Universitatea Tehnic a Moldovei

4. COMPARTIMENTUL SECURITATEA ACTIVITAII VITALE.

1.Introducere Scopul realizarii proiectului la protectia activitatii vitale este asigurarea conditiilor santoase i inofensive de munca la sectorul care l-am proiectat. Asigurarea securitaii angajailor ,pastrarea sanatatii si capacitaii lor de munca este o preocupare importanta n domniul construciilor de masini. Dezvoltarea tehnologiiilor, apariia noilor substante utilizate n producere, apariia unor tehnologii de prelucrare noi impun si elaborarea unor masuri speciale pentru asigurarea protectiei muncii. Pentru sectorul de productie proiectat este necesar de analizat toate riscurile care apar, toate nocivitaile i locurile periculoase pentru a putea concepe o serie de reguli, respectarea carora va asigura protecia personalului. Fiecare sector de producie are caracteristicile sale specifice, amplasarea utilajului i tipul acestuia, procesul tehnologic necesar de realizat impune anumite caracteristici proprii deaceea este necesar de analizat obiectiv orice pericol care poate aparea. Elaborarea msurilor de protecie a muncii au o importan primordial deoarece este n joc sanatatea i viata oamenilor. Nerespectarea regulilor de securitate poate avea consecinte grave att pentru persoana care a nclcat aceste reguli ct i pentru acea persoana care le-a elaborat, deaceea trebuie de acordat o atenie sporita securitatii activitatii vitale. Pentru proiectul dat am ca date iniiale procesul tehnologic pentru piesa tip Capac 8KE.313.167. i amplasarea grafic a sectorului de productie.

4.1.Analiza condiiilor de munc conform procesului tehnologic. La elaborare msurilor privind igiena muncii o importan major o are microclima zonei de lucru, datorit microclimei se poate de ridicat productivitatea muncii. n timpul lucrului utilajului i a ncrcrilor fizice, asupra organismul uman acioneaz o varietate de factori : gaze, diferite substane, majorarea sau micorarea temperaturii, umeditatea. Crearea n zonele de munc a condiiilor normale de lucru, nlturarea sau micorarea a pn la limita admisibil a factorilor duntori duce la mrirea producerii i la o micorare a traumatismului. Organismul uman tot timpul este n strns legtur cu mediul nconjurtor, pentru ca procesele fiziologice n organismul uman s decurg normal, cldura emanat trebuie s fie transmis mediului nconjurtor. Parametrii care caracterizeaz zona de lucru se numesc parametrii microclimei, care sunt: temperatura aerului C; umeditatea ; viteza aerului la locul de munc , m/s; presiunea p; intensitatea iluminrii E ,Wt . Temperatura aerului n ncperi iarna trebuie s fie 1825C, unde o cantitate de cldur este degajat de utilaj. Temperatura ridicat duce obosirea rapid a organismului, la nroirea pielei, la pierderi de cunotin. Temperaturile joase duc la nghearea total sau local a unor pari ale corpului, temperaturile joase sunt de la -6C; cele subnormale de la +10 pn la -6C. Umeditatea fiziologic optimal este n limita 40-60%, iar n unele cazuri mai mult de 75%. Umeditatea aerului ridicat i cu temperatura joas provoac suprarcirea organismului, iar cu temperatura ridicat supranclzirea organismului. Viteza micrii aerului ajut la schimbul de cldur, influiniaz asupra strii muncitorului, influineaz la distribuirea elementelor nocive n ncpere. De asemenea pentru mbuntirea condiiilor de munc la ntreprindere snt folosite utilaje cu control numeric pentru a facilita lucru muncitorilor. La locul de munc mncitorul va fi dotat numai cu mnui n caz dac trebuie de paricipat nemijlocit la instalarea i scoaterea piesei din dispozitivul de strngere a centrului de prelucrare. Centrul de prelucrare dup comand numeric ceea ce permite excluderea muncitorului la prelucraea propriu zis. Centrul de prelucrare este dotat instalaii de limitatoare de siguran, n caz de unele abateri centrul de prelucrare se deconecteaz automat. n comparaie cu alte strunguri acest centre posed proprieti dure din punct de vedere a vibraiilor i a zgomotului. Ajungem la concluzia c folosind centre de prelucrare se micoreaz factorii duntori de producere. Pentru aproximativ toate tipurile de influien a factorilor duntori asupra organismului uman sunt diferite metode de securitate. O metod efectiv pentru asigurarea aerului n zona de lucru este ventilaia ea se nfptuiete pe cale natural sau prin ventilaie mecanic. n ventilaie natural schimbul de aer se nfptuiete datorit diferenei greutilor specifice a aerului dinuntrul i din afara ncperii i presiunii vntului. Prin sistemul de ventilare general se execut eliminarea degajrilor duntoare, se scot degajrile de cldur i vaporii de ap de la strungurile ce lucreaz i de la oameni. 4.2. Masuri privind sanitaria industriala. Conditiile de munca sunt determinate de caracterul procesului de munca si factorii mediului extern, ce-l nconjoara pe lucrator n sfera de productie. n timpul activitatii de munca a omului are loc interactiunea mediului de productie si a organismului. Omul transforma, acomodeaza mediul de productie la necesitatile sale, iar mediul de productie actioneaza ntr-un mod sau altul asupra lucratorilor.Actiunea mediului de productie asupra organismului omului este conditionata de factori fizici, chimici si biologici. Factorii fiziciinclud umiditatea relativa si temperatura aerului ambiant, circulatia si tensiunea barometrica a aerului, radiatia radioactiva si termica, zgomotul si vibratia etc. Printrefactorii chimicise numara impurificarea aerului cu gaze otravitoare si praf toxic, mirosurile neplacute, acizii si alcaliile agresive. Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc. Actiunea factorilor enumerati asupra omului este conditionata de caracterul activitatii de munca, alimentatie, conditiile de menaj.Pentru asigurarea conditiilor sanatoase de munca proiectul prevede urmatoarele masuri: angajatii ntreprinderii vor fi asigurati cu ncaperi sanitaro-igienice n conformitate cu normele de ramura, reiesind din numarul maximal de lucratori n cel mai numeros schimb de lucru; microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut n limitele normelor cu ajutorul sistemelor de ncalzire, ventilatie si conditionare a aerului n conformitate cu cerintele standardului de stat GOST 12.1.005-88 n dependenta de categoria lucrarilor si perioada anului; nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele iluminatului natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru de 700 lx. n calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite lampele luminescente de tipul LD cu caracteristici mbunatatite de transmitere a culorilor; n scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si temperaturile nalte, suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materiale termoizolatoare; pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor se vor folosi capote fonoizolatoare usor demontabile; pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilaje sub picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti; surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din ncaperile de productie cu ajutorul sistemului mecanic de ventilatie aspirativa; n scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfrsitul primei jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o nviorare de productie cu o durata de 5-7 minute.4.3. Instructiuni privind tehnica securitatii muncii. Tehnica securitatii muncii este o disciplina care se ocupa cu studiul influientelor posibile ale unor factori daunatori din procesul de munca asupra sanatatii muncitorilor si cu masuri deprevenire si de combatere a lor.Pentru ducerea la ndeplinire a acestor masuri au fost elaborate diferite reglementari prin care sunt stabilite drepturile si ndatoririle fiecarui om al muncii legate de problema tehnicii securitatii muncii.n acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pentru ntreprinderi, sectii, ateliere, care se preocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si tehnica securitatii muncii.Obiectivele care stau n fata acestor comisii sunt: determinarea locurilor de munca periculoase din ntreprinderi, la care se pot produce accidente de munca sau mbolnaviri profesionale; studierea cauzelor care produc accidente de munca sau mbolnaviri profesionale; elaborarea de masuri corespunzatoare, care sa previna accidentele de munca si mbolnavirile profesionale; studierea n practica a masurilor de tehnica securitatii muncii, menite sa mbunatateasca conditiile de munca ale muncitorilor. Securitatea muncii n activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci: instruirea n materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane la toate nivelurile de educaie i pregtire profesional; instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor; pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa de care snt naintate cerine sporite de securitate; verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei n protecia muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni). Tipuri de instruire Instructajul introductiv general Instructajul la locul de munc (instructajul primar) Instructajul periodic Reinstruirea Instructaj introductiv general Instructajul introductiv se petrece cu toi cei care intr la ntreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomandaii la ntreprinderele pentru ndeplinerea lucrrilor de la alte organizaii, cu practicanii care-i petrec practica la ntreprindere, admise pe teritoriul ntreprinderii sau n seciile de producere pentru ndeplinirea lucrrilor. Instructajul introductiv l petrece inginerul de protecie a muncii i tehnica securitii ncabinetul de protecie a muncii, iar cu muncitorii inginero tehnici, cu specialitii tineri i cu elevii instituiilor de nvmnt inginerul ef al ntreprinderii. Instructajul introductiv se nregistreaz n Registrul de nregistrare a instructajului introductiv de protecie a muncii, sanitarie de producere, securitate antiincendiar i acordarea primului ajutor care se pstreaz la inginerul de protecia a muncii i tehnica securitii. Instructaj la locul de munc Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru nainte de admitere la lucru cu toi muncitorii intrai la ntreprindere, dup petrecerera instructajului introductiv deasemnea cu muncitorii transferai la alt lucru. La instructajul primar muncitorului i sunt artate toate locurile periculoase la utilaj ilalocul de lucru, metodele de organizare corect i asigurea locului de lucru, deasemenea i se dau indicaii de interzicere de a folosi metode periculoase n lucrul sau alte aciuni, care pot duce la traumatism sau mbolnvire. Instructajul secundar cu scopul controlrii i perfecionrii nivelului de protecie a muncii se petrece nemijlocit la locul de lucru cu toi muncitorii indiferent de calificarea lor, specialitatea i stagiul de lucru.Instructajele primar i secundar se nregistreaz n Registrul de nregistrare a instructajelor primar i secundar de protecie a muncii, tehnica securitii i securitatea anincendiar, care se pstreaz la conductorul lucrrilor, n subordonarea cruia se gsesc muncitorii. Instructajul periodic Instructajul periodic se face la locul de munc, de resposabilul cu protectia muncii, si are rolul de a aprofunda normele de protective a muncii, instructajul are demonstratii practice care cuprinde tot personalul.Intervalul ntre dou instructaje periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii n functie de conditiile locului de munc,dar nu mai mult de 6 luni.La personalul tehnico administrativ, intervalul ntre dou instructaje periodice va fi de 12 luni. Reinstruirea Reinstruire personalului se face numai in cazul cind mucitorul isi schimba locul de munca sau cu ocazia introducerii unui echipament de lucru, modificarea de echipament tehnic existent sau cu ocazia introducerii unei tehnologii noi, daca un muncitor nu este present la locul de munca cel puti 30 zile este necesara reinstruirea. 4.4. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor. Sectorul de productie este clasificat n categoria D de pericol de incendiu, atunci cnd exist foc deschis sub orice form, adic scinteiele aparute n procesul de rectificare cu absena substanelor compustibile. La construciile de producie i/sau depozitare, riscurile de incendiu se exprim prin categorii de pericol de incendiu, n funcie de natura activitilor desfurate, de caracteristicile de ardere ale materialelor i substanelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate i de densitatea arcinii termice. n conformitate cu prevederile normativului de siguran la foc, zonele, ncperile, compartimentele de incendiu i construciile independente de producie i/sau depozitare se ncadreaz n categorii de pericol de incendiu determinate difereniat i care pot fi cu risc de incendiu:1. foarte mare (categoriile A i B de pericol de incendiu), existnd posibiliti de incendiu i explozie volumetric -mare;2.(categoria C de pericol de incendiu), atunci cnd sunt posibiliti de incendiu (ardere), iar densitatea sarcinii termice este de peste 105 MJ/m 2 -mediu;3.(categoria D de pericol de incendiu), atunci cnd exist foc deschis sub orice form, n absena substanelor combustibile-mic;4.(categoria E de pericol de incendiu), atunci cnd exist materiale sau substane incombustibile n stare rece, ori substane combustibile n stare de umiditate avansat (peste 80%). La determinarea categoriilor de pericol de incendiu nu se iau n considerare unele dintre situaiile i condiiile precizate n normativ.Cea mai periculoas categorie de pericol de incendiu necompartimentat, deci neseparat cu perei i planee rezistente la foc conform normativului, nu determin categoria de pericol de incendiu pentru ntreaga ncpere n care se afl (dup caz, compartiment de incendiu sau construcie nchis), atunci cnd: sunt cu pericol de explozie (categoria A sau B) dar au un volum mai mic de 5 % din volumul ncperii sau al compartimentului respectiv n care sunt amplasate liber sunt din categoriile C i D de pericol de incendiu i au un volum mai mic de 10 % din volumul ncperii (compartimentului) n care se afl, fr a depi ns aria de 400 m 2 . Totodat, atunci cnd n spaiul respectiv sunt mai multe categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate n puncte distincte ale ncperii sau compartimentului de incendiu respectiv, se iau n calcul sumele volumelor i respectiv a ariilor fiecrei categorii de pericol,cuexcepia celor din categoriile C i D de pericol situate unele de altele la distana de 40,00 m i mai mult (msurat pe orizontal). Categoria de pericol a unui compartiment de incendiu sau construcie de producie i/sau depozitare, este determinat de cea mai periculoas categorie de pericol de incendiu necompartimentat sau compartimentat pe care o cuprinde i care reprezint mai mult de 30%din volumul construit al acesteia. La determinarea categoriilor A i B de pericol de incendiu se au n vedere scprile i degajrile de gaze, vapori sau praf combustibil, att n timpul desfurrii normale a activitii, ct i n cazuri accidentale de avarie a instalaiilor de utiliti aferente (electrice, termice,hidro, ventilare etc), stabilite prin proiect. Riscurile de incendiu se stabilesc i precizeaz obligatoriu n documentaiile tehnice, n funcie de care se stabilesc i msurile de siguran la foc corespunztoare. Prin conceperea i conformarea la foc a construciilor, n general, se urmrete asigurarea condiiilor corespunztoare necesare: -evacurii utilizatorilor -limitrii posibilitilor de propagare a incendiilor -interveniei n condiii de siguran. Construcia i distribuia interioar a spaiilor, trebuie s rezolve problemele funcionale, estetice, confort etc. n primul rnd, dar toate acestea astfel abordate i soluionate nct s asigure i condiiile necesare de siguran a utilizatorilor. Aspectele privind sigurana utilizatorilor (rezisten i stabilitate, sigurana n exploatare i sigurana la foc) cu toate c au elemente specifice care trebuie soluionate distinct, totui prezint interferri i suprapuneri ale rezolvrilor, care n final conduc la ndeplinirea exigenelor de siguran a utilizatorilor. n acelai mod se pot exemplifica i cele referitoare la asigurarea interveniei n condiii de siguran i care presupun amplasare, asigurnd posibiliti de ndeprtare a utilizatorilor fade cldirea incendiat i totodat de accesibilitate a forelor de intervenie din exterior prin intrrile perimetrale prevzute i posibilitile de acces a autospecialelor de intervenie.n acelai mod se pot exemplifica i cele referitoare la asigurarea interveniei n condiii de siguran i care presupun realizarea unor msuri specifice, dar n aceiai timp accesul i intervenia n interior se realizeaz prin circulaiile funcionale (scri, ui, coridoare etc.) careconstituie i ci de evacuare a utilizatorilor. Pe de alt parte, limitarea posibilitilor de propagare a incendiilor nseamn prevederea unor obstacole constructive i de instalaii (perei, planee, perdele de ap etc.) n interiorul cldirii astfel nct incendiul s nu se propage uor pe arii mari construite, dar i limitarea propagrii focului la i de la vecinti, care poate fi asigurat prin obstacole similare celor din interior, ori prin distane de siguran. Sectorizarea construciilor pe vertical n poriuni volumetrice determinate n funcie de destinaie, grad de rezisten la foc i numr de niveluri, de fapt nseamn compartimentare de incendiu. Delimitarea compartimentelor de incendiu fa de alte compartimente sau construcii astfel nct propagarea focului s fie limitat, se realizeaz prin perei de compartimentare antifoc ori rezisteni la foc, sau, dup caz, prin amplasare la distane de siguran normate . Campingurile se amplaseaz la distane, de regul, cel puin 50 m fa de vecinti cu riscuri de incendiu, drumuri internaionale i naionale, precum i minimum 100 m fa de linii curente CF.Masurile de prevenire a scurtcircuitelor sunt urmatoarele:*Bransamentele electrice sa fie ferite de lovituri sau socuri mecanice care ar putea degrada izolatia sau ar putea desface legaturile instalatiei;*Motoarele electrice sa nu fie murdare de praf sau uleiuri care favorizeaza producerea incendiului.La nceperea lucrului fiecare muncitor are obligatia sa controleze starea masinii si a ntrerupatorului electric. Nu este admisa actionarea ntrerupatorului cu mna uda. Toate motoarele electrice instalate vor fi legate la pamnt conform normelor n vigoare.b)Mijloacele folosite pentru combaterea incendiilor1)Nisipulse foloseste prin aruncarea cu lopata pe substanta combustibila n ardere. Nisipul este depozitat n lazi la locuri usor accesibile n caz de incendiu. Poate fi utilizat la combaterea incendiilor n care ard materiale lemnoase, chimice, electrice etc.2)Apaeste un mijloc principal de combaterea focului. Poate fi utilizat mpotriva focului sub diferite forme:* Sub forma de jet cnd ard materiale solide- lemnoase;* Sub forma de ploaie cnd ard materiale fibroase;* Sub forma pulverizata cnd ard materiale combustibile lichide si solide;* Sub forma de abur cnd ard materiale uscate si groase, iar arderea are loc n mediu nchis;3)Substantele chimicereprezinta un mijloc important pentru combaterea focului n care ard materiale chimice, electrice, uleiuri.Substantele chimice utilizate pentru combaterea incendiilor pot fi sub forma de spuma chimica, spuma mecanica, bioxid de carbon sau prafuri uscate.Spuma chimica este o substanta rezultata din combinarea chimica a acidului sulfuric sau a bicarbonatului de sodium, reactia celor doua substante se produce n interiorului stingatorului cu spuma cnd acestea vin n contact. Spuma mecanica este o substanta chimica care se produce prin amestec cu o emulsie. Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mecanic.c)Norme de prevenire si stingere a incendiilor Operaiuni care se execut pentru utilizarea corect i eficient a stingtoarelor de incendiu. Se deblocheaz stingtorul, tragnd de inelul de siguran; Se verific funcionarea stingtorului prin apsarea scurt a prghiei; Apropierea de focar se face cu atenie, din direcia curenilor de aer sau a vintului; Se apas prghia de acionare ; Refularea agentului de stingere se face se face la baza flcrilor; Se alterneaza micarea de refulare de la stnga la dreapta.Stingtoarele de incendiu se verific periodic.Exist 5 clase de incendiu: A,B,C,D,E. Ele se clasific in dependen de natura materialelor care pot constitui focare de incendiu. materiale combustibile solide (lemn, hirtie, haine,gunoi, plastic, etc.) Clasa B: lichide inflamabile (benzina, petrol, gaz, vopsele, etc.) Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen Clasa A:, etc.) Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.) Instalaii electrice: (intreruptoare, motoare, transformatoare etc.)

Stingtoar cu pulbere tip P9

Se utitizeaz la stingerea inceputurilor de incendii din clasele A,B,C, in spatii inchise sau deschise (mijloace de transport auto, magazine, depozite, magazii, centrale termice, nave, vagoane etc.),precum i asupra echipamentelor electrice cu tensiuni pana la 1000 V.Pentru protexia intregului sistem industrial putem folosi sisteme moderne anti incendiare.In scopul sigurantei incendiare au fost folosite o multime de sisteme noi de protectie, de la prevenirea incendiului pina la eliminarea efectelor lui.Spre exemplu:-Sistemul WATER-MIST(ceata de apa la presiune inalta)

Este o tehnologie noua, se bazeaza pe principiul generarii cetii de apa la presiunea de 120 barr, rezultand particule de apa in suspensie ( de dimensiuni 100 m) .Acest sistem ofera urmatoareleavantaje: Realizeaza in timp foarte scurt scaderea temperaturii in incapere Asigura o inhibare si stingere a incendiului Realizeaza o ecranare a materialelor aflate in vecinatatea focului Are un efect redus al apei asupra obiectelor din incapere Nu are efecte adverse asupra omuluiSistemul foloseste o cantitate redusa de apa, cca. 10% din necesarul de apa pentru stingerea aceluias foc in sistem clasic cu apa.Este folosit in incendii de clasa A si B .

In functie de scenariul de foc, se proiecteaza unghiul de purjare a cetii de apa, numarul de duze precum si volumul deceata necesara .

-Sistemele antiincendiu pe baza de Argon

Argonuleste un gaz nobil, se regaseste in natura si nu este toxic pentru om, este un gaz inert si nu este electro-conductiv.Prin purjarea sa intr-o incapere ( a carei pierderi de aer trebuie estimate) argonul reduce procentul de O2 din incapere , de la 20,9 % la sub 15% O2, in aceasta proportie a O2, incendiul se stinge.Principiul pe care se bazeaza acest sistem este total flooting sau saturatie totala. La proiectarea sistemului si a cantitatii necesare de Argon, trebuie luate in calcul pierderile prin etansarea incaperii.De asemenea trebuie avut in vedere ca sistemul sa functioneze eficient intre cele doua nivele, respectiv: LOAEL- nivel minim al efectelor adverse la om 52% Argon , corespunzator 10% O2 NOAEL- nivel al absentei efectelor adverse la om- 43 % Argon, corespunzator 12 % O2Practic, nivelul de O2 trebuie sa fie sub 15%, pentru a se stinge incendiul dar peste 12% O2 pentru a permite prezenta accidentala a factorului uman in incapere.Sistemele cu Argon se folosesc in cazurile in care este necesar un agent de stingere non electro-conductiv, in incaperi cu instalatii electrice, electronice, arhive cu documente.-Sistemele antiincendiu pe baza de CO2Gazul CO2este un gaz care anihileaza O2 din atmosfera si implicit dezvoltarea incendiului.Sistemul are ca materie prima anhidrida carbonica, ceea ce face ca la emiterea gazului CO2 sa se realizeze o scadere de temperatura din zona incendiului (in plus fata de anihilarea incendiului).Gazul CO2 nu este electro-conductiv , dar este toxic pentru om. De aceea este folosit in incaperile unde nu este prezent omul, sau unde omul trebuie sa fie evacuat inainte de intrarea lui in actiune.La proiectarea acestui sistem trebuiesc luate masuri speciale de protectie a prezentei accidentale umane in incapere.

-Sistemelecu spuma de joasa presiune

Sistemele cu spuma de joasa presiuneSistemele cu spuma folosesc concentrati spumogeni sintetici de tip AFFF cu efect rapid asupra incendiilor generate de lichidele inflamabile.Fata de sistemele cu spuma traditionale, sistemele cu spuma prezentate de firma noastra realizeaza o pelicula pe suprafata lichidului inflamabil , excluzand contactul acestuia cu aerul si emanatiile de vapori . In cazul ruperii peliculei, spuma are capacitatea de autogenerare a peliculei.Pentru lichidele inflamabile solubile in apa, se folosesc substante spumogene de tip AR-AFFF, rezistente la alcool. Substantele spumogene AFFF si AR-AFFF se folosesc in amestec cu apa in contrantii de 3% sau 6%Produse recomandate pentru stingerea incendiuluispum rezistent la alcooli. produs chimic uscat. bioxid de carbon (CO2).Produse pentru stingerea incendiului ce nu pot fi folosite din motive de securitateNu se va folosi un jet de ap concentrat care ar putea imprtia i rspandi focul.Riscuri speciale de expunere apar chiar de la substan sau preparat, produii lui de ardere sau gazele eliberateEmanaiile gazoase potenial periculoase produse prin combustia incomplet pot fi constituite dinMonoxid de carbonbioxid de carbon (CO2)Gaze combustibile din materiale organice se vor clasifica din principiu ca toxice pentru respiraieEchipament de protecie special pentru pompieriaparat respirator autonom.Msuri de prevedere pentru mediuSe va indigui i se va colecta apa folosit la stingerea incendiilor.Informaii suplimentareSe vor rci recipientele /rezervoarele cu jet de ap.4.5. Msuri de protecie a mediului ambiant. Protecia mediului ambiant prezint o problem care necesit eforturi din toate ramurile . Cea mai efectiv metod de protecie a mediului ambiant este trecerea la tehnologii de producere fr deeuri sau cu deeuri minimale. Aceasta va necesita rezolvarea unui complex de probleme complicate legate cu tehnologia, probleme constuctive i organizatorice bazate pe tehnologii moderne.

Cele mai importante direcii spre producia ecologic sunt: modernizarea proceselor tehnologice i elaborarea utilajului nou cu nivelul de eliminare a deeurilor n mediul ambiant minimale; de schimbat deeuri neutilizabile la deeuri utilizabile; o larg utilizare a metodelor i msurilor de protecie a mediului ambiant. Curirea aerului de impuriti se poate efectua ca alimentarea cu aer n intermediul camerei cu praf, i nlturarea aerului murdar. n primul caz se asigur protecia muncitorilor n seciile de producere, dar n al doilea caz protecia mediului nconjurtor.Pentru curirea aerului de amestecuri se utilizeaz absorbanii de prafuri. Un factor important de lucru a utilajului este eficacitatea de curire a aerului care se determin dup formula:

unde: q1,q2 coninutul de impuriti pn i dup curire. mg/m3;Dac eficacitatea de curire atinge o treapt a curtorului de praf, atunci aceast curire se numete de prima treapt. La o impurificare mai mare de praf n aer pentru primirea aerului curat se folosete curirea de mai multe trepte. Eficacitatea sumar n mai multe trepte de filtrare se calculeaz dup formula:

unde: 1 2 n eficacitatea de curire a aerului de impuriti.Instalaiile universale de curire de praf care sunt acceptabile la diferite tipuri de impuriti, i la diferite concentraii de impuriti, nu sunt.Fiecare di instalaie e anumit pentru un anumit tip de concentraie de praf i are cerinele sale efective de curire. Curirea aerului poate fi dur, medie i fin. La curirea dur a aerului se menin impuritile, prafurile .Pentru curire medie i dur se utilizeaz prinztorii de praf, funcionarea crora este bazat pe utilizarea particulelor ce se depun. Forele de greutate sau forele ineriale, le separ din aer la schimbarea vitezei sau direciei de orientare. O metod de protecie a mediului nconjurtor este folosire dispozitivelor de filtrare, care se ntrebuineaz pentru curirea inpuritilor din ventilatoare i a deeurilor tehnologice pentru a nu permite rspndirea lor n atmosfer, micorarea zgomotului, micorarea nivelului microundelor, folosirea ecranelor de protecie a localurilor de poluare energetic a mediului nconjurtor. Pentru curirea aierului ce se degaj de la centrul de prelucrare n secie, se pune o instalaie de percepere a ceii cu o vitez mic de lucru de tipul H 2000 care este alctuit din corp, n care sunt fixate dou trepte de filtrare:1. Filtru de filtrare dur, reprezint o caset care se scoate uor, n care se gsesc nite plci gofrate. Acest filtru filtreaz uvoiul de particule mari lichide i de cele tari.2. Filtru de filtrare fin este compus dintr-un ir de tuburi verticale, umplute cu un material din fibre de lafsan cu diametrul de 18 m. Viteza de filtrare prin a doua treapt este de:Filtre pentru desprafuire Sunt filtre speciale, utilizate in special la instalatii de sablare, industria si in orice alt domeniu ce implica retinerea prafului rezultat in urma unui anumit process.Exista doua mari tupuri de filtre de desprafuire :Cartuse filtrante. Cartusele filtrante sunt de diferite tipuri constructive si dimensiuni ce in general variaza de la diametru cuprinse intre 145 si 325mm , iar inaltimea poate fi cuprinsa intre 600 si 1200mm. Materialul filtrant al acestora poate fi hartie de filtru, polyester, sau polyester antistatic.

saci filtranti. Sacii filtranti pot avea dimensiuni cu diametre cuprinse intre 100 si 600mm si lungimi ce ajung pana la peste 2500mm. Pot fi deschisi la ambele capete sau prevazuti cu capac la un capat. Sistemul de fixare poate fi unul simplu de genul colier pentru tivul de intaritura al capatului filtrului, sau cu snur, precum si variante cu snap-ring, pentru montarea in gauri de trecere. CATALOG

4.6. De calculat ventilaia general de schimb dup umeditatea excesiv dac se cunosc urmtoarele.Date iniiale pentru lucrarea de verificare (b).VariantaF,V,m/sTemperatura, C,

Aerul nconjuratorSuprafaa lichidului ce se evaporAerul aspirat

5500,22540206

Volumul aerului W, necesar pentru excluderea vaporilor de ap , se calculeaz dup formula:W=in care : W volumul aerului necesar pentru nlturarea vaporilor de ap, G- cantitatea umeditii ce se degaj n ncapere ,kg/h; - cantitatea vaporilor de ap n aerul exclus din ncapere, g/(tab.II.8.3) - cantitatea vaporilor de ap n aerului inspirat in ncapere, g/(tab.II.8.3)Cantitatea vaporilor ,ce se degaj n ncapere , se determin dup formula:G = F(a+0,017)() kg/h, Atunci : G = 50(0,022+0,017)() kg/hn care : F aria suprafeei de evaporare (oglinda czilor, podeaua umed etc.), ;a - factorul mobilitii gravitaionale a mediului nconjurtor: la 30C, a= 0,022;la de la 31...40C, a= 0,028.- presiunea vaporilor de ap de aerul inconjurtor ce corespunde gradului de imbibare a lui la temperatura dat (tab.II.8.1),mm Hg; - presiunea vaporilor de ap , care satureaz aerul n ncpere la temperatura suprafetei lichidului ce se evapor (tab.II.8.1),mm Hg; viteza micarii aerului deasupra sursei de evaporare , m/s.Tabelul II.8.1Temperatura,CCantitatea vaporilor de ap, g/Presiunea vaporilor de ap , mm/Hg

2523,1123,350

Multiplicitatea se determin dup formula:K= n care: - volumul ncperii, ; W volumul aerului necesar pentru excluderea umiditii excesive,.

BIBLIOGRAFIE

1. Gorboevici A. F., cred V. A. Kursovoe proectirovanie po tehnologhii mainostroenie: [ Ucebnoe posobie dlea mainostroitelinh ucebnh vuzov ] 4-e izdanie, pererabotana i dapolnina: Vaia cola, 1983-256 s., il.2. Spravocinic tehnologa mainostroitelea v 2-h T., T.1 / Pod redaciei A. F. Kolovoi i R. K. Mierecova, 1986. 656 s., il.3. Balabanov A. N. Kratkii cpavocinik tehnologa mainostroitelea.-M:Izdatelistvo stantdartov, 1992.-464 s.,il.4. Babuc V. V. Diplomnoe proektirovanie po tehnologhie mainostroeniea: [Ucebnoe posobie dlea vuzov / V. V. Babuk, P. A. Goresco, K. P. Zabrodin i dr. ] pod obei redakii V. V. Babuca. Mn. Vaia cola, 1979.-464 s.,il.5. Spravocinic tehnologa mainostroitelea v 2-h T., T.2 / pod redakiei A. G. Kosilovoi i R. K. Meericova. 4-e izdanie, pererab. i dop.-M.: Mainostroenie, 1986.-656 s., il.6. Gjirov R. I., Serebrenkii P. P. Programirovanie obrabotki po stankah s CEPU; Spravocinik.- L.: Mainostroenie. Leningradxkoe otdelenie, 1990.-588 s., il.7. Proectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere: Manual de proiectare: n 2 volume. Volumul 2 / C. Pico, O. precteanu, C. Bonohosciuc .a. Chiinu: Universitar, 1992. 407 p..8. Obemainostroiteline normativ vremeni i rejimov rezanii 2.9. Obemainostroiteline normativ vremeni 1.10. Kuzneov IU. I., Maslov A. R., Baikov A. N. Osnaka dlea stankov s CEPU; Spravocinik 2-e izdanie, pererab. I dop. M.; Mainostroenie, 1990. 512 l., il.11. Sergiu Mazuru ndrumar de proiectare Bazele proiectrii dispozitivelor U.T.M. Chiinu 2001.12. Sergiu Mazuru ndrumar de laborator Bazele proiectrii dispozitivelor departamentul editorial-poligrafic al U.T.M. Chiinu 1998.13. Vardakin B. Dispozitive pentru maini unelte. ndrumar pentru proiectare. Vol. 1., Vol. 2., Mainostroenie, M. 1984.

Anex

Lungu A.Gorea R.Tehnologia i organizarea fabricrii flexibil automatizate a pieselor de tip Capac de sus 8KE.313.167.UTM 521.1 001 Nr. contr. Mod.CoalaNr. DocumentVerificat Semn. Aprobat ElaboratCoalaColiLiteraUTM FIMCMgr. TCM - 082Data

135

521.1 TCM-071.001 CoalaSemnatCoalaNr. DocumentModData