UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: AFACERI INTERNATIONALE

COMERTUL INTERNATIONAL IN ISRAEL

Prof. coordonator: Student:

Conf. Dobre Claudia Banisor Dana Petruta

Constanta 2013

CUPRINSIntroducere..pag. 3Cap. I Principalele bunuri importatepag. 7

1.1 Importul1.2 Energia

Cap. II Principalele bunuri exportatepag. 8

2.1 Exportul 2.2 Agricultura

2.3 Tehnologia

Cap. III Partenerii comerciali..pag. 12

3.1 Comert Exterior

3.2 Topul

3.3 Indicatori

Cap. IV Turismulpag. 16

Bibliografia..pag. 18IntroducereDate generaleSuprafata:20770 km.p.

Populaie:8,018 milioane (estimare aprilie 2013)

Capitala:Ierusalim Forma de guvernmnt:republic parlamentara

Ziua nationala:Independenta Statului Israel a fost declarata la 14 mai 1948, dar data celebrarii zilei nationale se modifica anual, in functie de calendarul evreiesc (5 Iyar).

Presedinte:Shimon Peres

Prim ministru:Benjamin Netanyahu

Rata de schimb:1USD= 3,6643 shekeli si 1 euro=4,8943 ( 28.08.2013)

Principalii indicatori macroeconomici:- PIB :240,9 miliarde USD (estimare 2012),

- PIB/loc.30476mii $ (estimat 2012), .

- Crestere PIB:3,2 % (2012).

- Contributia la formarea PIB:servicii si comert-66,1%,industrie-31,4%, agricultura-2,5% (2012)

- Rata inflatiei:1,7 % (2012)

-Deficitul bugetar: 4,2% din PIB (2012)

-Datoria publica: cca. 73,2% din PIB (.2012)

-Datoria externa: 94,34 mld.$ (est. 2012).

-Rezerve valutare: 77,28 miliarde $ (28.02.2013)

-Rata somajului:6,9% (2012).

-Export (2012):63,1 mld.USD (scadere 6,2% fata de 20111)

-Import (2012):73,1 mld.USD (scadere cu 0,5%mfata de 2011)

-Investitii straine directe: 10,4 mld.dolari (2012)-Venituri totale: 29,3 miliarde $

-Cheltuieli totale: 26,8 miliarde $Factori importanti

Fus orar: GMT +2

Limba oficiala: Ebraica (oficiala), Araba (oficiala), Engleza

Moneda: Shekelul; 1 shekel=100agorozi

Prefix telefonic: +972

Clima

Israelul are un climat tipic mediteranean. Verile sunt lungi, uscate si calde, in timp ce iernile sunt scurte, reci si ploioase. Situat intre Africa si Asia, Israel este supus vanturilor aride din Africa de Nord si umiditate ridicata din Estul Levantei.

Plaja Tel Aviv

Vreme de vara de-a lungul tarmului Marii Mediteraneene, in Tel-Aviv si Haifa este destul de umed, cu temperaturi in crestere, uneori la 40 de grade Celsius. La o altitudine mai mare, in Ierusalim, vremea de vara este mai rece si mai umeda. Regiunile nordice-Golan Heights si Marea Galileii se pot bucura de temperaturi confortabile in timpul verii, dar sa tinem cont de faltul ca nivelul de umiditate in zona din jurul Marii Galileii este cea mai mare din intreaga tara.

Bogatii naturale

Israelul a descoperit rezerve uriae de gaze naturale n apele sale teritoriale din Marea Mediteran. Este vorba despre 450 de miliarde de metri cubi, o cantitate care ar putea transforma statul evreu ntr-unul complet independent din punct de vedere energetic.

Guvernul evreu a confirmat existena unor rezerve uriae de gaze naturale, de 450 de miliarde de metri cubi, n apele sale teritoriale din Marea Mediteran. Acestea se afl n depozitul Leviathan, la vest de oraul Haifa. Descoperirea ar putea garanta rii nu numai independena fa de importul de gaze, ci i transformarea ntr-un mare exportator de energie.

Asta n contextul n care consumul de gaze naturale n Israel depete cu puin 1 miliard de metri cubi anual. Specialitii estimeaz c exploatarea depozitului din Mediteran va aduce peste 300 de miliarde de dolari Israelului. i asta nu e tot. Se crede c n respectiva regiune a Mrii Mediterane s-ar afla i mai multe rezerve importante de gaze.

Comert

Cei mai importani parteneri comerciali sunt Statele Unite, rile din Uniunea European, Japonia, Canada, Elveia i Hong KongAcorduri:. Israelul este ara cu cele mai multe acorduri de comer liber (ACL), semnate cu partenerii externi. Acordul de Asociere UE-Israel (2000), care prevede i liberalizarea comertului. Alte ACL, au semnate cu: AELS (1992), NAFTA, Turcia (1995), Mercosur(2010), Mexic. Tratatul de comer i cooperare economic Israel-Iordania cuprinde i msuri de reducere a taxelor vamale. Acorduri de cooperare n domeniul R&D: Israelul are semnate 37 acorduri de acest gen, (cu Romnia documentul este in negociere). Acorduri pentru evitare dublei impuneri: semnate cu 52 ri, ntre care i Romnia. Acorduri pentru promovarea i garantarea investiiilor: semnate cu 37 ri, printre care i Romnia. Statul Israel este membru OMC , Banca Mondiala, FMI, iar din anul 2010 a aderat la OECD.Resurse naturale si economiaResurse naturale:fosfai, sruri de magneziu, brom, potasiu, magneziu,gaze naturale (rezerve descoprite recent).Israelul are o economie moderna, fiind unul dintre statele dezvoltate. Resursele naturale sunt foarte reduse, mai importante fiind rezervele de fosfati. Industria traditionala (textile si alimentara) a fost completata de noi ramuri (prelucrarea petrolului, cauciucului, constructiile de masini) in prezent Israelul dezvoltand ramuri de varf (industrie aeronautica si electronica). O ramura mai deosebita o reprezinta prelucrarea diamantelor. Agricultura, desi dispune de terenuri agricole reduse, are un inalt randament datorita mecanizarii si irigatiilor. Produsele agricole principale sunt citricele, maslinele, vita de vie si cerealele. Se cresc intensiv bovine. Cap. I Principalele bunuri importate

1.1. ImportulProdusele importante pe care Israelul le importa sunt: materii prime, echipamente militare aduse in mare parte din Statele Unite ale Americii, bunuri de investitii, diamante brute, combustibili, cereale, bunuri de larg consum.

Valoarea marfurilor importate de Israel sunt de 77.59 miliarde dolari. (data din 2012, est)

Fig 1. Importuri si exporturi (2003-2012)

1.2. Energia

Fig 2. Consumul de combustibili fosili in Israel din 1980 pana in 2010.

Punct de vedere istoric, Israel s-au bazat pe importuri externe pentru satisfacerea cele mai multe din nevoile sale de energie, a cheltui o sum echivalent cu mai mult de 5% din PIB pe an n 2009, la importurile de produse energetice.Sectorul de transport se bazeaz n principal pebenzinimotorin, n timp ce cea mai mare parte a produciei de energie electric este generat cu ajutorul crbunelui importat.Tara are rezerve neglijabile deiei, dar are resurse interne abundentede gaze naturale care au fost descoperite n cantiti mari, ncepnd din 2009, dup mai multe decenii de success.

Cap. II Principalele bunuri exportate

2.1. Exporturile

Exporturile majore ale Israelului sunt: masini si echipamente, software, produse high-tech (inclusive de comunicare si spatiu), diamante taiate, produse agricole cum ar fi ulei de masline, vin, flori, iaurturi), produse chimice, textile si imbracaminte. Una dintre cele mai importante elemente ale exporturilor Israeliene este un echipament militar si arme. Un studiu american Furnizarea de arme catre tarile in curs de dezvoltare 2003-2010, a constatat ca in 2010, Israelul a devenit in lume, al treilea mare exportator de arme. Richard Grimmett, care a condus studiul, a declarat ca in ultimii ani, Israel a reusit sa bata principalii furnizori de arme, cum ar fi Marea Britanie, China, Franta si Italia. Industria de aparare a Israelului a atins in 2009 pana la 6.9 miliarde de dolari, iar in 2010 a adunat fara precedent, 7.2 miliarde de dolari din exporturi. Exporturile Israelului in 2011 au ajuns la 64.19 miliarde de euro, iar in 2012 la 64.74 miliarde euro, conform CIA World Factbook. Partenerii principali pentru export sunt Statele Unite, Uniunea Europeana, Hong Kong, India si Turcia.

Exporturile israeliene ctre rile din regiune sunt marcate de fluctuaii ascuite: n primul trimestru al anului, exporturile israeliene n Egipt i Iordania au crescut, n timp ce exporturile ctre Turcia i Grecia au scazut, potrivit datelor de comer exterior, recent lansat de ctre Central al Israelului Biroul de Statistic.2.2. Agricultura

Chibuturile

2,8% din PIB-ul rii este derivat dinagriculturde o for de munc total de 2,7 milioane de euro, 2,6% sunt angajai n producia agricol n timp ce 6,3% n servicii pentru agricultur.n timp ce Israel import cantiti substaniale de cereale (aproximativ 80% din consumul local), sunt n mare parte auto-suficiente n alte produse agricole i produse alimentare. Timp de secole, fermierii din regiune au crescut soiuri de fructe, citrice, cum ar fi grapefruit, portocale si lamai. Citricele sunt nc in exportul de produse agricole majore.n plus, Israelul este unul dintre cele mai importante ri din lume exportatoare de produse cu efect de ser.ara export mai multe produse agricole in valoare de 1,3 miliarde de dolari in fiecare an, inclusiv ferma produce la fel de bine produse n valoare de 1,2 miliarde dolari datorita tehnologiei agricole.

2.3. Tehnologia

Institutul de Stiinta Weizmann

In Israel, tehnologia si stiinta sunt unele dintre sectoarele cele mai dezvoltate i industrializate ale rii.Procentul de israelieni implicai n cercetare tiinific i tehnologic, iar suma cheltuit pentru cercetare i dezvoltare (R & D), n raport cu produsul intern brut (PIB), este printre cele mai ridicate din lume.Israel este pe locul al patrulea n lume n activitate tiinific, msurat prin numrul de publicaii tiinifice la un milion de ceteni.Procentul in Israel din numrul total de articole tiinifice publicate la nivel mondial este de aproape 10 ori mai mare dect procentul su din populaia lumii.n ciuda populaiei sale mici, n raport cu alte naiuni industrializate din ntreaga lume, Israelul are cel mai mare numr de oameni de stiinta, tehnicieni, i ingineri pe cap de locuitor din lume, cu 140 de oameni de stiinta, tehnicieni, ingineri i la 10.000 de angajai.n comparaie, acelai lucru este de 85 la 10.000 n Statele Unite i 83 la 10.000 n Japonia.

Fig 3. Importuri si exporturi Israel (2008-2012)Cap. III Partenerii comerciali3.1. Comert exterior

Fig 4. Harta exporturilor israeliene in 2006

Pentru anul 2006, exporturile israeliene au crescut cu 11%, la peste 29 miliarde dolari, sectorul hi-tech a reprezentat pentru 14 miliarde dolari, o cretere de 20% fa de anul precedent.

Fig 5. Reprezentarea grafica a exporturilor de produse ale israelului in 28 de categorii de coduri de culori.

Statele Unite ale Americii este cel mai mare partener comercial al Israelului, iar Israelul este 26-cel mai mare partener comercial al Statelor Unite ",comerului bilateral a totalizat unele 24.5 miliarde dolari in 2010, pana la 12,7 miliarde dolari in 1997.Principalele exporturile din SUA ctre Israel includ calculatoare, circuite integrate, componente de aeronave i alte echipamente de aprare, gru, i automobile.Exporturile ef Israelului de a SUA includ diamante tiate, bijuterii,circuite integrate, maini de tiprit, i echipamente de telecomunicaii.Cele dou ri au semnat uncomer liberacord (ALS), in 1985, care au eliminat treptattarifelela majoritatea bunurilor comercializate ntre cele dou ri n urmtorii zece ani.Un acord de comer agricol a fost semnat n noiembrie 1996, care a adresat bunurile rmase nu sunt acoperite n ALS.Unele bariere netarifare i tarifele pentru bunurile rmn, cu toate acestea.Israelul are, de asemenea, acorduri comerciale i de cooperare n loc cuUniunea Europeani Canada, i caut s ncheie astfel de acorduri cu o serie de alte ri, inclusivTurcia, Iordania i mai multe ri din Europa de Est.

n termeni regionale, Uniunea European este cea mai important destinaie pentru exporturile israeliene.n perioada de patru luni, ntre octombrie 2011 i ianuarie 2012, Israel exportat bunuri n valoare total de 5 miliarde dolari la UE - n valoare de 35% din totalul exporturilor lui Israel.n aceeai perioad, exporturile israeliene nOrientul ndeprtata ajuns la 3.1 miliarde dolari.

Pn n 1995, comerul Israelului culumea araba fost minim datoratboicotul Ligii Arabe, care a fost nceput mpotriva comunitii evreieti din Palestina n 1945.Naiunile arabe au refuzat nu doar pentru a avea schimburile comerciale directe cu Israel (boicotul primar), dar ei au refuzat, de asemenea, de a face afaceri cu orice societate care funcioneaz n Israel (boicot secundar), sau orice societate care a fcut afaceri cu o societate care a fcut afaceri cu Israel (boicot teriar).

n 2013, schimburilor comerciale dintre Israel iteritoriile palestinieneau fost evaluate la 20 miliarde de dolari anual.

n 2012, zece companii au fost responsabile pentru 47,7% din exporturile Israelului.Aceste companii au fostIntel,Elbit Systems,rafinriilor de petrol Ltd,Teva Pharmaceuticals,Iscar,Israel Chemicals,Makhteshim Agan,Paz Oil Company,Israel Aerospace Industriesidivizia Indigo de Hewlett-Packard.Bank of Israel i Institutul de Export Israel au avertizat c ara este prea dependent de un numr mic de exportatori.

3.2. Topul

Fig 6. Venitul Naional Brut pe cap de locuitor:

Israel (27170 $)

Mai mare dect Israel

Mai mic dect Israel

Ca din 2012, Israel pe locul 26 n Raportul Global al Competitivitii de World Economic Forum, ia 16-a printre cele 187 denaiuni din toat lumea cu privire la ONU. Indicele Dezvoltrii Umane, care o plaseaz n categoria de "foarte dezvoltat".Economia Israelului, de asemenea, pe locul 17 printre cele mai dezvoltate economic naiuni din lume, conform World competitivitate Topul Anuarul IMD lui.Economia israelian a fost clasat ca economia cea mai durabil din lume, n faa crizelor, i a fost, de asemenea, clasat pe primul loc n investiiile de cercetare i dezvoltare centru rata. Banca lui Israel a fost clasat pe primul loc n rndul bncilor centrale pentru funcionarea eficient a acesteia, n sus de la locul 8 n 2009.Israel a fost clasat pe primul loc, de asemenea, n aprovizionarea cu forei de munc calificate.companii israeliene, n special n zona de high-tech, s-au bucurat de un succes considerabil creterea bani de peWall Streetalte piee financiare mondiale i: ncepnd cu anul 2010Israel clasat pe locul al doilea ntre rile strine n numrul companiilor sale cotate la bursele de valori din SUA.

Dup ce sa mutat departe de modelul economic socialist de la mijlocul anilor 1980 i nceputul anilor 1990, Israelul a fcut micri dramatice spre paradigma de pia liber.Ca din 2012, scor libertatea economic a Israelului este de 67,8, ceea ce face economia mai liber 48 n 2012Indicele Libertii Economice.Competitivitatea economic a Israelului este ajutat de o protecie puternic adrepturilor de proprietate, un nivel relativ sczut de corupie, precum i deschiderea mare a comerului global i investiiilor.Venituri i ratele de impozit pe profit rmne relativ ridicat.n 2011, Israel pe locul 36 din 182 de ri dinTransparency International'sIndicele de Percepie a Corupiei.Luare de mit i alte forme de corupie sunt ilegale n Israel, care este semnatar aConveniei de la Mita OCDEdin 20083.3. IndicatoriDate anuale 2011

Populaia (m) - 7.6Cresterea populatiei-cu 1,5%

PIB-ul pe cap de locuitor (US $, PPP) - 31.400 dolariCreterea real a PIB - 4,7%

Procent de omeri (2011) - 5,6%Inflaiei - 3,5%

Rata de schimb (av) INS: US $ - 3,9Balana de cont curent (% din PIB) - 0,1%

.Fig 7. Date anuale Salariile medii in 2007 se situau in jurul valorii de 133 dolari pe zi.Cap. IV TurismulTuristii se inghesuie la Israel in numar record

Potrivit Biroului Central de Statistic, 393 de mii de vizitatori au intrat in Israel n octombrie 2013, cu 0,5% mai mult dect n 2012, i mai mare dect fiecare octombrie, cu excepia anului 2010 (3% mai puin).Dintre acestea, 339.000 au fost turisti peste noapte, cu 14% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, cu 4% mai mult dect octombrie 2010 i un record all-time pentru luna.De la nceputul anului 2013 pn n octombrie, mai mult de 3 milioane de vizitatori au sosit n Israel , 1% mai puin dect n aceeai perioad n 2012, 6% mai mult dect in 2011 i cu 3% mai mult dect n 2010. Ministrul Turismului, Uzi Landau a spus, "Turistii continua s voteze cu picioarele lor.Spre deosebire de multe alte destinaii turistice, turitii vin n Israel i in ideea de a gsi soare pentru cea mai mare parte a anului.Acest lucru, n plus fa de varietatea cultural i istoric pe oferta.Ministerul Turismului va continua sa comercializeze in Israel de peste mri, cu scopul de a realiza potenial.Cei mai muli turiti n Israel sosesc pe calea aerului: 219700, n iulie, cu 3% mai mult dect n luna iulie 2012.25900 de turiti au sosit pe teren n luna iulie, cu 8% mai puine dect n luna corespunztoare, inclusiv 20.000 din Iordania (n jos de 14%), iar 7.700 din Egipt, prin intermediul Eilat (de pn 51%).Turismul in Israel este unul dintre majorele surse de venit, cu 3,5 milioane de turisti sositi in 2012. Israelul ofera o multitudine de locuri istorice si religioase, statiuni, turism arheologic, turism patrimonial si ecoturism. Israelul are cel mai mare numar de muzee pe cap de locuitor din lume. In 2009, doua dintre cele mai vizitate locuri au fost zidul de Vest si mormantul lui Rabbi Shimon bar Yochai.

Cele mai vizitate orase:

Ierusalim

Ierusalimul este cel mai vizitat oras cu 3,5 milioane de turisti sositi annual. Unul dintre cele mai vechi orase din lume, acesta este proclamat capitala si este cel mai mare oras din Israel, in cazul in care suprafata si populatia din Ierusalimul de Est sunt incluse.

Este un oras sfant pentru cele trei mari religii ale sale si gazduieste o multitudine atractii istorice, arheologice si religioase.

Ierusalimul de Est a fost capturat de Israel in 1967 in Razboiul de Sase Zile si anexat in 1980 in conformitate cu Legea Ierusalimului, desi este recunoscuta de comunitatea internationala ca fiind sub ocupatie israeliana.

Tel Aviv

Cu 2,7 milioane de sosiri turistice in 2011, Tel Aviv este al doilea cel mai mare oras din Israel si un oras global cosmopolit, cultural si financiar. Cel mai mare oras are 3 milioane de locuitori. Tel Aviv prezinta o zona de patrimoniu mondial UNESCO de arhitectura Bauhaus. Orasul istoric in apropiere de Jaffa se confrunta cu un boom turistic. In 2010, National Geographic a clasat Tel Avivul ca facand parte din cele 10 orase cu cea mai buna plaja. Bibliografie

1. Cartea 1000 de plaje de vis si locuri de scufundat paradisiace Editura Aquila

2. Cartea 1000 de minuni arhitecturale Editura Aquila

3. http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_113402.pdf4. http://en.wikipedia.org/wiki/Israel5. http://www.export.gov.il/eng/About/About/6. http://www.portaldecomert.ro/Tara-Israel-921.htm7. http://www.travelworld.ro/tari/israel.phpPAGE - 5 -