Introducere. Introducere. Comisia Europeană în Comisia Europeană în

perspectivăperspectivă

Comisia Europeană – scurt istoric• Comisia europeanăComisia europeană - organul executivorganul executiv al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi proiecte de

legi şi de a monitoriza aplicarea acestora.

• Sediul ComisieiSediul Comisiei: Berlaymont, Bruxelles.

• Comisia Europeană a fost la origine Înalta AutoritateÎnalta Autoritate, înfiinţată prin Tratatele de la Paris privind Tratatele de la Paris privind constituirea constituirea Comunității Europene a Cărbunelui și OțeluluiComunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO). (CECO).

• Istoricul Comisiei Europene se constituie din mai multe etape astfel: - Comisia CEE Hallstein I (1957–1962) - Comisia CEE Hallstein II (1962–1967) - Comisia CE Rey (1967–1970) - Comisia CE Malfatti (1970–1972) - Comisia CE Mansholt (1972–1973) - Comisia CE Ortoli (1973–1977) - Comisia CE Jenkins (1977–1981) - Comisia CE Thorn (1981–1985) - Comisia CE Delors I (1985–1989) - Comisia CE Delors II (1989–1993) - Comisia CE Delors III (1993–1995) - Comisia UE Santer (1995–1999) - Comisia UE Prodi (1999–2004) - Comisia UE Barroso (din 2004).

IntroducereIntroducere- Comisia Europeană – puncte de vedere: • Jean MonnetJean Monnet – un arbitru independent al interesului european;

• Walter Hallstein – un organism angajat în integrarea economică și politică;

• Generalul De GaulleGeneralul De Gaulle – cuprindea un grup de tehnicieni pretențioși;

• Margaret ThatcherMargaret Thatcher – un organism axat pe expansiunea insinuantă a autorității sale, deformând cuvintele și intențiile Consiliului European în propriile sale scopuri.

- Comisia Delors – un punct de vârf sau o aberație.Comisia Delors – un punct de vârf sau o aberație.

- Sloganul lui Jacques Santer - „Să faci mai puțin, dar mai bineSă faci mai puțin, dar mai bine”.

Comisia și activitatea universitarăComisia și activitatea universitară

Există două momente importante în acest sens:

1. Insuficiența literaturii universitare (anii ’60-80') • Motive: - Compromisul de la Luxemburg, 1966 – neîncredere în supranaționalism;

- Perioada de stagnare, anii ’70 – Comisia propune măsuri prost orientate și inacceptabile de armonizare;

- O Europă cu o teorie politică de domeniul trecutului;

- Neofuncționalismul – nepotrivit și prost orientat;

- Comunitatea Europeană – fenomen unic în felul său, considerau cercetătorii în domeniul politicii și specialiștii în relații internaționale.

2. Retrezirea interesului universitar (în timpul Comisiei Delors)

- Neofuncționalismul și realismul – modificate în vederea unui interguvernalism liberal.

- Reafirmarea guvernelor, democrația și legitimitatea instituționalism și europenizare.

Problema legitimăriiProblema legitimării- Deosebim două dimensiuni importante ale legitimării: 1. Conceperea unui deficit democratic; 2. Aparenta incapacitate a Comisiei de a convinge cetățenii europeni să fie în

legătură cu beneficiile integrării.

- Parlamentul European – invizibil în mod continuu în mintea publicului. - Comisia Europeană – deficitară în comunicare; văzută de mass-media ca un

organism necunoscut, distant și străin.

- FactoriFactori care influențează capacitatea Comisiei de a comunica: Proasta conducere și practicile dubioase, corupte; Relatarea informațiilor de către miniștrii naționali mai mult decât purtătorii de

cuvânt ai Comisiei; Rolul guvernelor – trecut cu vederea (de exemplu: deciziile erau luate mai degrabă

de Bruxelles decât la Bruxelles); Echilibrul dintre responsabilitățile statelor membre – suspicios și nesigur; Limitele geografice ale UE – incerte.

Rolul și funcțiile ComisieiRolul și funcțiile Comisiei

- David Coombes prezintă cinci roluri importante ale Comisiei: 1.1. Rolul de inițiativăRolul de inițiativă – Comisia răspunde oficial pentru inițierea legislației;

2.2. Rolul administrativ și de conducereRolul administrativ și de conducere – agricultura, politica concurențială;

3.3. Rolul de mediereRolul de mediere – Comisia mediază între statele membre și diverse instituții, pentru a ajunge la un acord;

4.4. Rolul reprezentativRolul reprezentativ – Comisia reprezintă CE în terțe țări și în organizații internaționale;

5.5. Rolul normativRolul normativ – Comisia veghează asupra Tratatelor și a aquis-ului comunitar, dar și asupra conștiinței comunității, în vedere propunerii de idei și recomandărilor.

- Comisia – văzută de către Diedrichs și Wessels ca fiind: - un guvern prezumptiv al statelor unite ale Europei, pe de o parte,

- și un secretariat tradițional internațional, pe de altă parte.

- Page – rolul constituțional rolul constituțional al Comisiei - „autoritatea legitimă de a fi un actor independent

major și un organism inițiator în procesul politic”.

Comisia ca inițiator și concurenții săiComisia ca inițiator și concurenții săi

- Comisia Europeană:

- inițiatoare de politici și legi;

- parțial dependentă de statele membre;

- își păstrează dreptul unic de a iniția legislația în cadrul CE.

- Legile europene:

- propuse de Comisie;

- implementate de către Consiliu și Parlament.

- Locul de plasare al propunerilor inițiale

- Interacțiunea constantă dintre Comisie și Comitetul Reprezentanților Permanenți – Comisia productivă.

Conducere și eficiențăConducere și eficiență

- Extinderile succesive, diferitele amestecuri de naționalități, diferențele politico-culturale – afectează metodele de conducere.

- DelorsDelors avea în vedere:

- ideea de colegialitate;

- ideea de scop;

- un cabinet puternic;

- transformarea zonelor superioare ale Comisie într-o administrație de

misiune.

- SanterSanter s-a confruntat cu:

- moștenirea de nepopularitate și cererile de reformă;

- nevoia de a reuni Comisia într-un angrenaj funcțional.

- ProdiProdi continuă reformele inițiate de Santer urmărind să asigure:

- o independență mai mare a Comisie față de grupul de interese al statelor membre;

- o circulație de idei mai mare;

- o eficiență mai mare.

Medierea și rivalii ComisieiMedierea și rivalii Comisiei

- Dificultăți în păstrarea rolului de mediere

- Tensiuni între Direcțiile Generale și comisari

- Inexistența pe alocuri a unui accent constant pe asigurarea coerenței

- Complexități apărute la schimbarea tehnologică, cererile de adaptare

- Tensiuni interne între inițierea propunerilor care se consideră a fi în interesul Europei și acțiunea în calitate de intermediar cinstit în cadrul Consiliului

Un reprezentant mai slab?Un reprezentant mai slab?• Rolul de reprezentare al Comisiei – contestat direct,dar și prin politică

și inovație instituțională.

• Comisia – criticată de către francezi pentru depășirea mandatului în negocieri.

• Leon Brittan – numit comisar pentru comerț în locul lui Pascal Lamy.

• Rolul Comisiei – contestat pe motiv că politicile comerciale au fost supuse considerentelor politice prin Politica Externă și de Securitate Comună.

• Interguvernamentalismul – „comunitarizat” substanțial la Amsterdam

Motor, conștiință și independență

- Rolul ComisieiRolul Comisiei – motor al integrării și inițiator al legislației în interes european.

- Independența ComisieiIndependența Comisiei – garantată conform Tratatelor, interpretată în diferite feluri.

- Forțarea limitelor TratatelorForțarea limitelor Tratatelor s-a bucurat adesea de succes.

- Comisia trebuia să aibă în vedere poziția minimalistă a fiecărui stat poziția minimalistă a fiecărui stat membrumembru în formalizarea propunerilor sale.

- Votul cu majoritate calificatăVotul cu majoritate calificată devine o regulă în cadrul Comunității Europene începând cu anii ’80.

- Restabilirea rolului executiv al ComisieiRestabilirea rolului executiv al Comisiei.

- Factorul DelorsFactorul Delors – vital în renașterea autorității Comisiei.

- Rolul normativ al ComisieiRolul normativ al Comisiei – are implicații importante pentru rolul său de conștiință colectivă a Uniunii.

Concluzie: înapoi la legitimitateConcluzie: înapoi la legitimitate

• Persistă deficitul de comunicaredeficitul de comunicare.

• Există în continuare problema legitimitățiiproblema legitimității.

• Lipsurile ComisieiLipsurile Comisiei – extreme.

• Căderea Comisiei SanterCăderea Comisiei Santer – confirmă suspiciunile de proastă conducere, nepotism, etc.

• Utilizări diferite ale conceptului de legitimitateconceptului de legitimitate.