+ All Categories
Home > Documents >  COMPETENŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREsTI ÎN MATERIE PENALĂ ''

 COMPETENŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREsTI ÎN MATERIE PENALĂ ''

Date post: 06-Apr-2018
Category:
Upload: sven2029
View: 267 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 80

Transcript
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    1/80

    UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

    FACULTATEA DE DREPT '' SIMION BRNUIU ''

    SPECIALIZAREA : DREPT

    LUCRARE DE LICEN

    TEMA :''COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE

    PENAL ''

    S I B I U

    - 2007-

    CAPITOLUL I

    NORMA JURIDIC N MATERIE PENAL

    Consideratii istorice:

    Aspecte istorice privind judecata penala

    Normele care reglementeaza judecata penala au cunoscut numeroase

    modificari determinate de evolutia societatii romnesti.

    n perioada de nceput a feudalismului si dupa constituirea celor trei tari

    romnesti ( Moldova, Voievodatul Transilvaniei si ara Romneasca )

    normele care reglementau aspectele privind judecata penala erau cuprinse

    ntr-un ansamblu normativ cunoscut sub denumirea de " Legeaarii " sau "

    Obiceiul arii ".

    " Legea arii " nu avea o forma scrisa, formarea sa a avut loc pe baza

    obiceiurilor mpamntenite n cursul formarii poporului romn si mai trziu

    dupa aparitia statelor romnesti. Se remarca, n privinta procedurii de

    judecata, un caracter unitar n toate cele trei tari romnesti[1].

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn1http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn1
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    2/80

    Organizarea statala romneasca nu a cunoscut n aceasta perioada

    principiul separatiei puterilor, ea se caracteriza prin contopirea functiilor

    administrative cu cele judecatoresti. Ca sef al statului, Domnul avea

    competente judecatoresti generale, materiale si teritoriale. Domnul judeca

    toate pricinile care i se nfatisau mpreuna cu sfatul sau. Pentru pricini maicomplicate, Domnul delega pe unii membrii ai sfatului sa faca cercetari pe

    baza carora se pronuntau apoi hotarrile n cauza.

    n calitate de judecator , fie ca judeca mpreuna cu sfatul sau singur,

    Domnul dadea ntotdeauna hotarrile judecatoresti numai pe baza probelor

    administrate, orale sau scrise.

    Prin delegare de la Domn toti marii dregatori aveau drept de judecatapotrivit competentelor lor n materie administrativa. Marii Vornici si Marele

    Ban aveau competenta n partile de tara aflate sub crmuirea lor.

    Vornicii , prcalabii si banii care conduceau judetele si tinuturile judecau

    n circumscriptiile lor administrative. n trguri si orase, pricinile se judecau de

    catre soltuzi Guzi ) si 12 prgari peste care se puteau suprapune dregatorii

    de stat.

    La sate s-au pastrat instantele formate din oameni buni si batrni. Nuexista apel sau alte grade de jurisdictie, dar partile nemultumite de o hotarre

    data puteau sa redeschida procesul la aceeasi instanta sau la organele de

    stat superioare. Nu exista autoritate de lucru judecat, dar se ncerca o

    ngreunare n redeschiderea proceselor prin introducerea unor amenzi

    ( zaveasca, gloaba, prada ) aplicate partii care ataca hotarrea.

    Procedura de judecata se derula dupa conceptia ca judecata trebuie sa

    se realizeze dupa dreptate si dupa obiceiul tarii. Probele puteau fi scrise si

    orale; cele scrise erau cele oficiale ( hrisoavele, direstele si cartile domnesti)

    si particulare ( zapisele ).

    Probele orale constau din marturia simpla, juratorii si juramntul cu

    brazda.

    n epoca feudalismului dezvoltat " legea tarii " a fost principalul izvor de

    drept, dar n paralel s-a aplicat si dreptul scris, n forma pravilelor laice oribisericesti sau a codificarii unor obiceiuri juridice.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    3/80

    Prima codificare legislativa cu caracter laic din istoria dreptului nostru a

    fost " Cartea Romneasca de nvatatura ", ntocmita din ordinul lui Vasile

    Lupu ( n Moldova ) n anul 1646.

    n ara Romneasca n 1652 din porunca domnului Matei Basarab a fost

    tiparita " Pravila cea Mare " sau " ndreptarea Legii ". " ndreptarea Legii" era

    inspirata din " Cartea Romneasca de nvatatura " precum si alte acte sau

    nomocanoane bizantine.

    Dispozitiile celor doua pravile sunt n linii generale asemanatoare. n

    partea a II-a sunt cuprinse reglementari de drept civil, penal si procesual[2].

    n privinta instantelor judecatoresti, acestea erau laice si bisericesti.

    Activitatea judiciara era marcata de confuzia atributiilor judecatoresti siadministrative si de inexistenta specializarii instantelor, toate procesele ,

    indiferent daca erau civile sau penale, erau solutionate de aceeasi dregatori.

    Mijloacele de proba prevazute de pravile erau: nscrisurile, martorii,

    juramntul si expertizele. Judecatorul avea dreptul sa aprecieze marturiile n

    functie de conditia speciala a persoanelor.

    Desi nu era constituit nca sistemul apelului , partea care se declara

    nemultumita putea sa se adreseze unui judecator superior.

    n Transilvania, n anul 1517, a aparut o importanta lucrare de drept

    intitulata " Tripartitul lui Verboczi ", aceasta a fost aplicata n practica

    instantelor din Transilvania pna n anul 1848 . Institutiile dreptului penal si

    procesual prezentau o serie de asemanari cu cele din ara Romneasca si

    Moldova.

    n perioada regimului fanariot o contributie importanta privind reforma njustitie a avut-o Constantin Mavrocordat , care a domnit succesiv din 1730

    pna n 1769 (de sase ori n ara Romneasca si de patru ori n Moldova ).

    Acesta, prin reformele nfaptuite a delimitat atributiile judecatoresti ale

    dregatoriei fata de cele administrative, a restrns dreptul de judecata al

    stapnilor de mosii asupra locuitorilor din satele respective, a precizat

    atributiile judecatoresti ale divanului domnesc si a celorlalti dregatori cu

    atributii de judecata, inclusiv a ispravnicilor.

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn2http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn2
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    4/80

    Au fost numiti judecatori dintre marii boieri fara slujbe si a fost introdusa

    procedura scrisa a cartilor de judecata.

    Reformele lui Constantin Mavrocordat cuprinse n asezamntul publicat

    n Mercurede France ( 1742 ) contin si un capitol cu privire la reorganizarea

    justitiei.

    Divanul domnesc era cea mai nalta instanta de judecata a tarii. Acesta

    era condus de catre domnitor, fie personal, fie prin delegati.

    Cnd era prezidat de catre reprezentantii domnesti se numea Sfat sau

    Consiliu Domnesc. Divanul putea judeca , att ca instanta de fond , ct si ca

    instanta de apel.

    n tinuturi, judecatorii principali erau ispravnicii care aveau atributiiprecise. Marii boieri ( marele logofat , marii vornici , marele hatman ,

    marele vistier ,

    marele spatar), aveau si competenta de judecata , n raport de atributiile

    administrativ pe care le ndeplineau.

    Organizarea judecatoreasca si procedura de judecata concepute de

    Constantin Mavrocordat aveau la baza controlul domnesc n materie,procedura scrisa si consemnarea n scris a hotarrilor judecatoresti, care

    urmau sa fie comunicate celor judecati .

    Judecatorii aveau obligatia de a solutiona pricinile care la erau aduse la

    cunostinta, iar daca inculpatul nu se prezenta n instanta, era adus cu forta.

    Hotarrile judecatoresti date de divan erau aduse la ndeplinire prin

    dispozitie domneasca.

    Reforma nceputa de Constantin Mavrocordat a fost dusa la capat de

    Alexandru Ipsilante. Acesta a emis un hrisov n anul 1775 intitulat " Pentru

    rnduiala departamenturilor de judecati " care se regaseste n Codul din 1780

    sub numele de " Pravilniceasca Condica " .

    Reglementarile cu privire la organizarea instantelor judecatoresti sunt

    cuprinse n primele cinci titluri din " Pravilniceasca Condica ". n aceasta

    lucrare instantele erau organizate ntr-un sistem ierarhic avnd loc odelimitare precisa a competentelor diferitelor grade de jurisdictie, precum si o

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    5/80

    delimitare clara a competentelor judecatoresti ale diferitelor organe de cele

    administrative.

    Divanul domnesc era instanta suprema de judecata compus din boierii veliti,

    aflat sub

    conducerea domnului, avnd competenta generala n materie civila si penala.

    Acesta putea judeca att ca prima instanta ct si ca instanta de apel.

    Erau stabilite zilele de lucru ca instanta de fond si zilele de lucru ca instanta

    de apel.

    Departamenturile functionau ca instante civile si penale, ca instante de

    fond si de apel.

    Existau patru departamenturi, unul functiona ca instanta penala, iar

    celelalte ca instante civile. Departamentul ce judeca pricini penale era

    compus din boieri mazili.

    La toate departamenturile au fost introduse condice, unde se tinea

    evidenta hotarrilor judecatoresti, care erau date numai n scris.

    n cadrul personalului din departamente erau ncadrati logofeti, care

    aveau cunostinte juridice.

    Instantele speciale, constituite pe lnga spatarie si agie care judecau

    cauze de furt, bataie, injurii, produse pe raza de competenta a spatariilor si

    agiilor (acestea judecau si unele fapte savrsite de ostasi) .

    Pricinile penale de mai mica importanta erau judecate n fiecare judet,

    unde exista cte un judecator ajutat de un logofat.

    Infractiunile mai grave erau judecate de instante superioare.Ispravnicii judetelor aveau competenta de judecata, fie singuri, fie

    mpreuna cu judecatorul ornduit pentru judecati.

    Institutiile juridice din Moldova au suferit transformari n perioada

    ocupatiei tariste ( 1769 - 1774 ) astfel ca trupele tariste au nfiintat un

    Departament de Justitie compus din marele logofat , marii vornici si boieri

    care aveau cunostinte juridice si practice n materie.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    6/80

    Departamentul justitiei functiona independent de Divanul domnesc si

    avea competenta civila sau penala. Departamentul avea si atributii de

    supraveghere a comportamentului tuturor judecatorilor .

    n ceea ce priveste procedura de judecata a acestui Departament,

    existau unele dispozitii cu privire la semnarea de catre parti a proceselor

    verbale ncheiate cu ocazia judecatilor, motivarea hotarrilor si indicarea

    articolelor din pravile pe care se ntemeiaza hotarrea, opiniile separate ale

    unor judecatori trebuiau sa fie consemnate n scris si motivate.

    Hotarrile judecatoresti se aduceau la cunostinta partilor care le puteau

    contesta la Divan.

    n jurul anului 1789 a fost nfiintat un Departament criminalicesc carejudeca numai procesele penale.

    Fata de Codul lui Scarlat Calimach ( 1817 Moldova ) care cuprindea

    numai norme de drept civil , Legiunea Caragea ( 1818 Muntenia ) cuprindea

    pe lnga normele civile si dispozitii de organizare judecatoreasca , procedura

    de judecata si probe.

    Cu privire la procedura de judecata si mijloacele de probatiune s-au

    adus unele elemente noi: au fost reorganizate instantele, procedura scrisa, a

    condicelor de evidenta a hotarrilor , declaratiile martorilor oculari si

    cercetarile instantei, astfel ca au fost nlaturate vechile practici

    privind probele care aveau un caracter mistic.

    Institutiile procedurale nvechite, cum ar fi: zaveasca, ferasa, juratorii

    trece pe plan secundar sau sunt nlaturate din practica instantelor de

    judecata. n ara Romneasca este introdusa si Condica siretilor privind evidente

    din cazierul judiciar. Martorii mincinosi care erau trecuti n Condica siretilor nu

    mai puteau aparea drept martori n viitor.

    n Moldova, n anii 1820 si 1826, a fost adoptata Condica

    Criminaliceasca cu procedura penala aferenta. Necesitatea acestei legi se

    impunea deoarece nu existau dispozitii de drept penal si de procedura

    penala.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    7/80

    Spre deosebire de ara Romneasca unde era aplicata Legiunea

    Caragea, care cuprindea si astfel de dispozitii, n Moldova Codul Calimach

    nu continea asemenea dispozitii.

    Condica criminaliceasca era formata din doua parti: prima parte

    compusa din 166 articole continea dispozitii de procedura penala, iar partea a

    doua cu 97de articole de dispozitii penale.

    Erau cuprinse cteva principii de procedura care trebuiau sa asigure un

    minim de legalitate cu privire la sanctionarea infractorilor.

    Orice denunt trebuia sa fie confirmat prin mprejurarile faptei; banuitul

    putea avea un garant; interogatoriile trebuiau facute n mod lamurit pentru ca

    dupa ele sa se poata face judecata; conservarea corpurilor delicte siprezentarea lor la judecata; depunerea juramntului de catre martori,etc.

    Faptuitorul urma sa fie judecat unde era prins.

    Dupa adoptarea Regulamentelor Organice ( la 1 iulie 1831 n ara

    Romneasca si la 1 ianuarie 1822 n Moldova ) organizarea judecatoreasca a

    suferit unele modificari.

    Au fost delimitate mult mai clar functiile de stat, astfel ca activitateajudiciara a fost separata de cea administrativa, instantele judecatoresti au fost

    constituite n mod ierarhic si specializate pe domenii de competente.

    Prin aceste regulamente s-a stabilit inamovibilitatea magistratilor,

    numirea judecatorilor se facea pe o perioada de trei ani cu posibilitatea

    prelungirii acestei perioade cu nca trei ani daca dovedeau capacitate si

    competenta n functie.

    n materia procedurii penale au fost introduse noi aspecte cu privire laactiune care nu mai trebuia sustinuta prin juramnt fiind supravegheata de

    procuror. Era garantata inviolabilitatea persoanei prin introducerea

    mandatului de arestare si a obligatiei de a proceda la cercetarea celui arestat

    n termen de 24 de ore de la aducere.

    Regulamentele organice au introdus , pentru prima oara n legislatia

    romneasca, principiul autoritatii lucrului judecat (acest principiu se aplica

    hotarrilor pronuntate de catre Divanul domnesc si confirmate de catre

    Domn.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    8/80

    Principiul egalitatii n fata legilor nu a putut fi aplicat dect partial n

    conditiile de atunci.

    Sistemul judiciar introdus prin Regulamentele Organice era urmatorul:

    Ispravnicii judetelor si zapcii tinuturilor aveau pe lnga atributiiadministrative si atributii judiciare , solutionarea pricinii politienesti, fiscale sau

    abateri ale slujbasilor.

    Tribunalele politiei ndreptatoare - aceste instante erau compuse dintr-

    un presedinte si din judecatori avnd competenta de a judeca pricinile mai

    mici (njuraturi, batai si alte fapte care tulburau linistea publica). Ele

    functionau la Bucuresti si lasi.

    Tribunalele de ntie instanta de la tinuturi (n ara Romneasca senumeau judecatorii de judet ) erau compuse dintr-un presedinte si doi

    judecatori, cu competenta generala.

    Divanurile judecatoresti: cu o sectie civila si una criminala care

    functionau n ara Romneasca la Bucuresti si la Craiova, ca instante de

    apel, judecnd apelurile facute contra hotarrilor date de tribunalele judetene.

    n Moldova ca instanta de apel era un singur Divan judecatoresc la lasi

    ( Divan de apelatie ).

    naltul Divan ca instanta suprema ( la Bucuresti si lasi ) era compus

    dintr-un presedinte si sase membrii numiti de Domn, si judeca procesele

    venite n apel de la divanurile judecatoresti. Judecatorii erau alesi pe trei ani,

    din rndul boierilor, timp n care erau inamovibili.

    n Moldova a functionat si Divanul Domnesc prezidat de catre Domn, ce

    solutiona cazurile de gresita aplicare a legii.Din 1833 Divanul Domnesc a fost contopit cu naltul Divan aflat sub

    presedintia Domnului.

    n ara Romneasca, n anul 1832 a fost publicat " Asezamntul

    ostasesc pentru straja pamnteasca a Valahiei ", primul cod penal militar care

    a fost alcatuit dupa introducerea Regulamentelor Organice.

    Conform asezamntului ostasesc, abaterile militarilor erau clasificate ndoua categorii: abateri disciplinare si infractiuni grave.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    9/80

    Infractiunile grave erau judecate de instante specializate ( judecata cea

    mare ) si erau pedepsite cu destituirea, bataia sau munca silnica.

    Acest cod a fost completat n 1852 sub titlul " Condica penala

    ostaseasca cu procedura ei si osebit supliment pentru starea de

    mpresurare" ( lucrare inspirata din Codul militar francez ) .

    Lucrarea contine doua carti si un supliment.

    Cartea nti era alcatuita din trei parti ce cuprindeau dispozitii generale

    privind clasificarea abaterilor disciplinare, a infractiunilor si pedepselor,

    cauzele care apara de raspundere penala, modul de executare a pedepselor,

    etc.

    n cartea a doua erau cuprinse patru parti care contineau dispozitii deprocedura pentru instantele militare.

    Instantele de judecata pentru militari erau comisiile ostasesti la unitati si

    o comisie criminala la comandamentul armate 313f524d i.

    Pentru revizuirea hotarrilor date de instantele militare era constituita o

    comisie de revizie pe ntreaga armata.

    Comisia penala ostaseasca din anul 1852 a fost extinsa si n Moldovan anul 1860 si a ramas n vigoare pna n anul 1873 cnd a fost publicat un

    nou cod penal militar, ce cuprindea si dispozitii de procedura penala.

    n ara Romneasca a mai fost publicata n anul 1852 " Condica

    Criminaliceasca cu procedura ei ", compusa din doua parti distincte:

    - n prima parte, compusa din trei carti, erau stabilite faptele

    care constituiau crime si pedepsele aplicate faptuitorului;- n partea a doua, mpartita n doua carti, erau stabilite

    procedurile privind descoperirea, instrumentarea si judecarea

    faptuitorilor.

    Condica criminaliceasca cu procedura ei cu mici modificari a fost

    aplicata n ara Romneasca pna n anul 1865 la intrarea n vigoare a

    Codului penal si Codului de procedura penala.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    10/80

    Vasta opera legislativa a lui Alexandru loan Cuza a cuprins si adoptarea

    unui cod de procedura penala intrat n vigoare la 1 mai 1865, inspirat din

    Codul de instructie criminala francez ( adoptat la 1808 ), compus din:

    - Cartea l-a - " Despre politia judiciara ";

    - Cartea a ll-a - " Despre judecata ".

    Cartea l -a reglementa atributiile persoanelor investite de stat cu

    urmarirea, descoperirea faptelor considerate infractiuni, cu strngerea

    probelor si trimiterea faptuitorilor n judecata tribunalelor.

    Cartea a ll-a se refera la procedura de judecata n fata instantelor

    penale.

    Codul prevedea ca instante de judecata judecatoriile de plasa, tribunalele

    de judet, curtile cu juri si nalta Curte de Casatie si Justitie.

    Judecatoriile de plasa nu au functionat, atributiile lor fiind ncredintate

    subprefectilor care administrau plasele respective.

    Delictele erau de competenta tribunalelor iar crimele de competenta

    curtilor cu juri. Curtile cu juri erau compuse dintr-un complet de judecata si un

    juriu format din cetateni.

    Juriul era chemat sa raspunda prin da sau nu la doua ntrebari: daca

    persoana este sau nu vinovata, iar n cazul n care era gasita vinovata, daca

    merita sau nu circumstante atenuante.

    Judecatorii faceau ncadrarea faptei n textul de lege corespunzator si

    fixau pedeapsa n conformitate cu dispozitiile legii si parerea juriului cu privire

    la circumstantele atenuante. Juratii deliberau prin vot secret dupa procedura de interogare a

    nvinuitului, a martorilor, ascultarea aparatorului si a reprezentantului

    ministerului public.

    Caile de atac prevazute de codul de procedura penala din 1865 erau:

    apelul, prin care erau atacate hotarrile judecatoriilor si ale tribunalelor,

    recursul naintat la Curtea de Casatie si revizuirea unei hotarri ramase

    definitiva. n codul penal de la 1865 sistemul vechi de tip inchizitorial s-amentinut numai pentru prima faza a procesului ; n faza a doua (cea a

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    11/80

    judecatii) s-au introdus principiile moderne: publicitatea dezbaterilor, principiul

    oralitatii, principiul contradictorialitatii n virtutea carora partile luau cunostinta

    de probe si le analizau n contradictoriu, n cadrul dezbaterilor orale si

    publice.

    n anul 1913 a fost adusa o importanta modificare Codului de procedura

    penala prin intrarea n vigoare a Legii privitoare la instructiunea si judecata n

    fata instantelor corectionale a flagrantelor delicte ( Legea micului parchet ). n

    conformitate cu prevederile acestei legi, persoanele prinse n momentul

    comiterii unor infractiuni de drept comun n orasele resedinta de judet puteau

    fi arestate pe loc si aduse n fata procuraturii care le interoga si le trimitea n

    fata judecatorilor de ocoale sau a tribunalelor.

    Judecarea cauzei se facea n regim de urgenta cu pronuntarea unei

    hotarri n

    aceeasi zi fara parcurgerea fazelor premergatoare pe care le prevedea Codul

    de Procedura Penala.

    n anul 1873 a fost adoptat Codul de justitie militara, care a suferit

    numeroase modificari fiind abrogat n 1937.

    Justitia militara era mpartita n urmatoarele instante judiciare:

    a) n timp de pace: comisiile de disciplina care functionau pe

    lnga batalioanele de vnatoare si marina militara cu

    diviziile de Mare si Dunare.

    Comisiile de disciplina aveau competenta strict limitata prin lege si

    judecau nesupunerile la chemare n tara n timp de pace si infractiunile

    privitoare la pregatirea mobilizarii savrsite numai de gradele inferioare latoate categoriile si n mprejurarile expres prevazute n textele Codului de

    justitie militara.

    b) Comisiile permanente de razboi care functionau pe

    lnga comandamentele corpurilor de armata iar atunci

    cnd era nevoie legea prevedea posibilitatea functionarii

    si pe lnga comandamentele de divizii.

    Aceste instante erau formate din 5 judecatori luati n ordinea vechimii.

    La formarea completului de judecata se tinea seama de

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    12/80

    gradul acuzatului, astfel ca gradele judecatorilor variau dupa gradul

    acestuia.

    Sentintele acestor consilii erau supuse recursului unui Consiliu superior

    de revizie al armatei format dintr-un general sau colonel presedinte, doi

    colonei sau locotenenti-colonei si doi maiori membri judecatori.

    Codul de justitie militara din anul 1937 a fost structurat n 4 carti:

    - Cartea I - Organizarea,

    - Cartea a doua - Competenta,

    - Cartea a treia - Procedura

    - Cartea a IV-a - Infractiuni'si pedepse.Acest cod a fost republicat n 1948 si abrogat prin Legea 30/1968.

    Instantele militare erau: Comisiile de judecata, Tribunalele militare, si

    Curtea militara de casatie si justitie.

    Pe lnga fiecare regiment, precum si pe lnga fiecare batalion, divizion

    sau orice imitate echivalenta constituita n corp aparte, functiona cte un

    Consiliu de judecata.La resedinta fiecarei regiuni militare functiona un Tribunal militar, cu una

    sau mai multe sectii.

    Tribunalele militare se nfiintau prin decret, care se fixau prin decizie

    ministeriala.

    Prin lege, era instituita obligatia ca judecatorii sa fie cel putin egali n

    grad si functie cu inculpatul.

    Curtea militara de casatie si justitie functiona n capitala tarii si se

    compunea din: un presedinte magistrat militar si patru consilieri magistrati

    militari numiti prin decret la propunerea Ministerului Apararii Nationale.

    Presedintele era general magistrat iar cei patru consilieri colonei magistrati.

    Curtea militara de casatie si justitie judeca toate recursurile mpotriva

    sentintelor pronuntate de tribunalele militare.

    n anul 1935 a fost adoptat un nou cod de procedura penala care a intratn vigoare la 1 ianuarie 1937.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    13/80

    Noul cod de procedura penala continea dispozitii din codul de procedura

    penala din 1865 dar a prevazut si unele reglementari moderne. Prima faza a

    procesului si-a pastrat caracterul inchizitorial, iar faza de judecata pe cel

    acuzatorial.

    Actiunea era pusa n miscare de catre Ministerul Public iar acuzarea se

    facea cu respectarea principiilor legalitatii, oralitatii, individualitatii si

    revocabilitatii. n solutionarea cauzelor penale au fost pastrate achitarea si

    condamnarea dar au fost introduse ncetarea si anularea urmaririi penale.

    Contraventiile erau de competenta tribunalelor iar crimele de

    competenta curtilor cu juri. Curtile cu juri judecau si delictele politice, dar si pe

    cele de presa. Curtile cu juri se compuneau dintr-un consiliu de la Curtea deApel, doi judecatori si din jurati.

    Sentinta era pronuntata n faza de judecata de judecator, pe baza

    liberei convingeri motivate si cu dreptul de a administra din oficiu probe.

    Fata de aceste prevederi referitoare la existenta Curtilor cu Juri,

    Constitutia din 1938 prevedea o dispozitie referitoare la desfiintarea acestora

    (art. 73 alin. 3 Constitutia Romniei, 1938).

    Prin asa zisa reforma a justitiei din Romnia din 1948, a fost introdus

    principiul ca n compunerea instantelor alaturi de juristii de meserie sa fie

    prezenti si cetateni oarecare, ca reprezentanti ai poporului fiind numiti asesori

    sau judecatori populari.

    Acestia se deosebeau de jurati prin aceea ca intrau n completul de

    judecata propriu-zis cu aceleasi obligatii n solutionarea cauzei. Legea de

    organizare judecatoreasca si Codul de procedura penala a prevazutparticiparea asesorilor populari si toate nivelurile instantelor judecatoresti si n

    toate formele de judecata ( prima instanta, recurs, alte cai de atac ) .

    Totusi Constitutia din 1948, n art. 88 interzicea participarea asesorilor

    populari la Curtea Suprema de Justitie. Existau dispozitii referitoare la

    garantarea dreptului de aparare n fata tuturor instantelor (art. 92 Constitutia

    din 1948), dezbaterile erau publice cu unele exceptii prevazute de lege.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    14/80

    O modificare importanta a fost facuta prin eliminarea apelului din

    sistemul gradelor de jurisdictie, sistem care a functionat pna la adoptarea

    Legii 92/1992.

    Legea de organizare judecatoreasca care a intrat n vigoare la 1

    ianuarie 1969 si noul Cod de procedura penala din 1968 au limitat

    participarea asesorilor la anumite cauze.

    Asesorii nu intrau n componenta completului de judecata dect la

    judecatorii, tribunale judetene si instantele militare, dar exclusiv la judecata n

    prima instanta si ntr-un numar redus de cazuri.

    Fata de Constitutia din anul 1965 care continea, n art. 108, dispozitii cu

    privire la participarea asesorilor populari, Constitutia din anul 1991 nu maicuprindea o asemenea dispozitie.

    Legea 45/1991 privind modificarea unor dispozitii referitoare la

    activitatea de judecata a statuat expres n articolul 1 ca la judecatorii si

    tribunalele judetene completele sa fie formate exclusiv din judecatori.

    Prin dispozitiile Legii 45/1991 asesorii populari erau scosi din

    compunerea oricarei instante.

    Dispozitiile referitoare la judecata din codul de procedura penala

    publicat n 1968 au suferit numeroase modificari n anii 1970, 1971, 1973,

    1974, 1987, 1993 si 1996 cnd, prin Legea nr. 141/1996 s-a dispus

    prin Legea nr, 281 din 1 iulie 2003 modificata succesiv, Codul de procedura

    penala a introdus importante dispozitii referitoare la arestare si interceptarea

    convorbirilor telefonice.

    Este demn de relevant ca, la data de 6 iunie 2006 Camera Deputatilor, n calitate de camera; decizionala a adoptat Legea pentru modificarea si

    completarea Codului penal, a Codului de procedura penala, precum si altor

    legi.

    Pe cale de consecinta, dispozitiile modificatoare ale legilor sus

    mentionate urmeaza sa intre n vigoare n raport de termenele stabilite de

    art. VIII din noul Cod penal, respectiv art. III din noul Cod de procedura

    penala.

    CAPITOLUL II

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    15/80

    COMPETENA

    A. Notiunea de competenta n procesul penal .

    Notiunea de competenta.

    Art 126 pct.1 din Constitutie prevede ca n Romnia justitia se

    realizeaza prin nalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante

    judecatoresti stabilite de lege[3].

    Legea care reglementeaza organizarea judecatoreasca - Leg. 304/2004

    , republicata , arata ca instantele judecatoresti sunt: judecatoriile ,

    tribunalele , curtile de apel si nalta Curte de Casatie si Justitie.Ca instante penale mai functioneaza potrivit Legii 304/2004 ,

    republicata , sectiile maritime si fluviale infiintate pe lnga judecatoriile si

    tribunalele Constanta si Galati.

    Competenta instantelor judecatoresti mbraca mai multe forme :

    - competenta functionala

    - competenta materiala- competenta teritoriala

    Acestea sunt forme fundamentale ale competentei , la care se adauga

    si forme secundare :

    - competenta personala

    - competenta speciala

    - competenta exceptionala . Prin competenta n general, ca notiune juridica, se intelege ndrituirea

    (capacitatea, aptitudinea) data de lege unei autoritati publice de a desfasura

    anumite activitati si atributiile ce le are pentru realizarea lor.

    n procesul penal , sub acest aspect, Ministerul Public are capacitatea de

    a efectua urmarirea penala, de a supraveghea cercetarile penale, de a

    finaliza urmarirea penala prin trimiterea n judecata a persoanelor vinovate de

    comiterea unei infractiuni, de a participa la judecarea cauzelor penale.

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn3http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn3
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    16/80

    Instantele judecatoresti au puterea de jurisdictie, de a judeca si

    condamna pe cei pe care i gasesc vinovati de savrsirea unei infractiuni.

    Efectuarea unei urmariri judicioase si eficiente si judecarea cauzelor

    penale temeinic si legal nu se poate face fara o organizare fiind necesara

    impartirea cauzelor penale ntre parchete si ntre instantele judecatoresti, att

    pe plan vertical, n raport de gradul ierarhic, ct si pe plan orizontal, n raport

    de circumscriptia teritoriala n care activeaza.

    Notiunea de competenta are n materie procesual penala sensul de

    ndrituirea (capacitatea, aptitudinea) recunoscuta de lege unui organ judiciar

    de a urmari, respectiv de a judeca si solutiona o anumita cauza penala, cu

    excluderea de la aceasta activitate judiciara a celorlalte organe de urmarirepenala sau judecatoresti.

    Sub aspect obiectiv competenta penala a unei instante judecatoresti

    reprezinta totalitatea cauzelor penale pe care aceasta este ndrituita a le

    judeca si solutiona.

    Sub aspect subiectiv, competenta este ndrituirea - obligatia pe care o

    are o instanta de judecata si solutiona o anumita cauza concreta.

    Aceste delimitari sunt valabile si pentru organele de urmarire si cercetare

    penala cu precizarea ca aici functioneaza principiul "cine poate mai mult

    poate si mai putin" si organul ierarhic superior va putea ndeplini orice act al

    organului ierarhic inferior, iar procurorul va putea indeplini orice act de

    urmarire penala sau chiar sa preia ntreaga cauza , fapt nepermis la

    instantele de judecata.

    Majoritatea dispozitiilor privind competenta se refera la competentafunctionala care mparte atributiile si cauzele ntre organele judiciare si ntre

    organele judiciare din acelasi sistem.

    Astfel, organele de cercetare si procurorul efectueaza urmarirea penala

    iar organele judecatoresti judeca.

    Pe de alta parte, fiecare parchet sau instanta judecatoreasca, de o

    anumita categorie - civila, militara - si de un anumit grad ierarhic, avndu-si

    stabilita, prin lege, sfera de cauze penale pe care le poate urmari sau judeca.

    CAPITOLUL III

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    17/80

    Felurile competentei

    Problema felurilor competentei nu a fost tratata uniform n literatura de

    specialitate. Unii autori sustin ca sunt trei feluri fundamentale de

    competenta:

    - materiala;

    - personala si

    - teritoriala , iar altii ca sunt patru forme :

    - materiala, personala, teritoriala si functionala.

    Vom trata toate cele patru forme de competenta deoarece n ce priveste

    competenta instantelor judecatoresti, competenta functionala are o deosebita

    importanta. Competenta materiala este determinata de repartitia cauzelor penale

    ntre organele Ministerului Public si ntre diversele organe judecatoresti n

    raport de natura sau gravitatea infractiunilor care fac obiectul acelor cauze.

    Legea stabileste competenta instantelor civile si militare si ntre ele pe

    verticala, aceasta competenta atragnd si competenta parchetelor din

    Ministerul Public.

    Prin intermediul acestei competente se face repartitia pe linie verticala a

    cauzelor.

    Competenta personala este data de repartizarea cauzelor penale ntre

    organele Ministerului Public pe de-o parte, ntre diferitele categorii de organe

    de cercetare pe de alta parte si intre instantele judecatoresti, separat, n

    raport de anumite calitati pe care le au faptuitorii n momentul savrsirii

    infractiunilor care fac obiectul acelor cauze. Competenta personala serefera la judecata n prima instanta si constituie o exceptie de la principiul

    egalitatii n fata legii.

    Competenta teritoriala este data de repartitia cauzelor penale ntre

    diversele organe judiciare de acelasi fel, avnd aceeasi competenta materiala

    si personala, n raport de corelatia dintre locul savrsirii faptei (sau alte

    circumstante de loc) si circumscriptia teritoriala n care organul judiciar si

    exercita autoritatea.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    18/80

    Competenta teritoriala se refera att la judecata n prima instanta ct si la

    organul de cercetare care a intstrumentat cauza care poate determina

    competenta teritoriala.

    Competenta functionala este data de functiile specifice conferite

    diferitelor organe judiciare n raport de diversele faze sau etape ale

    procesului penal.

    Pentru a ajuta la atingerea scopului procesului penal, organelor

    judiciare[4] li s-au atribuit functiile specifice, de unde si denumirea de

    "competenta dupa atributii".

    Competenta materiala si cea teritoriala sunt forme generale si necesare

    de competenta , orice legislatie stabilind pentru fiecare organ judecatoresc,sfera de cauze penale pe care este abilitata sa le judece, n raport de natura

    si gravitatea infractiunii, precum si circumscriptia sa teritoriala.

    Aceste doua forme de competenta sunt concurente pentru ca trebuiesc

    stabilite deodata atunci cnd se savrseste o infractiune si se pune problema

    care instanta este competenta sa judece n prima instanta.

    n cazul n care faptuitorul avea n momentul comiterii faptei o calitate

    care atrage modificarea competentei de a judeca n prima instanta,

    competenta dupa calitatea persoanei , ia locul competentei materiale

    devenind concurenta cu competenta teritoriala.

    O alta clasificare a competentei este n :

    - ordinara ;

    - speciala si

    - extraordinara.

    Competenta ordinara

    -desemneaza n general instantele de baza, care, n principiu, au dreptul

    de a judeca toate infractiunile.

    Competenta speciala

    - desemneaza celelalte instante care sunt ndrituite, prin exceptie,anumite infractiuni prevazute n mod expres de lege.

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn4http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn4
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    19/80

    Dupa unii autori , competenta speciala este cea care apartine instantelor

    speciale, nfiintate pentru judecarea unor infractiuni dintr-o anumita ramura de

    activitate, care este astfel n mod special proteguita (de exemplu: instantele

    militare, instantele pentru cai maritime si fluviale).

    Competenta este extraordinara atunci cnd judecarea unor cauze este

    ncredintata, datorita unor mprejurari speciale si pe o perioada limitata, altor

    instante judecatoresti dect cele care judeca n mod obisnuit. Aratam ca n

    Romnia infiintarea unor astfel de instante este interzisa prin Constitutie.

    Normele de competenta materiala si personala sunt absolut imperative

    (art. 197 al. 2) ncalcarea lor atragnd sanctiunea nulitatii absolute.

    Au acelasi caracter si normele care reglementeaza competentafunctionala. ncalcarea poate fi invocata oricnd (art. 39 al. 1).

    Normele care reglementeaza competenta teritoriala sunt relativ

    imperative. Invocarea incalcarii competentei teritoriale trebuie facuta cel

    mai trziu pna la citirea actului de sesizare a instantei (art. 39 al. 2).

    1. Competenta materiala a instantelor de judecata

    Reprezinta criteriul cu ajutorul caruia se determina competenta acestora

    n functie de obiectul cauzelor penale ce urmeaza a fi solutionate .

    Se realizeaza astfel o determinare pe linie verticala a competentei prin

    repartizarea cauzelor penale ntre instante de grade diferite.

    Aceasta repartizare se realizeaza fie printr-o delimitare abstracta (cum

    este de exemplu cea determinata de art.25 C.proc.pen.: - judecatoria judeca n prima instanta toate infractiunile , cu exceptia celor date prin lege n

    competenta altor instante) , fie printr-o determinare concreta , cnd se

    enumera concret toate infractiunile judecate n prima instanta de tribunale ,

    curti de apel sau nalta Curte de Casatie si Justitie).

    ncalcarea dispozitiilor legale privind competenta materiala se

    sanctioneaza cu nulitatea absoluta (art. 197,al.2 C.proc.pen.)[5]

    2. Competenta teritoriala a instantelor de judecata

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn5http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn5
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    20/80

    Reprezinta criteriul cu ajutorul caruia se distribuie cauzele penale ntre

    instantele de acelasi grad.

    Competenta teritoriala a instantelor judecatoresti mparte cauzele ntre

    acestea pe linie orizontala[6].

    Criteriul care sta la baza acestei repartizari este cel teritorial.

    n raport de organizarea administrativ teritoriala , pe cuprinsul tarii exista

    mai multe circumscriptii judiciare n limitele carora si desfasoara activitatea

    fiecare instanta judecatoreasca.

    Legea 304/2004 , republicata , pentru organizarea judecatoreasca

    prevede ca judecatoriile functioneaza n fiecare judet si n Mun. Bucuresti , iar

    circumscriptiile lor teritoriale se stabilesc prin hotarare a Guvernului lapropunerea Ministerului Justitiei[7].

    n fiecare judet functioneaza cte un tribunal avd sediul n localitatea de

    resedinta a acelui judet.

    n Bucuresti functioneaza , deasemenea, un tribunal .

    n circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din

    judet sau din Mun. Bucuresti.

    n privinta Curtilor de apel , acestea si exercita competenta n toata

    circumscriptie cuprinznd mai multe tribunale.

    3. Competenta personala a instantei de judecata

    Este o forma subsidiara a competentei si reprezinta criteriul legal prin

    care instanta de judecata solutioneaza cauzele penale n raport de anumite

    calitati pe care le au faptuitorii. Competenta personala reprezinta o exceptie de la competenta comuna

    determinata de calitatea faptuitorului.

    Aceasta exceptie nu determina o inegalitate a cetatenilor n fata legii, ea

    reprezinta doar o masura suplimentara pentru asigurarea legalitatii n

    procesul penal. Exista o competenta personala a instantelor de judecata

    cu privire la calitatea de militar (cu exceptia elevilor din liceele militare), n

    cazul infractiunilor comise de judecatori, procurori si notari care fac obiectul

    judecarii n fata unor instante superioare n grad.

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn6http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn7http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn6http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn7
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    21/80

    Exista competenta personala si fata de calitatile de presedinte al

    Romniei, deputat, senator si membru al guvernului, calitati ce implica

    competenta naltei Curti de Casatie si Justitie.

    De asemenea , nalta Curte de Casatie si Justitie, judeca pe toti cei care

    au comis fapte penale si au calitatea de judecatori la Curtea Constitutionala,

    membrii ai Curtii de Conturi, judecatori, procurori si controlori financiari de la

    aceasta Curte, presedintele Consiliului Legislativ, sefii cultelor religioase si

    ceilalti membri ai clerului cu rang de arhiereu sau echivalentul acestuia.

    Pentru a fi aplicate dispozitiile privitoare la competenta personala este

    necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea ceruta de lege n momentul savrsirii

    infractiunii, ncalcarea normelor privitoare la competenta personala atragenulitatea absoluta, exceptia de necompetenta dupa calitatea persoanei

    putnd fi ridicata n tot cursul judecatii pna la pronuntarea hotarrii[8].

    4. Competenta speciala a instantelor judecatoresti

    Este competenta pe care o au organele special nfiintate n legatura cu

    infractiuni dintr-un anumit domeniu si care de regula necesita o specializare.

    Competenta speciala o putem ntlni n cazul sectiilor maritime si fluviale

    ale instantelor din Constanta si Galati ce privesc infractiuni savrsite n

    legatura cu regimul navigatiei maritime si fluviale.

    Exista competenta speciala si n cazul instantelor militare, n cazul

    savrsirii de infractiuni tipic militare (dezertare, insubordonare, calcarea de

    consemn, lovirea superiorului, etc.) ntlnim o mpletire a competentei

    personale cu cea speciala. Un exemplu tipic de competenta

    speciala exista pentru instantele militare n cazul savrsirii de infractiuni careprivesc capacitatea de aparare a tarii (defetismul, neprezentarea la

    ncorporare, etc.) deoarece n acest caz nu exista competenta personala

    avnd n vedere ca faptuitorul este civil.

    5. Competenta exceptionala a instantelor judecatoresti

    Se ntlneste n situatii exceptionale cum ar fi: starea de razboi, starea

    de asediu sau alta situatie cu total deosebita. n aceste conditii anumite

    instante judecatoresti primesc spre solutionare cauze penale pe care nu le aun competenta lor n mod obisnuit.

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn8http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn8
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    22/80

    Competenta exceptionala are caracter de temporar, ce dureaza pe toata

    durata situatiei exceptionale care a impus-o.

    Constitutia Romniei, n art. 126 pct. 5 interzice nfiintarea de instante

    extraordinare. Un exemplu elocvent n ceea ce priveste competenta

    exceptionala este dat de nfiintarea tribunalelor militare extraordinare prin

    Decretul Lege nr. 7/1990, care au fost constituite pentru judecarea si

    pedepsirea actelor teroriste comise n perioada revolutiei din decembrie

    1989[9].

    Dupa cel de-al doilea razboi mondial n Romnia au fost nfiintate

    tribunale ale poporului (la Bucuresti si Cluj) care au judecat, ntre anii 1945-

    1947, crime de razboi si crime contra pacii si omenirii (membrii completului demulte ori nu aveau calitatea de magistrati).

    CAPITOLUL IV

    Competenta functionala, materiala si personala a instantelor penale

    1. Competenta judecatoriei

    Sub aspectul competentei functionale, judecatoria judeca numai n primainstanta, ea nu poate judeca ca instanta de apel sau recurs. art. 25 C. proc.

    pen. dispune ca judecatoria judeca n prima instanta toate infractiunile, cu

    exceptia celor date prin lege n competenta altor instante. Rezulta o

    competenta materiala generala pentru judecatorii.

    2.Competenta tribunalului militar

    Competenta functionala a tribunalului militar este limitata numai lajudecarea cauzelor penale n prima instanta.

    Ca si judecatoria, tribunalul militar nu poate judeca n apel sau n recurs.

    art. 26 C. proc. pen. determina competenta materiala si personala a acestei

    instante, astfel ca tribunalul militar judeca n prima instanta[10]:

    a) infractiunile savrsite de militari pna la gradul de capitan inclusiv,

    cu exceptia celor date prin lege n competenta altor instante (de exemplu

    infractiunea de omor, infractiunea de tradare comisa de un militar cu gradulmentionat mai sus).

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn9http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn10http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn9http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn10
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    23/80

    n practica s-a decis ca, n cazul n care dupa savrsirea infractiunii

    inculpatul a fost avansat la gradul de maior, aceasta nu atrage schimbarea

    competentei de solutionare a cauzei n prima instanta.

    Legiuitorul a nteles sa instituie un criteriu obiectiv pentru

    determinarea competentei dupa calitatea persoanei, si acesta nu poate fi altul

    dect data savrsirii infractiunii.

    b)urmatoarele infractiuni savrsite de civili:

    - infractiunile contra bunurilor aflate n proprietatea,

    - administrarea sau folosinta Ministerului Apararii Nationale, Ministerului

    de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Romn de Informatii, Serviciul de

    Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul deProtectie si Paza, care prin natura sau destinatia lor au un caracter militar sau

    intereseaza capacitatea de aparare ori siguranta statului.

    - infractiunile prevazute n art. 348-354 din Codul Penal si anume:

    sustragerea de la serviciul militar (art. 348), defetismul (art. 349), jefuirea

    celor cazuti pe cmpul de lupta (art. 350) folosirea emblemei Crucii Rosii n

    timpul operatiilor militare (art. 351), sustragerea de la rechizitii militare (art.

    352), sustragerea de la recrutare (art. 353), neprezentarea la ncorporare sau

    concentrare (art. 354).

    n aceste cazuri calitatea faptuitorului nu influenteaza competenta

    instantei.

    c) - infractiunile savrsite n legatura cu serviciul de catre salariatii

    civili din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul

    Justitiei, Serviciul Romn de Informatii, Serviciul de Informatii Externe,Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, cu

    exceptia celor date de lege n competenta altor instante.

    n aceasta ipoteza competenta materiala se mbina cu cea personala (se

    cere calitatea de salariat civil).

    n legatura cu aceasta ultima ipoteza, n practica judiciara s-a admis ca

    art. 26 pct. c din C. proc. pen. se refera la exercitarea oricarei atributii de

    serviciu a salariatului civil, nu numai la infractiunile de serviciu sau n legatura

    cu serviciul prevazute n titlul IV cap. I C. Pen.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    24/80

    3. Competenta tribunalului

    n privinta competentei functionale, tribunalul poate judeca, att n prima

    instanta, ct si ca instanta de apel sau recurs, de asemenea solutioneaza

    conflictele de

    competenta care se ivesc ntre judecatoriile din raza sa teritoriala. Articolul 27

    C. proc. pen. Determina competenta materiala a tribunalului, astfel ca acesta

    judeca :

    - n prima instanta:

    a) infractiunile prevazute de Codul penal n art. 174 - 177 (Omorul,

    omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea), art. 179

    (Determinarea sau nlesnirea sinuciderii ), art. 189 alin. 3 (Lipsirea delibertate n mod ilegal, daca pentru eliberarea persoanei se cere, n orice

    mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie

    internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa

    ndeplineasca sau sa nu ndeplineasca un anumit act), art. 197 alin. 2 si 3

    (Violul cnd fapta a fost savrsita de doua sau mai multe persoane mpreuna

    ori victima se afla n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau n tratamentul

    faptuitorului sau s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporalesau a sanatatii, de asemenea cazul n care victima nu a mplinit vrsta de 14

    ani sau daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei), art.

    209 alin. 3 (Furtul calificat n cazul cnd acesta a produs consecinte deosebit

    de grave), art. 211 alin. 2 si 3 (Tlharia savrsita n urmatoarele mprejurari:

    de doua sau mai multe persoane mpreuna; de o persoana avnd asupra sa

    o arma sau substanta narcotica; de o persoana mascata, deghizata sau

    travestita; n timpul noptii; ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de transport;ntr-o locuinta sau n dependintele acesteia; n timpul unei calamitati sau cnd

    a avut vreuna dintre urmarile aratate n art. 182). De asemenea este cuprinsa

    si varianta de la art. 3 (cnd tlharia a produs consecinte deosebit de grave),

    art. 212 (Pirateria), art. 215 alin. 2 (Delapidarea care a produs consecinte

    deosebit de grave), art. 215 alin. 5 (nselaciunea care a produs consecinte

    deosebit de grave), art. 218 (Distrugerea calificata), art. 219 alin. 3 si 4

    (Distrugerea din culpa daca fapta a avut ca urmare un dezastru ori cnddezastrul sau consecintele deosebit de grave s-au produs ca urmare a

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    25/80

    parasirii postului, sau a savrsirii oricarei alte fapte de catre personalul de

    conducere a unui mijloc de transport[11] n comun ori de catre personalul

    care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi), art. 238 (Ofensa

    adusa autoritatii), art. 239 alin. 3 (Ultrajul, cnd faptele prevazute n alin. 1 si

    2 sunt savrsite mpotriva unui magistrat, politist sau jandarm ori alt militar),art. 248 (Abuzul n serviciu n forma calificata), ai. 252 (Neglijenta n

    pastrarea secretului de stat), art. 254 (Luarea de mita), art. 255 (Darea de

    mita), art. 257 (Traficul de influenta), art. 266 (Arestarea nelegala si

    cercetarea abuziva), art. 267 (Supunerea la rele tratamente), art,

    2671 (tortura), art. 268 (Represiunea

    nedreapta), art. 269 (Evadarea), 270 (nlesnirea evadarii), art. 273

    alin. 2 (Nendeplinirea ndatoririlor deserviciu sau ndeplinirea lor defectuoasadin culpa cnd s-a cauzat o tulburare n activitatea de transport pe calea

    ferata sau un accident de cale ferata), art. 274 alin. 2 (Nendeplinirea cu

    stiinta a ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa cnd s-a

    cauzat o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident

    de cale ferata ori s-a produs o catastrofa de cale ferata), art. 275 alin. 3

    (Parasirea postului si prezenta la serviciu n stare de ebrietate cnd s-a

    produs o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata sau unaccident de cale ferata ori s-a produs o catastrofa de cale ferata), art. 276

    (distrugerea si semnalizarea falsa), art. 279 alin.

    3 (Nerespectarea regimului armelor si munitiilor n

    variantele agravante de la alin. 3), art. 279 (Nerespectarea

    regimului materialelor nucleare sau a

    altor materii radioactive), art. 280 (Nerespectarea regimului materialelor

    explozive), art. 280 (Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri), art.282 (Falsificarea de monede sau de alte valori), art. 283 (Falsificarea de

    timbre, marci sau bilete de transport), art. 284 (Falsificarea de valori straine),

    art. 285 (Detinerea de instrumente n vederea falsificarii de valori), art. 298

    (Divulgarea secretului economic), art. 3021 (Deturnarea de fonduri), art. 312

    (Traficul de stupefiante) si art. 317 (Propaganda nationalist-sovina) precum

    si infractiunea de contrabanda daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii

    explozive ori radioactive.

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn11http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn11
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    26/80

    n practica s-a hotart ca daca n urma unei infractiuni de tlharie

    persoana vatamata a avut nevoie pentru vindecarea leziunilor de ngrijiri

    medicale timp de 15 zile n mod gresit tribunalul a procedat la judecarea

    cauzei n loc sa-si decline competenta n favoarea judecatoriei.

    Solutia este corecta avnd n vedere ca tribunalul este competent sa

    judece infractiunea de tlharie n ipoteza prevazuta n art. 211 alin. 2 lit. h C.

    pen. daca vatamarea a avut vreuna din urmarile aratate n art. 182 C. pen.,

    ori n cazul prevazut n speta urmarile produse prin savrsirea infractiunii de

    tlharie erau cele din art. 180 alin. 2 C. pen. care nu intra n competenta

    materiala a tribunalului.

    b) Infractiunile savrsite cu intentie care au avut ca urmare moartea uneipersoane. n acest caz legiuitorul vizeaza acele infractiuni care intra n

    categoria infractiunilor praeterintentionate.

    Exemple de astfel de infractiuni: loviturile sau vatamarile cauzatoare de

    moarte (art. 183 C. proc. pen.), ncaierarea (art. 322 alin. 3), provocarea

    ilegala a avortului (art. 185 alin. 3), raportul sexual cu o minora (art. 198 alin.

    4).

    Infractiuni privind siguranta nationala a Romniei prevazute de legispeciale (de exemplu Legea nr. 51/1991). Infractiunea de organizare de

    activitati informative care pericliteaza siguranta statului, abuzul n serviciu de

    natura sa pericliteze siguranta statului, divulgarea de informatii confidentiale

    care pericliteaza siguranta statului.

    Infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei de stat minimul special al

    pedepsei este de doi ani sau mai mare.

    Infractiunea de bancruta frauduloasa daca fapta priveste sistemul bancar.

    c) Alte infractiuni date prin lege n competente sa.

    n practica s-a decis ca fata de prevederile art. 197 alin. 2 si 3 C. proc.

    pen. - potrivit caruia dispozitiile relative la competenta dupa materie sunt

    prevazute sub sanctiunea nulitatii, care nu poate fi nlaturata n nici un mod,

    putnd fi invocata n orice stare a procesului si chiar lundu-se n considerare

    din oficiu - se impune a se constata ca actele de procedura sunt lovite denulitate absoluta1.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    27/80

    - Ca instanta de apel, Tribunalul judeca apelurile mpotriva hotarrilor

    pronuntate de judecatorii n prima instanta, cu exceptia celor privind

    infractiunile mentionate n art. 279 alin. 2, lit. a (n cazul n care plngerea

    prealabila se adreseaza direct instantei de judecata).

    - Ca instanta de recurs, judeca recursurile mpotriva hotarrilor

    penale pronuntate de judecatorii, n cazul infractiunilor mentionate n art.

    279 alin. 2, lit. a), precum si n alte cazuri anume prevazute de lege.

    - Solutioneaza conflictele de competenta ivite ntre judecatoriile din

    raza sa teritoriala.

    4. Competenta tribunalului militar teritorial

    Competenta functionala a tribunalului militar teritorial este la fel cu cea atribunalelor, astfel ca tribunalul militar teritorial judeca n prima instanta, n

    apel, n recurs si solutioneaza conflictele de competenta ivite ntre tribunalele

    militare. Legea delimiteaza, att competenta materiala, ct si pe cea

    personala, astfel ca art. 28 C. proc. pen. prevede ca tribunalul militar

    judeca[12]:

    - n prima instanta:

    Infractiunile savrsite de ofiteri superiori cu exceptia celor date prin lege

    n competenta altor instante.

    Infractiunile mentionate n art. 27 pct. I lit. a, b si c (cu privire la

    competenta tribunalului) savrsite de militari[13] pna la gradul de capitan

    inclusiv, ori savrsite n legatura cu serviciul de catre salariatii civili din

    Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministrul Justitiei, Serviciul

    Romn de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul deTelecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, alte infractiuni date

    prin lege n competenta sa.

    n aceste situatii competenta materiala se ntrepatrunde cu cea

    personala, avnd n vedere calitatea ceruta faptuitorului de catre lege. Daca o

    persoana oarecare este judecata de aceasta instanta n cazul prevazut la lit.

    c vom avea doar o competenta materiala fara implicarea celei personale.

    n practica s-a aratat ca, n cazul n care un ofiter de politie, aflat nconcediu de odihna, ndeplineste n virtutea functiei pe care o are acte de

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn12http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn13http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn12http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn13
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    28/80

    cercetare penala n cadrul carora savrseste o infractiune n legatura cu

    aceasta activitate, cauza este de competenta instantei militare, chiar daca

    dupa savrsirea ei inculpatul nu mai are acea calitate, deoarece fapta are

    legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului.

    Ca instanta de apel, tribunalul militar teritorial judeca apelurile mpotriva

    hotarrilor pronuntate n prima instanta de tribunalele militare, cu exceptia

    infractiunilor mentionate n art. 279 alin. 2 lit. a (n cazul cnd plngerea

    prealabila se adreseaza direct instantei de judecata) si a infractiunilor contra

    ordinii si disciplinei militare mentionate de lege cu pedeapsa nchisorii de cel

    mult 2 ani.

    Ca instanta de recurs judeca recursurile mpotriva hotarrilor pronuntatede tribunalele militare n cazul infractiunilor mentionate n art. 279 alin. 2 lit. a

    si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu

    pedeapsa nchisorii de cel mult 2 ani, precum si alte cazuri prevazute de lege,

    solutioneaza conflictele de competente ivite ntre tribunalele militare din raza

    sa teritoriala.

    5. Competenta Curtii de Apel

    Sub aspectul competentei functionale, Curtea de Apel judeca n prima

    instanta, n apel, n recurs si solutioneaza conflictele de competenta care se

    ivesc ntre tribunale sau ntre judecatorii si tribunale aflate n raza sa

    teritoriala ori ntre judecatoriile din circumscriptiile unor tribunale diferite care

    se gasesc n raza teritoriala ori ntre judecatoriile din circumscriptiile unor

    tribunale diferite care se gasesc n raza teritoriala a Curtii.

    Articolul 281 C. proc. pen. prevede o competenta materiala dar si

    competenta personala n cazul Curtii de Apel, astfel ca aceasta judeca:

    - n prima instanta:

    a) Infractiunile prevazute n codul penal n art. 155 (Tradarea), art. 156

    (Tradarea prin ajutarea inamicului), art. 157 (Tradarea prin transmiterea de

    secrete), art. 158 (actiunile

    dusmanoase contra statului), art. 159 (Spionajul), art. 160 (Atentatulcare pune n pericol securitatea statului), art. 161 (Atentatul contra unei

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    29/80

    colectivitati), art. 163 (Actele de diversiune), art. 165 (Subminarea economiei

    nationale, art. 167 (Complotul), art. 168 (Compromiterea unor interese de

    stat), art. 1681 (Comunicarea de informatii false), art. 169 (Divulgarea

    secretului care pericliteaza securitatea statului), art. 170 (Nedenuntarea

    infractiunilor prevazute n art. 155, 163, 165, 1661 si 167), art. 171 (Unelecauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei), art. 173 (Sanctionarea

    tentativei, tainuirii si favorizarii privitoare la infractiunile prevazute n

    Titlul I, care aduc atingere sigurantei statului), art. 356 (Propaganda pentru

    razboi), art. 357 (Genocidul), art. 358 (Tratamente neomenoase), art. 359

    (Distrugerea unor obiective si nsusirea unor bunuri), art. 360 (Distrugerea,

    jefuirea sau nsusirea unor valori culturale), art. 361 (Sanctionarea tentativei,

    tainuirii si favorizarii privitoare la infractiunile prevazute n Titlul XI -Infractiunicontra pacii si omenirii).

    Aceste infractiuni se caracterizeaza printr-un grad sporit de periculozitate

    sociala, ele aduc atingere unor valori primordiale recunoscute de statul

    nostru. n acest caz prezinta relevanta doar competenta materiala, cea

    personala nu prezinta importanta.

    Infractiuni savrsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, deprocurorii de la parchetele de pe lnga aceste instante, precum si de notarii

    publici. Se poate observa ca exista o competenta personala determinata de

    calitatea faptuitorului (judecator, procuror, notar).

    Infractiunile savrsite de judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai

    camerelor de conturi judetene.

    Alte infractiuni date prin lege n competenta sa.

    - Ca instanta de apel judeca apelurile mpotriva

    hotarrilor penale pronuntate n prima instanta de tribunale.

    - Ca instanta de recurs, judeca recursurile mpotriva hotarrilor penale

    pronuntate de tribunale n apel, precum si n alte cazuri anume prevazute de

    lege.

    - Solutioneaza conflictele de competenta ivite ntre tribunale sau ntre

    judecatorii si tribunale aflate n raza sa teritoriala ori ntre judecatorii dincircumscriptia unor tribunale diferite, aflate n raza teritoriala a Curtii.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    30/80

    6. Competenta Curtii militare de Apel

    Potrivit competentei sale functionale, Curtea Militara de Apel judeca n

    prima instanta n apel si recurs si

    anumite conflicte de competenta (cele ivite ntre tribunalele militare

    teritoriale sau ntre tribunalele militare

    si tribunalele militare teritoriale ori ntre tribunalele militare din raza de

    competenta a unor tribunalele militare teritoriale diferite. Conform art. 282 C.

    proc. pen., Curtea Militara de Apel judeca:

    n prima instanta:

    a) Infractiunile prevazute de Codul Penal n art. 155 - 173 (care aduc

    atingere sigurantei statului) si art. 356 -361 (ce privesc infractiuni contra pacii si omenirii) savrsite de militari

    ori savrsite n legatura cu serviciul de catre salariatii civili din Ministerul

    Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministrul Justitiei, Serviciul Romn

    de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de

    Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza.

    b) Infractiunile savrsite de judecatorii tribunalelor militare si ai

    tribunalelor militare teritoriale precum si de procurorii militari de la parchetelede pe lnga aceste instante.

    c) Alte infractiuni date prin lege n competenta sa.

    Ca instanta de apel, judeca apelurile mpotriva hotarrilor pronuntate n

    prima instanta de tribunalelor militare teritoriale.

    Ca instanta de recurs, judeca recursurile mpotriva hotarrilor penale

    pronuntate de tribunalele militare teritoriale n apel, precum si n alte cazurianume prevazute de lege.

    Solutioneaza conflictele de competenta ivite ntre tribunalele militare

    teritoriale sau ntre tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale ori ntre

    tribunalele militare din raza de competenta a unor tribunalele militare

    teritoriale diferite.

    7. Competenta naltei Curti de Casatie si Justitie

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    31/80

    Sub aspect functional, nalta Curte de Casatie si Justitie , judeca n prima

    instant si n recurs, judeca recursurile n interesul legii, solutioneaza

    conflictele de competenta n cazul n care este instanta superioara comuna,

    solutioneaza cazurile n care cursul justitiei este ntrerupt precum si cererile

    de stramutare.

    nalta Curte de Casatie si Justitie nu poate judeca n apel.

    Conform art. 29 C. proc. pen. nalta Curte de Casatie si Justitie judeca:

    - n prima instanta:

    a) Infractiunile savrsite de senatori si deputati;

    b) Infractiunile savrsite de membrii guvernului; c) Infractiunile savrsite de judecatorii Curtii Constitutionale,

    membrii, judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si de

    presedintele Consiliului Legislativ;

    d) Infractiunile savrsite de maresali, amirali si generali;

    e) Infractiunile savrsite de sefii cultelor religioase organizate n conditiile

    legii si de ceilalti membrii ai naltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu

    sau echivalent al acestuia;

    f) Infractiunile savrsite de judecatorii si magistratii asistenti de la nalta

    Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la Curtile de Apel si Curtea

    Militara de Apel precum si de procurorii militari de la parchetele de pe lnga

    aceste instante;

    g) Alte cauze date prin lege n competenta sa.

    Ca prima instanta nalta Curte de Casatie si Justitieare numai o competenta personala, determinata de calitatile faptuitorilor.

    Din prevederile art. 29 C. proc. pen. se constata lipsa unor dispozitii

    referitoare la competenta naltei Curti de Casatie si Justitie n cazul savrsirii

    de catre Presedintele Romniei a unor infractiuni avnd n vedere ca n art.

    84 alin. 3 din Constitutie se prevede competenta personala a naltei Curti de

    Casatie si Justitie pentru Presedintele Romniei.

    Aceasta omisiune se poate acoperi totusi prin intermediul dispozitiilor

    prevazute n art. 29 lit. g C. proc. pen. n care se prevede ca instanta

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    32/80

    suprema judeca n prima instanta si alte cauze date de lege n competenta

    sa.

    Ca instanta de recurs, nalta Curte de Casatie si Justitie , judeca :

    a) recursurile mpotriva hotarrilor penale pronuntate, n prima instanta,de curtile de apel.

    b) recursurile mpotriva hotarrilor penale pronuntate, ca instante de

    apel, de Curtile de Apel.

    c) recursurile mpotriva hotarrilor penale pronuntate, n prima instanta,

    de Sectia penala a naltei Curti de Casatie si Justitie.

    d) recursurile n interesul legii. e) nalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza:

    1) conflictele de competenta, n cazurile n care nalta Curte de

    Casatie si Justitie este instanta superioara comuna;

    2) cazurile n care cursul justitiei este ntrerupt;

    3) cererile de stramutare.

    8. Competenta sectiilor maritime si fluviale Legea romna prevede dispozitii speciale n Legea nr. 304/2004,

    republicata, pentru sectiile maritime si fluviale la judecatoriile si tribunalele

    judetene din Constanta si Galati. Se recunoaste o competenta speciala

    acestor instante impusa de necesitatea rezolvarii n cele mai bune conditii a

    unor cauze penale ce prezinta anumite aspecte speciale.

    9. Competenta sectiei maritime si fluviale de la judecatorie

    n ceea ce priveste competenta functionala a acestei sectii, aceasta

    poate judeca doar n prima instanta.

    Se are n vedere pe lnga competenta materiala atribuita acestor organe

    si o competenta personala impusa de calitatea faptuitorului (marinar sau

    persoana care face parte din personalul marinei civile.

    n conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicata, sectiile maritime si

    fluviale de la judecatoriile Constanta si Galati judeca n prima instantaurmatoarele cauze:

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    33/80

    a ) Infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa, contra disciplinei

    si ordinii de bord si alte infractiuni n legatura cu activitatea marinei civile

    prevazute n Decretul nr. 443/1973 privind navigatia civila.

    b ) Infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa, contra disciplinei

    si ordinii de bord si alte infractiuni n legatura cu activitatea marinei civile;

    c) Infractiunile mpotriva protectiei muncii savrsite de personalul

    navigatiei civile.

    d) Infractiunile de serviciu sau n legatura cu serviciul prevazute n

    Codul Penal savrsite de personalul marinei civile, cu exceptia infractiunilor

    prevazute n art. 252 C. proc. pen. (neglijenta n pastrarea secretului de stat).

    e) Infractiunile contra avutului public prevazute n Codul Penalreferitoare la bunuri aflate n administrarea sau folosinta unitatilor marinei

    civile, ori ncredintarea acestora pentru expeditie, transport sau pastrare,

    savrsite de personalul marinei civile.

    f) Infractiunile contra avutului public prevazute n Codul Penal

    referitoare la bunuri aflate n administrarea sau folosinta unitatilor marinei

    civile, n cazul n care fapta a pus sau ar fi putut pune n pericol nave, utilaje

    portuare, instalatii de ncarcare-descarcare sau manipulare a marfurilor n

    port sau a creat o stare de pericol pentru siguranta navigatiei ori a avut ca

    urmare o tulburare n activitatea de transport maritima sau fluviala.

    10. Competenta sectiilor maritime si fluviale ale tribunalului judetean

    Legea 304/2004, republicata, prevede o competenta speciala n cazul

    sectiilor maritime si fluviale ale tribunalelor Constanta si Galati. Sectia

    maritima si fluviala a tribunalului judeca n prima instanta: Infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa, constnd n abordaj cu

    consecinte materiale importante, avarierea grava a unei nave de orice fel,

    infractiunea de stnjenire a echipajului n conducerea unei nave, daca prin

    aceasta s-a pus n pericol siguranta navei sau de preluare fara drept a

    controlului navei direct sau indirect, precum si omisiunea denuntarii acestei

    infractiuni.

    Infractiunile de delapidare, furt, tlharie, piraterie, nselaciune, distrugere

    din culpa n forme grave, referitoare la bunuri aflate n administrarea sau

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    34/80

    folosinta unitatilor marinei civile ori ncredintarea acestora spre expeditie,

    transport sau pastrare si infractiunea de abuz n serviciu (art. 248 C. proc.

    pen.) savrsite de personalul marinei civile.

    Infractiunile contra avutului public mentionate la lit. b referitoare la bunuri

    aflate n administrarea sau folosinta unitatilor marinei civile daca consecintele

    grave ale acestora constau din punerea n pericol a navelor, utilajelor

    portuare, instalatiile de ncarcare, descarcare si manipulare a marfurilor n

    port ori n crearea unei stari de pericol pentru siguranta navigatiei sau

    tulburarea activitatii de transport maritim sau fluvial.

    Ca instanta de recurs sectiile maritime si fluviale ale tribunalelor

    Constanta si Galati judeca recursuriledeclarate mpotriva hotarrilor pronuntate n prima instanta de catre

    sectiile maritime si fluviale ale judecatoriilor din cele doua localitati.

    Se impune o precizare: articolele 223-235 C. pen. referitoare la infractiuni

    contra avutului public au fost abrogate prin L 140/1996, astfel ca se vor lua n

    calcul doar infractiunile care aduc atingere bunurilor publice.

    11. Competenta teritoriala a instantelor judecatoresti

    Codul de procedura penala prevede o competenta teritoriala diferita

    pentru infractiunile savrsite n tara fata de cele savrsite n strainatate.

    Circumscriptiile instantelor judecatoresti sunt determinate de Legea

    304/2004, republicata, privind organizarea judecatoreasca, astfel ca n fiecare

    judet exista un numar de judecatorii care variaza de la 6 judecatori pe judet

    (de exemplu Judetul Hunedoara, Judetul Suceava) la doua judecatorii pentru

    judetul Giurgiu, n raport de numarul locuitorilor din judetul respectiv. nBucuresti exista 6 judecatorii pentru fiecare sector.

    n raport cu numarul cauzelor nregistrate la judecatoriile din municipiile

    de judet, Ministerul Justitiei poate nfiinta sedii secundare cu activitate.

    Legea 304/2004, republicata, prevede ca n fiecare judet functioneaza un

    tribunal cu sediul n localitatea de resedinta a judetului, iar n Municipiul

    Bucuresti functioneaza, de asemenea, un tribunal. n circumscriptia fiecarui

    tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau din municipiulBucuresti.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    35/80

    n privinta Curtilor de Apel, se prevede ca acestea sunt n numar de 15,

    iar fiecare curte de apel si exercita competenta ntr-o circumscriptie

    cuprinznd mai multe tribunale.

    nstantele militare sunt mai putine ca numar, astfel ca Legea 304/2004,

    republicata, prevede un numar de 4 tribunale militare care functioneaza n

    Municipiul Bucuresti, Cluj Napoca, lasi si Timisoara.

    Referitor la tribunalul militar teritorial, acesta functioneaza doar n

    Bucuresti, unde functioneaza de altfel si Curtea Militara de Apel. Prin lege se

    pot nfiinta si alte tribunale militare.

    Pentru infractiunile savrsite pe teritoriul national art. 30 C. proc. pen.

    prevede ca determinarea competentei teritoriale se face dupa urmatoarelecriterii:

    - locul unde a fost savrsita infractiunea;

    - locul unde a fost prins faptuitorul;

    - locul unde locuieste faptuitorul;

    - locul unde locuieste persoana cautata.

    Prin "locul savrsirii infractiunii" se ntelege locul unde s-a desfasurat

    activitatea infractionala n totul sau n parte ori locul unde s-a produs

    rezultatul acesteia (art. 30, alin. 4 C. proc. pen).

    Se constata n acest caz aplicarea teoriei ubicuitatii.

    Instanta competenta teritorial pentru judecarea cauzei penale este

    determinata de prevederile art. 30 alin. I C. proc. pen., n a carei raza

    teritoriala s-a efectuat urmarirea penala. Daca urmarirea penala se efectueaza de catre parchetul General de pe

    lnga Curtea Suprema de justitie sau de catre parchetele de pa lnga Curtile

    de Apel ori de pe lnga tribunale ori de catre un organ de

    cercetare penala central ori judetean, procurorul prin rechizitoriu stabileste

    careia dintre instante i revine competenta de a o judeca potrivit regulilor

    generale de competenta teritoriala, tinnd seama ca, n raport de

    mprejurarile cauzei, sa se asigure buna desfasurare a procesului

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    36/80

    penal. Trimiterea n judecata nu se poate face dect catre o instanta

    care se afla la unul din locurile prevazute n.art. 30 alin. I C. proc. pen.

    12. Competenta privind infractiunile savrsite n strainatate

    Art. 31 C. proc. pen. prevede o competenta diferita fata de cea prevazutan art. 30 alin. Ipentru infractiunile savrsite n afara granitelor tarii noastre, pe

    o nava sau aeronava romna aflata ntr-o zona nesupusa suveranitatii unui

    stat (marea libera). Astfel:

    Infractiunile savrsite n afara teritoriului tarii se judeca, dupa caz, de

    catre instantele civile sau militare n a caror raza teritoriala si are domiciliul

    sau locuieste faptuitorul.

    Daca acesta nu are domiciliul si nici nu locuieste n Romnia si faptaeste de competenta judecatoriei, se judeca de catre judecatoria sectorului 2,

    iar n celelalte cazuri de instanta competenta dupa materie si calitatea

    persoanei din Municipiul Bucuresti (art. 3 alin. I)

    Infractiunea savrsita pe o nava este de competenta instantei n a carei

    raze teritoriala se afla primul port romn n care ancoreaza nava, n afara de

    cazul n care prin lege se dispune altfel (art. 31 alin. 2).

    Infractiunea savrsita pe o aeronava este de competenta instantei n a

    carei raza teritoriala se afla primul loc de aterizare pe teritoriul romn (art. 31

    alin. 3).

    Daca nava nu ancoreaza ntr-un port romn sau daca aeronava nu

    aterizeaza pe teritoriu romn, competenta este cea prevazuta n alin. I, n

    afara de cazul n care prin lege se dispune altfel (art. 31 alin. 4).

    Se constata deosebiri cu privire la corelatia dintre competenteleorganelor de urmarire penala si competenta teritoriala a instantelor de

    judecata, dupa cum infractiunile sunt savrsite n tara sau n strainatate.

    Atunci cnd infractiunile sunt savrsite n tara competenta n materia

    urmaririi penale este determinanta n aceasta corelatie. Aceasta rezulta din

    prevederile art. 31 alin. 1 C. pen. n care se afirma ca judecarea cauzei revine

    instantei n a carei raza teritoriala s-a efectuat urmarirea penala.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    37/80

    Cnd infractiunea este savrsita n strainatate determinarea functioneaza

    dinspre organul de judecata catre cel de urmarire penala deoarece art. 45

    alin. 5 C. proc. pen. prevede ca urmarirea penala a infractiunilor savrsite n

    conditiile art. 31 C. proc. pen. se efectueaza de catre organul de urmarire din

    raza teritoriala a instantei competente sa judece cauza.

    - Aspecte deosebite pot fi formulate n privinta mpartirii teritoriului tarii

    ntre sectiile maritime si fluviale ale judecatoriilor si tribunalelor judetene

    Constanta si Galati.

    Raza teritoriala a sectiilor maritime si fluviale din Constanta cuprinde:

    judetele Constanta si Tulcea, marea teritoriala si Dunarea de la varsare n

    amonte pna la mila maritima 64 inclusiv. Raza teritoriala a sectiilor maritimesi fluviale din Galati cuprinde: celelalte judete, Dunarea de la mila maritima 64

    n amonte pna la kilometrul 1075.

    Nerespectarea normelor de competenta teritoriala atrage sanctiunea

    nulitatii relative. Exceptia de necompetenta poate fi ridicata de procuror sau

    oricare dintre parti pna la momentul citirii actului de sesizare n fata primei

    instante de judecata.

    CAPITOLUL V

    Probleme legate de competenta penala a instantelor de judecata

    Prorogarea de competenta

    Prorogarea de competenta consta n prelungirea, extinderea competenteinormale a organelor judiciare asupra unor cauze care n mod normal revin

    altor organe judiciare.

    Aceasta prorogare opereaza numai n favoarea organelor superioare n

    grad.

    Cazurile n care se poate proroga competenta sunt stabilite de legea

    procesual penala, nu se admite prorogarea competenta conventional.

    Prorogarea de competenta este reglementata de art. 35 C. proc. pen.

    care prevede ca n caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta n

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    38/80

    raport cu diferiti faptuitori ori diferite fapte apartine - potrivit legii - mai multor

    instante de grad diferit, competenta de a o judeca revine instantei mai nti

    sesizate, iar daca competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea

    persoanelor apartine unor instante de grad diferit competenta de a judeca

    toate cauzele revine instantei superioare n grad.

    n cazul n care dintre instante una este civila si cealalta militara,

    competenta revine instantei militare.

    Daca instanta civila este superioara n grad, competenta revine instantei

    militare echivalente n grad cu instanta civila. n legatura cu prorogarea de

    competenta, legea prevede ca va ramne competenta instanta n favoarea

    careia s-a prorogat cauza, chiar daca pentru fapta sau pentru faptuitorul carea determinat competenta acestei instante s-a dispus ncetarea procesului

    penal sau s-a pronuntat achitarea.

    n cazul tainuirii, favorizarii ori nedenuntarii infractorului competenta

    revine instantei care judeca infractiunea la care acestea se refera. n doctrina

    s-a sustinut ca stramutarea este un caz de prorogare judiciara de

    competenta, desi ratiunile celor doua reglementari sunt diferite. n cazul

    prorogarii extinderea presupune un element de legatura ntre cauza primita sio alta cauza, care prin extindere se reuneste cu cealalta, n cazul stramutarii

    se produce doar un transfer de competenta de la o instanta la alta,

    determinata de cauze diverse: obiectivitatea instantei, evitarea unor tensiuni

    sociale.

    Instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramne competenta de a o

    judeca chiar daca constata dupa efectuarea cercetarii ca infractiunea este de

    competenta unei instante inferioare. Daca n cursul judecatii calificarea fapteisufera o schimbare datorata unei legi noi, instanta nu devine incompetenta

    dect daca legea dispune.

    Situatiile n care se impune prorogarea competentei n materie penala le

    ntlnim n cazul conexitatii, indivizibilitatii, chestiunilor prealabile si n cazul

    schimbarii ncadrarii juridice sau a calificarii faptei ce face obiectul judecatii.

    Conexitatea

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    39/80

    Cazurile de conexitate sunt prevazute de art. 34 C. proc. pen., care

    prevede ca exista conexitate:

    - cnd doua sau mai multe infractiuni sunt savrsite prin acte diferite

    de una sau mai multe persoane mpreuna n acelasi timp si n acelasi loc;

    - cnd doua sau mai multe infractiuni sunt savrsite n timp sau n

    loc diferit dupa o prealabila ntelegere ntre infractori;

    - cnd o infractiune este savrsita pentru a pregati sau a ascunde

    comiterea altei infractiuni, ori pentru a nlesni sau a asigura sustragerea de la

    raspunderea penala a faptuitorului comiterea altei infractiuni;

    - cnd ntre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea

    cauzelor se impune pentru o buna nfaptuire a justitiei.

    n cazurile de conexitate, cauzele sunt reunite daca ele se afla n fata

    instantei de judecata, chiar dupa desfiintarea hotarrii de trimitere n apel sau

    dupa casarea cu trimitere n recurs.

    Cauzele se reunesc si la instantele de apel precum si la cele de recurs

    de acelasi grad daca se afla n acelasi stadiu de judecata.

    Conexitatea implica o legatura reala ntre doua sau mai multe fapte,legatura care rezulta din complexul mprejurarilor n care faptele sunt

    savrsite. Conexitatea se impune deoarece se poate realiza o operativitate si

    economie n activitatea procesuala, se evita solutii contradictorii si se creeaza

    posibilitatea organului judiciar de a avea o viziune de ansamblu cu privire la

    toate aspectele aflate n legatura si prin care se asigura o judecata mai buna.

    Regulile dupa care se proroga competenta n caz de conexitate sunt

    urmatoarele:

    - prioritatea cronologica: atunci cnd competenta apartine unor

    organe de acelasi grad solutionarea intra n competenta organului care a fost

    primul sesizat;

    - prioritatea ierarhica: atunci cnd competenta apartine unor organe

    de grade diferite solutionarea intra n competenta organului superior n grad;

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    40/80

    - prioritatea functionala: daca ntre organele competente exista si un

    organ militar, competenta de rezolvare a cauzelor reunite este data de lege

    organului militar;

    - prioritatea ierarhica si functionala: daca organul civil este superior

    n grad, competenta revine organului militar echivalent n grad cu cel civil1.

    Reunirea cauzelor se hotaraste de instanta careia i revine competenta

    de judecata potrivit dispozitiilor art. 35 C. proc. pen., art. 36 alin. I C. proc.

    pen. n cazul prevazut de art. 35 alin. 3 cnd exista doua instante, una civila

    si una militara iar instanta civila este superioara n grad, reunirea cauzei

    revine instantei civile care trimite dosarul instantei militare competente egala

    n grad cu cea civila.Indivizibilitatea

    Daca n cazul conexitatii reunirea si impunerea n cazul mai multor

    infractiuni ce reprezinta fiecare o unitate distincta, n ceea ce priveste

    indivizibilitatea, avem o singura infractiune care este savrsita de mai multe

    persoane, ori mai multe infractiuni se savrsesc prin acelasi act, fie n cazul

    infractiunilor continuate cnd mai multe acte alcatuiesc latura obiectiva a unei

    singure infractiuni.

    Cauzele de indivizibilitate sunt prevazute de art. 33 C. proc. pen.:

    - n cazul savrsirii unei infractiuni la care au participat mai multe

    persoane

    - cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite prin acelasi

    act

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    41/80

    infractiun

    continuat

    orice al

    cnd doumulte

    materiale

    alcatuies

    singura i

    Momentul pna la care se pot reuni cazurile penale este determinat de

    art. 37 C. proc. pen., astfel ca n caz de conexitate precum si n cazurile de

    indivizibilitate prevazute la art. 33 lit. a) si b) C. proc. pen. cauzele suntreunite daca ele se afla n fata primei instante de judecata chiar dupa

    desfiintarea hotarrii cu trimitere de catre instanta de apel sau dupa casarea

    cu trimitere de catre instanta de recurs.

    Cauzele se reunesc si la instantele de apel precum si la cele de recurs

    de acelasi grad daca se afla n acelasi stadiu de judecata.

    n cazul de indivizibilitate prevazut de art. 33 lit. c C. proc. pen. (n cazulinfractiunilor continuate, complexe si de obicei) cauzele trebuie sa fie reunite

    ntotdeauna).

    Disjungerea

    Daca n cazul conexitatii si indivizibilitatii se procedeaza la reunirea

    cauzelor n cazul disjungerii cauzele se despart, operatie inversa fata de cea

    a reunirii cauzelor penale.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    42/80

    Interesul unei mai bune judecati primeaza si n cazul disjungerii acest

    lucru se desprinde din interpretarea art. 38 C. proc. pen. ce prevede cauzele

    n care are loc disjungerea.

    Disjungerea este posi


Recommended