Combustibili petrolieri

EVOLUTIA CARACTERISTICILOR COMBUSTIBILILOR PETROLIERI

IN ULTIMII 20ANI

Ponderea cea mai mare a combustibililor produi ntr-o rafinrie o constituie

combustibilii pentru motoarele cu ardere interna, in categoria carora intra o varietate de

produse: gaze, benzine, combustibili pentru turbomotoare, motorine si chiar reziduuri de

distilare. Livrarea produselor petroliere se face pe baza conditiilor de calitate.

Exista o serie de proprietati comune care afecteaza performanta, cum ar fi:

- proprietati legate de volatilitatea combustibililor;

- proprietati legate de arderea lor;

- proprietati legate de stabilitatea chimica a acestora.

Volatilitatea afecteaza performanta motorului, dintre care cele mai importante sunt:

usurinta de pornire, incalzirea pana la intrarea in regim normal de functionare, formarea

dopurilor de vapori, formarea de gheata pe clapeta de acceleratie a motorului, distributia

amestecului carburant sau a combustibilului in cilindrii motorului si diluarea uleiului.

Arderea combustibililor depinde de:

- compozitia chimica si fractionala a combustibilului;

- tipul, factorii constructivi si functionali ai motorului;

- starea generala a motorului (grad de uzura, depuneri);

- temperatura si umiditatea aerului si de excesul de aer.

Stabilitatea chimica

Combustibilii sunt in contact cu oxigenul din aer si uneori cu apa la temperaturi

normale in timpul transportului si depozitarii si la temperaturi relativ ridicate (in functie de

tipul combustibilului) in sistemul de alimentare al motorului. Compusii nestabili prezenti,

mai ales hidrocarburile nesaturate, se oxideaza si se polimerizeaza la temperaturi normale,

mai ales in prezenta unor heteroatomi (compusi cu O2, S, N2) sau se descompun termic in

prezenta oxigenului, la temperaturi ridicate. Prin autooxidare si polimerizare rezulta acizi si

polimeri (gume) care initial sunt solubile, dar precipita in combustibil favorizand coroziune

si depuneri in sistemul de alimentare al motoarelor, infundarea filtrelor si duzelor.

Sunt prezentate proprietatile fizico-chimice ale principalelor tipuri de

combustibili existenti pe piata din tara noastra.

1

I. Combustibili cu specificaii la nivelul anilor 90

A. GAZE PETROLIERE LICHEFIATE

GAZ PETROLIER LICHEFIAT (ARAGAZ)

Gazul petrolier lichefiat (aragaz) se obtine prin prelucrarea primara sau distructiva

a titeiului si derivatelor sale cu prelucrari ulterioare. Este un amestec de hidrocarburi

compus in principal din izo- in normal-butan, butene si intr-o proportie mai redusa din

propan/Propilena, pentan/pentena. Se utilizeaza drept combustibil pentru uz casnic si

industrial.

CARACTERISTICA VALOARE

Compozitie chimica,% (m/m):

Hidrocarburi C3 (saturate si nesaturate)

Hidrocarburi C4 (saturate si nesaturate)

Hidrocarburi C3 (saturate si nesaturate),max

Se raporteaza

Se raporteaza

1

Miros Caracteristic

Presiune de vapori absoluta,pv, bar, (kPa)

la 70 0C, max

la 50 0C, max

la 10 0C, min

11(1100)

7,5(750)

1,7(170)

m3N Sulf total, mg/ ,max

300

m3N Sulf mercaptani,dupa odorizare, mg/ ,max

50

Temperatura reziduului de evaporare, 0C, max 1

H0j m3N

Putere calorifica inferioara, ,kJ/ m3N

(kcal/ )min

112860

(27000)

m3N Densitatea produsului gazos, g,kg/ ,min

2,550

Densitatea produsului lichid :

la 50 0C, kg/dm3,min

0,525

0,570

2

la 15 0C, kg/dm3,min

Apa Lipsa

AMESTEC BUTAN-PROPAN-PROPILENA TIP III

Amestecul butan-propan-propilena tip III se refera la gazul petrolier lichefiat

constituit din amestecul fractiilor lichefiate C4 (saturate A nesaturate) si C3 (propan A

propilena). Se utilizeaza drept combustibil pentru uz industrial (combustibil focare) si

neindustrial (consum casnic).


Compozitie chimica:

Fractie C4 (saturate A nesaturate), % (m/m), max.

Fractie C3 (propan A propilena), % (m/m), min

Fractie C2 (etan A etilena), %(m/m), max.

Fractie C5 (saturate A nesaturate), % (m/m), max.

65,0

35,0

1,0

1,0

Presiune de vapori la 40o C, Kpa, max. 1600

Densitate la 15oC, g/cm3 Se raporteaza

Sulf total, mg/Nm3, max. 500

3

GPL AUTO

GPL carburant (Gaz Petrolier Lichefiat). Este destinat utilizarii drept carburant pentru

vehiculele echipate pentru functionare cu GPL.

Limite

Caracteristica

UM

Minimum Maximum

Cifra octanica motor, MON 89 -

Continut de diene % mol - 0,5

Hidrogen sulfurat negativ

Continut de sulf total2 (dupa odorizare) Mg/kg - 100

Coroziune pe lama de cupru (1h la 400C) cotare Clasa 1

Reziduu de evaporare Mg/kg - 100

Presiunea de vapori relativa la 400C kPa 1550

Presiunea de vapori relativa min.150kPa minim la o temperatura de 4,5:

-pentru tipul A -pentru tipul B

-pentru tipul C -pentru tipul D

0C

-

-10 -5

0 +10

Continut de apa Lipsa apa libera la 00C

Continut de metanol mg/kg - 2000

Miros Particular si neplacut la 20%LII

4

B. BENZINE

BENZINA BAZA DE ETILARE

Benzina baza de etilare pentru benzina cu plumb Premium pentru automobile si pentru

benzina cu plumb Super Plus pentru automobile se obtine din fractii de benzina provenita din

procesele de reformare si cracare catalitica, alchilare, izomerizare, precum si din alte procese de

sinteza. In prezent, benzina etilat (cu Pb) este pe cale de dispariie ntruct n Uniunea

European nu mai este acceptat dar nc se mai poate comercializa n ri ce nu fac parte din

UE. Benzina baz de etilare este identic cu benzina baz de aditivare cu ali compui pentru

mrirea cifrei octanice.

Principalii componenti ai benzinei de baza sunt benzina de RC si benzina de CC, la care

se adauga diferite fractii usoare (ex. de la HPR), izomerizat C5-C6, eteri (MTBE, TAME, etc)

si alti aditivi.

Fractie 90-185

aromatica

DAV HB

Cocsare

Max.10% din

alimentare HB

RC

CC

Benz. usoara isoparaf.

Benz grea (final

220-230 C)

Nafta

Benzina Cx

Benzi

na de

baza

5

TIP

CARACTERISTICA

CO

95

CO

95

CO

95

CO

98

CO

98

CO

98

Cifra octanica Research

(COR)pentru benzina etilata,

min

95

95

95

98

98

98

Cifra octanica Research

(COR)pentru baza de etilare,

min

88

92

93

93

94

95

Cifra octanica Motor (COM)

pentru benzina etilata, min

83

83

83

84

84

84

Continut de plumb, g Pb/l

max

0,013

0,013

0,013

0,013

0,013

0,013

Distilare , 0C:

10%(v/v)dist pana la,max



temp. finala de distil,max

reziduu, %(v/v),max

reziduu+pierderi,%(v/v),max

70

130

185

215

1,5

3,5

70

130

185

215

1,5

3,5

70

130

185

215

1,5

3,5

70

130

185

215

1,5

3,5

70

130

185

215

1,5

3,5

70

130

185

215

1,5

3,5

Presiune de vapori Reid,kPa

(mmHg),max

- vara3)

- iarna3)

66,6

(500)

80

(600)

66,6

(500)

80

(600)

66,6

(500)

80

(600)

66,6

(500)

80

(600)

66,6

(500)

80

(600)

66,6

(500)

80

(600)

Continut de sulf, %(m/m),

max

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

Coroziune pe lama de cupru

(3h) la 500C), cotare, clase

,max

2b

2b

2b

2b

2b

2b

Continut de gume actuale,

mg/100 cm3,max

3

3

3

3

3

3

Stabilitate la oxidare.

Metoda perioadei de

inductie ,min

360

360

360

360

360

360

Indice de neutralizare,

mg/100 cm3 ,max

2

2

2

2

2

2

Apa si impuritati macanice lipsa lipsa lipsa lipsa lipsa lipsa

Aciditate minerala si

alcalinitate

lipsa lipsa lipsa lipsa lipsa lipsa

6

BENZINA CU PLUMB PREMIUM PENTRU AUTOMOBILE

Benzina cu plumb pentru automobile se fabrica prin amestecarea fractiilor de

benzine provenite din diferite fractii petroliere rezultate din procesele de distilare primara a

titeiului si din prelucrarea secundara a unor produse petroliere. Benzina cu plumb Premium

pentru automobile se foloseste drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin scanteie,

conform prescriptiilor din cartea tehnica a motorului sau instructiunilor de exploatare a

motorului. In vederea performantelor este autorizata utilizarea de aditivi.

Caracteristica, UM Valoare

Cifra octanica Research (COR),min. 95

Cifra octanica Motor (COM),min 83

Continut tetraetil de plumb,g Pb/l,max *)0,15

Distilare,0C:

-10%(v/v) distila pana la , max



-temperatura finala de distilare,max

reziduu,%(v/v),max

reziduu+pierderi, ,%(v/v),max

70

130

185

215

1,5

3,5

Presiune de vapori Reid,kPa(mm Hg),max

- vara

- iarna

66,6 (500)

80 (600)

Continut de sulf,%(m/m),max 0,08


(3h la 500C), cotare,clase,max

2b

Gume actuale, mg/100ml, max 3

Stabilitate la oxidare,minute 360

Indice de neutralizare, mgKOH/100ml,max 2

Apa si impuritati mecanice Lipsa

Aciditate minerrala si alcalinitate Lipsa

Continut de hidrocarburi aromatice,% v/v, max 42

Continut de benzen, % v/v, max 3

7

BENZINA CU PLUMB SUPER PLUS PENTRU AUOMOBILE

Se utilizeaza drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin scanteie, conform

prescriptiilor din cartea tehnica a motorului sau instructiunilor de exploatare a motorului.

Caracteristica, UM Valoare

Cifra octanica Research (COR),min. 98

Cifra octanica Motor (COM),min 86

Continut tetraetil de plumb,g Pb/l,max 0,151)

Distilare,0C:




-temperatura finala de distilare,max

reziduu,%(v/v),max

reziduu+pierderi, ,%(v/v),max

70

130

185

215

1,5

3,5

Presiune de vapori Reid,kPa(mm Hg),max

- vara

- iarna

66,6 (500)

80 (600)

Continut de sulf,%(m/m),max 0,08


(3h la 500C), cotare,clase,max

2b

Gume actuale, mg/100ml, max 3

Stabilitate la oxidare,minute 360

Indice de neutralizare, mgKOH/100ml,max 2


Aciditate minerrala si alcalinitate Lipsa

Continut de hidrocarburi aromatice,% v/v, max 42

Continut de benzen, % v/v, max 3

8

BENZINA ECO PREMIUM

Benzina Eco Premium se refera la benzina cu inlocuitor de plumb. In vederea

imbunatatirii performantelor, benzina cu inlocuitor de plumb, contine aditiv ce asigura

protectia scaunului supapelor. Se comercializeaza in tara sub denumirea de Eco Premium.

Benzina Eco Premium este utilizata drept carburant pentru vehicule echipate sa functioneze

cu benzina cu plumb. Se interzice utilizarea acestui carburant la autovehiculele prevazute

cu convertor catalitic.

CARACTERISTICA, UM VALOARE

Densitate la 150 Cb, kg/m3 720-775

Cifra octanica Research, COR, min. 95

Cifra octanica Motor, COM

- pana la 31.12.2004, min

- dupa 31.12.2004, min

83

85

Continut de plumb, mg/l

- pana la 31.12.2004, max

- dupa 31.12.2004, max

13

5

Continut de benzen, b%(v/v)

- pana la 31.12.2004, max

- dupa 31.12.2004, max.

3

1

Distilare:

Evaporat la 700C(E70), %(v/v)

- vara

- iarna

Evaporat la 1000C(E100), %(v/v)

- vara

- iarna

Evaporat la 1500C(E150), %(v/v), min.

- vara

- iarna

punct final de fierbere FBP, 0C, max.

Reziduu la distilare, %(v/v), max.

20,0.....48,0

22,0.....50,0

46,0.....71,0

46,0.....71,0

78,0

78,0

210

2,0

Presiune de vapori, VP, kPa

9

- vara

- iarna

45,0 60,0

60,0 90,0

Indice de volatilitate, VLI, max.

VLI=(10VP+7E70)

- vara

- iarna

1000

1250

Continut de sulf b, mg/kg

- pana la 31.12.2004, max.

- dupa 31.12.2001, max

800

150

Stabilitate la oxidare, minute, min. 360

Continut de gume (spalare cu solventi), mg/100 ml, max 5

Continut de mangan mg Mn/l, max. 18

Coroziune pe lama de cupru (3h la 500C) Clasa I

Aspect Limpede si transparent

Tipul de hidrocarburi continute, % v/v, max

- olefinicec,d,e

- aromaticec,d,e

18

42

Continut de oxigenb, %, max. 2,7

Continut de compusi oxigenetib, %v/v max.

- metanolf

- etanolg

- alcool izopropilic

- alcool izobutilic

- alcool tert-butilc

- eteri (5 sau mai multi atomi de carbon)

- alti compusi hidrogenatih

3

5

10

10

7

15

10

BENZINA EURO-PREMIUM

Este destinata automobilelor construite sau adaptate special sa functioneze cu acest

tip de carburant.

10

CARACTERISTICA, UM VALOARE

Densitate la 150Cb, kg/m3 720-775

Cifra octanica Research, COR, min. 95

Cifra octanica Motor, COM, min. 85

Continut de plumb, mg/l, max. 5

Continut de benzen, b% (v/v), max. 1,0

Distilare:

Evaporat la 700C (E70), %(v/v)

- vara

- iarna


- vara

- iarna


- vara

- iarna

Punct final de fierbere FBP, 0C, max

Reziduu la distilare, %v/v), max

20,0.....48,0

22,0.....50,0

46,0.....71,0

46,0.....71,0

75,0

75,0

210

2,0

Presiune de vapori, VP, kPa

- vara

- iarna

45,0 60,0

60,0 90,0

Indice de volatilitate, VLI, max

VLI = (10VP+7E70)

- vara

- iarna

1000

1250

Continut de sulf b, mg/kg, max 150

Stabilitate la oxidare, minute, min 360

Continut de gume (spalare cu solventi), mg/100ml, max 5

Coroziune pe lama de cupru (3h la 500C) Clasa I

Aspect Limpede si transparent

Tipul de hidrocarburi continute, % v/v, max

- olefinicec,d,e

18,0

11

- aromaticec,d,e 42,0

Continut de oxigenb, %, max. 2,7

Continut de compusi oxigenetib, %v/v max.

- metanolf

- etanolg

- alcool izopropilic

- alcool izobutilic

- alcool tert-butilc

- eteri (5 sau mai multi atomi de carbon)

- alti compusi hidrogenatih

3

5

10

10

7

15

10

BENZINA PENTRU AVIATIE

Benzina pentru aviatie se obtine din fractiunile usoare de la distilarea primara a

titeiului, reformarea catalitica si cracarea catalitica a distilatelor petroliere, precum si din

alte procese secundare, cu adaos de produse de sinteza, aditiv antidetonant specific

benzinelor de aviatie si antioxidant, inhibitor de coroziune si coloranti. Se utilizeaza drept

carburant pentru alimentarea motoarelor cu piston ale aeronavelor.


TIP 91/115

Densitate la 200 C, g/ cm3 0,6901)

Cifra octanica, metoda Motor, min 91

Continut de tetraetil de plumb, ml/l, max 1,2

Distilare, 0C:

- punct initial de fierbere, min.

- 10% (v/v) distilat pana la, max



- 97,5% (v/v) distilat pana la, max

- reziduu, % (v/v), max

- reziduu A pierderi, % (v/v), max

40

75

105

135

175

1,5

2,5

Presiunea de vapori Reid la 37,80C

12

kPa

mmHg

29,3.....48,0

220.....360

Indice de neutralizare, mg KOH/100 cm3, max 1

Temperatura de inceput de cristalizare, 0C, max -60

Cifra de iod, g iod/100g, max 2

Continut gume actuale (fluid de evaporare aer),

mg/100ml, max

2

Continut de sulf total, (m/m), max 0,03

Coroziune pe lama de cupru, (3h la 500C), cotare, max 1b

Aciditate minerala si alcalinitate Lipsa

Apa si impuritati mecanice lipsa

Caldura de ardere inferioara, min

- kJ/kg

- kcal/kg

43165

10300

Hidrocarburi aromatice (v/v), max 25

Reactia cu apa

- variatia de volum a stratului apos, cm3,, max

- aspectul interfetei celor doua straturi, max

- indicele de separare a apei, amx

2

2

2

Stabilitate la oxidare dupa 16h:

- gume potentiale, mg/100ml, max

- precipitat, mg/100ml, max

6

2

13

1. PETROL PENTRU AVIATIE

COMBUSTIBIL PENTRU TURBOMOTOARE DE AERONAVE

Combustibilul pentru turbomotoare de aeronave se obtine prin prelucrarea titeiului.

Se utilizeaza drept combustibil pentru turbomotoare de aeronave.


Aspect la 200C Lichid limpede fara

corpuri straine in

suspensie

Aciditate minerala si alcalinitate lipsa

Aciditate totala, mg KOH/g, max 0,015

Hidrocarburi aromatice, (v/v), max. 20

Hidrocarburi olefinice, (v/v), max. 5

Continut de sulf total, (m/m), max 0,1

Continut de sulf mercaptani, (m/m), max 0,001

Continut de hidrogen sulfurat lipsa

Distilare:

Punct initial de fierbere, 0C, max.

10% (v/v) distilat pana la temperatura 0C, max.



Punct final de fierbere, 0C, max.

Reziduu, % (v/v), max

Pierderi, % (v/v), max.

Se noteaza

204

232

Se noteaza

288

1,5

1,5

Punct de inflamabilitate, PM, 0C, min. 30

Densitate la 200C, g/cm3 0,775.....0,825

Temperatura de inceput de cristalizare, 0C, max. -53

Temperatura de disparitie a cristalelor, 0C, max Se noteaza

Vascozitate cinematica, mm2s-1(cSt):

14

- la 200C

- la 340C, max

Se noteaza

15

Caldura de ardere inferioara, kJ/kg, min. 42950

Inaltimea maxima a flacarii fara fum, mm, min. 20

Coroziunea pe lama de cupru, (3h la 500C), cotare, max. 2b

Coroziunea pe lama de argint, cotare, max. 1

Stabilitate termica in conditii dinamice dupa 2,5h la

2600C:

- depuneri pe tubul preincalzitorului

- cadere sub presiune, (mm/Hg)

Sub3

25

Indice de peroxid actual miliechivalenti/l, max. 1

Indice de peroxid potential, dupa 100 ore la 1000C

miliechivalenti/l, max.

1

Continut de gume actuale (fluid de evaporare abur),

mg/100ml, max.

6

Continut de gume potentiale, dupa 16h, mg/100ml, max. 14

Reactia cu apa, aspectul interfetei, max. 1b


Cupru, ppm (m/m), max. 0,15

Vanadiu, ppm (m/m), max. 1

Sodiu, ppm (m/m), max 0,1

15

Petrolul pentru avioane are ca materie prima exclusiv petrolul de DA si eventual, o fractie

usoara taiata din motorina dupa hidrofinare.

DAV Hidrofinare Petrol Reactor (HPR)

Petrol

Hidrofinare Petrol-

Motorina (HPM)

Petrol (daca s-a hidrofinat

petrol) sau Fractie usoara (daca s-a hidrofinat

motorina)

Motorina DA

16

D. MOTORINE (COMBUSTIBIL) DIESEL

MOTORINA EURO-DIESEL

Motorina comercializata in tara sub denumirea Euro-Diesel destinata pentru motoarele

Diesel, proiectate sa utilizeze acest tip de combustibil. Pentru realizarea filtrabilitatii, lubrefierii

si cifrei cetanice, se permite utilizarea de aditivi.

Valoare

Caracteristica,UM

Tip I (Vara) Tip II (Iarna)

Cifra cetanica,min 51.0 51.0

Indice cetanic calculat,min 46.0 46.0

Densitate la 1,50C,Kg/m3 820-845 820-845

Continut de sulf, mg/kg,max 350 350

Punct de inflamabilitate, 0C Peste 55 Peste 55

Reziduu carbon (pe 10% reziduu de

distilare),%(m/m),max

0.30 0.30

Continut de cenusa ),%(m/m),max 0.01 0.01

Continut de apa mg/Kg,max 200 200

Contaminare totala, mg/Kg,max 24 24

Coroziune pe lama de cupru, (3hla 50

0C),cotare

Clasa I Clasa I

Stabilitate la oxidare, g/m3,max 25 25

Lubricitate,diametrul corectat al petei de uzura

(wsd 1,4)la 600C, m,max

460 460

Vascozitate la 400C,mm2s 2.00-4.50 2.00-4.50

Temperatura limita de filtrabilitate, 0C,max Clase

A B C

+5 0 -5

Clase

D E F

-10 -15 -20

Distilare:

%(V/V)distilate la 2500C, %(V/V)distilate la 3500C,min %(V/V)distilate la 0C,max

Sub 65 85 360

Sub 65 85 360

Hidrocarburi aromatice policiclice, 5m/m,max 11 11

17

MOTORINA S 0,05

Se obtine din procesele de distilare primara a titeiului urmata de hidrofinare. Se

foloseste drept carburant pentru motoarele Diesel.

Tabel 3.14.

Valoare

Caracteristica,UM




Densitate la 1,50C,Kg/m3 820-860 820-860

Continut de sulf,%m/m,max 0.05 0.05

Punct de inflamabilitate, 0C 55 55

Reziduu carbon (pe 10% reziduu de distilare),%(m/m),max

0.30 0.30


Continut de apa mg/Kg,max 200 200



0C),cotare

Clasa I Clasa I




A B C

+5 0 -5

Clase

D E F

-10 -15 -20

Distilare:

%(V/V)distilate la 2500C, %(V/V)distilate la 3500C,min

%(V/V)distilate la 3700C,max

Sub 65 85

95

Sub 65 85

95

Culoare ASTM,max 2 2

Indice de neutralizare,max, mg KOH/100ml 5 5

18

MOTORINA 0,2 S

Motorina 0,2 S se obtine din procesele de distilare primara a titeiului si derivatelor sale.

Se foloseste drept carburant pentru motoarele Diesel.

Limite Caracteristica,UM

Tip I Tip II



Densitate la 150C,Kg/m3 820-860 820-860

Continut de sulf,%m/m,max 0.2 0.2

Punct de inflamabilitate, 0C peste55 peste 55



0.30 0.30


Continut de apa lipsa Lipsa



0C),cotare

Clasa I Clasa I




A B C

+5 0 -5

Clase

D E F

-10 -15 -20

Distilare:

%(V/V)distilate la 2500C, %(V/V)distilate la 3500C,min %(V/V)distilate la 3700C,max

Sub 65 85 95

Sub 65 85 95

19

ARCTIC EURO-DIESEL

Se aplica la motorina pentru motoarele Diesel, proiectate sa utilizeze acest tip de

combustibil. In vederea imbunatatirii performantelor este autorizata utilizarea aditivilor.

Caracteristica,UM

Valoare

Cifra cetanica,min 49.0

Indice cetanic calculat,min 46.0

Densitate la 150C,Kg/m3 800-845

Continut de sulf, mg/kg,max 350

Punct de inflamabilitate, 0C 55



0.30

Continut de cenusa ),%(m/m),max 0.01

Continut de apa 200

Contaminare totala, mg/Kg,max 24

Coroziune pe lama de cupru, (3hla 50 0C),cotare Clasa I

Stabilitate la oxidare, g/m3,max 25

Lubricitate, diametrul corectat al petei de uzura

(wsd 1.4)la 600C, m,max.

460

Vascozitate la 400C,mm2s 1.50-4.00

Temperatura limita de filtrabilitate, 0C,max -26

Punct de tulburare, 0C,max -16

Distilare:

%(V/V)condensate la 1800C,

%(V/V)condensate la 3400C,min

10

95

Hidrocarburi aromatice policiclice,%m/m,max. 11

20

Combustibilul Diesel se obtine prin hidrofinare in principal din motorina de DA, CC si

Cx, cu putina fractie grea de la HPR si cu aditivi specifici.

DAV

HPR

Fractie grea de petrol hidrofinat-

component Diesel Euro 5

Petrol

HPM

CC Cx

Mot Mot

Diesel Mot

21

E. Combustibili lichizi de focare

PACURA

STAS 51-83

Pacura se obtine ca reziduu de la distilarea atmosferica a titeiului. Se foloseste drept

combustibil pentru focarele utilajelor si instalatiilor industriale.

VALOARE

CARACTERISTICA 40/45 50/30 70/25 300/50

METODA DE

INCERCARE

Vascozitate, 0E, max

- la 500C

- la 800C

- la 1000C

40

9

-

50

10

-

70

12

-

300

55

20

STAS 117-87

Punct de

congelare, 0C,max

45

30

25

50

STAS 39-80

Se determina temperatura la

care produsul supus racirii in

conditii definite inceteaza sa

mai curga

Punct de

inflamabilitate, 0C,min

90

90

90

100

STAS 5489-80 Metoda

Marcusson

Aciditate minerala si

alcalinitate

lipsa lipsa lipsa lipsa STAS 22-64

ASTM D 1093-98

Continut de apa %

(m/m),max

1

1

1

1

SR ISO 760:1994

ASTM D 95-99

Sediment , % (m/m)max 1.2 1.2 1.2 1.5 STAS 116-71

ASTM D 473-95

Apa si sediment %

(m/m)max

1.5 1.5 1.5 1.5 STAS 24/1-89

ASTM D 4007-95

Cifra de cocs %

(m/m)max

14 14 14 25 SR ISO 6615:1996

SR ISO 10370:2000

ASTM D 189-97

Cenusa , % (m/m)max 0.5 0.5 0.5 0.5 STAS 38-81

ASTM D 482-95

22

Coontinut de sulf %

(m/m)max

1 1 1 1 STAS 119-76

Metoda arderii in bomba

ASTM D 129-95

Vanadiu, ppm (m/m),

max

- - - 100 STAS 9054-71

ASTM D 1548-97

Sodiu, ppm (m/m), max - - - 200 STAS 7331-82

ASTM D 3340-98

Puterea calorifica

inferioara , min

-kj/kg

kcal/kg

39800

9500

39400

9400

38600

9200

38600

9200

SR ISO 1928:1995

ASTM D 240-97

PACURA S-1

SP 70/2001

Pacura S-1 se obtine ca reziduu de la distilarea atmosferica a titeiului, de la distilarea

sub presiune redusa sau de la distilarea distructiva a reziduurilor. Se utilizeaza drept combustibil

greu pentru focarele utilajelor si instalatiilor industriale.

CARACTERISTICA U/M VALOARE METODA DE INCERCARE

Vascozitate:

-la 1000C, max

0E

20

STAS 117-87

Punct de congelare, max

0C

25 STAS 39-80

Punct de inflamabilitate M, min

0C

100 STAS 5489-80

Aciditate minerala si alcalinitate - Lipsa STAS 22-64

Apa,max % 1 STAS 24/2-89

Sediment,max % 1.5 STAS 116-71

23

Apa si sediment, max % 1.5 STAS 24/1-89

Cifra de cocs, max % 15 SR ISO 6615:1996

Cenusa, max % 0.5 SR ISO 6245:1995

Sulf, max % 1.0 SR ISO 8745:1996

Putere calorifica inferioara, min kcal/kg 9200 SR ISO 1928:1995

Vanadiu, max ppm 150 STAS 7728-91

Sodiu, max ppm 200 STAS 7331-82

24

COMBUSTIBIL LICHID USOR

Combustibil lichid usor se obtine prin amestecarea reziduurilor de la distilarea

atmosferica a titeiului, de la distilarea sub presiune redusa, cu fractiuni de distilare. Se

utilizeaza pentru incalziri centrale; se poate folosi si la focarele utilajelor si instalatiilor

industriale.


Densitate relativa la 200C, max 0,935

Vascozitate la 200C:

- 0E, max

- mm2s-1(cSt), max

4,5

33

Vascozitate la 500C:

- 0E, max

- mm2s-1(cSt), max

3,0

21

Punct de inflamabilitate, C, min 55

Punct de congelare, 0C, max:

- iarna

- vara

-8

A5

Aciditate minerala si alcalinitate Lipsa

Continut de apa, % (m/m), max 0,5

Sediment, % (m/m), max. 0,2

Cifra de cocs, % (m/m), max 5

Cenusa % (m/m), max 0,15

Continut de sulf % (m/m), max 2,02)

Distilare:

Pana la 2500C distilat, % (v/v), min

10

Putere calorifica inferioara, min.

- kJ/kg

- Kcal/kg

40350

9650

25

II. TENDINTE ACTUALE PRIVIND COMBUSTIBILII PENTRU

AUTOMOBILE

Obiectivele cele mai importante pe care le ridica combustibilii auto in etapa actuala si in

perspective implica rezolvarea urmatoarelor probleme:

- reducerea consumului de combustibili clasici de tip benzine si motorine;

- eliminarea aditivilor pe baza de plumb din benzine;

- reducerea emisiilor nocive ale automobilelor, sursa principala de poluare a aerului in

mediul urban;

- obtinerea de benzine si motorine reformulate, prin imbunatatirea unor caracteristici

fizico-chimice;

- utilizarea de compusi organici oxigenati in calitate de substituenti sau componenti

pentru combustibili auto.

2.1. Reducerea consumului de combustibili auto

In conditiile in care majoritatea tarilor sunt importatoare de petrol, cand echilibrul

dintre cerere si rezervele de petrol este amenintat continuu si cand pretul petrolului este

fluctuant, realizarea unor automobile cu un consum de combustibil cat mai redus reprezinta o

preocupare esentiala, atat a constructorilor de automobile, cat si a fabricantilor de combustibili.

Reducerea dependentei fata de petrolul necesar obtinerii combustibililor auto de tip

benzine si motorine pentru motoarele cu ardere interna a determinat, in ultimul timp, adoptarea

unor ample programe care sa conduca la diminuarea consumului de combustibili. Pretutindeni

s-a ajuns la concluzia ca cea mai importanta resursa energetica este economisirea si folosirea cu

eficienta maxima a combustibililor existenti.

Factorii de care depind consumul si economia de combustibili sunt, fie de natura

constructiva si funcionala (motor, transmisie, sisteme de conducere), fie sunt legati de modul de

exploatare al automobilelor, precum si de calitatea combustibililor. Ca urmare, in actiunile de

reducere a consumului de combustibil, sarcini de mare importanta revin construcorilor.

Dintre caile care permit reducerea consumului specific de benzine la automobile se pot

enumera: facilitarea aprinderii prin scanteie, reducerea consumului de combustibil la nivelul

proceselor termice, marirea raportului de comprimare la motoarele cu aprindere prin scanteie

justificata de influenta favorabila asupra randamentului, marirea coeficientului de dozaj in

vederea asigurarii functionarii motorului cu amestec sarac, care permite o reducere a a

26

consumului de combustibil cu 5-20%; sporirea randamentului pentru care se impune controlul

mai multor factori, dintre care se pot mentiona viteza de ardere sau durata arderii, pozitionarea

arderii pe ciclu, diminuarea pierderilor de caldura prin pereti (pentru care se preconizeaza

utilizarea materialelor ceramice).

Ca urmarea a reducerii pierderilor de caldura, se estimeaza o scadere notabila a

consumului de combustibil (aproximativ 30% din caldura disponibila se transfera sistemului de

racire). Ridicarea nivelului de temperatura a fluidului din motor usureaza aprinderea cu

consecinte favorabile in cazul folosirii combustibililor neconventionali de tip alcooli, compusi

organici oxigenati cu proprietati de aprindere corespunzatoare; imbunatatirea randamentului

mecanic al motorului, prin micsorarea frecarilor interne, care se poate realiza prin folosirea

lubrifiantilor adecvati si optimizarea suprafetelor portante; reducerea consumului de

combustibil prin utilizarea sistemelor electronice in antrenarea, reglarea si diagnoza functionarii

vehiculelor.

In constructia de automobile, electronica joaca un rol tot mai important, permitand un

mare numar de imbunatatiri. Dintre acestea se pot enumera:

- in cadrul sistemului de antrenare folosirea sistemelor electronice de injectie a

motorinei sau a carburatorului electronic (benzin); a sistemelor de comanda si de

reglare a aprinderii; a dispozitivelor de control al bujiei incadescente; a sistemelor de

reglare si de comanda a instalatiei de racire; a dispozitivelor de oprire/pornire; a

sistemelor de control al turatiei de mers in gol; a dispozitivelor electronice de

accelerare; a sistemelor de control al emisiilor poluante, a comenzii electronice a

treptelor de viteza sau a suprimarii functionarii unor pistoane ale motorului la mersul in

gol; a mai multor programe de deplasare; a tablourilor de bord computerizate care

indica rutele optime in vederea eliminarii punctelor aglomerate.

- in cadrul sistemului de securitate supravegherea prin radar a distantei dintre vehicule;

actionarea automata a franelor, reglarea si curatirea farurilor; comanda intermitenta a

stergatoarelor de parbriz; sistemul de securitate si alarma; sistemul de autoblocare si

antipatinare; controlul presiunii in pneuri; controlul sistemului de semnalizare; sistemul

de blocare al usilor de la spate; memoria pentru stingerea luminilor, etc

- in cadrul sistemului de asigurare al confortului reglarea vitezei de croaziera; pilotul

automat de conducere; reglarea incalzirii si a climatizarii; sistemul de control al

inchiderii masinii; reglarea scaunului cu memorarea pozitiei optime; reglarea pozitiei

volanului, etc.

In conditiile in care la motoarele cu aprindere prin scanteie circa 75% din energia

degajata in procesul de ardere se pierde, echiparea autoturismelor cu motoare Diesel reprezinta

27

un alt mod de economisire al combustibilului. Din acest punct de vedere motorul Diesel este

mult mai avantajos. Dupa ce a cucerit aproape integral domeniul autocamianeloe si autobuzelor

acesta a inceput sa patrunda rapid si in domeniul autoturismelor.

Avantajele utilizarii motoarelor cu aprindere prin comprimare

Motoarele Diesel pentru automobile s-au dezvoltat indeosebi dupa anul 1975, in

contextual economisirii combustibililor petrolieri si in vederea incadrarii automobilelor in

normele de protectie a mediului ambient, prevazute prin legislatie tot mai severe. Dintre

avantajele pe care le prezinta motoarele Diesel, comparative cu motoarele cu aprindere prin

scanteie, se pot enumera:

- un consum de combustibil mai redus, datorita raportului de comprimare ridicat, care

poate ajunge la valori de 16-24, fata de 8-11, in cazul motoarelor cu aprindere prin

scanteie;

- cuplul motor mai constant in cazul functionarii motorului Diesel decat la motorul cu

carburaie, datorita procesului de ardere, care asigura un coeficient favorabil de

umplere, datorita lipsei de presiune pe circuitul de admisie si a dozajului uniform al

combustibilului, pe toti cilindrii si la toate regimurile; producerea unei cantitati mai

reduse de poluanti datorita conditiilor de ardere cu exces de aer;

- costuri de producie ale combustibililor Diesel inferioare comparativ cu cele pentru

producerea benzinelor superioare.

Consumul mai redus de combustibil in cazul motoarelor alimentate cu motorina

justifica tendinta de dieselizare manifestata in tarile Europei. Un mijloc eficient pentru

economisirea de combustibili auto si reducerea noxelor il constituie si calea legislativa,

respectiv introducerea unei serii de pachete de sanctiuni, dar si de stimulente, sustinute de un

sistem informational si educational corespunzator.

Eliminarea aditivilor pe baza de plumb din benzine

Reducerea continua, pana la eliminarea totala, a aditivilor pe baza de plumb din benzine

reprezinta una din principalele probleme care stau in fata fabricantilor de carburanti pentru

automobile. Eliminarea aditivilor cu plumb din benzine permite realizarea urmatoarelor

obiective: reducerea poluarii, compusii cu plumb emisi in atmosfera fiind noxe deosebit de

toxice pentru organismul uman; utilizarea reactorilor post-catalitici ai caror catalizatori sunt

28

dezactivati de compusii cu plumb; diminuarea depunerilor de calamine din motoare si, pe

aceasta cale, micsorarea cheltuielilor de intretinere a acestora, simultan cu sporirea parcursului,

cu aceeasi cantitate de benzina.

In vederea solutionarii problemelor ridicate de eliminarea aditivilor pe baza de plumb

din benzine, pentru a se compensa efectul antidetonant al acestora, au fost preconizate o serie de

masuri. Compensarea pierderilor de cifra octanica a benzinelor, ca urmare a eliminarii aditivilor

pe baza de plumb din acestea, se poate realiza, in principal, prin aplicarea variantei aromatice, a

variantei alifatice si prin folosirea compusilor organici oxigenati.

Inlocuirea efectului octanic al aditivilor pe baza de plumb din benzine prin varianta

aromatica se poate realiza prin folosirea unor procente mai mari de benzine de reformare

catalitica sau de hidrocarburi aromatice BTX (benzene, toluene, xileni) componenti cu cifre

octanice ridicate.

Benzinele de reformare catalitica pot compensa nivelul octanic determinat de

eliminarea plumbului din benzinele comerciale pe doua cai si anume: marirea ponderii de

benzina reformata si sporirea severitatii procesului de reformare.

Aceasta a impus utilizarea de noi catalizatori zeolitici care au permis obtinerea unor

cantitati sporite de benzine si, simultan, de hidrocarburi gazoase (C3, C4), materii prime

necesare proceselor de alchilare. In ceea ce priveste cresterea severitatii in noile instalatii de

reformare catalitica, aceasta s-a realizat prin utilizarea catalizatorilor bi- si multimetalici si a

sistemului de regenerare continua. Operarea la presiune scazuta este, de asemenea, foarte

importanta din punct de vedere economic. In practica industriala se aplica, uzual, efectul

combinat al acestor modalitati, in medie, pentru eliminarea a 0,1g de plumb dintr-un litru de

benzina, este necesara o crestere a procentului de reformat.

Cantitatea de reformat variaza, desigur, in functie de severitatea procesului, dar si de

compozitia benzinei comerciale ce urmeaza a fi realizata. De exemplu, la o severitate a

instalatiei de reformare catalitica ce conduce la o benzina cu COR de 92, reducerea plumbului

de la 0,6g/l la 0,4g/l se poate compensa prin suplimentarea cu 12,5% benzina de reformare si,

respectiv, cu 10,8% daca benzina de reformare are un nivel octanic de 98 COR.

Cresterea severitatii instalatiilor de reformare catalitica reduce, insa, simtitor productia

de reformat si, in consecinta, si cantitatea de benzina comerciala care poate fi obtinuta. Astfel, o

crestere a severitatii cu 5 unitati COR conduce la o pierdere de reformat de circa 5% si,

respectiv, o reducere cu circa 7% a cantitatii de benzina produsa.

Cresterea severitatii afecteaza, de asemenea, distributia cifrei octanice in fractia de varf,

ca urmare a maririi continutului de hidrocarburi aromatice superioare, precum si a finalului de

distilare al benzinei. Ca urmare a cresterii ponderii benzinei reformate in detrimentul benzinei

29

de distilare primara, specificatiile impuse pentru temperatura, de distilare a 5Oo/o din volum,

precum si procentul distilat la 100oC, vor fi depasite fata de limtele standardizate. Modificarile

enumerate determina o marire a cantitatii de depuneri din motor, de pe supape si galerii de

admisie, precum si o diluare cu combustibil a uleiului din carter, care va conduce in final la o

accentuare a gradului de uzura a motorului.

Avand in vedere consecintele ecologice actuale, care sunt tot mai severe, benzinele

comerciale neetilate, obtinute majoritar pe baza de benzine de reformare catalitica sunt tot mai

putin solicitate. Datorita efectului cancerigen al hidrocarburilor aromatice si indeosebi al

benzenului, continutul de hidrocarburi aromatice din benzinele comerciale nu trebuie sa

depaseasca 25 %vol, iar concentratia in benzen 1%.

De aceea, n benzina de baz se introduc: pentan, hexan, i-octani, produsi de alchilare,

izomerizare, polimerizare, etc, componenti inalt octanici. Prin alchilare, hidrocarburile gazoase

de tipul amestecuri i-butan + alchene (etena, propena, butena) sunt transformate in izoparafine

cu cifre octanice cuprinse intre 93 si 100. In procesele de alchilare aplicate industrial, uzual se

foloseste etena. Alchilatele obtinute poseda o sensibilitate mica si sunt componenti octanici

valorosi.

Izomerizarea si polimerizarea sunt alte procese potentiale care permit compensarea

octanica, ca urmare a reducerii aditivilor pe baza de plumb din benzine. Prin izomerizarea n-

alcanilor la izo-alcani, se poate realize, simultan cu un aport octanic si o imbunatatire a

caracteristicilor de distilare, fara o modificare semnificativa a densitatii benzinelor. Instalatiile

realizate in acest scop sunt, in general, flexibile, putandu-se utilize fractii de n-alcani C5-C6 si

C4-C6. Necesita, insa, investitii mari, determinate de costul ridicat al echipamentelor de

fractionare.

Substituirea aditivilor pe baza de plumb cu aditivi metalici fara plumb reprezinta o alta

varianta care permite imbunatatirea cifrelor octanice ale benzinelor. Dintre compusii cercetati si

preconizati, o eficienta antidetonanta ridicata o prezinta metilciclo-pentadienil tricarbonil

manganul (MMT).

Desi mai scump si cu o eficienta antidetonanta mai redusa, comparativ cu tetraetil

plumbul, din punct de vedere al avantajelor economice se situeaza inaintea multora din

compusii preconizati sa inlocuiasca aditivii pe baza de plumb din benzinele auto. Adaugat in

benzine in cantitate de 0,125g MMT/l, aditivul determina o crestere a cifrei octanice (COR) cu

2-3 unitati. S-a constatat insa ca, pentru valori mai mari ale concentratiilor de aditiv, apare

fenomenul de dezactivare al catalizatorilor din sistemele de conversie catalitica pe care le

poseda noile tipuri de automobile, folosite in vederea reducerii noxelor din gazele de

esapament.

30

Un aditiv antidetonant eficient s-a dovedit a fi diciclopenta-dienil fierul (ferocenul).

Exista, totusi, rezerve privind utilizarea acestuia in benzinele comerciale datorita faptului ca,

prin formarea oxizilor de fier, se ajunge la o uzura rapida a motorului.

Compusii organici oxigenati

Interesul pentru utilizarea compusilor organici oxigenati in calitate de componenti

antidetonanti pentru benzine este justificat de capacitatea acestora de a mentine indicii octanici

actuali ai benzinelor auto, in contextul eliminarii aditivilor antidetonanti pe baza de plumb.

Potrivit reglementarilor actuale elaborate de catre Comunitatea Economica Europeana,

s-au propus doua niveluri (A si B) privind continutul maxim al compusilor organici oxigenati

admisi in benzine, urmand ca fiecare stat din Europa sa poata adopta un nivel sau altul, in

functie de optiunile specifice fiecarei tari.

Limitele permise pentru compusii organici oxigenati din benzine in tarile vest-europene

variaza intre 3% si 5% in cazul metanolului si etanolului (i max. 10% toi alcoolii) si se ridica

pana la 15% pentru eteri (MTBE, TAME). In situatia in care se utilizeaza mai multi compusi

oxigenati, limitele maxime nu pot fi depasite, procentul de oxigen fiind fixat la maximum 2,5%

(in greutate).

Nivelurile recomandate in Europa pentru compusii organici oxigenati din benzine sunt

mai reduse fata de cele prevazute de legislatia SUA pentru gazohol (amestec de

benzina+10%EtOH), precum si fata de cele autorizate de administratia americana pentru alte

amestecuri ce contin compusi organici oxigenati.

Reducerea emisiilor poluante ale automobilelor

Poluarea atmosferei a devenit o problema majora a epocii noastre, cu implicatii deosebit

de grave, atat asupra sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor, cat si a climei. Dintre

numeroasele surse de poluare se disting gazele emise de automobile, instalatiilor fixe de ardere

si procesele industriale.

O pondere importanta revine mijloacelor de transport auto echipate cu motoare cu

ardere interna si care folosesc drept combustibili, in principal, benzine si motorine. Peste 60%

din poluantii emisi in atmosfera centrelor urbane provin din emisiile motoarelor cu aprindere

prin scanteie (MAS) si aprindere prin compresie (MAC).

Cresterea densitatii traficului automobilelor in mediul urban a condus la intensificarea

gradului de poluare al atmosferei, aceasta atingand un nivel periculos, atat pentru sanatatea

31

publica, cat si pentru mediul inconjurator. Iar aerul, atat de indispensabil existentei vietii pe

pamant, este inhalat zilnic de fiecare om, intr-o cantitate de circa 12 m3 in 24 ore.

Natura si originea emisiilor poluante. Emisiile poluante rezultate prin arderea

combustibililor in motoarele autovehiculelor contin, in principal, doua clase de poluanti:

poluanti primari si poluanti secundari. Poluantii primari sunt compusi nocivi emisi direct de

motor si se pot gasi:

- in stare gazoasa monoxid de carbon (CO), hidrocarburi (Hc), oxizi de azot (NOx),

dioxid de carbon (CO2), etc; sub forma de particule solide particule de plumb, in cazul

emisiilor motoarelor cu aprindere prin scanteie, particule care alcatuiesc fumul negru

(constituit din particule solide carbonoase cu dimensiuni medii, de ordinul a 1m), in

cazul emisiilor motoarelor cu aprindere prin compresie;

- in stare lichida apar la pornirea motorului Diesel la rece, cand unele hidrocarburi se

evacueaza sub forma de picaturi fine de lichid care formeaza fumul alb (cu dimensiuni

de 1m) si fumul albastru, in cazul evacuarii unor picaturi fine de combustibil sau de

ulei (cu dimensiuni de 0,5 1m).

La functionarea motorului Diesel se mai degaja, de asemenea, oxizi de sulf (SOx) cand

motorina contine sulf, precum si o serie de substante rau mirositoare. In cazul motoarelor cu

alcooli (methanol, etanol, t-butanol, etc) sau eteri (MTBE, TAME, etc), emisiile de esapament

mai pot contine alcooli, aldehide, acizi si alti compusi.

Poluantii secundari sunt substante nocive care apar in atmosfera prin interactiunea

unora din substantele primare enumerate cu aerul si formeaza ceea ce se numeste smog-ul.

Smogul uscat rezulta sub actiunea razelor solare (fotochimic) si in atmosfera uscata, la

temoeraturi mai mari de 200C. Smogul umed se formeaza, in schimb, la temperature joase (sub

40C), intr-o atmosfera umeda.

Emisiile poluante ale motoarelor cu aprindere prin scanteie sunt generate, in principal,

de arderea incomplet a combustibilului in motor si de etansarea imperfecta a cilindrilor si a

rezervoarelor de combustibil. Nivelul si tipul emisiilor poluante depind, in principal, de natura

si compozitia combustibilului, de tipul si capacitatea cilindrica a motoarelor, de regimul de

functionare al acestora, de calitatea procesului de amestecare si de ardere.

Poluantii generati prin ardere (CO2, Hc, NOx, SOx, aldehide, particule) reprezinta circa

70% din totalul noxelor si se elimina in atmosfera prin gazelle de evacuare sau, partial, prin

carter (10%). Hidrocarburile (in procente de circa 20%) rezulta ca urmare a etansarii imperfecte

a camerei de nivel constant (1/3) si a rezervorului de benzina (2/3) si ajung in atmosfera sub

forma de vapori.

32

In general, motoarele cu aprindere prin scanteie sunt mai poluante comparativ cu cele

cu aprindere prin compresie (concentratii mult mai mari de monoxid de carbon). In functie de

combustibilii folositi, gazele de evacuare pot sa mai contina particule solide (fum) si compusi

de plumb (in cazul n care folosesc benzine etilate cu plumb), precum si alte substante, dintre

care unele cancerigene sau odorante, care, desi in cantitati mici, sunt nocive pentru organismul

uman. Motoarele cu aprindere prin scanteie emit poluanti nu numai prin intermediul gazelor de

evacuare, ci si al sistemului de alimentare cu combustibil i al rezervorului n sine. Natura si

nivelul emisiilor poluante ale unui automobile depind de o serie de factori dintre care se pot

enumera: caracteristicile combustibilului (curba de distilare, compozitia chimica pe clase de

hidrocarburi, etc.); proprietatile fizice ale amestecului carburant (calitatea amestecului aer-

combustibil, presiunea, temperature, etc.)

Obtinerea de benzine si motorine reformulate

Imbunatatirea calitatii benzinelor si a motorinelor auto reprezinta o preocupare actual

ape plan mondial. Ca urmare a amendamentelor aduse la Clean Air Act (semnat in 1990),

incepand cu anul 1992, in SUA se folosesc noi tipuri de benzine. Dintre acestea sunt de

mentionat: benzina Oxyfuel care contine compusi organici oxigenati (max.2,7%g oxigen n

benzin); carburantul se livreaza intr-un numar de 41 state din SUA, unde nivelul

concentratiilor de oxid de carbon (CO) depaseste limitele admise.

Benzina reformulata are urmatoarele caracteristici: un continut de benzen sub 1%vol, o

concentratie de hidrocarburi aromatice de maxim 20% vol., o presiune de vapori de 60-90 kPa

iarna i 45-60 kPa vara, un continut in compusi nesaturati de maxim 1% vol. si o concentratie in

olefine de maxim 6% vol., continutul in sulf de maxim 10 ppm, o temperatura pentru 90%

(vol.), distilat de maxim 290 0F, lipsa metalelor grele.

Legislatia adaptat acestor norme de mediu are un impact considerabil asupra industriei

de prelucrare a petrolului, fiind necesare schimbari importante pentru ca benzinele sa

corespunda noilor specificatii, simultan cu mentinerea rentabilitatii si a flexibilitatii instalatiilor.

Aceasta situatie va impune ca fiecare rafinarie sa-si aleaga solutii proprii, care sa tina seama de

tipul si potentialul petrolului prelucrat, profilul rafinariei, capacitatea de obtinere a

componentilor inalt octanici. Obtinerea de benzine reformulate reprezinta o preocupare

permanenta si pentru tarile vest-europene. Importante schimbari au fost operate si in ceea ce

priveste calitatea motorinelor auto, combustibili solicitati tot mai mult pe plan mondial.

Din anul 1993, continutul de sulf din motorinele comerciale a scazut impus de la

0,25%gr la 0,05%gr i apoi 100 ppm, 50 ppm i n finem 10 ppm. In acelasi timp, procentul de

33

hidrocarburi aromatice din motorinele comercializate in Europa de Vest si SUA prevad o

limitare severa a continutului de hidrocarburi aromatice din motorine, si anume 20% si apoi

10% vol. Urmeaza, de asemenea, ca indicele cetanic al motorinelor sa se reduca progresiv,

valoarea minima acceptata fiind de 40, simultan cu o reducere a densitatii, a temperaturii de

distilare la 90% si a finalului de distilare

Pentru asigurarea competitivitatii produselor petroliere romanesti pe piata externa, se

impune ca, si in Romania, sa se adopte solutiile necesare pentru producerea de combustibili auto

care sa corespunda noilor specificatii.

Substituirea benzinelor si motorinelor cu combustibili neconventionali

Automobilele sunt confruntate, astazi, ca de altfel orice consummator de energie, cu

problema epuizarii combustibililor si cu respectarea legislatiilor antipoluare. Gasirea unei

alternative la combustibilii petrolieri care sa satisfaca, simultan, si cerinta de limitare a poluarii

mediului ambient reprezinta o preocupare majora pentru etapa actuala si in perspectiva

Data fiind raspandirea si importanta motoarelor cu ardere interna care echipeaza

vehiculele actuale, precum si investitiile importante in domeniul fabricarii acestora, solutia

optima pare a fi folosirea in continuare a acestor tipuri de motoare, dar alimentate si cu alti

combustibili, practice inepuizabili. La nivelul anilor 2010, combustibilii neconventionali se pot

obtine in conditii eficiente, costul estimate pentru astfel de combustibili urmand sa atinga valori

echivalente cu cele ale carburantilor pe baza de petrol.

Principalele preocupari in acest domeniu constau in realizarea si folosirea de

combustibili neconventionali, inclusive de tipul compusilor organici oxigenati. Pe aceasta cale

se poate limita dependenta tarilor care nu poseda petrol de livrarile de materii prime energetice

din exterior si, simultan, se poate realize o scadere a nivelului noxelor eliminate in atmosfera de

catre vehicuel.

Constituie o realitate faptul ca noile tipuri de combustibili au inceput sa se foloseasca

alaturi de cei petrolieri, fie independent, pentru un numar limitat de vehicule sau in zone

geografice restranse, fie ca o solutie complexa, conform careia acelasi motor va putea fi

alimentat cu mai multe tipuri de combustibili, in functie de disponibilitati. Cresterea ponderii

combustibililor alternative va fi, desigur, stimulat de cresterea pretului petrolului.

34

Specificaii pentru combustibili la nivelul anului 2013

EURO SUPER 98 UNLEADED GASOLINE 6

USE: GASOLINE IS USED FOR SPARK IGNITION ENGINES

PROPERTY LIMITS TEST METHOD

Min. Max.

Density at 15 oC Kg/m3 720 775 ASTM D 4052-96 (02)2 /

ASTM D 1298-99(05)2 / SR EN ISO 3675:032 / SR EN ISO 12185:032

Antiknock value: RON 98.0

MON 87.0

Distillation: ASTM D 86-052 / SR EN ISO 3405:032

Evaporated at 70 OC (E70) % (v/v) Min Max

- Summer1 20.0 48.0

- Winter1 22.0 50.0

Evaporated at 100 oC % (v/v) 46.0 71.0

Evaporated at 150 oC % (v/v) 75.0 -

Final boiling point oC - 210

Residue of distillation % (v/v) - 2

Vapour pressure SR EN 13016-1:012 / ASTM D 5191-04a2

- Summer1 kPa 45.0 60.0

- Winter1 kPa 60.0 90.0

35

AVIATION TURBINE FUEL JET A1

USE: AS FUEL FOR JET ENGINES

PROPERTY MU LIMITS TEST METHOD

Min. Max.

Total acidity mg KOH/g - 0,015 STAS 5639-88 / ASTM D 3242-01

Density at 15 oC kg/m3 775 840 ASTM D 4052-96 (02) 1/ ASTM D

1298-991 / SR EN ISO 3675:031 / SR EN ISO 12185 :031

Distillation: ASTM D 86-031 / SR EN ISO 3405:031

Initial boiling point oC report

10 % (v/v) oC - 205

50 % (v/v) oC report

90 % (v/v) oC eport

Final boiling point oC - 300

Residue % (v/v) - 1,5

Loss % (v/v) 1,5

Flash point, TAG oC 38 - ASTM D 56-2002a

Freezing point oC - -47 ASTM D 5901-031 / ASTM D 2386-

03 / IP 528

Hydrocarbons content: % (v/v)

Aromatics - 25 ASTM D 1319-02a1 / SR 13474-021

36

MOTORINA SUPER EURO-DIESEL

Pentru realizarea filtrabilitatii, lubrefierii si cifrei cetanice, se permite utilizarea de

aditivi.

Valoare

Caracteristica,UM









0.30 0.30


Continut de apa 200



0C),cotare

Clasa I Clasa I




460 460



A B C

+5 0 -5

Clase

D E F

-10 -15 -20

Distilare:

%(V/V)distilate la 2500C,

%(V/V)distilate la 3500C,min

%(V/V)distilate la 3700C,max

Sub 65

85

360

Sub 65

85

360

Hidrocarburi aromatice policiclice,%m/m,max. 11 11

37

SUPER ECO EURO-DIESEL (EURO 6)

Pentru realizarea filtrabilitatii, lubrefierii si cifrei cetanice, se permite utilizarea de

aditivi. Este autorizata utilizarea de coloranti si marcatori, cu respectarea legislatiei in vigoare

pentru acest tip de activitati.

Tabel 3.18.

Valoare

Caracteristica,UM









0.30 0.30


Continut de apa 200



0C),cotare

Clasa I Clasa I




460 460



A B C

+5 0 -5

Clase

D E

-10 -15

Distilare:

%(V/V)distilate la 2500C,

%(V/V)distilate la 3500C,min

95%(V/V)distilate la 0C,max

Sub 65

85

360

Sub 65

85

360

Hidrocarburi aromatice policiclice,%m/m,max. 11 11

38

BIBLIOGRAFIE

1. Sajin T., Combustibili si lubrefianti, Ed. Alma Mater, Bacau, 2002

2. Manescu P, Fiirtos M.P., Obtinerea si utilizarea combustibililor, Ed. Tehnica, Bucuresti,

1986.

3. Radulescu G.A., Combustibili, uleiuri si exploatarea autovehiculelor, Ed. Tehnica, 1986

4. Anghelache I., Noi combustibili pentru automobile, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1993.

5. *** Specificatii tehnice produse Rompetrol SA/2013

Date post:	24-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	ioana-andreea-repede
View:	172 times
Download:	8 times

Combustibili petrolieri

Documents