Universitatea Transilvania Braşov Facultatea: Sociologie şi Comunicare Specializare: Comunicare şi Relaţii Publice, an II Disciplina: Comunicare si gestiune profesionala Titular curs: Lector univ. dr. Alina COMAN Portofoliu de evaluare Februarie 2012 Aplicatia nr. 1 Comunicarea asertiva -identitatea: Marcu Andrei şi Şerban Cristian -rolul în organizaţie: şef IT şi programator IT -situaţia organizaţională: eşecul unui proiect Ş.C -Bună ziua domnule Marcu! M.A -Bună ziua? Cristian, tu ai vazut că nu a ie şit nimic bun din proiectul pe c are l-ai făcut?(ridică mâna şi o trânteşte apoi de masă) Ş.C -Dar şefule(uitându-se în pământ), am lucrat la acel proiect mult timp şi cu multă atenţie.. M.A -Nu îmi pasă cât ai lu crat, îl vreau mâine dimineaţă pe birou la mine, re făcut! Nu eşti în stare de nimic!(îl priveşte ameninţător). Mereu e la fel cu tine (îşi dă ochii peste cap) Ş.C -Cândîmi spuneţi că nu sunt în stare de nimic(gesticulează cu mâna), simt că ma doare şi mă îndoiesc de capacitatea mea(îl priveşte în ochi pe şef), ceea ce aş vrea ,e ste să îmi spuneţi exact ce anume nu v-a plăcut la proiectul meu, pentru a-l putea reface cu bine de data aceasta.(deschide dosarul şi se pregăteşte să îi explice şefului). Aplicatia nr. 2 Comunicarea nonverbală A. Cele cinci categorii gestuale ale lui Paul Ekman A. Expr esor i (a roşi, a te crispa de dure re, a tresări, gro ază, triste ţe, uimire ) 1
Universitatea Transilvania BraşovFacultatea: Sociologie şi ComunicareSpecializare: Comunicare şi Relaţii Publice, an IIDisciplina: Comunicare si gestiune profesionala
Titular curs: Lector univ. dr. Alina COMAN
Portofoliu de evaluareFebruarie 2012
Aplicatia nr. 1 Comunicarea asertiva
-identitatea: Marcu Andrei şi Şerban Cristian
-rolul în organizaţie: şef IT şi programator IT
-situaţia organizaţională: eşecul unui proiect
Ş.C -Bună ziua domnule Marcu!
M.A -Bună ziua? Cristian, tu ai vazut că nu a ieşit nimic bun din proiectul pe care l-aifăcut?(ridică mâna şi o trânteşte apoi de masă)
Ş.C -Dar şefule(uitându-se în pământ), am lucrat la acel proiect mult timp şi cu multăatenţie..
M.A -Nu îmi pasă cât ai lucrat, îl vreau mâine dimineaţă pe birou la mine, refăcut! Nueşti în stare de nimic!(îl priveşte ameninţător). Mereu e la fel cu tine (îşi dă ochii peste cap)
Ş.C -Când îmi spuneţi că nu sunt în stare de nimic(gesticulează cu mâna), simt că ma doare şi mă îndoiesc de capacitatea mea(îl priveşte în ochi pe şef), ceea ce aş vrea ,este să îmi spuneţi exact ce anume nu v-a plăcut la proiectul meu, pentru a-l putea reface cu binede data aceasta.(deschide dosarul şi se pregăteşte să îi explice şefului).
Aplicatia nr. 2 Comunicarea nonverbală
A. Cele cinci categorii gestuale ale lui Paul Ekman
A. Expresori (a roşi, a te crispa de durere, a tresări, groază, tristeţe, uimire)
În această poză se poate observa uimire. Fata este foarte uimită de ceva anume, dupăcum se poate observa de altfel şi din poziţia mâinii ei, situate la gură şi de asemeneadupă faptul că se uită cu ochii mari la ceva sau la cineva. Femeia exprimă foarte bine
starea de uimire, având totuşi o stare pozitivă din care ne putem da seama cu uşurinţăde faptul că factorul ce i+a provocat acea stare de uimire este unul bun. Este uimită dar totuşi fericită. Consider că această poză este ideală pentru categoria expresorilor deoarece se poate observa cu uşurintă pe chipul fetei din poza uimirea.(105 cuv)
După cum se poate observa, în această poză se portretizează tristeţea. Fata din imagine
este foarte tristă. Ea se simte singură, motiv pentru care îşi încrucişează braţele strâns,arătând de parcă strânge ceva anume la piept. De asemenea, capul fetei este aplecat peo parte şi sprijinit de umărul drept al acesteia. Se poate observa de asemenea faptul că privirea ei este plecată undeva în lateral, într.un punct fix, privind parcă în gol,gândindu-se la ceva anume, probabil la factorul ce i.a declanşat acea stare detristeţe.Consider că exprimă foarte bine această expresor, atât din poziţia braţelor, şi din pozitia capului, cât şi din privirea ei tristă şi pierdută. (109 cuv)
1. Conversaţie- privire ochi în ochi -http://www.divahair.ro/images/speciale/articole/gabriela_diva/2010.12.03/80407879.jpg
Imaginea expusă mai sus arată cum patru persoane poartă o conversaţie prietenească. Ne putem da seama de asta cu uşurinţă datorită posturii femeilor şi de asemenea din faptul că barbaţii se privesc în ochi în timpul acestei conversaţii. Se poate observa că membrii ce participă la conversaţie, cei doi bărbaţi şi cele două femei, savurează în timpul discuţieicâte un pahar de vin, dovada faptului că sunt relaxaţi şi discuţia curge de la sine fără probleme. După părerea mea, această imagine se încadrează perfect în categoriaregulatorilor, deoarece, persoanele din imagine dau curgere unei conversaţii prieteneşti,zâmbind unul la altul şi privindu-se în ochi , creând astfel o atmosferă plăcută.(110 cuv)
2. Conversaţie- Fete care zămbesc http://www.coffeechat.ro/uploads/women_laughing1.jpg
Ce-a de a doua poză pe care am ales-o pentru categoria regulatorilor înfăţişează o discuţieamiabilă între trei fete. Acestea sunt într-o postură foarte prietenească după cum se poateobserva cu uşurinţă din imagine. Ele râd sau zâmbesc, ceea ce denotă faptul că au oconversaţie amuzantă. Una din fete este uşor aplecată peste cea de a doua, aceasta din urmă
ţinând-o pe prima in braţe. După părerea mea, această imagine este însufleţită de fericireade pe chipul celor trei fete, denotănd cu uşurinţă faptul ca au o discuţie ca între prietene, încare acestea se simt bine, râd şi glumesc.(101 cuv)
1. Mama cu copilul -http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20100414_0495/1.jpg
Prima poză pe care am ales-o pentru categoria ilustratorilor, este cea aflată mai sus, în caremama îi arată fiului său ceva ce se află undeva la un nivel superior. Ne putem da seama deasta datorită faptului că degetul arătător al femeii, este îndreptat în sus, arătând probabilcatre o ţintă cum ar fi un om, o cladire, o pasăre etc. Cel mic este foarte fascinat de ceea ceîi arată mama sa, după cum se poate observa pe figura lui, acesta zâmbeşte şi face ochii
mari, ceea ce ne ajută să deducem că este fericit. De asemenea mai putem observa că o ţine pe mama lui de degetul arătător, probabil în joacă sau ca şi semn al afecţiunii.(120 cuv)
2. Cearta între adulţi - http://www.impartialdebacau.ro/wp-
content/uploads/2011/11/family-violence.jpg
În ce-a de-a doua imagine pe care am gasit-o pentru categoria ilustratorilor se înfăţişează oceartă între doi adulţi, probabil soţ şi soţie. După postura corpului, femeia îi reproşează bărbatului câte ceva, ea având degetul arătător îndreptat spre el, şi mâna cealaltă în şold.Privirea ei este una furioasă. Pe de cealaltă parte, bărbatul are o atitudine defensivă,nerecunoscându-şi greşelile. El are ambele mâini în aer, cu degetele rşsfirate şi palmeledeschise, încercând parcă să se apere de spusele femeii. Este şi un copil între ei, foartesupărat şi dezamăgit de faptul că parinţii lui se ceartă. Ne dăm seama după ochii lui că estetrist, după faptul că are colţurile gurii îndreptate în jos şi respinge cearta celor mari punându-şi mâinile la urechi.(124 cuv)
1. Semnul de linişte-http://www.stiri.com.ro/img_mare/1504conversatie-1.jpg
Am ales poza de mai sus ca fiind reprezentativă pentru a fi emblemă deoarece reprezintăsemnul de a face linişte. Acest semn este folosit de oricine atunci când încearcă să readucăliniştea, spre exemplu o mamă căreia îi doarme copilul, va face semnul de linişte oricărei persoane care vorbeşte mai tare; un elev ce învaţă va face semnul de linişte oricărei persoane îi disturbă concentrarea şi vorbeşte prea tare. Semnul de linişte se face ducânddegetul arătător al mâinii drepte la gură, şoptind un “şşşşt” şuierat, nu foarte încet dar nici
foarte tare, suficient însă cât să audă cei din jurul tău.(102 cuv)
Am ales această poză deoarece după părerea mea se încadrează perfect în categoriaadaptorilor. Rosul unghiilor simbolizează stresul, deoarece orice persoană care practicăaceastă acţiune este supusă anumitor presiuni emoţionale. Îţi rozi unghiile înainte de unexamen sau când aştepţi să primeşti un răspuns important. Rosul unghiilor este de altfel şio formă de manifestare a emoţiilor puternice, cum ar fi teama sau furia. Consider că nu esteun obicei foarte frumos, însă este un act reflex, de cele mai multe ori, el fiind necontrolat,făcut din instinct, cu scopul de a diminua încărcătura emoţională la care persoanarespectivă a fost supusă de un anumit factor extern.(107 cuv)
2. Joaca cu părul - http://www.frumusele.ro/poze/galerie/113-Regenerarea-parului-si-
reimprospatarea-culorii-prin-masti-naturale7.jpg
A doua poză ce am ales-o pentru categoria adaptorilor ilustrează o femeie ce se joacă cu părul. După părerea mea se încadrează perfect în această categorie, deoarece joaca cu părulsimbolizează mai multe lucruri. La femei de exemplu, se pune că, se joacă cu părul în prezenţa unui bărbat atunci cănd se simt bine alături de acesta, flirtând cu el. În alte cazuri, jucatul în păr, este efectul stresului şi al încordării spirituale. Eu consider fatul că, de celemai multe ori, acest act este unul reflex, făcut de multe ori din instinct, dar care ne ajută să“citim” persoana de lângă noi.(103 cuv)
-situaţia organizaţională: pierderea unui dosar roşu
M.C - Servus Anca!
P.A - Servus Corina!
M.C (1) - Offf...şeful ăsta! Ce s-ar face dacă nu am mai fi noi în firma asta?
P.A (1) - Să ştii că ai mare dreptate, aşa este!
M.C (2) - Anca, zi-mi şi mie unde am lăsat eu dosarul roşu cu proiectul la care amlucrat aseară?
P.A (2) - Dacă ai fi şi tu mai ordonată, ai ştii! (îi arată sertarul de jos al biroului)
M.C(3) - Sunt atât de obosită, am stat toată noaptea să termin proiectul ăsta.Mi.ar prinde bine o cafea dar mi-am amintit ca mai am de retuşat câte ceva la final.Vrei să îmiaduci tu o cafea?
P.A(3) - Sigur că da, îţi aduc acum!
Analiza dialogului
o Stările din care comunică cei doi interlocutori şi tipul tranzacţiilor
În dialogul de mai sus am redat trei tipuri de tranzacţii, pe care le-am numerotat cu (1),(2) si (3). Ele sunt urmatoarele:
(1)- este o tranzacţie paralelă, de la un adult la un alt adult.
(2)- este o tranzacţie încrucişată. M.C cere informaţia de la adult la adult, însă P.A îirăspunde cu o critică, ca de la părinte normator, la copil.
(3)- este o tranzacţie paralelă complementară, M.C jucând de data aceasta rolul copiluluiliber, iar P.A al părintelui grijuliu.
Atâta timp cât tranzacţiile rămân complementare, comunicarea poate continua la infinit.
o Cauzele blocării comunicării şi soluţii pentru deblocarea acestora
În acest caz, situaţia nu a fost blocată decât in cazul (2), când M.C cere informaţiarespectivă ca de la adult la adult, însă P.A îi răspunde cu o critică, ca de la părintenormator, la copil.
Soluţia pentru deblocarea comunicării în acest caz, ar fi, transformarea tranzacţieiîncrucişate într-o tranzacţie paralelă.
Dacă M.C ar fi spus “Nu ştiu ce este în neregulă cu mine. De la oboseală, nu îmi pot
aduce aminte unde anume am pus dosarul roşu la care am lucrat toată noaptea. Nu ai
văzut cumva pe unde l-am lăsat?”, atunci în mod cert, P.A nu ar mai fi răspuns atît decritic, ci ar fi spus probabil, “Te înţeleg, pentru că şi eu la oboseală uit unde anume pun
diverse lucruri, şi da, am văzut unde ai pus dosarul cel roşu, este în sertarul de jos al
biroului tău”. În acest caz, tranzacţia ar fi paralelă de la adult, la adult.
