectelor de implementare a Sistemelor Integrate de Management al Mediului Puine dintre sistemele implementate sunt operaionale la nivelul proiectat, lucru reflectat i în graficele prezentate mai sus. Trecerea de la economia liniar la cea circular trebuie s înceap cu operaionalizarea eficient i completarea inteligent a sistemelor construite. Lipsa de efect a investiiilor realizate (în reciclare, în reducerea eliminrii prin depozitare i eliminarea depozitrii neconforme) are la baz managementul necorespunztor al activitilor de gestiune a deeurilor (care revine Uitailor Teritorial Administrative, asociate în Asociaii de Dezvoltare Intercomunitare). Întârzierile în implementarea sistemelor integrate de gestionare a deeurilor s-au produs pe tot lanul.
2.4. PROVOCAREA INTRODUCERII CIRCULARITII ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI 2.4.1. CONCEPTUL DE ECONOMIE CIRCULAR CA ELEMENT TRANSVERSAL
Strategia economiei circulare este abordat într-un context în care, atât la nivel de stat, cât i la nivel regional i local, exist deja iniiative din care s se construiasc un model de economie circular într-un mod coerent i sistematic.
Iniiativele axate pe sfâritul duratei de via a obiectelor/serviciilor sunt foarte importante i necesare în cadrul acestei strategii. Economia circular îi propune îns abordare sistemic i unitar pentru întregul ciclu economic, incluzând începutul lanului, faza de refuzare a produsului/serviciului– conceptualizare i proiectare, pentru a asigura sustenabilitatea produsului i valoarea sa, prin combaterea deeurilor la sfâritul vieii, a caducitii planificate i prin promovarea servitizrii, refolosirii, reformrii, reciclrii i reprocesrii componenelor. În acest fel, faza de sfârit de ciclu de via al obiectelor va necesita mai puine eforturi de management, pe msur ce economia se „circularizeaz”.
În legtur cu cele de mai sus, este important s evideniem un alt aspect de luat în considerare, de data aceasta din perspectiva politicii economice, i anume nevoia ca tranziia la economia circular s se fac într-un mod care s permit companiilor s fie eficiente i s nu suporte în taxe excesive, pentru a nu împiedica creterea dimensiunii companiilor, întrucât o dimensiune mai mare îmbuntete productivitatea, capacitatea de a contracta, investiiile i internaionalizarea. În acelai timp, prin circularizare nu trebuie afectat calitatea i nici nu trebuie afectate productivitatea i performanele obiectelor/serviciilor.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât profilul comercial românesc este caracterizat de companii mici i mijlocii, cu o prezen semnificativ a micro-companiilor, ceea ce explic importana contribuiei lor relative în ceea ce privete valoarea adugat i locurile de munc. Aceast stare este vizualizat prin intermediul figurii de mai jos, reprezentând ocuparea forei de munc pe sectoare de proprietate.
32
Figura 2.8. Evoluia populaiei ocupata, pe forme de proprietate34
Aceast dimensiune redus a companiilor de producie româneti se traduce prin capacitate de investiii mai mic, în special în proiectarea produselor, cercetare i dezvoltare i dificulti mai mari în realizarea de proiecte pentru îmbuntirea utilizrii resurselor din producie, precum i proiecte de internaionalizare.
2.4.2. ECOINOVAREA I CERCETAREA
România s-a clasat pe locul 28 în Tabloul de Bord al Inovrii Europene din 2018, scorul su sczând cu 14 puncte procentuale din 2010. În ceea ce privete ecoinovarea, România ocup locul 23 cu un scor de 65.
România este cu mult sub media general a UE-28 i se încadreaz în categoria rilor care au înregistrat continuu o performan sub medie în ecoinovare începând cu 2010.
34 Eurostat, 2020. Evoluia populaiei ocupat pe form de proprietate.
33
Figura 2.9. Ecoinovrea în România comparativ cu media UE35
Factorul politic, financiar i de reglementare al României pare a fi una dintre cele mai mari bariere pe care le au companiile atunci când introduc activiti i îmbuntiri de ecoinovare. Cadrul de organizare a activitii de cercetare, lipsa de colaborri multidisciplinare în cercetare, nelegarea cercetrii companiilor de cea a institutelor specializate i a centrelor universitare, dar i „izolarea” cercettorilor individuali sunt cauze decisive ale rmânerii în urm. Lipsa educaiei economice actuale (care s includ principiile, practicile i formarea pentru o economie nou, circular) adaug un deficit important aciunilor posibile. Ca urmare, la nivelul indicatorului Inovare i Competitivitate din cadrul european de monitorizare al tranziiei spre EC, România ocup o poziie medie, dei numrul de brevete generate se afl mult sub cel al rilor dezvoltate din vestul Europei (38 fa de 916 în Germania, 411 în Frana, 304 în Polonia, de exemplu).
Figura 2.10. Evoluia numrului de brevete36
35 Comisia European, 2019. European innovation scoreboard- Country Profile Romania. Disponibil la: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/41888 36 Eurostat, 2020. Patents related to recycling and secondary raw materials
34
Majoritatea IMM-urilor din România au o contientizare sczut a impactului lor asupra mediului. Acestea sunt conduse în activitatea lor mai degrab de necesitatea de a respecta reglementrile în practicile lor de mediu i sunt, în general, determinate de consideraii legate de costuri în alegerile lor. Cu toate acestea, exist semne c aceste companii îi auditeaz din ce în ce mai des practicile de gestionare a deeurilor pe plan intern, încercând s gseasc modaliti de îmbuntire a gestionrii deeurilor, ceea ce le îmbuntete gradul de contientizare a mediului. Mai multe companii mari au început, de asemenea, s investeasc în infrastructur pentru reciclarea i colectarea produselor uzate, încercând s capteze aceast oportunitate de afaceri37.
2.4.3. CONSUMUL
Pentru a facilita schimbarea necesar ctre economia circular, sunt eseniale emergena instrumentelor care faciliteaz consumatorilor accesul la informaiile necesare atunci când iau decizii de cumprare. Transparena este esenial pentru acest lucru, iar sistemele de certificare voluntar, etichetele ecologice, declaraiile de produs de mediu sau Analiza ciclului de via (LCA) sunt exemple bune în acest sens. Eticheta ecologic european (ECOLABEL), de exemplu, este instrumentul voluntar care din 1982 garanteaz performana ridicat a celor care o utilizeaz, reflectând standarde ridicate de mediu în fabricarea sa. Procesul su se concentreaz atât pe reducerea polurii i consumului excesiv de resurse, cât i pe minimizarea consumului de energie pe tot parcursul ciclului de via util al produsului. În acelai mod, a fost promovat Registrul EMAS (în anul 2018, 11 organizaii din România erau înregistrate), un instrument voluntar, conceput de Comisia European, pentru înregistrarea i recunoaterea public a acelor companii care au un sistem de management de mediu care le permite s evalueze, s gestioneze i s-i îmbunteasc impactul asupra mediului, asigurând astfel performane excelente în acest domeniu.
Aadar, produsele cu etichet ecologic i organizaiile cu licen EMAS dintr-o ar pot oferi o msurare aproximativ a acestei tranziii. Aceti doi indicatori arat în ce msur tranziia ctre o economie circular implic sectorul privat i alte pri interesate. Cei doi indicatori arat, de asemenea, angajamentul autoritilor publice fa de politicile care susin economia circular. În septembrie 2018, România avea 24 de produse i 19 licene înregistrate în schema ecologic a UE din 71 707 produse i 2 167 licene în UE, artând o utilizare redus a schemei.38
2.4.4. ACHIZIII PUBLICE ECOLOGICE
Achiziiile publice reprezint o parte important a consumului, datorit volumului de cheltuieli al administraiilor publice de pe pia, motiv pentru care este considerat un instrument cheie pentru tranziia ctre o economie circular. Prin urmare, trebuie promovate aciuni pentru implementarea achiziiilor. În anul 2016, România a adoptat o lege dedicat achiziiilor publice
Disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/2f9c5749-a486-4dbe-8cd9- 974884540f79?lang=en 37 Comisia European. Environmental Implementation Review 2019- Romania. 38 Comisia European. Environmental Implementation Review 2019- Romania.
35
ecologice. Astfel a fost creat un set de criterii pentru achiziionarea de produse ecologice, precum i categorii de servicii. Legea prevede (i) un ghid care include criterii minime pentru protecia mediului, a bunurilor i serviciilor, (ii) specificaiile standard i (iii) un plan de aciune multianual privind achiziiile publice ecologice la nivel naional. Dei multe sectoare, inclusiv administraii publice, au început deja s încorporeze practici de reciclare care reduc cererea de noi materii prime i contribuie la atenuarea deficitului ecologic, suntem înc departe de a putea stabili un model economic circular global. În acest sens, din punct de vedere operaional, se poate lucra la un model de economie circular pentru fiecare sector cu bucle legate, printre altele, de reciclare sporit sau extracie redus a resurselor, care marcheaz tranziia ctre circularitatea global39.
2.4.5. ENERGIE I CLIM
Între economia circular i tranziia energetic exist o sinergie care converge asupra necesitii de a raionaliza cât mai mult posibil utilizarea resurselor limitate i decarbonizarea economiei. Aciunile implicite într-o strategie de economie circular au un impact clar asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser: reducerea deeurilor organice din depozitele de deeuri, generarea de biocombustibili din deeuri nereciclabile, extragerea materiilor prime de baz care necesit o utilizare ridicat a energiei sau amprenta de carbon în fabricarea produselor cu cicluri de via scurte, sunt câteva dintre domeniile pe care trebuie s acionm pentru a ajuta la reducerea emisiilor. Prin urmare, va fi de interes s se evalueze potenialul de reducere a emisiilor aciunilor incluse în strategie i s se caute sinergii între mediul cercetrii i cel al instituiilor publice i private pentru a promova cea mai bun utilizare a msurilor, resurselor i stimulentelor propuse.
Figura 2.11. Emisiile de gaze cu efect de ser pe sectoare (Mt. CO2-echiv.).
Date istorice 1990-2016. Proiecii 2017-2030 38
39 Comisia European. Achiziii publice pentru o economie circular, 2017.
36
România are o strategie naional pentru schimbrile climatice pentru orizontul de timp 2016-2030, completat cu un plan naional de aciune 2016-2020 pentru implementarea strategiei. Ambele documente au fost adoptate de guvern în 2016. Strategia UE privind adaptarea la schimbrile climatice, adoptat în 2013, îi propune s fac Europa mai rezistent la clim, prin promovarea aciunii statelor membre, luarea unei decizii mai bine informate i promovarea adaptrii în sectoarele vulnerabile cheie. Prin adoptarea unei abordri coerente i prin asigurarea unei coordonri îmbuntite, aceasta dorete îmbuntirea pregtirii i capacitii tuturor nivelurilor de guvernan pentru a rspunde la impactul schimbrilor climatice.
În ciuda unei cote mari de energie regenerabil, producerea de energie rmâne cea mai important surs de emisii de GES în România. Capacitatea instalat pentru surse de energie regenerabile (SRE) a crescut semnificativ în ultimul deceniu. În 2017, ponderea SRE în consumul total de energie a fost de 24,5%, peste media UE. În timp ce acest lucru a dus la scderea emisiilor din aprovizionarea cu energie, sectorul a reprezentat în continuare 30% din toate emisiile de GES în 2017. Utilizarea tehnologiilor de biometaniuzare i a celor de obinere a hidrogenului constituie un spaiu de cercetare, dezvoltare i inovare cu potenial i viitor40.
2.4.6. MANAGEMENTUL RESURSELOR DE AP
Dac în trecut efectele asupra ciclului hidrologic erau definite de o cerere mare de resurse de ap, acum trebuie s adugm impacturile rezultate din schimbrile climatice. Acest nou impact asupra ciclului hidrologic produce o modificare a temperaturilor i a regimului de precipitaii care are un impact direct asupra evaporrii i evapotranspiraiei i asupra umiditii solului, toate acestea având un impact asupra modificrilor disponibilitii resurselor de ap care este agravat datorit variaiilor cererii care rezult din aciunea antropic.
Politica de management a apei din România prezint înc deficiene, în special în ceea ce privete accesul la ap i canalizare în zonele rurale, precum i cantitatea i calitatea apei potabile. Conform Raportului de ar elaborat de Comisia European în anul 2020 pentru România, colectarea apelor uzate i conectarea la infrastructura public de salubrizare sunt înc incomplete. Distana pân la inta de colectare a apelor uzate generate de aglomerri cu> 2.000 populaie echivalent este de 26%. În prezent, în întreaga UE, în medie 96% dintre ceteni sunt conectai la aprovizionarea cu ap potabil, dar în anul 2017 procentul era doar de 67,5% în România. Accesibilitatea este cea mai sczut din UE, cheltuielile cu aprovizionarea cu ap i salubrizare reprezentând peste 6% din cheltuielile gospodriilor din cel mai srac grup de populaie.
2.4.7. BIOECONOMIE
Bioindustria este o pia relativ nou în România, dar care se bucur de un potenial ridicat pentru realizarea de investiii pe termen lung. Drept dovad, sectorul bioeconomiei produce în România 50.000 de locuri de munc, managementul deeurilor generând mai mult de 61% din profitul total al întregului sector de bioeconomie. De asemenea, i sectorul agricol al României este unul dintre cele mai mari din Europa, trecând printr-o evoluie rapid, propulsat de liberalizarea achiziiei de
40 Comisia European. Environmental Implementation Review 2019- Romania
37
terenuri agricole. Silvicultura, controlat în mare msur de stat, prezint provocri în ceea ce privete productivitatea i accesibilitatea zonelor forestiere îndeprtate. Ambele sectoare primare, împreun cu industria alimentar, industria lemnului i industria hârtiei i a celulozei pot produce cantiti mari de reziduuri i alte materiale neutilizate sau subutilizate pentru a alimenta o industrie naional bazat pe bio combustibil. Biocombustibilii, biorafinriile i tehnologiile conexe ar putea juca un rol major în stabilirea acestei industrii, prin creterea treptat a utilizrii biomasei ca materie prim i transformarea acesteia în produse cu valoare adugat. Valorificarea bogatelor resurse naionale ale florei spontane în produse benefice pentru sntate poate fi extins cu conservarea biodiversitii, prin adaptarea acestora în cultur.
2.4.8. SECTORUL FORESTIER
Începând cu anul 2017, România a fost inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO în cadrul seriei transnaionale „Pduri de fag primare i seculare din Carpai i alte regiuni ale Europei”, care cuprinde componente din 12 ri europene. Aceast realizare este cu atât mai important, cu cât pdurile româneti au o capacitate de absorbie substanial de CO2, estimat la 25.444.000 tone, care reprezint 6% din totalul captrii de CO2 din pduri la nivelul UE (CE, 2019)41. Exploatrile ilegale s-au ridicat la aproximativ 20 de milioane m3 / an în perioada 2013-2018. Aceste activiti nu doar pun în pericol biodiversitatea i locurile de munc, ci i elimin un mijloc natural de protecie împotriva inundaiilor i de captare a CO2.
În momentul de fa, codul forestier este în conformitate cu prevederile legislaiei UE privind natura, îns sporirea capacitii administrative a RNP Romsilva, în special în ceea ce privete organele sale de control i, de asemenea, transparena în ceea ce privete activitile pdurilor ar aduce o contribuie important în protejarea ecosistemelor.
2.4.9. ECONOMIA ALBASTR
Economia Albastr a României are peste 71.000 de angajai i genereaz în valoare adugat brut aproximativ 975 milioane EUR. Profilul acesteia este dominat de sectorul construciilor navale i de reparaii, care a contribuit cu 35% din locurile de munc din acest sector i cu 33% din valoarea adugat brut. În perioada 2009-201742, ponderea economiei albastre la PIB-ul naional a sczut cu 34%. Ocuparea forei de munc a sczut atât la nivel naional (5%), cât i la nivelul economiei albastre (24%). Ponderea economiei albastre la locurile de munc naionale generale a sczut, de asemenea, cu 20%. Activitile portuare, construcia naval i transportul maritim au fost grav afectate de criza economic din 2008, în special din cauza încetinirii produciei i comerului mondial. În ciuda tendinelor pozitive recente, anumite segmente continu s se confrunte cu dificulti importante. Extracia de petrol i gaze a fost, de asemenea, afectat de preurile sczute la combustibil i de rezervele în scdere. Acest lucru a condus la o scdere a acestei activiti care
41 Comisia European, 2019. Environmental Implementation Review 2019 — Romania. 42 Comisia European. The EU Blue Economy Report, 2019.
38
poate fi observat într-o scdere a performanei economice, a ocuprii forei de munc i a investiiilor39.
Sumarizând, bazinul Mrii Negre se confrunt cu numeroase provocri de natur marin i antropic. De aceea este nevoie de o cooperare consolidat între toate statele de coast pentru a asigura creterea i dezvoltarea durabil a economiei albastre, luând în considerare angajamentele existente pentru protecia mediului. România rmâne momentan alturi de statele membre cu o economie albastr relativ modest (între 0,5% i 1,0% din economia naional).
2.4.10. TURISMUL
România, având în vedere poziia sa geografic, are o mare varietate de resurse naturale, care ofer oportuniti diverselor forme de turism. Pentru dezvoltarea acestui sector, România are avantajul diferitelor forme de relief – litoralul Mrii Negre, Dunrea i Delta Dunrii, bogia resurselor de ap mineral (1/3 din resursele europene de ap mineral), precum i un climat favorabil practicrii activitilor turistice pe tot parcursul anului.
Provocrile la care economia circular va trebui s rspund în urmtorul orizont de timp se refer în special la faptul c activitile de turism genereaz diverse impacturi asupra capitalului natural; variind de la emisiile de CO2 i consumul accelerat de resurse pân la distrugerea habitatelor. Industria turismului va fi în continuare un important consumator i utilizator de resurse, energie, cldiri (materiale de construcii), combustibili fosili, alimente, etc. În acest context, operatorii din sectoarele turistice majore se vor confrunta cu o presiune crescând din partea cererii pentru a raporta, contabiliza i reduce impactul lor asupra ecosistemului natural i social.
Nu trebuie neglijat nici faptul c sectorul turismului îi dezvolt activitatea într-un mediu economic globalizat, de mare incertitudine i profund schimbtor, în care se întâlnesc mereu noi tendine i provocri. Din acest motiv, este nevoie de directive clare de aciune în domeniul turistic, reglementate la nivel naional. Principalul document de politic turistic este Master Planul Naional de Dezvoltare a Turismului pentru România 2007-2026, care se concentreaz pe resursele turistice ale regiunilor. Totui, mijloacele financiare i promoionale disponibile nu vor fi suficiente pentru a construi o infrastructur turistic calitativ în majoritatea regiunilor care acoper întreaga suprafa, deci ar trebui insistat mai mult asupra zonelor, proiectelor i tururilor care pot acoperi zone întinse i pot diversifica oferta turistic.
39
3. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI
3.1. CADRUL I PROCESUL DE PREGTIRE A STRATEGIEI ROCES 2030 Pentru o mai bun trasabilitate i sincronizare, Strategia ROCES 2030 a inut cont, pe lâng concluziile desprinse din analiza aprofundat a economiei româneti, de mai multe planuri i strategii internaionale, naionale i regionale, în vederea definirii celor mai bune practici adecvate i a sinergiilor posibile. Procesul de pregtire a ROCES 2030 a fost marcat, în ultimul an i jumtate, de o serie de repere, activiti i documente care au inte