+ All Categories
Home > Documents > Combinatul de Utilaj Greu

Combinatul de Utilaj Greu

Date post: 19-Jan-2016
Category:
Upload: gabriel-marius
View: 86 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
21
1 FACULTATEA CONSTRUCTII DE MASINI SI MANAGEMENT INDUSTRIAL
Transcript
Page 1: Combinatul de Utilaj Greu

1

FACULTATEA CONSTRUCTII DE MASINI SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

Student: Popa Andreea-Mihaela

Grupa: 4105 B

Page 2: Combinatul de Utilaj Greu

2

CUPRINS

1. COMBINATUL DE UTILAJ GREU (C.U.G) IASI

2. CUM A AJUTAT COMBINATUL DE UTILAJ GREU LA DEZVOLTAREA IASULI

3. PRODUCTIA COMBINATULUI DE UTILAJ GREU

4. REVOLUTIA DIN ’89 INCEPUTUL DESTRAMARII COMBINATULI

5. INCERCARE DE PRIVATIZARE

6. “AFACERILE” METALEXPORTIMPORT

7. COMBINATUL AJUNS LA STAREA DE FALIMENT

8. BIBLIOGRAFIE

Page 3: Combinatul de Utilaj Greu

3

COMBINATUL DE UTILAJ GREU (C.U.G) IASI

Printre proiectele grandioase ale perioadei comuniste, s-a numarat infiintarea unui Combinat de Utilaj Greu in judetul Iasi. Initial, acesta trebuia sa fie construit la Pascani, proiectul avand in vedere ca orasul de pe malul Siretului este un important nod feroviar. La interventia primului secretar de atunci al Iasiului, Ion Iliescu, gigantul industrial a inceput sa fie construit la marginea municipiului Iasi. Primele lucrari de investitii au demarat in 1976 si, in avantul specific perioadei, un an mai tarziu era pusa in functiune Sectia mecano-sudura. In 1978, era elaborata prima sarja de fonta, iar in 1981 prima sarja de otel. CUG Iasi a ajuns la capacitatea maxima dupa 1980, avand un numar de aproximativ 11.500 de angajati, cu un potential maxim de ocupare a fortei de munca de 16.000 de persone.

Page 4: Combinatul de Utilaj Greu

4

CUM A AJUTAT COMBINATUL DE UTILAJ GREU LA DEZVOLTAREA IASULI

Aparitia unei investitii de dimensiunile Combinatului de Utilaj Greu a avut efecte inclusiv in dezvoltarea Iasiului si in reasezarea structurii populatiei ocupate. Initiat in plina perioada de industrializare a Romaniei, combinatul a atras un numar mare de muncitori din localitatile rurale din preajma Iasiului. Pe langa angajatii proprii ai intreprinderii, care se specializau in meserii noi pentru aceasta parte a tarii, lucrarile de constructie ale combinatului au antrenat o forta de munca impresionanta. Treptat, in preajma intreprinderii a inceput sa se dezvolte un intreg cartier de locuinte, casele batranesti au facut loc unor ansambluri imobiliare, cu apartamente modern structurate pentru acea perioada, dar si cu scoli, gradinite, crese. In cativa ani, cartierul "Nicolina" s-a extins pana aproape de poarta CUG, retelele de transport in comun au fost prelungite, iar CUG Iasi a devenit un punct de reper important nu numai in peisajul economic local sau cel national, piesele produse la Iasi incepand sa fie cunoscute peste tot in lume.

Page 5: Combinatul de Utilaj Greu

5

Page 6: Combinatul de Utilaj Greu

6

PRODUCTIA COMBINATULUI DE UTILAJ GREU

Începând din 1978, la fostul combinat CUG se fabrica importante cantitati de fonta si otel, cu utilaje folosite în alte parti doar la producerea de energie atomica sau la perforarea componentelor pentru centrale eoliene. Situat la granita de nord-est a Romaniei, Iasiul era unul dintre punctele importante ale relatiilor comerciale dintre tara noastra si fosta Uniune Sovietica. Mastodontul industrial iesean avea astfel acces facil la materia prima provenita de la marele vecin de la rasarit, in sens invers inregistrandu-se frecvente livrari de produse finite realizate la CUG. Mai mult chiar, in anii '80-'90, combinatul iesean a fost implicat in contributia statului roman la construirea si dotarea combinatului de imbogatire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoirog, Ucraina. Circa 90% din utilajele grele cu care a fost echipat acest combinat au fost produse la "Fortus".Calitatea produselor executate la Iasi a depasit granitele fostului bloc comunist dupa 1991, in portofoliul combinatului intrand comenzi primite din Europa Occidentala, America de Sud sau Asia. Intreprinderea se specializase in fabricarea si comercializarea de utilaje tehnologice, subansamble si piese de schimb pentru metalurgie, siderurgie, industria cimentului, transporturi navale, feroviare si rutiere, industria energetica, minerit, industria alimentara si altele, iar convoaiele rutiere cu piese de mari dimensiuni turnate la Iasi devenisera o prezenta obisnuita pe caile rutiere catre Portul Constanta.

Page 7: Combinatul de Utilaj Greu

7

Page 8: Combinatul de Utilaj Greu

8

REVOLUTIA DIN ’89 INCEPUTUL DESTRAMARII COMBINATULI

Evenimentele de la sfarsitul anului 1989 aveau sa bulverseze si combinatul iesean, la fel cum s-a intamplat cu intreaga economie romaneasca, nevoita sa adopte din mers regulile de functionare ale economiei de piata. Caderea blocului comunist a determinat pierderea unei parti importante din piata de desfacere externa pentru produsele realizate la Iasi, problemele financiare au inceput sa se aglomereze, astfel incat, chiar daca valoarea productiei nu scazuse foarte mult, combinatul a intrat in hora blocajelor financiare care faceau ravagii in economia romaneasca la mijlocul anilor '90. Cu toate acestea, pe adresa Combinatului de Utilaj Greu, devenit intre timp SC "Fortus" SA, soseau in permanenta comenzi importante pentru echipamente industriale de la mari companii straine. Printre partenerii de afaceri importanti ai "Fortus" din acea perioada se numarau concernul japonez Marubeni, compania Rolls-Royce, firme din Franta, Germania, Austria, Rusia, precum si din Asia, din sectorul energetic, naval sau al productiei de ciment. Lipsa capitalului de lucru facea imposibila onorarea a mare parte dintre aceste solicitari. In acest timp, blocajul financiar determina acumularea unor datorii imense catre stat si catre furnizori, au inceput sa apara miscarile sindicale generate de intarzierile la plata salariilor, in perioada 1990-2000 fiind disponibilizati circa 8.000 de angajati de la "Fortus", numar care reprezenta un sfert dintre somerii Iasiului din perioada respectiva. Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, care gestiona 73,14% din capitalul social al combinatului iesean, a ajuns la concluzia ca statul nu are resursele necesare redresarii "Fortus", astfel incat a initiat procesul de privatizare.

Page 9: Combinatul de Utilaj Greu

9

INCERCARE DE PRIVATIZARE

Primul anunt prin care se initia procesul de vanzare a pachetului de actiuni detinut de stat a fost publicat la inceputul anului 2002. Investitorii interesati trebuiau sa indeplineasca o conditie, desi aceasta era formulata putin cam ambiguu: experienta de minim 5 ani in detinerea si/sau conducerea unor afaceri de succes nationale, internationale si/sau firme mixte pe piete in dezvoltare in domeniul principal de activitate al SC "Fortus" SA Iasi. Metoda de privatizare aleasa era cea de negociere pe baza ofertei finale. Procesul de privatizare s-a dovedit a fi unul deosebit de dificil, din cauza dimensiunilor enorme ale combinatului, a datoriilor existente atat catre bugetul de stat, cat si catre furnizorii de utilitati, dar si pentru ca rentabilizarea societatii presupunea investitii imense pentru retehnologizare, pe care urma sa le faca viitorul actionar majoritar. Societatea incheiase anul 2001 cu o cifra de afaceri de 513 miliarde de lei vechi, avea datorii de 924 de miliarde de lei, pierderile ridicandu-se la 247 de miliarde de lei. Anterior initierii procedurilor de privatizare, s-a realizat un studiu de fundamentare a investitiilor minime pentru urmatorii ani, din care a reiesit un necesar financiar de circa 30 de milioane de dolari. Holdingul spaniol "Grupo Duro Felguera" si-a manifestat intentia de a sprijini retehnologizarea acestei societati cu suma respectiva, interesul manifestat de spanioli fiind urmat la scurt timp de publicarea anuntului de vanzare a actiunilor detinute de stat. Imediat, alte doua mari companii straine, din Suedia si Rusia, si-au manifestat interesul.

Toate aceste proiecte, insa, au ramas fara finalitate, APAPS fiind nevoita sa reia de cateva ori anuntul de privatizare, din cauza lipsei ofertantilor. Abia dupa circa un an, in scena a intrat compania romaneasca "Metalexportimport", aceasta fiind singura firma care a avut

Page 10: Combinatul de Utilaj Greu

10

curajul de a depune o oferta pentru achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la "Fortus"

In primavara anului 2003, cand mai toti factorii de decizie locali considerau ca singura solutie pentru privatizarea combinatului consta in divizarea si vanzarea acestuia pe bucati, APAPS a inceput negocierile cu cunoscuta casa de comert "Metalexportimport".In mai 2003, o cota de 81,3% din capitalul social al "Fortus" trecea sub controlul "Metalexportimport", contractul de privatizare avand o valoare totala de 8,01 milioane de euro, suma care includea pretul actiunilor si valoarea investitiilor asumate. Noul proprietar prelua si datoriile comerciale ale combinatului, de peste 12 milioane de euro, cele catre bugetul de stat urmand a fi sterse. Anterior semnarii contractului de privatizare, statul se angajase sa disponibilizeze 500 de angajati ai societatii, in conditiile prevazute de Ordonanta 8/2003, astfel incat noul actionar majoritar sa preia combinatul cu circa 2.100 de salariati.

Page 11: Combinatul de Utilaj Greu

11

“AFACERILE” NOULUI PROPRIETAR METALEXPORTIMPORT

Noul contract si promisiunile facute ce au starnit sperante nu au impiedicat patronii de la Metal Exportimport SA sa vanda aproape tot ce s-a putut din fostul CUG Iasi. La combinat, proiectat sa fabrice tancuri, bate vantul si scartaie usile ruginite. Cotidianul ZIUA de Iasi a prezentat cu putin timp in urma modul in care zeci de tone de fier au fost date la fier vechi, in contextul in care SC Fortus SA Iasi avea nevoie de acesta. Taierea fierului a fost demarata in august 2004, cand conducerea a decis sa vanda unele active, la fier vechi. Firmele interesate au fost H&H Constanta si Remat SA Iasi. Pentru H&H a fost facut un contract pentru 5.500 de tone, iar Remat SA a primit 6.200 de tone. Pana acum, H&H a taiat deja si luat din Fortus SA 3.600 de tone de fier vechi, iar Remat SA in jur de 3.000 de tone. Astfel, la 120 dolari pe tona catre H&H Constanta si la 108 dolari pe tona la Remat SA, acesta este pretul la care fierul vechi facturat a plecat din Fortus SA. Acest lucru a fost facut desi pretul pietii este de 180 - 200 de Euro. In acest mod, fostul CUG a vandut 6.600 de tone de fier vechi la un pret mediu de 114 Euro/tona, in medie cu 76 de Euro, sub pretul pietei. In acest mod, prejudiciul contractelor de fier vechi este de peste 500 mii Euro, in doar cateva luni. Aceste firme care au deposedat SC Fortus SA Iasi de fier vechi nu sunt singurele care au facut acest lucru. Alaturi de Remat SA si H&H SA Constanta, firma Compil SA Barlad a derulat mai multe contracte, pentru cantitati impresionabile de fier vechi, insa reduse fata de cele doua contracte de anvergura.

Page 12: Combinatul de Utilaj Greu

12

COMBINATUL AJUNS LA STAREA DE FALIMENT

Pe 22 iunie 2012, Tribunalul Specializat Mures dispune initierea procedurii de faliment pentru combinatul din care, campanie de campanie, pseudo-investitorii grijulii scot tone de utilaje refolosibile sau bune de aruncat la fier vechi. Falimentul este greu de evitat pentru o întreprindere în fruntea careia, ani de-a rândul, s-au perindat administratori judiciari cu contracte care stipuleaza beneficii consistente în conditiile închiderii definitive a combinatului. Neregulile înregistrate în ultimii zece ani în procesul de administrare a Fortus SA, materia prima vânduta pe hârtie, banii reali încasati din aceste tranzactii, perindarea investitorilor din diverse colturi ale lumii au crescut datoriile la peste 50 de milioane de euro.

Cu toate acestea firma a reusit prin orice intermediu sa iasa din faliment si inca se mentine pe linia de plutire dar nu asa cum eram obisnuiti odata cu CUG-ul din perioada comunista ci mai degraba ca o firma care se agata de o farama de contract de unde rasare si incearca sa faca profit in ciuda faptului ca fabrica a fost decimate si aproape scoasa la licitatie pentru a plati datoriile la FISC.

În prezent, fostul CUG, actualul Fortus SA, mai are câteva sute de

angajaţi. Terenurile pe care se întindeau halele imense fie au fost

năpădite de buruieni, fie au fost vândute de administratorii care s-au

perindat la conducere. 

Page 13: Combinatul de Utilaj Greu

13

BIBLIOGRAFIE

http://www.heidelbergcement.ro/aparitii-in-presa/bursa/interesele-imobiliare-ameninta-existenta-fortus-iasi.html

http://www.agendadeiasi.ro/actualitate/anchete/31572-povestea-combinatului-de-utilaj-greu-cug-iasi-de-la-cea-mai-importanta-investitie-din-perioada-comunista-la-o-societate-care-se-afla-in-insolventa.html

http://adevarul.ro/locale/iasi/declinul-colosilor-industriali-iasiului-studiu-caz-fortus-sa-cele-mai-mari-investitii-epoca-aur-1_514c39b600f5182b853e4dd0/index.html

http://www.financiarul.ro/2013/03/25/fortus-iasi-ultima-fabrica-grea-a-statului-are-comenzi-consistente-dupa-ce-a-iesit-din-faliment/

http://www.bzi.ro/cug-iasi-o-rana-inca-deschisa-323903

Page 14: Combinatul de Utilaj Greu

14


Recommended