+ All Categories
Home > Documents > combatere stres

combatere stres

Date post: 07-Apr-2018
Category:
Upload: dan-muntean
View: 257 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 42

Transcript
  • 8/3/2019 combatere stres

    1/42

    BACU 2004

    CUPRINS

    I. INTRODUCERE

    I.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

    I.2 IPOTEZELE CERCETRII

    I.3 OBIECTIVELE CERCETRII

    II. BAZELE TEORETICE ALE CERCETRII

    II.1 REACII CORPORALE SI PSIHOEMOIONALE LA STRES

    II.1.1. REACII PSIHOEMOIONALE LA STRES

    II.1.2. BIOCHIMIA sI MALADIILE STRESULUI

    II.2 SURSELE STRESULUI

    II.3 EVOLUTIA REACTIEI STRESULUI

    II.1.1. STRESUL LA LOCUL DE MUNC

    II.4 STRESUL SI ORGANIZAREA MUNCII

    II.1.1. STRESUL RELAIONAL

    II.1.2. CARIERA PROFESIONAL

    II.1.3. STATUTUL PROFESIONAL

    II.1.4. STRESUL sI SCHIMBRILE DIN MEDIUL SOCIAL

    II.1.5. FACTORII INDIVIDUALI sI SOCIALI DE REZISTEN LA STRES

    II.1.5.1. CARACTERISTICILE PSIHICE sI BIOLOGICE INDIVIDUALE sI MEDIULSOCIAL

    II.5 PREVENIREA SI TERAPIA STRESULUI

    II.6 REMEDII TRADIIONALE

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160263http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160263http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160264http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160265http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160266http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160267http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160267http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160268http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160269http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160270http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160271http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160272http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160273http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160274http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160275http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160276http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160277http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160278http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160279http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160280http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160280http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160280http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160280http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160280http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160281http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160282http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160264http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160265http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160266http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160267http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160268http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160269http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160270http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160271http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160272http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160273http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160274http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160275http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160276http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160277http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160278http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160279http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160280http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160280http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160281http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160282http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160263
  • 8/3/2019 combatere stres

    2/42

    II.7 REMEDII MODERNE

    II.1.1. TERAPIILE sI METODELE DE LUPT MPOTRIVA STRESULUI

    II.8 RELAXAREA N TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA

    II.1.1. OBIECTIVELE ANTRENAMENTULUI sI RELAXRII

    II.1.1.1. CI DE ATINGERE A OBIECTIVELOR

    II.1.2. LOCUL RELAXRII N TERAPIA COMPORTAMENTAL

    II.1.3. METODE DE RELAXATE N TERAPIA COMPORTAMENTAL

    II.1.4. PRACTICA RELAXRII N TERAPIA COMPORTAMENTAL

    II.1.4.1. ETAPA I

    II.1.4.2. ETAPA a II-a

    II.1.4.3. ETAPA a III-a

    II.1.4.4. ETAPA a IV-a

    II.1.4.5. ETAPA a V-a

    II.1.4.6. ETAPA a VI-a

    II.1.4.7. ETAPA a VII-a

    II.1.4.8. ETAPA a VIII-a

    III. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CERCETRII

    III.1 ORGANIZAREA CERCETRII

    III.1.1. DURATA sI ETAPELE CERCETRII

    III.1.2. LOCUL DE DESFsURARE A EXPERIMENTULUI sI CONDIIILE DE BAZMATERIAL

    III.1.3. EsANTIONUL DE SUBIECI CUPRINsI N EXPERIMENT

    III.2 METODELE DE CERCETARE SI SPECIFICITATEA FOLOSIRII LOR N LEGTURCU TEMA ALEAS

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160283http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160284http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160285http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160286http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160287http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160287http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160287http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160287http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160288http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160289http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160290http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160291http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160291http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160291http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160291http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160292http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160292http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160292http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160292http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160293http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160293http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160293http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160293http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160294http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160294http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160294http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160294http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160295http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160295http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160295http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160295http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160296http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160296http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160296http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160296http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160297http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160297http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160297http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160297http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160298http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160298http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160298http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160298http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160299http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160299http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160300http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160301http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160302http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160302http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160303http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160304http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160304http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160283http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160284http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160285http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160286http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160287http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160288http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160289http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160290http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160291http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160292http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160293http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160294http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160295http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160296http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160297http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160298http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160299http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160300http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160301http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160302http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160302http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160303http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160304http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160304
  • 8/3/2019 combatere stres

    3/42

    III.1.1. METODA DOCUMENTRII

    III.1.2. METODA OBSERVAIEI

    III.1.3. METODA ANCHETEI

    III.1.4. METODE DE MSURARE (EXPLORARE sI EVALUARE)

    III.1.5. METODA EXPERIMENTAL

    III.1.6. METODA NREGISTRRII, PRELUCRRII sI REPREZENTRII GRAFICE ADATELOR

    III.3 METODOLOGIA EXPERIMENTAL URMAT N SCOPUL ATINGERIIOBIECTIVELOR CERCETRII

    IV. CONCLUZII

    V. BIBLIOGRAFIE

    VI. ANEXE

    I. INTRODUCERE

    I.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

    Sentimentul reusitei n viata depinde mult de fiecare dintre noi, de propriul simt alvalorilor, al obiectivelor ce trebuiesc urmarite. Mai multe drumuri duc la Roma, dar ceea cepentru unii este o reusita, pentru altii nu e!

    Cnd reactia la stres este corespunzatoare, ea pregateste eficient actiunea, conferindindividului mai multa atentie si vigilenta, mai multa energie pentru reflectie si interventie.

    Cnd reactia este prea intensa sau dureaza prea mult, apar probleme de genul: insomnii,stare de tensiune permanenta, diaree, tulburari organice (gastrita, ulcer, diabet, etc.).

    La instalarea stresului cronic apare oboseala si depresia (mai ales cnd subiectul intra n

    faza de epuizare). Atunci individul recurge la consumul de substante miracol: tutun, alcool,cafea, dar si tranchilizante.

    Calitatea vietii se degradeaza si datorita alimentatiei haotice (prea multa sau prea putinamncare) si reducerii timpului de somn.

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160305http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160306http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160307http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160308http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160309http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160310http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160310http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160311http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160311http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160312http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160312http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160313http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160313http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160314http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160314http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160305http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160306http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160307http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160308http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160309http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160310http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160310http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160311http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160311http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160312http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160313http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_Toc67160314
  • 8/3/2019 combatere stres

    4/42

    n aceasta situatie, tulburarile functionale (migrene, alergii, probleme la nivelul pielii) suntfrecvente, putndu-se adauga si boli organice: HTA, colesterol, tulburari la nivelul tubuluidigestiv, probleme endocrine.

    Pot aparea, adesea, probleme n familie, la serviciu si probleme relationale.

    Stresul poate fi nlaturat, partial sau total, nu numai cu ajutorul unui tratamentmedicamentos prescris de medic, ci si prin metode mai putin cunoscute dar eficiente prin naturalor.

    Aceste metode, mai putin cunoscute, vor sa puna n evidenta ideea ca stresul poate ficombatut cu succes la toate persoanele, indiferent de sex, profesie, mediul din care acesteaprovin, avnd posibilitatea de adaptare la toate tipurile de stres si de temperamente.

    Cunoscnd efectele masajului asupra organismului si considernd ca acestea pot fimodelate n functie de multiplele posibilitati de adaptare a procedeelor si tehnicilor la scopul

    urmarit, mi-am propus sa studiez modalitatile de adaptare a acestui mijloc n scopul combateriiefectelor stresului.

    I.2 IPOTEZELE CERCETRII

    n cercetare efectuata am pornit de la premiza ca n combaterea stresului si efectelor sale,masurile adoptate trebuie sa vizeze, n general, stilul de viata al pacientului, urmarind:

    evitarea situatiilor stresante, a emotiilor ndelungate, a oboselii prelungite siexagerate;

    interventia asupra unor variabile mediatoare: astenie, sedentarism, constipatie,datorate mai ales activitatii fizice reduse;

    reconsiderarea atitudinii fata de prelungirea n timp a stresului fata de abuzul demedicamente, cafea, alcool;

    reevaluarea mediului de viata, gresit considerat ca normal, si trecerea la oalimentatie bogata n vitamine, lichide multe, pilmbari n aer liber, practicarea unorsporturi;

    reeducarea, n sensul respectarii necesitatilor fiziologice de somn, de defecatie, deeliminare a starilor de iritabilitate, de nlaturare a gndurilor negative, obsesive.

    Este cunoscut faptul ca, n cazul constientizarii de catre pacient a greselilor care au condusla aparitia unor manifestari ca urmare a efectelor stresului, a acceptarii si respectarii masurilorprescrise, acesta si poate domina boala.

  • 8/3/2019 combatere stres

    5/42

    n conditiile enumerate mai sus nsa, organismul poate fi ajutat sa nlature efectelestresului prin interventii cu mijloace naturale, nemedicamentoase. Printre aceste mijloacemasajul ocupa un loc deosebit de important, putnd fi adoptat n vederea atingerii a diveseobiective.

    Date fiind aceste aspecte, pentru cercetarea de fata, s-au formulat urmatoarele ipoteze:1. Daca masajul se adapteaza corespunzator, n functie de complexitatea si intensitatea

    manifestarilor specifice ale efectelor stresului asupra diverselor persoane, nlaturarea

    acestora se va realiza rapid si eficient?

    2. Daca masajul se asociaza cu tehnici de relaxare preluate si adaptate din terapiile cogniti-

    comportamentale se va obtine o adaptare mai dinamica la stres sau factori stresanti?

    3. Daca la adaptarile realizate n aplicarea masajului se asociaza si efectele antistres ale

    cromoterapiei, rezultatele obtinute n combaterea efectelor stresului vor nregistra un spor

    de eficienta si durabilitate?

    I.3 OBIECTIVELE CERCETRII

    Pentru a asigura posibilitatea verificarii ipotezelor stabilite initial, cercetarea desfasuratasi-a propus atingerea urmatoarelor obiective:

    Tragerea unui semnal de alarma cu privire la ritmul alert al diversificarii si intensificariimanifestarilor stresului n rndul populatiei.

    Constientizarea de catre populatie a riscurilor la care se supune prin netratarea la timpsau tratarea cu superficialitate a efectelor stresului asupra organismului.

    Selectarea si stabilirea pe baza experimentala a celor mai eficiente mijloace si metode decombatere a stresului att n cadrul programelor kinetoterapeutice, ct si n viata de zi cuzi.

    Constituirea rezultatelor obtinute n urma cercetarii ca argumente n favoarea asocieriimasajului antistres cu aromoterapia si terapiile conventionale.

    Stimularea tuturor factorilor implicati n asigurarea starii de sanatate a individului nvederea demararii cercetarilor cu privire la problema n cauza, pentru ca aplicabilitateametodei experimentate prin cercetarea de fata sa poata fi extinsa pe scara larga.

  • 8/3/2019 combatere stres

    6/42

    II. BAZELE TEORETICE ALECERCETRII

    II.1 REACII CORPORALE sI PSIHOEMOIONALELA STRES

    Reactii corporale la stres.

    Din punct de vedere psihologic, sistemul nervos si sistemul endocrin, n corelatie limitatacu hipotalamusul, controleaza modul nostru de a ne adapta la mediul nconjurator.

    Cele doua sisteme nervoase vegetative (simpatic si parasimpatic) participa, de asemenea,la elaborarea raspunsurilor corpului cu efecte cardiovasculare (palpitatii, cresterea presiunii

    sanguine, aflux de snge catre muschi) si viscerale (stomac, intestine, vezica).Principalele nivele de vigilenta la om sunt usor de reperat pe EEG:

    1. Starea de veghe se caracterizeaza printr-o activitate electrica a creierului de frecventa rapidasi amplitudine joasa: unde beta (15-30 cicluri/sec.).

    2. Starea de relaxare se caracterizeaza printr-o amplitudine mai ridicata si o frecventa mai lenta:unde alfa (8-12 cicluri/sec.). Creierul este n alerta, dar nu preocupat. n aceasta stare,sugestia si autosugestia au efecte benefice importante.

    3. Somnul comporta mai multe faze:

    adormirea, unde se amesteca unde alfa si un nou tip de unde mai lente: teta (4-8cicluri/sec.);

    prima faza de somn, unde alterneaza unde beta foarte lente (3-6 cicluri/secunda) siunde mai rapide sigma (12-15 cicluri/secunda) n legatura cu activitatea interna acreierului (vise);

    somnul profund, unde persista numai undele cele mai lente nregistrate - delta (0,5 - 3cicluri/secunda), cnd trezirea e dificila;

    o faza paradoxala, unde predomina o intensa activitate onirica si unde se regasesteaceeasi activitate electrica ca la starea de veghe.

    n anii '30, cercetatorii s-au concentrat pe necesitatea de a localiza n interiorul creierului,reactii emotionale.

  • 8/3/2019 combatere stres

    7/42

    n anul 1937, Papez ncepe sa descrie conexiunile dintre sistemul limbic (zona cea maiveche a creierului) n procesul de evolutie si regiunile cortexului, n scopul reprezentariimecanismului intern al emotiei. W.R.Hess dovedea, n anul 1955, prin experiente pe animale,rolul fundamental al hipotalamusului n reactiile emotionale. Cea mai mare parte a cercetatorilorau vrut sa explice reactiile prin circuite nchise n interiorul creierului sau prin secretii

    hormonale. Lucrarea lui Pierre si Henri Loo, Stresul permanent, constituie sinteza rezultatelordobndite n prezent. n anii '50 se demonstrau legaturile existente ntre undele observate n EEGsi starile de relaxare.

    Dar, ceea ce intereseaza practic si ceea ce caracterizeaza experienta unei persoane stresate,este raspunsul global al organismului, care integreaza toate sistemele: muscular, organic,circulator, nervos si hormonal.

    Edmond Jacobson a fost primul care a adoptat aceasta pozitie holistica. El a pus subsemnul ntrebarii ideea raspndita n mod curent dupa care n urma unei informatii senzoriale,creierul da ordin muschilor sa reactioneze. El a asociat fiecarei reactii emotionale, reactii

    neuro-musculare specifice fiecarei persoane.Aceste contractii apar simultan cu reactiile sistemului nervos si hormonal si nu la ordinul

    creierului. El a pus n evidenta, de asemenea o "interactiune reciproca", un "bio-feedback" ntreactivitatile cerebrale si musculare. Se poate spune ca, "organismele reactioneaza direct laschimbarile de mediu", de fiecare data prin reactii organice (sistem simpatic), reactii nervoase sihormonale (SNC) si reactii musculare. Trebuie sa abandonam ideea ca creierul comanda corpulpentru a o nlocui cu aceea a unei "autoreglari biologice globale".

    II.1.1. REACII PSIHOEMOIONALE LA STRES

    Omul a avut dintotdeauna intuitia ca anxietatea, orele nesfrsite de munca si conditiile ncare se desfasoara aceasta, nesiguranta si amenintarile viitorului, conflictele individuale, potprovoca boli somatice si psihice. Societatea postindustrializata, caracterizata prin rapiditateaschimbarilor tehnologice, complexitatea mereu mai mare a sarcinilor si a consecintelor lororganizatorice si constrngerile privind viata de familie, au exercitat o puternica influenta asuprafragilului echilibru mental si biologic al fiintelor umane, supuse unor tensiuni emotionale si unorfrustrari greu de depasit.

    Indivizii fac fata zilnic unor atacuri de diverse feluri: pierderi, frustrari si amenintari cuconsecinte redutabile. Sentimentele si emotiile legate de acesti diferiti factori externi de stres potreaduce n discutie homeostazia individuala, adica echilibrul psihic, emotional si somatic.

    Termenul homeostazie, bine cunoscut n fizica, chimie si fiziologie, a fost extins lafenomenele psihologice si sociologice.

    L.von Bertalanffy (1933), teoretician al sistemelor, a formulat o teorie a organismelor,cuprinznd fiintele vii si materia inerta. Exista, spune el, o tendinta universala spre economia deenergie, datorata principiului constantei globale. Celulele animale, vegetale, precum si asezarileomenesti, poparele si chiar planetele par a fi conduse de un echilibru homeostatic. Von

  • 8/3/2019 combatere stres

    8/42

    Bertalanffy, face o distinctie ntre sistemele nchise si sistemele deschise, referindu-se mai ales laorganismele vii. Acestea par a fi dirijate de forte biologice (care actioneaza asupra cresterii simbatrnirii tesuturilor), care modifica nencetat nivelul de homeostazie si limitele organizariilor.

    Aceasta tendinta de homeostazie implica realizarea unui echilibru optimal ntre instinctelelegate de viata si de crestere (care conduc sistemul deschis spre o ntelegere din ce n ce maiaccentuata) si instinctele legate de moarte (care induc o dezintegrare psihologica aorganismului). Factorul conducator al personalitatii umane, pe care psihanalistii l numesc Ego,este o agentie de sinteza si de reglare, toate mecanismele descrise de S. Freud (1982) corespund,prin analogie, celor descise de N. Wiener (1984) n termeni de feed-back si de servo-mecanisme.Acest nivel de coordonare si sinteza este dotat cu functii complexe; ele i permit individului saperceapa si sa aprecieze realitatea, ceea ce implica accesul la amintirile constiente, preconstientesi inconstiente. Doar tinnd seama de evenimentele externe si interne, Eul este capabil saaprecieze situatiile de stimulare excesiva, ca si gratificatiile nesatisfacatoare acordate nevoilorinstinctive. Functia principala a Eului este de a mentine echilibrul celor doua subsisteme

    integrate (respectiv sistemul fiziologic si cel psihic ale fiintelor umane), - care la rndul lor - suntintegrate n ansamblul mai complex al personalitatii. Eul este, asadar, n mod continuu, subpresiunea cererilor instinctuale, a nevoilor somatice si amenintarilor, si a altor doleante excesiveprovenind din mediul intern si extern. Eul este supus stresului si este important de stiut care suntmecanismele pe care le foloseste pentru a face fata tensiunilor psihoemotionale.

    II.1.2. BIOCHIMIA SI MALADIILE STRESULUI

    n cursul evolutiei de-a lungul ctorva milioane de ani, fiinta omeneasca a dezvoltat cumecanisme neurobiologice care sa-i permita sa se adapteze la toate schimbarile din mediulnconjurator, de ordin fizic, social sau psihic.

    n ceea ce priveste organismul, acesta trebuie sa-si mentina echilibrul intern (homeostazia)si sa-si mobilizeze energia necesara procesului de adaptare. Omul traieste ntr-o stare permanentade stres; un stres stimulator. Potrivit parerii lui Claude Bernard[1]stresul biologic este necesarritmului biologic si stabilitatii mediului interior, n consecinta, privarea de stimul sau absentastresului ar echivala cu moartea. Aceasta constatare a dat nastere credintei n existenta unuieustres, stres pozitiv. Excesul de stimulare este, deopotriva, periculos si, n cazul cnd ardepasi capacitatea de adaptare a fiintei omenesti, ar provoca bolile stresului sau chiar decesul.nca din anii '30 si mai ales la nceputul anilor '40, cercetatorii au descoperit n mod progresivmecanismele puse n functiune de diferitele sisteme biologice pentru a face fata situatiilor destres, iar relatia stres boala a dus la o noua dimensiune a abordarii medicale clasice.

    II.2 SURSELE STRESULUI

    Stresul, prin definitie, este o reactie nespecifica a individului expus actiunii unor factoridisturbatori. Se produce la nivelul fiziologic (inima, plamni, hormoni, transpiratie), psihologicsi comportamental - prin urmare, antreneaza ansamblul functional al unei persoane.[2]

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn1http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn1http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn2http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn2http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn1http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn2
  • 8/3/2019 combatere stres

    9/42

    Stresul nu este un fenomen specific uman, orice animal l resimte: prezenta une pisici puneun soarece n stare de alerta! Inima i bate mai repede, pompeaza mai mult snge, deci mai multO2 si mai multa energie n muschi; n felul acesta eficacitatea fugii sporeste, deci si sansa desupravietuire a soarecelui creste. O data salvat din ghearele pisicii, el se linisteste ncetul cuncetul si recupereaza din energia risipita odihnindu-se si mncnd... Pna la urmatoarea ntlnire

    cu pisica! Stresul, corespunznd primei reactii a soarecelui, este n acest caz, destinat sa-i asigurecea mai buna sansa de a ramne n viata. Cu alte cuvinte, daca n-ar reactiona n acest fel, pisicaar avea toate sansele sa-l mannce.

    Faza de recuperare este si ea la fel de necesara. Daca soarecele ramne ntr-o stare de stresprelungita, se instaleaza epuizarea, la fel de incompatibila cu supravietuirea ca si absentareactivitatii.

    n consecinta, o buna utilizare a stresului nseamna a avea reactia fiziologica, emotionala sipsihologica necesara actiunii, urmata de o suficienta recuperare pentru a dispune de aceastacantitate de energie n caz de nevoie sau cnd e de dorit.

    Acest echilibru ntre cheltuieli si economii seamana mult cu gestionarea unui buget: a stisa-ti asiguri linistea si sa te bucuri de viata cu proprii tai bani, fara a-ti periclita n ntregimeeconomiile! O buna gestiune asigura n final o sporire concomitenta a economiilor si aposibilitatilor de a cheltui.

    Diferenta ntre om si animal n fata agentilor stresanti consta n posibilitatea pe care o areanimalul de a reactiona activ, prin lupta sau fuga, n timp fata de problemele care nu pot firezolvate printr-o actiune imediata, omul sufera efectele nefaste ale acestei schimbari fiziologicerepetate. Dar omul are capacitatea de a reactiona constient la conditiile exterioare, ntr-o manieramai adaptata cnd supravietuirea sa nu este direct amenintata. El si poate dezvolta constient

    capacitatea de aparare, dezamorsnd reactia animala de lupta-fuga. Este unul din efectelefundamentale pe care le urmareste masajul practicat n scop preventiv, alaturi de alte metode derelaxare.

    Profesorul Hans Selye din Montreal a fost primul care a definit stresul, n anul 1990, subdenumirea de sindrom general de adaptare. Sindromul general de adaptare este raspunsulorganismului la agresiunile la care este expus, indiferent de cauza si natura agresiunii. Aceastareactie se mparte n trei faze (fig. Nr. 1):

    I. Reactia de alarma

    Este reactia de soc, consecutiv la expunerea de mai multe ori la stimuli exteriori la careorganismul nu este adaptat. Oricare ar fi agresiunea, organismul reactioneaza prin modificarifiziologice: tahicardie, scaderea tonusului muscular, scaderea temperaturii si a tensiunii,aciditatea gastro-intestinala, depresie, etc.

    Aceste prime manifestari sunt urmate de o reactie de contra - soc a organismului, care arerolul de a restabili echilibrul tulburat - pentru moment - prin manifestari contrare.

  • 8/3/2019 combatere stres

    10/42

    II. Faza de rezistenta

    Ea apare atunci cnd organismul este supus unei agresiuni prelungite. Rezistenta vis-a-visde agentul stresant se accentueaza, dar organismul devine, datorita acestui fapt, mai sensibil laalte agresiuni.

    III. Faza de epuizare

    Atunci cnd expunerea la agentii stresanti dureaza prea mult timp, organismul devineincapabil sa produca reacta de contra - soc necesara mentinerii unui echilibru. Atunci se producefenomenul de ruptura. Exemplul unui stres fizic: un microb care ataca pielea provoaca oinflamare locala mare (roseata, tumefactie, durere), care este o reactie de aparare, dupa care setrece la reactia de rezistenta (abcese, furuncule), care limiteaza ntinderea agresiunii. n final,poate apare o leziune a tesuturilor cutanate (fistule), n faza de epuizare.

    II.3 Evolutia reactiei stresului

    Fig. Nr. 1. Evolutia reactiei la stres (dupa H. Selye, (1) )

    Legenda:

    1. Reactie de alarma = care pregateste corpul pentru actiune;

  • 8/3/2019 combatere stres

    11/42

    2. Faza de rezistenta = n timpul careia corpul se organizeaza;

    3. Faza de epuizare = caracterizata prin boala.

    Factorii de stres

    Stresul poate avea cauze fizice, cum ar fi:

    foamea, boala, dezechilibrurile alimentare;

    surmenajul fizic, oboseala;

    schimbarile extreme de clima;

    zgomotul (dupa un sondaj IPOP din 1978 zgomotul este factorul; numarul 1de stres pentru 32% din persoanele interogate);

    perturbarile de ritm biologic (cel ce lucreaza noaptea, pilot);

    poluarea si intoxicatiile.

    Dar, de asemenea, printre factorii cauzatori de stres se numara si aspecte psihologice,frustrari, plictiseala, emotii prea puternice, griji profesionale, schimbari de mediu, etc.

    Pentru unii, un astfel de eveniment va fi primit ca stimulativ, pe cnd alte persoane si vorpierde capacitatea de a reactiona corect.

    La fel, n fata unei agresiuni microbiene, un organism si va mobiliza toate resurseledefensive si nu va permite bolii sa se instaleze, n timp ce altul se va lasa coplesit.

    Boala nu este cauzata numai de cauze exterioare, ci depinde si de calitatea reactiilornoastre de aparare si de adaptarea n fata agresiunilor. Noi reactionam diferit n functie de maimulti factori: boli anterioare, constitutie fizica, alimentatie, educatie, protectia mediuluinconjurator.

    Factorii alimentari au o mare importanta, n masura n care conditioneaza n buna partefunctionarea sistemului nervos si glandular.

    Urmatoarele elemente micsoreaza rezistenta la stres:

    excesul de zahar, mai ales cel prelucrat, superior;

    excesul de grasimi, mai ales de origine animala;

    excesul sau insuficienta proteinelor;

  • 8/3/2019 combatere stres

    12/42

    excesul de sare;

    excitante: cafea, tigari, alcool;

    alimentatia saraca n minerale (Ca, Mg);

    alimentatia saraca n vitamine.

    Educatia primita pregateste persoana mai mult sau mai putin, pentru a se apara sau adapta.Deficientele n eductie pot fi generatoare de stres, n conditiile n care oamenii nu sunt nvatatisa-si respecte limitele si sa nu se angajeze n cursa pentru bani sau putere n detrimentul nevoilorbiologice.

    II.1.1. STRESUL LA LOCUL DE MUNC

    O serie de surse de stres sau de tensiune sunt constituite de mediul de lucru, munca ntr-un

    post determinant, excesul sau lipsa de activitate, pericolul fizic, adecvarea dintre individ si medulsau nconjurator si relatia familie-munca.

    Sursele legate de mediul de munca

    Conditiile sau mediul de lucru au fost factori de stres ndelung studiati de peste un secolsi jumatate si pusi n discutie de specialistii din medicina muncii si de ergonomi.

    Agentii fizici cum ar fi zgomotele, emanatiile de fum, caldura, la care se adaugaconsecientele sociale si psihologice ale izolarii datorate folosirii de protectoare de timpan au fostincriminate n studiile privind scaderea productivitatii muncii n unele sectoare de activitate.

    MALADII

  • 8/3/2019 combatere stres

    13/42

    Tabel nr.1. (dupa Deverenco, P. Anghel, I., Baban, A., Stresul n sanatate si boala, Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1992 )

  • 8/3/2019 combatere stres

    14/42

    O atentie speciala s-a acordat zgomotului si vibratiilor ca rezultante secundare, nedorite,ale mecanizarii si automatizarii, factori frecvent ntlniti n conditionarea stresului profesional.Zgomotul intervine nu numai prin efectele specifice asupra auzului, ci este incriminat si nconditionarea tulburarilor cardiovasculare, digestive si nevrotice.

    La cei supusi zgomotelor s-a semnalat cresterea accidentelor de munca si a conflictelorsociale, o atitudine negativa fata de profesie si o stare de iritabilitate permanenta. Zgomotul demai mica amploare nu produce leziuni anatomice dar genereaza stres psihologic secundar, cureducerea eficientei n munca si oboseala precoce.

    Vibratiile genereaza tulburari vasculare, nervoase si n activitatea organelor interne, darpot avea repercursiuni negative si asupra coordonarii sensorio-motorii.

    Iluminatul, mai frecvent cel insuficient, dar si cel exagerat, provoaca o suprasolicitare aaparatului vizual si grabeste instalarea oboselii neuropsihice. n conditii de iluminare deficitara

    muncitorii acuza cefalee, ameteala, risc crescut de accidente.Expunerea la temperaturi extreme impune organismului un efort suplimentar pentru

    mentinerea homeostazei termice si hidroelectrolitice. Cel mai adesea temperaturile ridicatedetermina modificari cardiovasculare si electrolitice cu att mai pronuntate cu ct stresul termiceste mai accentuat si nivelul temperaturii ambiante variaza mai mult n cursul schimbului delucru.

    Umiditatea atmosferica si viteza curentilor de aer pot accentua sau diminua efectul nocival temperaturii ridicate din mediul de lucru: o umiditate de 60% si o redusa miscare a aerului(sub 0,2 m/sec), accentueaza stresul termic.

    ntre noxele chimice ale ambiantei de munca mentionam concentrarile ridicate de CO2,care se ntlnesc tot mai frecvent n numeroase activitati proprii etapei actuale de progres tehnic(calele vaselor, submarine nucleare, unele silozuri, imersii).

    Studiul asupra efectelor de scurta si de medie durata ale concentratiilor ridicate de CO2asupra randamentului initial, constata reducerea vitezei de executie a testelor de rationament,instabilitate si disconfort, ca si tendinta de alterare a memoriei de scurta durata, n cazul n careCO2 a depasit 15 torri. Aceste manifestari s-ar datora actiunilor directe a CO2 asupra neuronilorcorticali sau ar fi urmarea scaderii PH-ului indus de acesta.

    Surse legate de munca ntr-un post determinantMunca n anumite posturi afecteaza ritmurile neurofiziologice cum ar fi temperatura,

    procentul de glicemie, metabolismul, ca si eficacitatea mentala si motivatia fata de munca.

    Un studiu referitor la controlorii traficului aerian a evidentiat ca acestia sufereau de ulceregastrice, diabet usor, hipertensiune, ntr-o proportie de 4 ori mai mare fata de un grup de controlconstituit din navigatori aerieni. Desi s-a ajuns la concluzia ca munca ntr-un punct fix devine din

  • 8/3/2019 combatere stres

    15/42

    punct de vedere fizic mai putin stresanta atunci cnd indivizii se obisnuiesc cu conditiile demunca, cei care o presteaza se plng ca se simt exclusi din societate.

    Pe baza materialului furnizat de razboiul din Vietnam, cercetatorii americani auefectuat studii asupra medicilor de pe helicopterele sanitare si al veteranilor rentorsi n tara;

    studiul asupra militarilor angajati n operatiuni de lupta a constatat nivelul LH si altestosteronului scazute considerabil la grupele de soldati asteptnd atacul inamicului.

    Surse legate de suprancarcare si de deficiente n munca.

    French si Caplan[3] stabilesc, n unele dintre cercetarile lor, ca excesul de munca, caagent stresant, este fie de natura cantitativa, fie de natura calitativa (ex. considerarea unei munciprea grele), fie asociat cu comportamente disfunctionale. Unul dintre studiile lor indica astfel oputernica relatie ntre cantitatea excesiva de munca si consumul de tigari, consum considerat cafiind unul din factorii de risc ai bolilor coronariene. O alta cercetare arata ca excesul de muncaeste asociat unor simptome cum ar fi scaderea respectului fata de sine si refugiul n alcoolism.

    Un studiu datorat lui Cooper, Davidson si Robinson[4], asupra stresului n serviciile depolitie, arata ca munca n exces a sergentilor din politia britanica era la originea unei depresiitrecatoare; acestia incrimnau procedurile administrative care i obligau sa efectueze perioadelungi de activitate, la care se adaugau frustrarile cauzate de procedurile judiciare prelungite siincapabile de a-i pedepsi pe delicveti.

    Deficientele n munca reprezinta un alt agent stresant legat de mediul nconjurator, acolounde activitatea este repetitiva, putin stimulatoare, rutiniera, ca, de exemplu, la liniile deasamblare. Plictiseala si dezinteresul psihic fata de munca pot diminua capacitatea de reactie amuncitorilor si functionarilor, n situatii de urgenta sau de neprevazut.

    Sub raport comportamental, variaza si eficienta activitatii individuale n functie deintensitatea stresului, nivelul optim atingndu-se dupa Welford[5] la un grad mediu de stres,excesul sau substimularea soldndu-se cu reduceri ale productivitatii.

    Sunt evidentiate sporirea absenteismului si a instabilitatii profesionale, n legatura cuintensitatea stresului ocupational si cu gradul de insatisfactie a muncii. Schimbarea locului demunca si absenteismul se coreleaza cu lipsa perspectivei de promovare si de crestere a salarizarii,cu insatisfactie n ce priveste relatiile cu colegii, cu activitati monotone nestimulante, rolambiguu si conditii necorespunzatoare de munca. Fumatul excesiv se coreleaza cu tensiuneanervoasa si starea de anxietate. Alcoolismul, ca refugiu, este semnalat n cazurile de ncarcare

    excesiva.

    n plus, generatoare de stres psihic mai este satisfacerea inadecvata (peste masura sau sublimita normala) a unor trebuinte naturale (viata sexuala abuziva ori insuficienta) sau sociale -comunicarea mai redusa, mai ales la cei dezradacinati n procesul urbanizarii.

    Surse legate de pericolul fizic.

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn3http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn4http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn5http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn3http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn4http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn5
  • 8/3/2019 combatere stres

    16/42

    Pericolul fizic constituie o alta sursa de stres pe care o ntlnim n profesiunile de marerisc, cum ar fi : politia, minele, armata, serviciile de lupta mpotriva incendiilor. O cercetare aprofesorului Cooper[6], asupra militarilor nsarcinati cu deminarea n Irlanda de Nord, ne arataca acesti experti, care duc la bun sfrsit respectivele operatiuni, par a fi personalitati putinemotive, cu dificultati n stabilirea de relatii personale durabile si care se conformeaza n foarte

    mica masura valorilor conventionale dominante. Aceste trasaturi de caracter le ngaduie sastabileasca o distanta n relatiile interpersonale si le faciliteaza depasirea unor ncercari caretrezesc o mare teama (moartea sau ranirea grava a colegilor lor), n cursul periculoasei loractivitati profesionale.

    Surse legate de adecvarea persoana/mediu.

    Satisfactia muncii care poate fi evaluata datorita conceptului Persoana-Mediu (adicaadecvarea caracteristicilor psihosociale ale unui individ la conditiile de munca din mediul sau),este un alt criteriu de determinare a stresului-tensiune. n cazul unei inadecvari, si-ar face aparitiaun anumit numar de simptome cum ar fi anxietatea, depresia, nemultumirea si boli somatice.

    II.4 STRESUL sI ORGANIZAREA MUNCII

    Activitatea organizata a omului este reglata de tonusul cerebral, depinznd ntr-o masuraapreciabila de gradul activitatii sistemului nervos. Relatia dintre activare si eficenta se prezintasub forma unui U inversat, activarea sporind prin cresterea stimularii pna la un nivel mediu,cnd atinge un grad optim, peste care un plus de stimulare este urmata de scaderea activarii si dereducerea randamentului.

    n anii saizeci, preocuparile cercetatorilor s-au deplasat din aria de studiu a stresului nprocesul muncii spre diferitele surse de stres induse de rolul jucat de un individ la locul sau de

    munca.

    Conflictul si ambiguitatea rolului; exercitarea responsabilitatii

    n 1964, centrul de cercetari al Universitatii din Michigan publica lucrarile lui Kalm, Wolf,Quinn, Snoek si Rosenthal[7]ntr-un volum considerat de catre cercetatori ca fiind de referinta:Stresul organizational: studii privind conflictul si ambiguitatea rolului. Ambiguitatea roluluieste definita ca lipsa de claritate n ceea ce priveste rolul individului la locul sau de munca,obiectivele propuse si dimensiunile responsabilitatilor sale. Cercetatorii de la Universitatea dinMichigan au constatat ca indivizii suferind de aceasta carenta n definirea rolului lor resimteau ominima satisfactie n activitatea lor profesionala, o stare crescuta de tensiune n raport cu muncalor, un sentiment al lipsei de importanta a muncii prestate n cadrul organizarii muncii, nsotit deo pierdere a respectului de sine.

    Un studiu efectuat de French si Coplan[8] asupra unui grup de 205 ingineri cercetatori sicadre superioare de la una din bazele NASA, Goddard Space Flight Center, au ajuns laaceeasi concluzie, adaugnd o precizare referitoare la acuzatia persoanelor chestionate de a fi

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn6http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn6http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn7http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn7http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn8http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn6http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn7http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn8
  • 8/3/2019 combatere stres

    17/42

    supuse unei amenintari la adresa bunastarii lor fizice si mentale, nsotite de simptome fiziologice,cum ar fi cresterea presiunii sanguine.

    n ceea ce priveste conflictul determinat de rolul jucat de un individ n procesul muncii, eleste definit drept acea contradictie generata de solicitarile diferite adresate acestuia si la care el,

    fie ca nu doreste ntr-adevar sa raspunda, fie ca socoteste ca respectiva solicitare nu corespundesarcinilor sale.

    La fel ca si n ancheta asupra ambiguitatii, rezultatele privind conflictul determinat deacest rol ajung la concluzii asemanatoare: munca ofera mai putina satisfactie persoanelor caresufera din pricina conflictului determinat de rolul lor n procesul muncii; de altfel, cu ct cadrelecare au autoritate n procesul de organizare iau mai multe decizii cu consecinte conflictuale, cuatt creste insatisfactia de munca a subordonatilor lor. Zona cea mai vulnerabila n cadrulconflictelor de organizare a muncii se situeaza la nivelul articulatiei acesteia cu diferiti actori dinmediul intern si extern. Astfel, Margolis si Kroe[9]au constatat, ca exemplu de rol conflictual nmediul intern, ntr-o structura organizatorica, ca potentialul de risc al prezentei ulcerului gastric

    era de sapte ori mai mare la maistri, raportat la cel al lucratorilor pe care i aveau n subordine.

    Exercitarea unei responsabilitati este un alt agent de stres legat de rolul organizatoric.Responsabilitatea fata de fiinte umane este mai stresanta dect cea fata de echipamente; astanseamna ca individul exercitnd o munca de raspundere trebuie sa petreaca mai mult timp ninteractiune cu ceilalti: sa asiste la sedinte de lucru, sa munceasca singuri si, n consecinta, safaca fata termenelor de predare a rapoartelor si/sau termenelor de executare a sarcinilor. Acesterapoarte arata nsa ca mai exista si alte surse de stres, care se mpletesc cu alte elementevariabile, cum ar fi: teama de a nu obtine o avansare, cresterea factorului de izolare datoratexercitarii activitatii de conducere, apropierea de vrsta pensionarii. Reactiile fiziologice la acesttip de stres sunt aceleasi ca si n cazul altor surse: colesterolemie crescuta si nivel ridicat al

    presiunii sanguine, riscul unor boli, orice simptom legat doar de raspunsurile corpului biologic lasursele multiple si identificabile de stres.

    Deosebirile de personalitate sunt determinante importante n capacitatea de reactie aindivizilor n fata conflictelor datorate rolului jucat n procesul de activitate.

    French si Coplan[10]semnaleaza ca indivizii cu un comportament mai adaptabil rezistamai bine la stres dect indivizii inflexibili din punct de vedere psihologic.

    II.1.1. STRESUL RELAIONAL

    Este vorba de stresul legat de calitatea raporturilor umane ntretinute de superiorul ierarhiccu subordonatii si colegii de munca. Numerosi psihologi au emis ipoteza ca relatiile bune dintr-un grup de munca sunt un factor primordial pentru sanatatea individului si a colectivitatii.Conflictul apare ntre dispozitiile superiorilor si interesele ori cerintele subordonatilor, sau nsituatia n care o persoana n cauza are tendinta realizarii unor transformari n procesul deproductie iar superiorii ori subordonatii sunt rigizi sau rutinieri, mpotrivindu-se schimbarii.Aceste conflicte stau la baza insatisfactiei n munca si au repercursiuni negative asupra sanatatiifizice si mintale a muncitorilor. n cazul unei activitati de rutina, n care muncitorul nu-si poate

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn9http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn9http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn10http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn10http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn9http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn10
  • 8/3/2019 combatere stres

    18/42

    etala capacitatile creatoare, munca sa nu este urmata de un stimulent si el nu ntrezareste oprogresie fireasca n ierarhia profesionala, activitatea se realizeaza fara interes, fara satisfactie,genernd stresul ocupational. Influentele negative mentionate sunt resimtite chiar n conditiile ncare sporeste retributia, daca aceasta nu este nsotita de o ascensiune profesionala.

    Dimpotriva, n conditiile n care omul cunoaste scopul activitatii sale, ntelege sarcinile demunca si stapste mijloacele de realizare ale acestora avnd putere de decizie, rezistenta sa lafactorii stresanti sporeste.

    O stare de insatisfactie si stres se nregistreaza si n conditiile n care muncitorul are unautocontrol redus asupra deciziilor si nu este consultat n probleme privind propria activitate. Osituatie similara se nregistreaza si n conditiile unui suport social insuficient din parteasuperiorilor, a colegilor sau a subordonatilor.

    Legatura dintre stres si desfasurarea cariei profesionale

    Pot fi identificate doua mari surse de stres n acest domeniu:1. Stresul legat de diferite etape din cariera

    2. Stresul cauzat de frustrarile induse de statutul profesional

    II.1.2. CARIERA PROFESIONAL

    n fiecare etapa a carierei sale, un indvid este supus unor tensiuni si ncercari pe care ledepaseste cu mai multe sau mai putine dificultati de ordin psihologic.

    n societatile industriale, la nceputul carierei lor, persoanele sunt obligate sa intre ntr-ocompetitie intensa, cu scopul de a cstiga rapid mai multi bani si de a obtine un statut social mainalt; toti cei si toate cele care esueaza, ca si cei si cele care reusesc, platesc un pret ridicat.Mijlocul carierei este nsotit de un cortegiu de deceptii: ncetinirea sau frnarea avansarii,restrngerea oportunitatilor, constatarea atingerii plafonului, pot conduce la izolareaindivizilor.

    Sfrsitul de cariera si pensionarea, cu alte cuvinte finalul vietii profesionale active si decireconversia energiei psihice de la locul de munca spre alte activitati, este nca o posibila sursa defrustrare, mai mult sau mai putin bine depasita de indivizi; dupa cum se stie, decesele suntfrecvente n cei doi-trei ani de dupa pensionare. n plus, se mai adauga si stresul cauzat de

    concedieri si reconversiile de cariera, conjugate cu incertitudinea ulterioara privind obtinereaunei sume devalorizate a pensiilor.

    II.1.3. STATUTUL PROFESIONAL

    Depinde de procedeele de promovare din ntreprinderi si de schimbarile sociale si culturaledin societate. O ntreprindere poate favoriza avansarea exceptionala a anumitor cadre superioare,a unor functionari si muncitori, fara sa ia n seama consecintele emotionale si somatice, pe care

  • 8/3/2019 combatere stres

    19/42

    aceasta le atrage: suprancarcare si exces de activitate, un sentiment crescut de insecuritate siizolare fata de mediul sau de munca.

    Cresterea ritmului schimbarilor tehnologice, adaptarea continua a ntreprinderilor, obligatesa creeze noi produse, sa cucereasca noi piete de desfacere, modifica ritmul de desfasurare a

    carierelor profesionale n snul unei ntreprinderi, ca si vrsta medie a salariatilor siconducatorilor ei. Tendinta de a avea mereu un personal tnar,mpinge spre margineasocietatii industriale un numar apreciabil de cadre competente si eficiente. Toate acestea duc laboli psihice si somatice si, mai ales, la o stare de inconfort psihic, n crestere n unelentreprinderi.

    Studii avnd ca subiect mediul familial n marile centre industriale, insista asupra bolilorcoronariene la indivizi care au dobndit prin ei nsasi nu prin casatorie un statut social mai ridicatdect statutul lor de origine. Stresul cauzat de schimbarile rapide de statut social a devenit unadin problemele cruciale ale societatilor industriale occidentale.

    Grupul organizat, ca sursa de stresA trai ntr-o societate organizata este, n zilele noastre, un destin mpartasit de milioane de

    persoane; un mediu organizat, prin nsasi natura lui, poate reprezenta o sursa de amenintare alibertatii, a autonomiei si a identitatii individuale. Problemele pot fi numeroase: o participarenesatisfacatoare la procesul de decizie, unele deficiente de comunicare, diverse tipuri deinterdictii referitoare la comportamentul cotidian n birouri. Kets de Vries de la Mc BillUniversity, autor a numeroase lucrari asupra stresului si irascibilitatii proceselor de decizie ntr-ostructura organizata, adauga la aceasta lunga lista propriile constatari: exercitarea excesiva aautoritatii, compartimentarea structurii organizatorice, sistemele indirecte de control degestiune[11].

    Cercetari extinse, teoretice si doctrinare, privind participarea muncitorilor n cadrulstructurilor organizatorice, n vederea ameliorarii productivitatii si reducerii stresului, au aparutnca din 1948. Coch si French[12], ntr-un articol despre modalitatea de a nfrnge rezistenta laschimbari (studiu asupra unu atelier de croitorie), au constatat cum cresterea participarii mergeamna n mna cu cresterea productivitatii, si deci cu satisfactia muncitorilor. n 1974, Margolis,Kroes si Quinn[13], ntr-un studiu efectuat asupra a 1400 de muncitori, au aratat caneparticiparea era un indicator serios si un semnal n ceea ce priveste tensiunea si stresul la loculde munca. Acestor variabile trebuie sa-i adaugam lipsa de apreciere a sarcinilor ndeplinite,practicata de catre cei responsabili cu organizarea muncii.

    Rezultatul acestor cercetari ar putea determina structurile organizatorice sa adopte unprogram de prevenire a stresului, care ar duce la modalitati noi de exercitare a autoritatii, la oactiune de reasezare a structurilor, n vederea unei diminuari a compartimentarii, si la o strategieadecvata de comunicare interioara si exterioara.

    Surse de stres din viata cotidiana: viata familiala

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn11http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn11http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn12http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn12http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn13http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn11http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn12http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn13
  • 8/3/2019 combatere stres

    20/42

    Personalitatea individului nu poate fi separata de mediul familial zilnic, nici depreocuparile sale extraorganizationale. Ori, nici un studiu privind stresul individual, nu poatetrece cu vederea problemele familiale, dificultatile financiare, conflictul dintre ideile personale sicele ale sistemului de organizare a ntreprinderii, conflictul dintre solicitarile de la locul demunca si cele familiale.

    Nu exista pna astazi nici un studiu global care sa ia n considerare ansamblul tensiunilorcu care se confrunta individul. Cercetarile efectuate ncepnd cu anii '70, evidentiaza (n lumeaanglo-saxona) un comportament identic al majoritatii sotiilor unor cadre medii: acestea consideraca rolul ce le revine este acela de a-si sustine sotii. Alte anchete, privind sotiile cadrelorsuperioare, insista asupra contractului tacit, niciodata pomenit de cei doi interesati, contractprin care sotia accepta sa joace rolul de stlp al familiei, n asa fel nct sotul sa poata face fatan mod liber tuturor exigentelor profesionale si organizatorice.

    ntreprinderea a avut de cstigat din aceasta separare a sarcinilor, acceptata sau suportatade sotii, aceasta oferind astfel managerilor refugiul si securitatea caminului familial.

    Sustinerea din partea familiei sau a prietenilor, si o buna ambianta de lucru permitcontrolarea cu mai multa eficienta si cu mai putina reactivitate a situatiilor stresante. ntr-adevar,faptul ca ai cu cine sa stai de vorba despre problemele tale, ca te ntorci, seara de seara, n snulunei familii unite, ca ai colaboratori simpatici - toate acestea favorizeaza calmul si dobndireacompetentelor necesare pentru a face fata stresului.

    Situatia opusa - izolarea familiala sau de prieteni, o ambianta relationala tensionata -agraveaza reactivitatea la factorii de stres, diminund sprijinul si adaugnd noi tensiuni.

    O relatie buna cu cei din anturajul nostru este un factor important de echilibru, de reusita si

    diminueaza consecintele nefaste ale stresului. Este deci de dorit sa ne cultivam relatiile cuceilalti, si nu doar din motive altruiste.

    II.1.4. STRESUL SI SCHIMBRILE DIN MEDIUL SOCIAL

    Schimbarile din mediul social intervin la diferite niveluri: national, comunitar, familial siindividual.

    Conditiile economice, perioadele de razboi, nesiguranta politica pot avea influente asupraunor ntregi populatii; la scara individuala, evenimente ca doliul sau pierderea locului de muncapot avea consecinte grave.

    Sursele de stres legate de mediul social

    Mobilitatea geografica si migrarile sunt considerate ca factori de stres productori de bolimintale si de dezordini somatice. Toate cercetarile n acest sens arata ca populatiile migrateprezinta procente de spitalizare psihiatrica mai ridicate dect celelalte grupe de populatii. Factoriiexplicativi ai acestei fragilitati psihice sunt: diferentele culturale (ntre tara de origine si cultura

  • 8/3/2019 combatere stres

    21/42

    tarii de adoptie), conditiile economice si sociale n noua societate si presiunile exercitate pentruasimilarea populatiilor emigrate.

    Cercetatorii insista asupra faptului ca emigrantii care se instaleaza n zonele urbane, undeexista deja populatii din tarile lor de origine, se adapteaza mai usor dect cei care nu au o

    asemenea referinta; stresul este si mai mare atunci cnd diferenta culturala este importanta. S-aconstatat, de asemenea, vulnerabilitatea la maladiile somatice; Graham si Reeder[14]demostreaza ca oamenii mobili din punct de vedere geografic prezinta un procent mai mare demaladii coronariene dect cei stabili.

    Schimbarea sociala survine, de asemenea, n cazul modificarilor mediului nconjuratoractual, datorita industrializarii, urbanizarii, rennoirii retelei urbane sau schimbarilor economicefoarte rapide. Impactul pe care l au astfel de modificari asupra populatiei se manifesta prinfragilizarea indivizilor. Programele de rennoire urbana au consecinte asupra vulnerabilitatiicrescute a populatiei si duc la o crestere a stresului profesional. Disparitia totala a vechilorcomunitati si dezintegrarea sistemelor relationale stabilite fac ca persoanele vrstnice sa fie

    lipsite de orice sprijin social. Pe de alta parte, Brenner[15] a verificat ipoteza potrivit careiaatunci cnd activitatea economica este n declin, stresul social global creste n egala masura cuspitalizarea mentala. Cnd si face aparitia stresul, coeziunea gradului social joaca un rolimportant n prevenirea spitalizari psihiatrice.

    Dezorganizarea sociala si dezintegrarea unor ntregi comunitati (ex. Liban n 1989, sauRwanda n 1995) apar atunci cnd acestea sunt confruntate cu dezastre naturale, deportari sautransplantari, razboaie civile sau orice alt soc de dimensiunile unui cataclism.

    Toate cercetarile ajung sa sublinieze cresterea frecventei tulburarilor mentale, atuberculozei, a atacurilor coronariene si a hipertensiunii, care nsotesc asemenea evenimente.

    Absenta si/sau dezintegrarea structurilor sociale si comunitare slabesc rezistenta mentala aindivizilor.

    Sursele de stres legate de viata personala.

    Stresul poate decurge nu numai din conflictul de rol dar si din ambigutatea (obiectiva sausubiectiva) a rolului.

    Evenimentele de viata sunt definite ca schimbari n structurile si relatiile psihosociale cedetermina reorganizari ale circumstantelor uzuale si impun organismului un efort de reajustare

    perioada n care individul apare mai vulnerabil la stres si consecintele lui[16]

    n 1949, n America, s-a tinut o conferinta cu titlul Sresul si manifestarile corporale,patronata de Asociatia pentru Cercetarea Maladiilor Nervoase si Mentale. Aceasta conferinta aconstituit punctul de plecare al tuturor cercetarilor ntreprinse asupra rolului evenimentelor dinviata personala n etiologia diferitelor boli individuale. Cercetatorii au avansat ipoteze potrivitcarora asemenea evenimente actioneaza ca factori acceleratori n declansarea unor boli, dar nudetermina tipul bolii.

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn14http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn15http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn16http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn14http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn15http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn16
  • 8/3/2019 combatere stres

    22/42

    Holmes si Rahe [17]pun n circulatie ipoteza ca acumularea de evenimente de viata crestepredispozitia individului la diverse boli. Ipoteza emisa s-a concretizat n alcatuirea unorchestionare pentru masurarea schimbarilor de viata, orientate n principiu asupra urmatoarelordomenii: familial, profesional, social, financiar, sanatate. De atunci, s-au acumulat un numarimpresionant de studii ce vizeaza aceasta categorie de factori de stres psihosocial (numai n

    primii zece ani numarul lucrarilor a depasit 100), dar datele contradictorii si controverseleabunda si astazi.

    Bruglea si colaboratorii sai[18], pornind de la discriminarea pacientilor depresivi de lotulmartor, realizeaza o discriminare a clasificarii evenimentelor de viata sub aspectul amenintarii sinonamenintarii.

    Unii autori, ncadreaza evenimentele de viata n stresul acut numindu-le crize de viata sile disting de stresul cronic produs de tracasarile psihice (hassles), care cumulate ntr-o perioadascurta de timp, produc distres (stres negativ).

    Holmes si Rahe[19]includ n cadrul evenimentelor de viata care rup echilibrulindividului sau l ameninta att evenimentele pozitive (casatorie, promovare), ct si cele negative(decese, conflicte). Unele studii subliniaza ca doar schimbarile indezirabile, necontrolabile,nepredictibile si grave produc stres, n timp ce alte lucrari insista asupra capacitatii de controlasupra evenimentului; concluzia unanima ca si evenimentele pozitive, care scapa controluluiindividului, sunt la fel de agresive ca si cele negative.

    Studiile efectuate demonstreaza, ntr-o maniera statistic semnificativa, legatura dintrenumarul si intensitatea evenimentelor din viata individuala si posibilitatea aparitiei unor maladiintr-un viitor apropiat. n acest mod, stresul cotidian intens a fost legat de urmatoarele consecintesomatice: moarte subita n urma unui atac cardiac, diferite accidente, raniri pe terenul de sport,

    tuberculoza, leucemie, diabet, toata gama de suferinte minore. La fel, rezultatele care depasesc300 de puncte pe scara Holmes si Rahe au fost asociate cu simptomele unor maladii nervoase simentale.

    II.1.5. FACTORII INDIVIDUALI SI SOCIALI DE REZISTEN LASTRES

    Unii indivizi sunt obligati sa faca fata unor evenimente stresante, sunt atinsi de bolicronice si de dezordini mentale, n timp ce altii sunt fericiti. Este de la sine nteles ca sursele destres nu pot ele singure explica declansarea bolilor si ca trebuie luati n considerare si alti factori,cum ar fi caracteristicile situatiei stresante, calitatile psihologice si biologice ale indivizilor,precum si, n completare, caracteristicile sistemelor sociale care actioneaza ca niste bariereprotectoare ale indivizilor: un model biopsihosocial.

    Caracteristicile situatiei stresante.

    Caracteristicile stresorilor sau agentilor stresanti, asociate cu declansarea maladiilor,sunt evaluate n functie de intensitatea, de dimensiunea, de durata lor, de imposibilitatea de a fiprevazute, de efectul de noutate.

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn17http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn17http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn18http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn18http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn19http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn19http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn17http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn18http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn19
  • 8/3/2019 combatere stres

    23/42

    Intensitatea este masurata prin variatiile schimbarilor percepute n situatia personala sau nmediul nconjurator global al societatii. Studii asupra perceperii unor asemnea schimbari,realizate pe studenti ai universitatilor americane (pe un esantion de 678 persoane), stabilesc ocorelatie pozitiva ntre schimbarea perceputa n mediul social si nivelul de anxietate si de stres,masurat pe scala de anxietate. Nivelul de anxietate era si mai ridicat atunci cnd schimbarea

    perceputa nu era una dorita si nca mai ridicat, atunci cnd schimbarea sociala avea consecinteasupra vietii personale. Dimensiunea evenimentelor stresante (adica marimea lor apreciatapornind de la situatii stresante considerate ca medii sau normale), are un anumit efect (prindurata) asupra alterarilor fiziologice si psihologice individuale.

    Cercetarile efectuate duc la urmatoarele concluzii:

    1. toate persoanle expuse unor situatii de stres intens si de lunga durata nu-si mairegasesc niciodata starea anterioara de bunastare fizica, biologica si psihica;

    2. toate persoanele supuse unor amenintari de durata privind viata lor, oricare ar fi

    caracteristicile lor psihologice, sunt proiectate ntr-un univers unde predomina numaireactia biologica profunda si universala a vietii individuale.

    Durata unui eveniment stresant are efecte variabile; n unele cazuri, o experienta scurtadar intensa poate avea un efect devastator, asemanator celui cauzat de situatiile de stres durabile.

    Evenimentele imprevizibile au efecte mai puternice asupra persoanelor, dectevenimentele anticipate mental. n ultima instanta, efectul de noutate face sa creasca impactulsituatiilor stresante (ex. experientele implicnd privatiuni senzoriale). n cazul n care toti agentiistresanti actioneaza simultan sau secvential, se manifesta un efect de suprancarcare si,oricare ar fi rezistenta organismului, chiar si o suprancarcare minima poate avea consecinte

    dramatice.II.1.5.1. CARACTERISTICILE PSIHICE sI BIOLOGICE INDIVIDUALE sIMEDIUL SOCIAL

    De la caracteristicile evenimentului stresant cercetatorii au trecut la studiereacaracteristicilor persoanei, gndindu-se ca este greu sa prevezi consecintele unui eveniment, dacanu cunosti trasaturile de caracter ale personalitatii respective.

    Comportamentalistii americani, B.P.Dohrenwend si B.S. Dohrenwend au stabilit caperceperea stresului de catre indivizi depinde de doua mari categorii de variabile[20]:

    1. factorii personali, cum ar fi pragul senzatiilor biologice si psihologice, inteligenta,capacitatea verbala, tipul de personalitate, sistemele psihologice de aparare, experienta trecuta siun anume simt de stapnire a propriului destin;

    2. factorii externi, cum ar fi vrsta, nivelul scolar, veniturile, ocupatia profesionala.

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn20http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn20
  • 8/3/2019 combatere stres

    24/42

    De aceea, cercetatorii s-au orientat catre acele caracteristici ale personalitati care potinduce, pe termen lung anumite boli somatice. Cele mai cunoscute cercetari n materie au fostcele consacrate bolilor coronariene si personalitatilor denumite de tip "A", ale caror caracteristicisunt : agresivitatea, ambitia, spiritul de competitie, obsesia muncii, obsesia timpului care treceetc., prezente la numeroase persoane suferind de o boala cardiaca.

    Alte cercetari au descoperit ca una din variabilele critice de rezistenta la stres eracapacitatea emotionala de raspuns.

    Pragul de anxietate sau de angoasa poate fi mai mult sau mai putin ridicat, n functie deindivid; n consecinta, indivizii cei mai vulnerabili vor fi aceia care prezinta un prag al angoaseifoarte scazut. S-a sugerat ca vulnerabilitatea la stres poate varia n functie de sursele de stres.Rezistenta la stres a unui individ nu poate fi evaluata fara a se tine cont de mediul nconjurator.n ecuatia stresului, pozitia sociala a unui individ n cadrul comunitatii i influenteazavulnerabilitatea la stres. Stresul este minim la toti cei implicati ntr-o structura sociala careactioneaza, dupa modelul protectiei interne individuale, ca un scut protector. Orice ruptura a

    legaturilor cu mediul, deschide poarta slabiciunilor individuale: izolare sociala, marginalizaresociala si lipsa unui statut.

    n concluzie, se poate spune ca extrem de numeroasele schimbari majore sociale siindividuale pot duce la cresterea vulnerabilitatii la stres a populatiilor si a indivizilor. Toatecercetarile efectuate pna astazi au permis identificarea, datorita unui anume numar de variabile,a acestei populatii cu cota mare de risc, dnd astfel posibilitatea autoritatilor oficiale sa puna naplicare politici de prevenire.

    n schimb, aceste cercetari nu au dus la stabilirea cu precizie a riscurilor la care suntexpuse celelalte persoane, cu exceptia personalitatilor de tipul A. Abordarile denumite

    psihosomatice par a fi promitatoare, datorita capacitatii lor de diagnosticare a subiectilor cu cotamare de risc, cu att mai mult cu ct, relativ recent, s-au descoperit si numeroasele mecanismebiochimice ale stresului.

    II.5 PREVENIREA sI TERAPIA STRESULUI

    Abordarea preventiva n medicina, aplicabila si n domeniul stresului, recurge la treimodalitati principale[21]:

    - Identificarea att a factorilor stresanti, ct si a indivizilor si grupurilor vulnerabile lastres (de exemplu la cei expusi la factori nocivi majori, handicapati).

    - Reducerea vulnerabilitatii si marirea rezistentei organismului (ex. prin alimentatie,efort fizic rational, substante adaptogene).

    - Protectia, prin evitarea sau eliminarea agentilor ambientali fizici sau psihosocialinocivi, demers mult mai usor realizabil n cazul factorilor fizici, si mult mai dificil nceea ce priveste cei psihosociali, din cauza absentei unor modele conceptuale valide,

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn21http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn21
  • 8/3/2019 combatere stres

    25/42

    a utilizarii insuficiente a cunostintelor existente si a evaluarii lacunare a beneficiilormasurilor de interventie.

    O sintetizare mai analitica a modalitatilor de interventie si prevenire se poate axa pemodelele existente ale stresului.

    Vom apela la modelul Kagan Levi al ecosistemului om ambianta, conform caruiainterventiile vizeaza urmatoarele etape[22]:

    - Modificarea, moderarea si, pe ct posibil, eliminarea stresorilor ambientali.

    - Interventii asupra variabilelor mediatoare, inclusiv psihosociale, unele de favorizare aadaptarii (ex. suportul social), altele de intensificare a reactiilor (ex. agresivitatea).

    - ntreruperea mecanismelor cu potential patogen prin interventii asupra factorilorpsihoneuroendocrini (ex. prin psihofarmacoterapie, relaxare) si a proceselor sociale (a

    celor care intensifica alinierea).

    - Interventii asupra precursorilor bolii si a simptomelor acute, identificate prinexaminari medicale sau psihologice (a formelor usoare de anxietate sau depresie sau ahipertensiunii incipiente).

    - Masuri de prevenire secundara si de terapie a bolilor psihosomatice manifestate.

    Dupa opinia lui Levi[23] pentru a fi eficient, programul preventiv trebuie sa se bazeze peurmatoarele principii:

    - Sa se axeze pe o viziune realista asupra omului si ambiantei, lund n considerareaspectele fizice, mentale, sociale si economice.

    - Sa promoveze o strategie ecologica care sa ia n considerare interactiunea ntrentregul ansamblu individual si ambiental.

    - Sa evalueze continuu, n baza unui feed-back informational, efectele complexe alemodificarilor si interventiilor cu ajustare permanenta si supla la aceste mutatii.

    - Sa asigure n mod democratic individului conditii de influentare a propriei situatii side comunicare cu factorii decizionali.

    - Sa se bazeze pe un suport mental, solidar ntre individ si grupurile sociale.

    De aici rezulta si necesitatea individualizarii programelor de reducere a stresului.

    2.1. REMEDII TRADIIONALE sI MODERNE DE PREVENIRE A STRESULUI

    http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn22http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn23http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn22http://www.scritube.com/timp-liber/sport/LUCRARE-DE-DISERTATIE-COMBATER25248.php#_ftn23
  • 8/3/2019 combatere stres

    26/42

    Simptomele stresului sunt perceptibile individual: angoasa, depresie, tensiune nervoasa,tulburari sexuale, scadere a tonusului, oboseala, scaderea atentiei si vigilentei, a memoriei,tulburari somatice functionale si organice diverse: tulburari de digestie, cardiovasculare,migrene, colite. Toti subiectii si fiecare n parte, constient sau inconstient, resimt modificarilecorporale si psihice induse de stres.

    Dintotdeauna omenirea a facut apel la remedii pentru a putea face fata n continuare vietiide zi cu zi; n epoca moderna, progresele farmacologiei au contribuit pe larg la furnizarea de noiremedii. n aceasta privinta, ceea ce este frapant, este sublinierea accentuata a functiei oralepentru a face fata stresului. Se instaleaza o regresie psihica, care faciliteaza fiintelor omenesti nsuferinta o ntoarcere la preafericita perioada a alimentatiei materne.

    II.6 REMEDII TRADIIONALE

    Recurgerea la alcool, care induce o senzatie de destindere si o usoara stare de excitatie,poate, n caz de exces, sa provoace si sa intensfice tulburari de scaun si sa agraveze depresia

    latenta. Tutunul (nicotina), stimulnd productia de adrenalina, diminueaza angoasa, sporestestarea de veghe si procura o senzatie de energie; pe termen lung, toate studiile confirma cafolosirea sa prelungita antreneaza tulburari cardiace, respiratorii si anumite forme de cancer.

    Laptele, cacaua, cafeaua si infuziile fac de asemenea parte din retetele traditionale:laptele, remediu mpotriva insomniei, contine un aminoacid ntaritor, L triptofanul, pe careorganismul l utilizeaza pentru productia de substante regularizatoare ale somnului. Stresulantreneaza pierderi de energie n decursul zilei, iar absorbtia de zahar din ciocolata poateprovoca o senzatie provizorie de energie, urmata de o contralovitura de insulina, care face sacreasca iritabilitatea si oboseala; la fel, cofeina prezenta n cafea, amelioreaza starea de veghe sicreste puterea de concentrare, dar obisnuinta duce la un consum crescut, cu consecinte

    manifestate prin tulburari ale ritmului cardiac, dureri de cap, tensiune musculara, iritabilitate siinsomnie. Infuziile, baute ca un substitut de cafea sau de ceai, pot provoca reactii alergiceimprevizibile; anumite plante sunt droguri puternice.

    II.7 REMEDII MODERNE

    Remediile moderne antistres, la care au recurs ndeosebi membrii societatilor industrialeevoluate sunt bine cunoscute: asa-zisele vitamine antistres, somniferele, tranchilizantele.Vitaminele C si B sunt necesare ntr-o perioada de stres fizic (o interventie chirurgicala, ranire,sarcina, eforturi violente, performanta de lunga durata), dar ele sunt ineficace la nivel psihologic;

    ele nu pot vindeca crizele de angoasa si depresie.n numeroasele anchete privind stresul, s-a constat o crestere constanta a consumului de

    somnifere si tranchilizante la scara tarilor planetei.

    Somniferele dau o senzatie de destindere si actioneaza asupra creierului pentru a induce unsomn natural, cu riscul progresiv al perturbarii ciclurilor somnului, instalarii unei somnolentediurne si scaderii performantei.

  • 8/3/2019 combatere stres

    27/42

    Tranchilizantele procura, la fel ca si somniferele, o senzatie de destindere, favorizeazasomnul si au o actiune relaxanta asupra respiratiei si sistemului nervos. n doza mare, asociate cualcoolul si folosita pe perioade ndelungate, pot induce dependenta, provoaca oboseala siagravarea depresiilor existente.

    II.1.1. TERAPIILE SI METODELE DE LUPT MPOTRIVASTRESULUI

    Din anii '30 si pna n zilele noastre, medicii si psihoterapeutii au elaborat numeroasemetode de lupta mpotriva stresului. Aceste metode, orict ar fi de diferite, au toate drept obiectivdiminuarea progresiva a tensiunilor psihice si musculare si o scadere a excitatiilor senzoriale(auditive, vizuale), cu importante consecinte de relaxare asupra majoritatii functiilor vitale.

    Rezultatele asteptate reprezinta dominarea stresului; se pare ca toate aceste metode, caresunt trecute n revista pe scurt, sunt o marturie a faptului ca aceasta abordare trebuie sa constituieprima etapa a unui tratament de urmat pe plan psihoterapeutic, nsotit uneori de un tratament

    medical.

    Indivizii nu sunt toti egali n fata acelorasi traumatisme; ei sunt limitati n ceea ce privestecapacitatea de stapnire de sine chiar de propria lor functionare mentala si psihica, de viata lorpersonala, de mediul familial si socio-profesional. n numeroase cazuri, este insistent recomandatsa se faca apel la terapii de relaxare, ale caror efecte benefice sunt mai mult sau mai putindurabile, n functie de persoana. Acestea sunt:

    1. Exercitii de relaxare corporala: gimnastica aerobica, stretghing, activitati cu impact redusde stres. Aceste exercitii fizice practicate pe termen lung, fac sa scada ritmul cardiac, reducriscurile de hipertensiune, de tensiune musculara, diminueaza anumite dureri, cu consecinte

    psihice, cum ar fi reducerea temporara a angoasei, depresiei. Acestor exercitii corporalepracticate n Orient li se pot adauga exercitii corporale din Extremul-Orient: Tai chi, nsotitde miscari care le amintesc pe cele ale dansului, procura o senzatie de calm (punnd nmiscare toate partile corpului); Yoga, practicata de mult timp n Europa occidentala, duce lascaderea ritmului cardiac si a ritmului respirator, inducnd o senzatie de profunda relaxare.

    2. Metode de relaxare mentala:

    meditatia, efectuata ntr-un mediu protejat de orice excitare senzoriala si nsotita de orespiratie lenta si ritmata, poate contribui la reducerea multor simptome (doua sedintede 10-20 minute pe zi);

    evadarea imaginara sau creatrea de imagini mentale este o tehnica asemanatoare celeifolosite de atletii de performanta pentru a-si mbunatati rezultatele; nchipuindu-ti cate afli n diferite locuri sau situatii placute, reactivezi astfel, printr-un proces deasociere de idei, numeroase reprezentari mentale susceptibile de a favoriza o scaderea tensiunii.

    3. Metodele care folosesc mijloace tehnice:

  • 8/3/2019 combatere stres

    28/42

    relaxarea n apa se practica ntr-un compartiment special, perfect izolat, cu efectespectaculare; pericolul este ca, n unele cazuri, aceasta izolare senzoriala poateprovoca angoasa;

    bio feed-back-ul denumit si tehnica anti-stress, a fost introdus n stiintele neuro-

    psiho-medicale n 1969, de catre Kamyia si Miller. Metoda consta ntr-un proces deantrenare a organismului n scopul modificarii unor functii fiziologice care n modobisnuit sunt inconstiente, involuntare si automate. Antrenamentul se realizeazaasistat de un aparat electronic (monitor) care masoara si furnizeaza informatiifiziologice, n timp ce organismul exercita un control voluntar asupra lor. Procedeulpune subiectul n dubla ipostaza de observator si controlor.

    Antrenamentul implica:

    un control continuu al raspunsului fiziologic, printr-un procedeu de ncercare sieroare;

    un avertisment imediat (feed back) care aduce la cunostinta subiectului fiecareschimbare, prin semnal vizual sau auditiv - prin frecvente variabile;

    motivatie pentru modificarea raspunsului fiziologic.

    Cercetarile au dovedit ca sedintele de bio feed-back, efectuate timp de opt saptamni,conduc la modificarea urmatorilor parametri: predominarea ritmului alfa si beta de pe ECG,reducerea tensiunii arteriale si musculare, a rezistentei electrice a pielii (ce traduce nivelul deanxietate al subiectului), normalizarea ritmului cardiac si a temperaturii.

    Odata dobndit controlul voluntar asupra unor procese fiziologice automate, cu ajutorulmonitorului, achizitiile se transfera n situatiile cotidiene, n raspunsul organismului la stres;cercetatorii nu stiu totusi cum functioneaza aceasta interrelatie om-masina si care este efectul eiasupra ritmului cardiac, tensiunii arteriale si psihicului.

    4. Metode psihoterapeutice:

    Toate metodele citate pna acum au calitatile si eficacitatea lor, mai ales n sensul ntretineriistarii de sanatate la indivizii care nu au ajuns pna la fund, care mai pot nca face fata si careaccepta modalitatile de a-si spori rezistenta. Atunci cnd rezistenta psihica individuala nu maipermite nfruntarea dificultatilor zilnice, cnd anxietatea si depresia se instaleaza si apar anumite

    tulburari somatice, este important sa se recurga la medici, psihiatrii, psihanalisti, psihoterapeutisi psihosomaticieni. n acel moment, este insistent recomandat sa se combine, de exemplu, ometoda de relaxare corporala (care faciliteaza autocunoasterea fizica si psihica) cu psihoterapiapsihanalitica sau psihosomatica.

    II.8 Relaxarea n terapia cognitiv-comportamentala

  • 8/3/2019 combatere stres

    29/42

    II.1.1. OBIECTIVELE ANTRENAMENTULUI SI RELAXRII

    Ob. 1. Sa controlam mai bine reactiile emotionale

    Ob. 2. Sa determinam nivelul general al stresului

    Ob. 3. Sa ne odihnim rapid

    Ob. 4. Sa facilitam un somn odihnitor

    Ob. 5. Sa reusim sa fim calmi

    II.1.1.1. CI DE ATINGERE A OBIECTIVELOR

    Ob. 1. Sa controlam mai bine reactiile emotionale

    Capacitatea de a ne relaxa este o componenta esentiala n nvatarea controlului si aleimpulsurilor.

    nvatarea controlului reactiilor emotionale ncepe prin sedinta de relaxare de aproximativ25 min., sedinte destul de lungi si profunde, urmate de exercitii de relaxare rapida si maiputin profunda.

    Obiectivul se considera atins daca subiectul se poate sa se calmeze cu usurinta nmajoritatea situatiilor stresante.

    nvatarea cognitiv-comportamentala este esentiala pentru tratamentul tulburarilor

    anxioase (fobii, tulburari obsesive, crize de panica, etc.), reactiilor impulsive si tulburarilorsomatice numite functionale (hipertensiune arteriala, cefalee hipertensiva, dureri lombare).Ea este utila pentru persoanele care nu prezinta tulburari psihologice caracteristice dar caredoresc sa si diminueze tracul si alte reactii emotionale, care perturba desfasurarea optima aactivitatii lor.

    Utiliznd aceasta terapie, persoanele devin capabile sa diminueze tensiunea psihica simentala sa devine mai sensibile la cresterea ncordarii corporale. Acesta este un indiciucapital pentru a asocia o procedura de autosugestie constienta si a evita sa fim implicati ntr-oreactie emotionala.

    Controlnd mai bine reactiile emotionale, persoanele devin capabile sa si diminueze ncteva secunde nivelul ncordarii si sa se apropie astfel de activitatea fiziologica optimapentru comportamentul dorit.

    Ob. 2. Sa determinam nivelul general al stresului

    nvatarea metodica a relaxarii permite:

  • 8/3/2019 combatere stres

    30/42

    Diminuarea excesului de ncordare musculara si de tensiune psihica la persoanelestresate frecvent sau cronic

    Adaptarea unui stil de viata mai putin obositor

    Prevenirea unei serii de tulburari somatice si psihice

    Ob. 3. Sa ne odihnim rapid

    nvatarea relaxarii permite recuperarea rapida a energiei datorita:

    sedintelor de relaxare mai lungi sau mai scurte (10-30 min.) si profunde (relaxare recuperare si relaxare prevenire)

    Unor mini - relaxari (cteva secunde sau minute) repartizate pe tot parcursulzilei.

    Pentru mbunatatirea si mentinerea starii de sanatate este preferabila o pauza de relaxarede ct sa consumam n exces substante excitante.

    Ob. 4. Sa facilitam un somn odihnitor

    Cnd am nvatat sa ne destindem repede si


Recommended