COLEGIUL TEHNIC “NAPOCA” PLANUL DE ACTIUNE AL … 2013 - 2017.pdf · Notificarea MEN nr...

COLEGIUL TEHNIC “NAPOCA” PLANUL DE ACTIUNE AL SCOLII 2013- 2017

1

PLAN DE ACȚIUNE A ȘCOLII2013 – 2017

Plan operațional 2013-2014

Discutat și avizat CP – 13.09.2013Aprobat CA – 13.09.2013

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALEINSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

COLEGIUL TEHNIC “NAPOCA”Str.Taberei, nr.3, Cluj-Napoca, Cod postal 400512

Telefon: 0264.562588, Fax: 0264.425775E-mail: [email protected]

Site: www.colegiul-napoca.ro


2

CUPRINS

PARTEA I – CONTEXT ……………………..……………………………………………. pag. 3I.1. Misiunea școlii .................................................................................................................... pag. 4I.2. Viziunea școlii .................................................................................................................... pag.4I.3. Istoria și profilul actual al școlii ......................................................................................... pag. 4I.4. Succesele înregistrate de școală în ultimii ani școlari ......................................................... pag. 6I.4.1. Anul școlar 2011-2012 ................................................................................................... pag. 6I.4.2. Anul școlar 2012-2013 ................................................................................................... pag. 16PARTEA a II-a – ANALIZA NEVOILOR ........................................................................... pag. 28II.1. Analiza mediului extern .................................................................................................... pag. 28II.1.1. Contextul național ......................................................................................................... pag. 28II.1.2. Contextul regional și județean ........................................................................................ pag. 29II.1.2.1. Așezarea geografică a județului .................................................................................. pag. 29II.1.2.2. Strategia de dezvoltare demografică a judeţului Cluj în contextul dezvoltăriiregionale ................................................................................................................................... pag. 30II.1.2.3. Profilul economic al județului Cluj ............................................................................. pag. 34II.1.2.4. Forța de muncă ............................................................................................................ pag. 36II.1.2.5 Contextul european al educației - Strategia „Europa 2020” …………………………... pag. 37II.1.2.6. Contextul educațional județean ............................................................................................ pag. 39II.2. Necesitatea, oportunitatea și fezabilitatea autorizării/acreditării domeniilorturism/textile-pielărie ................................................................................................................ pag. 53II.3. Analiza mediului intern .................................................................................................... pag. 54II.3.1.Asigurarea calităţii şi eficienței procesului de învăţare .................................................. pag. 55II.3.1.1. Resursele umane .......................................................................................................... pag. 57II.3.1.2. Rezultatele elevilor- indicatori importanți de eficacitate educațională ...................... pag. 60II.3.1.3.Rezultate la examene .................................................................................................... pag. 67II.3.1.4. Date privind inserția absolvenților .............................................................................. pag. 68II.3.1.5. Informarea, consilierea și orientarea elevilor .............................................................. pag. 68II.3.2. Calificări și curriculum ................................................................................................... pag. 69II.3.2.1. Situația O.M.E.N. privind planurile cadru de învăţământ, programele şcolare şistandardele de pregătire profesională pentru fiecare nivel de calificare ................................... pag. 70II.3.2.2. Lista CDL – uri ……………………………………………………………………… pag. 72II.3.3. Resurse materiale …………………………………………………………………...… pag. 73II.3.3.1. Spațiile școlare ……………………………………………………………………… pag. 73II.3.3.2. Spațiile auxiliare …………………………………………………………………….. pag. 74II.3.3.3. Spațiile administrative ………………………………………………………………. pag. 74II.3.3.4. Dotarea bibliotecii …………………………………………………………………... pag. 74II.4. Tabel parteneriate educaţionale extracurriculare ……………………………………… pag. 74II.5. Analiza SWOT .................................................................................................................. pag. 79II.5.1. Priorități – obiective - ținte, 2013 – 2017 ……………………………………………... pag. 82II.5.2. Principalele resurse de finanţare ale Planului de Acţiune al Şcolii …………………… pag. 83PARTEA a III-a – PLANUL OPERAŢIONAL 2013-2014 ................................................. pag. 84PARTEA a IV-a – CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI REVIZUIRE ........................ pag. 92IV.1 Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării . pag. 92IV.2 Organizarea activităților de monitorizare, evaluare și actualizare a planului ................... pag. 93GLOSAR .................................................................................................................................. pag. 94ANEXE ..................................................................................................................................... pag. 100


3

PARTEA ICONTEXT

Planul de Acțiune al Colegiului Tehnic „Napoca” este un document proiectiv carevalorifică analiza contextului socio-economic, analiza nevoilor reale de formare umană şiprofesională, precum şi priorităţile educaţionale la nivel naţional, regional şi local.

Planul de Acțiune al Colegiului Tehnic „Napoca” s-a realizat plecând de la oradiografie complexă şi realistă asupra mediului extern, în care activează instituţia deînvăţământ şi asupra mediului organizaţional intern. El cuprinde acţiuni concrete de racordarea educaţiei şi formării profesionale furnizate la reperele dezvoltării economice din regiunea deNord - Vest şi respectiv judeţul Cluj, specificate în PRAI şi PLAI.

Planul de Acțiune al Colegiului Tehnic „Napoca” este realizat pe o perioadă de 4ani, care va permite conducerii şcolii să realizeze o analiză a activităţii educaţionale lanivelul instituţiei, în contextul în care funcţionează învăţământ liceal, profesional cu duratade 3 ani și postliceal, analiză ce va conduce la luarea de decizii pertinente în vedereaîndeplinirii misiunii şi viziunii şcolii şi pentru a asigura calitatea în educaţie.

Prezentul Plan de Acțiune al Colegiului Tehnic „Napoca” a fost conceput având labază următoarele documente legislative:

Legea Educaţiei nr. 1/2011 – republicată cu modificările şi completărileulterioare;

Ordonanţa de Urgenţă nr.75 privind asigurarea calităţii în educaţie; Codul muncii; Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1955 din 18 octombrie 1995 pentru aprobarea

Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruireacopiilor şi tinerilor;

Legea nr. 334 din 31 mai 2002 , republicată şi actualizată - legea bibliotecilor; Notificarea MEN nr 44990/1999 privind criteriile de normare a personalului

nedidactic şi didactic auxiliar din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat; Ordinul nr. 3.250 din 12 februarie 1998 privind criteriile de normare a

personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat; Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ ; Ordin nr. 3136/20.02.2014 privind organizarea, funcţionarea, admiterea şi

calendarul în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani. Programul de guvernare capitolul 5 „Politica in domeniul educaţiei”;

Strategia descentralizării învăţământului preuniversitar, elaborată de MinisterulEducaţiei și Cercetării;

Metodologia formarii continue a personalului didactic din învăţământulpreuniversitar;

Planul local de acţiune pentru învăţământul profesional si tehnic – judeţul Cluj;

Planul regional de acţiune pentru învăţământul profesional si tehnic – regiuneaNord Vest

Ordinele, notele și precizările Ministerului Educaţiei Naționale

Prezentul Plan de Acțiune al Colegiului Tehnic „Napoca”este un documentmanagerial ce are la bază activitatea desfăşurată în şcoală în perioada 2011-2014, de când afost autorizat provizoriu nivelul de învățământ postliceal în domeniul Turism șialimentație și are ca scop îmbunătățirea calității educației oferite de unitatea noastră de


4

învățământ, prin dezvoltarea acestui nivel și reintroducerea calificării profesionale deconfecționer produse piele, cerute de piața muncii, respectiv de Societatea Comercială „Clujana”, cunoscut agent local, producător de încălțăminte și produse din piele.

Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcutpe baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenuluieconomic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaboratede Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Municipiului Cluj Napoca, Inspectoratul Şcolar alJudeţului Cluj, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Direcţia Judeţeană deStatistică.S-au luat în considerare concluziile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şicomisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultarile cu elevii,propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţiieconomici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.

Programele Ministerului Educaţiei din România şi ale Guvernului României privindreforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale dedezvoltare instituţională în perioada 2013-2017.

Performanţele obţinute în ultimii ani de școala noastră ne îndreptăţesc să neasumăm obiective manageriale care să pună în practică intenţia de dezvoltare instituţionalăacreditarea nivelului postliceal în domeniul Turism și alimentație și reautorizarea lanivel liceal a calificării profesionale de confecționer produse piele.

I.1. MISIUNEA ȘCOLII

Colegiul Tehnic „Napoca „ este o unitate de învățământ care oferă servicii educaționalede calitate , într-un mediu propice eduației și formării profesionale, cu personal dedicat,promotor al valorilor fundamentale ale culturii române și europene, al încrederii în sine, alcultivării unei atitudini pozitive față de muncă, al toleranței și respectului pentru valoriledemocrației europene.

I.2. VIZIUNEA ȘCOLII

Colegiul Tehnic „Napoca „ își propune să asigure pentru tinerii şi adulţii din judeţulCluj şi din alte judeţe ale Regiunii de N-V educaţie şi instruirie profesională în domeniileTurism și Textile-pielărie, stimulând dezvoltarea carierei şi creşterea potenţialului economicşi social al zonei, printr-o rată sporită de absorbție a absolvenților pe piața muncii.

I.3. ISTORIA ȘI PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII

Şcoala noastră a luat fiinţă în anul şcolar 1946 – 1947 ca şcoală de stat, cu denumireade “Şcoala medie tehnică de pielărie”, având sediul in Cluj-Napoca , str. Einstein nr. 12 –14. Şcoala a pregătit tehnicieni prin şcoala medie tehnică în specializarea confecţiilor dinpiele și muncitori calificaţi în meseriile de confecţioner încălţăminte și tăbăcari .

Din anul şcolar 1955 – 1957 şcoala a funcţionat sub denumirea de “Şcoalaprofesională de pielărie și ceramică , perioadă în care a pregătit, in plus faţă de perioadaanterioară, tehnicieni și muncitori calficaţi in specializări si meserii din domeniul ceramiciifine .

In anul şcolar 1957 – 1958 s-a schimbat din nou denumirea în “Centrul şcolarprofesional şi tehnic de maiştri pentru industria bunurilor de consum”, nume ce s-apăstrat până in anul şcolar 1960 – 1961 , perioadă în care s-a adăugat ca formă de pregatireşcoala de maiştri , iar ca specializări şi meserii – tehnicieni şi muncitori calificaţi in domeniul


5

de textile ( confecţioner îmbrăcăminte, tricoter, confecţioner articole din tricotaje) şitehnicieni si muncitori in domeniul mecanic ( lăcătuş mecanic de întreţinere şi prelucrătorimecanici prin aşchiere).

Din anul şcolar 1962 – 1963 au avut loc, de asemenea, modificări ale denumiriiunităţii noastre şcolare , după cum urmează :

- între anii şcolari 1962 / 1963 – 1979 / 1980 - “Centrul Şcolar al MinisteruluiIndustriei Uşoare”;

- între anii şcolari 1980 / 1981 – 1989 / 1990 - “ Liceul Industrial Clujana” ;- între anii şcolari 1990 / 1991 – 2006/ 2007 “Grup Școlar de Industrie Uşoară”;- începand cu anul scolar 2006/ 2007 denumirea școlii este Colegiul Tehnic

“Napoca”.Din anul școlar 1962 – 1963 s-a menţinut pregătirea in specializările şi meseriile

menţionate anterior acestui an şcolar, cu excepţia specializării şi meseriei din domeniulceramicii fine, domeniul care a fost transferat in anul şcolar 1983 / 1984 în cadrul “Liceuluide materiale de construcţii” din Cluj – Napoca. Numărul de elevi cu care a început şcoalanoastră în anul şcolar 1946 / 1947 a fost de 141 elevi/ 4 clase, număr ce a fost an de an intr-ocontinuă creştere , ajungând ca în anul şcolar 1988 / 1989 să avem 2087 elevi / 74 clase.

Procesul de învățământ s-a realizat prin toate formele de şcolarizare existente însistemul de învăţământ pentru fiecare perioadă şcolară şi anume şcoală profesională, şcoalăde ucenici, liceu tehnologic, şcoală postliceală şi şcoală de maiştri. De asemenea, amşcolarizat atât pentru agenţii economici din municipiul Cluj – Napoca , cât şi pentru agenţiieconomici din alte judeţe ale ţării ca de exemplu Maramureş, Suceava, Bistriţa – Năsăud,Vîlcea, Olt etc.

Am fost şi suntem în continuare “Centru de perfecţionare pentru maiştri instructori” învederea obţinerii gradelor didactice.

Altă modificare ce a avut loc în viaţa şcolii noastre a constat în schimbarea imobiluluiin care a funcţionat , în sensul că, din anul şcolar 1975 / 1976, funcţionează în imobilul de pestr. TABEREI nr. 3 , imobil nou construit din fondurile Ministerului Industriei Usoare. Acestimobil s-a dezvoltat in anii şcolari 1981/1982 – 1983/ 1984 cu un nou corp de cladire si cu uncămin si a fost dotat cu o bogată bază didactico – materială , care s-a dezvoltat permanent sicare este într-o continuă dezvoltare si modernizare și în prezent .

La dezvoltarea bazei materiale a şcolii noastre a contribuit şi faptul că unitatea noastrăde învăţământ a fost unitate pilot în cadrul Programului EU PHARE – VET RO 9405 . Prinacest program şcoala noastră a fost dotată cu maşini , utilaje si instalaţii din domeniulindustriei uşoare , precum şi cu calculatoare si aparatură de birotică.

În prezent școala funcționează cu un număr de 25 de clase, distribuite după cumurmează:

Forma de învǎţǎmânt Specializari/Calificǎri Nr.clase

Nr. deelevi

Liceu zi-ruta directaFiliera tehnologica din care:Profil tehnicProfil servicii

Tehnician designer vestimentarTehnician in turism

66

144177

Scoala postliceala zi-Domeniul:Turism Asistent manager unitati hoteliere 3 123Liceu seral-ruta directaFiliera tehnologica din care:Profil tehnicProfil servicii

Tehnician designer vestimentar Tehnicianin turism

21

5430

Liceu seral- ruta progresivaFiliera tehnologica din care:


6

I.4. SUCCESELE ÎNREGISTRATE DE ȘCOALĂ ÎN ULTIMII ANI ȘCOLARI

I.4.1.ANUL ȘCOLAR 2011-2012

A. REŢEAUA ŞCOLARĂ- STRUCTURA CLASELOR:

B. RESURSE UMANE

Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar/personal nedidactic

Tip de personal Tip de incadrare2011 - 2012

% Nr.

Personal didacticTitulari 79,59% 28Suplinitori 20,41% 12

Profil tehnic Tehnician in industria textila 5 112Scoala profesionala-ZIDomeniul: Industrie Textila siPielarie Confecţioner produse textile 2 36

TOTAL UNITATE ŞCOLARǍ 25 676

FORMA DE ÎNVǍŢǍMÂNT SPECIALIZARI/CALIFICǍRI NR.CLASE

NR. DE

ELEVI

LICEU ZI-RUTA DIRECTA

FILIERA TEHNOLOGICA DIN CARE:PROFIL TEHNIC

PROFIL SERVICIITEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR

TEHNICIAN IN TURISM

65

175159

LICEU ZI-RUTA PROGRESIVA

FILIERA TEHNOLOGICA DIN CARE:PROFIL TEHNIC TEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILA 2 56SCOALA POSTLICEALA ZI-DOMENIUL: TURISM ASISTENT MANAGER UNITATI HOTELIERE 1 45LICEU FRECVENTA REDUSA-RUTA

DIRECTA

FILIERA TEHNOLOGICA DIN CARE:PROFIL SERVICII TEHNICIAN IN TURISM 2 77LICEU SERAL-RUTA DIRECTA

FILIERA TEHNOLOGICA DIN CARE:PROFIL SERVICII

TEHNICIAN IN HOTELARIE

TEHNICIAN IN TURISM

11

2439

LICEU SERAL- RUTA PROGRESIVA

FILIERA TEHNOLOGICA

PROFIL TEHNIC TEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILA

TEHNICIAN IN INDUSTRIA PIELARIEI

81

22832

AN DE COMPLETARE-SERALDOMENIUL: INDUSTRIE TEXTILA SI

PIELARIE

DOMENIUL: TURISM SI

ALIMENTATIE

CONFECŢIONER PRODUSE TEXTILE

LUCRATOR IN HOTELARIE

2

1

41

46TOTAL UNITATE ŞCOLARǍ 31 895


7

Personal didactic auxiliar Perioada nedeterminată 90,00% 9Personal nedidactic Perioada nedeterminată 100% 20TOTAL personal - 76

Raportul numeric elevi/ cadre didactice/nivel de învățământ:

NIVELUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT NUMĂR POSTURI NUMĂR ELEVI RAPORT

ANUL DE COMPLETARE 2,98 87 29,19LICEAL 37,27 763 20,47POSTLICEAL 1,48 45 30,41TOTAL 41,73 895 21,45

Raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice este de 21,45, faţă de 23,17raportul mediu la nivelul ISJ Cluj

Raport numeric elevi/număr cadre didactice/ forma de învățământ

FORMA DE INVATAMANT NUMAR POSTURI NUMAR ELEVI RAPORT

LICEU –RUTA DIRECTA ZI 21,10 334 15,83LICEU –RUTA PROGRESIVA ZI 3,37 29 8,61LICEU SERAL 12,80 400 31,25AN DE COMPLETARE SERAL 2,98 87 29,19POSTLICEAL ZI 1,48 45 30,41TOTAL 41,73 895 21,45

C. FORMARE CONTINUĂ

Nrcrt

NUME ŞIPRENUME

SPECIALITATEA/vechimea ininvatamant

SUPLINITORTITULARDETASAT

GRAD DID. ANULOBTINERII

ULTIMAPERFECŢIONARE

1.ALBULESCVICTORIA

Romana-Franceza /3 ani

Suplinitor DEF/2011 2011

2.BARATEODOR

Geografie /8 ani

Titular –detasat director

GRAD II /2006 2008

3.BRAILARADA

Zootehnie sibiotehnologie / 10 ani Suplinitor DEF.2008 2012

4.BILUCAANDREIAGEORGIANA

Folozofie / 8 ani Titular GRAD II /2008 2008

5.BOBIŞDORINA

Filatura-tesatorie/17 ani

TitularDoctorat / 2007GRAD I / 2008

2012

6. CIGHI LIANAMatematica

25 aniTitular GRAD I / 1997 2012

7.EPUREANUGEORGIANA

Pedagogie-Limba siliteratura romana

10 ANITitular

GRAD I / 2010Doctorat / 2009Grad II / 2007

2010

8.HANCLETITIA

Maistru confecţiitextile / 27 ani

Titular GRAD I / 1998 2012

9.HOARCA IONAUREL

Istorie 12 ani Titular DEF.2002


8

Nrcrt

NUME ŞIPRENUME





10.HARANGUSDANACRISTINA

Lb.engleza8 ani

Suplinitor DEF2008 2008

11.MACAVEIDORINA

Geografie -Engleza30 ani

Titular GRAD I/1994 2008

12.MATYASKAROLY

Chimie30 ani


13. MARCU IOANEc. Comertului,

turismului siserviciilor / 4 ani


14.MARINAMARIACRISTINA

Teologie ortodoxa-Litere / 8 ani

Suplinitor GRAD II 2011 2011

15.MARŢIŞCAMELIA

Tricotaje-confectii13 ani


16.MĂRGINEANOANA

Educaţie fizică13 ani


17.MOLDOVANMARIA

Maistru confectiitextile / 36 ani


18.MOLDOVANSIMINA

Romana-Etnologie9 ani

Titularinscrisa gr I -2012-2013GRAD II / 2007

2007

19.MORICZIUDITH


TitularGRAD I.-/ 2009DOCTORAT 2009

2012

20.NEGREAIULIANA


Titular GRAD I / 20002012

21.NISTORNICULAE

Fizica30 ani

Titular GRAD I 19942009

22.OPRIŞNICOLETA

Teologie ortodoxa -Litere13 ani

Titular GRAD I 2010 2010

23.PARASCHIVEUGENIA

FilosofieMarketing

15 aniTitular

Inscrisa la grad I -2011-2012GRAD II /2005

2005

24.PANTEAFLORICAVIORICA

Filosofie 5 luni Suplinitor Debutant

25. PERSA IOANA Geografie 12 ani Suplinitor GRAD II 2008

26. POJAR LUCIATricotaje-Confectii


27. POP MARIAMaistru confectii

textile / 37 aniTitular GRAD I / 1998 2008

28. RUS TEODORMatematica



9

Nrcrt

NUME ŞIPRENUME





29.RUSANADRIANA

Lb. Franceza20 ani

Titular GRAD II / 1997 2008

30.RUSUMIHAELA

Psihologie7 ani

Titularinscrisa grad I2009-2013GRAD II / 2009

2009

31.SABOCIPRIAN

Marketing4 ani


32.SĂLĂJANDIANA

Biologie13 ani

TitularDetasata cucomplet de

norma

DEF/1998 1998

33.SÎRBOIUGHEORGHE

Fizică31 ani Titular

GRAD I / 1996 2008

34. STAN LIDIATricotaje-Confectii

13 aniTitular

Doctorat 2006GRAD I /2007

2007

35.SIPOSMOLDOVANELENA

Istorie-Studii iudaice4 ani

Titular DEF. 2011 2011

36.TIMARVIOREL

Fizica Suplinitor DEF.1999

37.TIMOFTIIRINA

Engleza –Romana5 ani

Titular GRAD II 2011DEF/2007

2011

38.TUDORANMIHAELA

Franceza/1 an suplinitor Debutant

39.VARGACAMELIA

Tehnologii piele siinlocuitori / 24 ani


40.VELICEANICOLETA

Matematică16 ani


Total30 Titulari

10 Suplinitori

Debutant -2Def- 9Grad II- 9grad I -20

ACTIVITĂŢI DE FORMARE / PERFECŢIONARE

Numele si prenumeleprofesorului

Activitatea Furnizor Tema

PERFECŢIONĂRIMoldovan SIMINA Lb. Romana-pregatirea pentru sustinerea

GRAD I -2008-2012ISJ Cluj Perfectionare

continua

Sipos Moldovan ElenaIstorie –inscriere pentru Definitivat 2012 ISJ Cluj Perfectionare

continuaParaschiv Eugenia Socio-umane (Filozofie)- inscrierea pentru


continuaRusu Mihaela Psihologie - pregatirea pentru sustinerea


continua


10

CURSURI DE FORMAREAntal Elena Instrumente digitale de ameliorare a calităţii

evaluării în sistemul preuniversitar”C.C.D. Cluj Perfectionare

continua si periodicaCighi Iliana-Doina Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaEpureanu Georgiana Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaPantea Florica Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaIanchis Simona Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaIoan Daria-Carmen Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaMacavei Dorina Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaMatyas Karoly Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaOpriş Nicoleta Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaRus Teodor Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaRusan Adriana Elena Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaRusu Mihaela Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaSipos Moldovan Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaSîrboiu George Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaTimofti Irina Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaVelicea Nicoleta Instrumente digitale de ameliorare a calităţii


continua si periodicaMartis Camelia Curs „Abordari inovative in predarea

disciplinelor tehnice” , seria 2C.C.D. Cluj Perfectionare

continua si periodicaStan Lidia Curs „Abordari inovative in predarea

disciplinelor tehnice” , seria 2C.C.D. Cluj Perfectionare

continua si periodicaMartis camelia Modulul “Management si comunicare” din

cadrul proiectului CONCORDUT- FSE Perfectionare

continua si periodicaNegrea iuliana Modulul “Management si comunicare” din

cadrul proiectului CONCORDUT- FSE Perfectionare

continua si periodicaMartis camelia Modulul “T.I.C. – Avansati “ din cadrul

proiectului CONCORDUT- FSE Perfectionare

continua si periodicaMartis camelia Modulul “ProMediului- I ” din cadrul

proiectului CONCORDUT- FSE Perfectionare

continua si periodicaOpris Nicoleta e-Formare - Competente integrate pentru

societatea cunoasterii, certificare ECDL StartISJ FSE Perfectionare

continua si periodicaMarginean Oana e-Formare - Competente integrate pentru


continua si periodicaRusu Mihaela e-Formare - Competente integrate pentru


continua si periodicaMoricz Judith e-Formare - Competente integrate pentru


continua si periodicaSabo Ciprian e-Formare - Competente integrate pentru


continua si periodica


11

Marcu Marius e-Formare - Competente integrate pentrusocietatea cunoasterii, certificare ECDL Start

ISJ FSE Perfectionarecontinua si periodica

Antal Elena e-Formare - Competente integrate pentrusocietatea cunoasterii, certificare ECDL Start


Matyas Karoly e-Formare - Competente integrate pentrusocietatea cunoasterii, certificare ECDL Start


Paraschiv Eugenia e-Formare - Competente integrate pentrusocietatea cunoasterii, certificare ECDL Start


Lapusan Lucia e-Formare - Competente integrate pentrusocietatea cunoasterii, certificare ECDL Start


Cighi Liana e-Formare - Competente integrate pentrusocietatea cunoasterii, certificare ECDL Start


Velicea Nicoleta e-Formare - Competente integrate pentrusocietatea cunoasterii, certificare ECDL Start


Cighi Liana Formare Mentor MaST Firmaformareprofesionala

Perfectionarecontinua si periodica

Opris Nicoleta Formare Mentor Firmaformareprofesionala


Braila Rada Formare Mentor Firmaformareprofesionala


Cighi Liana Formarea profesorilor de matematica sistiinte


Cighi Liana Scoala romaneasca- mediu incluziv Perfectionarecontinua si periodica

Cighi Liana Introducere in etwinning Perfectionarecontinua si periodica

Cighi Liana INTEL TEACH ELEMENTS:colaborare in clasa digitala


Cighi Liana e-twinning:proiecte internationale decolaborare internationala


Cighi Liana Proiectul european „apel catre captainplanet” restructurarea sistemului de formarecontinua a personalului din invatamantuluipreuniversitar prin generalizarea sistemuluide credite transferabile


Velicea Nicoleta Curs pe platforma iTeachIntroducere in eTwinning


Velicea Nicoleta Curs de pe platforma iTeachProiecte internaţionale de colaborareeducaţională- formare la distanţă şi activităţipractice


Velicea Nicoleta Curs online ”Introduction to ArtificialIntelligence”- curs în lb. engleză -Universitatea Stanford


Velicea Nicoleta Curs pe platforma iTeachColaborarea în clasa digitală


Velicea Nicoleta Curs “Formarea profesorilor de matematicăîn societatea cunoaşterii”-

C.C.D. Iasi Perfectionarecontinua si periodica

Braila Rada Diadactica Managementului-ECON FSEGA-FSE Perfectionarecontinua si periodica

Braila Rada DPPD-Postuniversitar de Psihopedagogie – UBB Perfectionare


12

Nivel I, II continua si periodicaBraila Rada FORMATOR Perfectionare

continua si periodicaSabo Ciprian Diadactica Managementului-ECON FSEGA-FSE Perfectionare

continua si periodicaVarga Camelia Diadactica Managementului-ECON FSEGA-FSE Perfectionare

continua si periodica

ACTIVITĂȚI REALIZATE ÎN ŞCOALĂ

Denumirea activităţii Grupţintă

Impact

ACTIVITATI METODICEDezvoltara competentelor profesionale- firma deexecitiu

Cadredidactice

Perfectionare continua si periodica

Schimb de bune practici cu elevi din Turcia :abordarea interculturala a competentelor profesionalein proiectarea asistata de calculator

Cadredidactice

Perfectionare continua si periodica

Diseminarea informatiilor privind metodologiaformarii continue a personalului didactic

Cadredidactice

Perfecţionarea continuă şi periodica acadrelor didactice

Afisarea materialelor informative , formularelor deinscriere la programe de formare continua siperfectionare si a altor documente specifice acesteiactivitati, la panoul de formare continua

Cadredidactice


Realizarea inscrierilor online la programele deperfectionare : « CISC e-Formare »

Cadredidactice


Activitati de motivare/consiliere a cadrelor didacticein participarea la activitati de formare continua/perfectionare

Cadredidactice


Informări cu privire la Metodologia de perfecţionareprin grade didactice şi depunerea dosarelor

Cadredidactice


Informări cu privire la simpozioane, dezbateriorganizate de C.C.D. si alte foruri abilitate

Cadredidactice


Asigurarea fluxului informational pe canaleelectronice

Cadredidactice


Actualizarea bazei de date privindperfectionarea/formarea continua a cadrelordidacatice

Cadredidactice


Colaborarea permanenta cu CCD,ISJ in vedereaidentificarii oportunitatilor de dezvoltare personala siprofesionala a cadrelor didactice, prin participarea laactivitati de perfectionare/formare continua

Cadredidactice


D. OLIMPIADE ŞI CONCURSURI ŞCOLARE

REZULTATE LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI ŞCOLARE1. OLIMPIADE ŞCOLARE

TIPUL OLIMPIADEI FAZA LOCULNUMELE SI PRENUMELE

ELEVILOR

OLIMPIADAINTERDISCIPLINARĂTEHNICĂ

judeţeană

Locul I Rotari Dorina XI ASzekely Eniko XIII TC

Locul IIRusu Dalia XI ADincan Roxana XIIA


13

REZULTATE LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI ŞCOLARELocul III Iacob Simona XII T

2. CONCURSURI ŞCOLARE

CONCURS DE DESENE“MONTPELLIER”FRANŢA

Premiu special

Zitzman Larisa XI TFilipas Teodora XI TFratean Gelu XITHandru Cristina XI THolasz Monica XI TDunaras Tudor XI TRusu Alexandra IX T1

REZULTATE LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI ŞCOLARE2. CONCURSURI ŞCOLARE

TIPUL CONCURSULUI ETAPA/LOCUL NUMELE SI PRENUMELEELEVILOR

CONCURSULNATIONAL“PAŞI PEURMELE LUI EDISON”

Locul I, secţiunea filmUrsu Grigore XI T

Locul I, sectiuneaMape

Szatler Larisa X TMoisa Larisa X T

FESTIVALUL NAŢIONAL DETEATRU FRANCOFONPENTRU ELEVI

Locul IScurtu Alexandra XII AChirilă Luciana IX T1Cătinean Raul IX T1

CONCURSUL DEMATEMATICĂ HAIMOVICI -ETAPA JUDETEANA

MenţiuneGhecrea Marina IX T1Golban Gheorghe XT

CONCURSULINTERJUDETEAN DEMATEMATICA ECOMAT Menţiune

Russu Onorina IX T2Dracinschi Ana IX T2Corpodean Cristina XIITVoaideş Ioana XIIT

CONCURSULINTERNATIONAL DEMATEMATICA APLICATACANGURUL

Menţiune

Bordea EusebiuIX T2Szabo Lorand IX T2Ghecrea Gheorghe XT

CONCURSUL DE PROIECTE,, IUBEŞTE CLUJUL CURAT,, Locul III

elevii clasei a X-aT

E. ACTIVITĂȚI EDUCATIVE1) S-a colaborat cu familia prin intermediul lectoratelor cu părinții, cu colectivul didactic

și cu alti factori implicați in procesul educativ ( ISJ Cluj, Directia Județeană pentruProtecția Copilului , Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie ).

2) Au fost susținute ore de dirigenție ( suport educational ) pe diverse teme, înconformitate cu planificarea diriginților și în funcție de situațiile apărute ( violența înșcoli, educația pentru mediu, combaterea traficului de persoane, combatereaconsumului de alcool și droguri, dezvoltare personală etc. )


14

3) Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, s-audesfasurat activități de prevenție la clasele a IX-a, cu participarea unor reprezentanți aiDirecției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj.

4) Dezbatere cu tema “ Atitudini pentru lumea noastră” la care au participat eleviiclaselor a X-a pentru a marca Săptămâna Educației Globale- coordonator prof. RusuMihaela Carmen

5) Realizarea unui “ Colț Verde al Școlii “- coordonator prof. Sălăjan Diana6) In luna noiembrie elevii claselor a X-a au organizat Balul Bobocilor pentru elevii

claselor a IX-a- coordonatori: dirigintii claselor a IX-a si a X-a.7) Organizarea Serbării Dovleacului- coordonator prof. Brailă Rada8) Organizarea fazei pe cerc a Festivalului- Concurs de Colinde “ Episcop Nicolae

Ivan “- coordonator prof. Marina Maria Cristina si Rusu Mihaela Carmen9) In luna decembrie s-a derulat a IV-a editie a proiectului scolii “ Dăruiește Bucurie “.

Cu aceasta ocazie s-a desfasurat un Targ de prajituri in vederea strangerii de fonduripentru ajutorarea unor copii din familii nevoiase. Banii strânși s-au donat unei elevedin clasa a IX-a B, cu o situatie familială si financiară specială - coordonatori prof.Rusu Mihaela si Marina Maria Cristina.

10) S-a organizat Serbarea “ Crăciun cu surprize “- coordonatori: prof. EpureanuGeorgiana si Marina Maria Cristina.

11) În cadrul proiectului “Pomul de Crăciun al companiilor clujene”, organizat dePrimăria municipiului Cluj-Napoca, elevii din Corul Colindătorilor au sustinut un micconcert de colinde in Piata Unirii- coord. prof. Marina Maria Cristina

12) Activitati in cadrul cercurilor din scoala ( Cercul de Lectura, Clubul Impact)13) Prin programul „Săptămâna Scoala Altfel” am urmărit implicarea tuturor elevilor și a

cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor lor, să punăîn valoare talentele și capacitățile lor in diferite domenii, să stimuleze participarea lorla acțiuni variate, in contexte non-formale. Cele189 de activitati au abordat domeniile:cultural- artistice, tehnice, sportive, educatie pentru cetatenie democratica, pentrupromovarea valorilor umanitare, pentru sanatate si stil de viata sanatos, de educatieecologca si de protectia mediului, activitati de protectia muncii, PSI, educate pentrureactii corecte in situatii de urgenta. Aceste activități s-au desfasurat sub diferiteforme: dezbateri, ateliere de creatie, de teatru, dans, muzca, arte plastice, educatemedia si cinematografica, competitii organizate la nivelul scolii, activitati devoluntariat si de interes comunitar, campanii antidrog antipoluare, pro alimentaiesanatoasa, excursii, vizionari de filme, parteneriate educationale ( Organizatia „SalvatiRoșia Montană”, Centrul Antidrog Cluj, Gillette, Școala Generală Cămărașu),obiective turistice din Cluj- Napoca ( muzee, Grădina Botanică, Bastionul Croitorilor,biserici etc. )

F. DotăriBaza materială utilizată a constat din 17 săli de clasă, 4 laboratoare, 3 cabinete de

informatică , teren de sport , sală de sport în folosință, cămin, cantină, ateliere de instruirepractică, biblioteca școlară, centrul de documentare, cabinet medical, cabinetulpsihologului școlar, sală a Consiliului elevilor, capela şcolară, sala pentru redacţia revisteişcolii . Toate acestea sunt dotate corespunzator asigurării unor condiții foarte bune șiplăcute de desfașurare a activităților școlare şi extraşcolare.

Baza logistică conține pe langă cele 3 cabinete de informatică ( cu câte 25calculatoare fiecare ), dotarea cu calculatoare a tuturor cabinetelor cadrelor didactice , acompartimentelor din școalaă : management , secretariat , contabilitate , bibliotecă , internat ,Consiliul elevilor , CEAC , administrator. Toate calculatoarele sunt conectate la rețeaua deinternet .


15

G. RESURSE FINANCIARESurse de finanţare ale unității sunt compuse din: alocatii bugetare, venituri proprii,

autofinanțare.Credite aprobate de la bugetul de stat la 30.06.2012, au fost de 82.431 lei ,din care

- pentru cheltuieli de personal : 3.000 lei- pentru cheltuieli materiale si servicii : 500 lei- pentru ajutor financiar (bani de liceu) : 52.931 lei ;- pentru asistenta sociala (transport elevi) : 26.500 lei din care s-au facut plati

de 77.869 lei- pentru bani de liceu si burse moldoveni : 51.625 lei- pentru decontare naveta elevi : 26.244 lei- cheltuieli de personal :15.361 lei

Credite aprobate din bugetul local la 30.06.2012 , au fost de 1.673.500 lei , din care:- pentru cheltuieli de personal : 836.547 lei ;- pentru materiale si servicii :770.900 lei ;- pentru asistenta sociala : 24.000 lei ;- pentru burse : 15.000 lei

Plati efectuate :1.296.550 lei , din care :- plati efectuate pentru cheltuieli de personal : 836.547 lei- plati efectuate pt. cheltuieli materiale : 427.321 lei din care- plati pentru bunuri de natura ob.de inventar :1.771 lei- plati pentru transportul elevilor Ratuc :22.573 lei- plati pentru plata burselor :14.762 lei

Bunuri si servicii intretinere spatii invatamant : 68.052 lei-achitat cv servicii de cazare elevi in Italia iunie 2011 -13.000 lei-montat sistem acces scoala cu cartele poarta I-II -15.000 lei-montat tarchet coridor parter corp D cladire -17.500 lei-modernizat instalatie electrica atelier de confectii corp D- 5000 lei

Reparatii curente :98.579 lei (Reabilitare-termosistem cladire caminul scolii )Bunuri de natura obiectelor de inventar : 102.065 lei

-dotare camere camin cu saltele ortopedice , pilote si perne, lenjerie pat 1persoana -33.000 lei

-dotat atelier confectii cu12 masini cusut industriale liniare – 22.000 lei-dotat atelier turism cu mobilie -4.200 lei-dotat laborator Info 4 cu 25 statii de lucru -36.000 lei

Veniturile proprii ale unitatii realizate la 30.06.2012 au fost de : 78.490 lei dincomponenta lor fac parte venituri din autofinantare : 155 lei, venituri din cazari : 26.475 lei,taxe si alte venituri in invatamant 6.855 lei si venituri din chirii : 43.805 lei si sponsorizari1.200 lei, din care s-au efectuat plati in total de 54.866 lei, dupa cum urmeaza:pentru bunurisi servicii : 53.566 lei, pentru cãrţi şi publicaţi : 1.234 lei .


16

I.4.2. ANUL ȘCOLAR 2012-2013

A. REŢEAUA ŞCOLARĂ- STRUCTURA CLASELOR:

B. RESURSELE UMANE

Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar/personal nedidactic

Tip depersonal

Tip deincadrare

2012 - 2013

Nr. %

Personaldidactic

Titulari 29 76,31%Suplinitori 9 23,69%

Personaldidacticauxiliar

Perioadanedeterminată 10 100%

Personalnedidactic

Perioadanedeterminată 20 86,96

TOTAL personal 68 -

Forma de învǎţǎmânt Specializări/Calificări Nr. clase

Nr. deelevi

Liceu zi-ruta directaFiliera tehnologică din care:Profil tehnicProfil servicii

Tehnician designer vestimentarTehnician in turism

75

149149

Scoala postliceala zi-Domeniul: TurismAsistent manager unitati hoteliere

2 83Liceu frecventa redusa-ruta directaFiliera tehnologica din care:Profil servicii Tehnician in turism

1 39Liceu seral-ruta directaFiliera tehnologica din care:Profil tehnicProfil servicii

Tehnician designer vestimentar Tehnicianin turism

11

2931

Liceu seral- ruta progresivaFiliera tehnologicaProfil tehnic Tehnician in industria textila

7 198Scoala profesionala-ZIDomeniul: Industrie Textila si Pielarie Confecţioner produse textile

1 18An de completare-SERALDomeniul: Industrie Textila si Pielarie Confecţioner produse textile

1 29TOTAL UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT 26 725


17

Raportul numeric elevi/cadre didactice, pe fiecare nivel de învățământNivelul de invatamant Număr posturi Număr elevi RaportAnul de completare 0,43 29 67,44Scoala profesionala 1,72 18 10,46Liceal 33,17 595 17,93Postliceal 1,94 83 42,78Total 37,26 725 19,45

Raportul mediu numar elevi/număr cadre didactice este de 19,45, fata de 23,17 raportulmediu la nivelul ISJ ClujRaport numeric elevi/ cadre didactice, pe fiecare formă de invățământ

Forma de invatamant Numar posturi Numar elevi RaportLiceu ZI 21,68 298 13,74Liceu SERAL 11,49 297 25,84An de completare SERAL 0,43 29 67,44Scoala profesionala ZI 1,72 18 10,46Postliceal ZI 1,94 83 42,78TOTAL 37,26 725 19,45

0

5

10

15

20

25

Numar posturi

Liceu ZI

Liceu SERAL

An de completareSERAL

Postliceal ZI

Scoalaprofesionala

C. FORMARE CONTINUĂ PRIN GRADE DIDACTICE

Nr.crt

NUME ŞI PRENUME SPECIALITATEA/vechimea in invatamant


GRAD DID. ANUL

OBTINERII

ULTIMAPERFECŢI

ONARE

1.ALBULESCVICTORIA

Romana-Franceza /3 ani

Suplinitor DEF./2011 2011

2. BARA TEODORGeografie /

8 aniTitular –detasat

directorGRAD II /2006 2008

3. BRAILA RADAZootehnie si

Biotehnologie/ 10 aniSuplinitor DEF.2008 2012

4.BILUCA ANDREIAGEORGIANA

Folozofie /8 ani

Titular GRAD II /2008 2008

5. BOBIŞ DORINA Filatura-Tesatorie/15 ani

TitularDoctorat 2007

GRAD I 20082012


18

Nr.crt



GRAD DID. ANUL

OBTINERII

ULTIMAPERFECŢI

ONARE

6. CIGHI LIANAMatematica


7.DAN-POPMADALINARUXANDRA

Lb.engleza6 luni

Suplinitor Debutant

8.EPUREANUGEORGIANA

Pedagogie-Limba siliteratura romana

10 aniTitular

GRAD I2010

Doctorat 2009Grad II / 2007

2010

9. HANC LETITIAMaistru confecţii textile


10.HOARCA IONDANIEL

Istorie12 ani

Titular DEF/2002

11.HARANGUS DANACRISTINA

Lb.engleza8 ani


12. MARC MARINELARomana-Franceza/

25aniTitular/

detasat directorGRAD I/2000

2013

13. MACAVEI DORINAGeografie-Engleza

30 aniTitular GRAD I/1994 2008

14. MATYAS KAROLYChimie30 ani

TitularGRAD I/

19962008

15. MARCU IOANEc. Comertului,

turismului si serviciilor4 ani


16.MARINA MARIACRISTINA

Teologie ortodoxa-Litere8 ani

Suplinitor GRAD II 2011 2011

17. MARŢIŞ CAMELIA Tricotaje-confectii16 ani


18.MĂRGINEANOANA

Educaţie fizică13 ani


19.MOLDOVANMARIA

Maistru confectii textile36 ani


20.MOLDOVANSIMINA

Romana-Etnologie9 ani

Titularinscrisa gr I -2012-2013

GRAD II / 20072007

21. MORICZ IUDITHTricotaje-Confectii

14 aniTitular

GRAD I.-/ 2009DOCTORAT

20092012

22. NEGREA IULIANATricotaje-Confectii

28 aniTitular

GRAD I / 2000 2012

23. NISTOR NICULAEFizica30 ani

Titular GRAD I 19942009

24. OPRIŞ NICOLETA Teologie ortodoxa-Litere13 ani

Titular GRAD I 2010 2010

25.PARASCHIVEUGENIA

Filosofie,Marketing

15 aniTitular

Inscrisa la grad I -2011-2012

GRAD II /20052005


19

Nr.crt



GRAD DID. ANUL

OBTINERII

ULTIMAPERFECŢI

ONARE

26. POJAR LUCIATricotaje-Confectii


27. POP MARIAMaistru confectii textile


28. RUS TEODORMatematica


29. RUSAN ADRIANALb. franceza

20 aniTitular GRAD II / 1997 2008

30. RUSU MIHAELAPsihologie

7 aniTitular

inscrisa grad I2009-2013

GRAD II / 2009CRAD I/2012

2012

31. SĂLĂJAN DIANA Biologie13 ani

TitularDetasata cu

completare denorma

DEF/1998 1998

32.SÎRBOIUGHEORGHE

Fizică31 ani Titular

GRAD I / 1996 2008

33. STAN LIDIATricotaje-Confectii

16 aniTitular

Doctorat 2006GRAD I /2007

2012

34.SIPOS MOLDOVANELENA

Istorie-Studii iudaice4 ani

Titular DEF. 2011 2011

35.SOFRON PAULCHIRILA

Geografie Suplinitor -

36. VARGA CAMELIATehnologii piele si

inlocuitori24 ani


37.VELICEANICOLETA

Matematică16 ani


38. TOTAL31 Titulari6 Suplinitori

22 -Grad I6 -Grad II7 -Definitivat2 -Debutanti4 -Doctorat

ACTIVITĂŢI DE FORMARE / PERFECŢIONARE

Numele si prenumeleprofesorului

Activitatea FurnizorTema

PERFECŢIONĂRIMoldovan Simina Lb. Romana-preinspectie GRAD I

-2008-2012ISJ Cluj Perfectionare continua

Salajan Diana Promovare Grad II, august 2012 ISJ Cluj Perfectionare continuaSofron Paul Preinspectie Definitivat, 2012-2013

GeografieISJ Cluj Perfectionare continua


20

CURSURI DE FORMARE

Numele si prenumele ActivitateaFurnizor/loc de

desfasurareTema

POJAR LUCIA-MARIANA

Curs „Abordări inovativein predarea disciplinelortehnice”

CCD ClujLiceulN.Bălcescu

Cluj- Napoca

Perfectionarea continua siperiodica a cadrelor didactice

ŞOFRON PAUL Curs „Abordări inovativein predarea disciplinelortehnice” ,

CCD LiceulN.Bălcescu

Cluj -Napoca


NEGREA IULIANA Modulul “Promediu I” dincadrul proiectuluiCONCORD

UT- FSE Perfectionarea continua siperiodica a cadrelor didactice

MARTIŞ CAMELIA Modulul “Promediu I” dincadrul proiectuluiCONCORD

UT- FSE Perfectionarea continua siperiodica a cadrelor didactice

ŞOFRON PAUL e-Formare - Competenţeintegrate pentru societateacunoaşterii

ISJ FSE Perfectionarea continua siperiodica a cadrelor didactice

VELICEA NICOLETA CISC – e formareECDL


VELICEA NICOLETA Formarea profesorilormentori

CCD Iaşi Perfectionarea continua siperiodica a cadrelor didactice

VELICEA NICOLETA Formarea mentorilor îndomeniul MaST-

ISJ Călărasi Perfectionarea continua siperiodica a cadrelor didactice

MOLDOVANSIMINA

Metodist Firma formareprofesionala


MOLDOVANSIMINA

e-Formare - Competenţeintegrate pentru societateacunoaşterii, certificareECDL Start


EPUREANUGEORGIANA



ŞIPOŞ-MOLDOVANELENA



ŞIPOŞ-MOLDOVANELENA

Curs socio-umane /abilitare curriculara, dezv.profesionala si evolutia incariera didactica a prof.din domeniul disciplinelorsocio-umaneCurs thinkquestcompetition- oracle

ISJ Perfectionarea continua siperiodica a cadrelor didactice

VARGA CAMELIA Metodist Firma deformare

profesională



21

ACTIVITĂŢI DE FORMARE CONTINUĂ/SPECIALIZARE ŞI METODICE REALIZATE LANIVELUL UNITĂŢIINumele si prenumele profesorului Grup tinta TemaDezvoltara competenţelor profesionale-firma de execiţiu

Cadreledidactice

Perfectionarea continua si periodica acadrelor didactice

Participare la activităţile comisieimetodice de matematică –prof.VeliceaNicoleta

Cadreledidactice


Praticiparea la activitatea metodicăorganiizată de CCD- prof.Varga Camelia

Cadreledidactice


Interasistenţe între membrii arieicurriculare Tehnologii

Cadreledidactice


ALTE ACTIVITATIDiseminarea informatiilor privindmetodologia formării continue apersonalului didactic

Cadreledidactice


Afisarea materialelor informative ,formularelor de inscriere la programe deformare continuă şi perfectionare si a altordocumente specifice acestei activităţi, lapanoul de formare continuă

Cadreledidactice


Informări cu privire la Metodologia deperfecţionare prin grade didactice şidepunerea dosarelor

Cadreledidactice


Informări cu privire la simpozioane,dezbateri organizate de C.C.D. şi alteforuri abilitate

Cadreledidactice


Asigurarea fluxului informaţional pecanale electronice

Cadreledidactice


Actualizarea bazei de date privindperfecţionarea/formarea continuă acadrelor didacatice

Cadreledidactice


Colaborarea permanentă cu CCD,ISJ invederea identificării oportunităţilor dedezvoltare personală şi profesională acadrelor didactice, prin participarea laactiviăţti de perfecţionare

Cadreledidactice


D.Olimpiade şi concursuri şcolare

REZULTATE LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI ŞCOLARE1, OLIMPIADE ŞCOLARE

TIPUL OLIMPIADEI FAZA LOCUL NUMELE SI PRENUMELEELEVILOR

OLIMPIADAINTERDISCIPLINARĂTEHNICĂ

judeţeană Locul IRus Ioan XI ARotari Dorina XII ACreţu Mihai XII T


22

REZULTATE LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI ŞCOLARE

Locul II Dunăraş Tudor XII T

2. CONCURSURI ŞCOLARE

CONCURSUL NATIONAL“PAŞIPE URMELE LUI EDISON”

Locul II, secţiuneafilm

Ursu Grigore XII T

CONCURSUL DE MATEMATICĂHAIMOVICI - ETAPAJUDETEANA

Locul IIGhecrea Gheorghe XI T

CONCURSUL NATIONAL« JUNIOR DESIGNER » Locul I

Acreţoaie Iulia, clasa XA,Moisa Larisa XITSzatler Larisa clasa XI T

CONCURSUL DE PROIECTE ,,IUBEŞTE CLUJUL CURAT,, Locul II

elevii clasei a XI-aT

REZULTATE LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI ŞCOLARE2. CONCURSURI ŞCOLARE

TIPUL CONCURSULUI ETAPA/LOCUL NUMELE SI PRENUMELEELEVILOR

CONCURSUL NATIONAL,ETAPA JUDETEANA,« MADE FOR EUROPE »

Locul IICadar Daniel, clasa a XI-a A

CONCURSULINTERREGIONAL« PROTEJAREAECOSISTEMELORBANATULUI MONTAN »

Locul II

Aschilean Alexandru X T1Ghecrea Marina X T2

CONCURSUL JUDETEAN« ROMANIA, O ATRACTIETURISTICA »

Locul III

Russu Onorina XT2Cătinean Raul XT1Codreanu Alexandra XT1Dracinschi Ana X T2Bukos Daniela IXTŞuta Georgiana din IX T

CONCURSUL REGIONAL« LICEENIIANTREPRENORI » Locul III

Moisa Larisa XI TChiorean Diana XI TFăzăcaş Carmen XI TSzatler Larisa clasa XI T

Menţiuni Dunăraş Tudor XII TMaier Cătălina XI T

CONCURSUL JUDEŢEAN ,,PORŢI DESCHISELECTURII”

MenţiuneŞuteu Andreea IX ARotari Elena XI T

Rezultate la alte concursuri şcolare:

Locul II la Concursul Judeţean de proiecte derulate în săptămâna Să ştii mai multe săfii mai bun, cu proiectul interdisciplinar ,, Pe urmele scriitorilor ardeleni şi calificarela etapa naţională a concursului, coordonat de Director, prof.Marinela Marc, Prof.


23

Corduneanu Daniela, Prof. Moldovan Simina, Prof Opriş Nicoleta şi cu participareaelevilor claselor a X-a T1, a X-a T2, a XI-a T

Locul II la Concursul de proiecte ,, Iubeşte Clujul curat! , coordonat de directorprof.Marinela Marc si diriginte prof. Moldovan Simina şi cu participarea elevilorclasei a XI-aT

Menţiune la Concursul Judeţean de reviste şcolare coordonată de directorprof.Marinela Marc şi Prof. Moldovan Simina, Prof Opriş Nicoleta.

Menţiuni la Concursul judeţean ,, Porţi deschise lecturii”- Şuteu Andreea, clasa aIX-a A şi Rotari Elena, clasa a XI-a T coordonate de prof. Moldovan Simina

Locul III la Concursul de colinde si obiceiuri « Episcop Nicolae Ivan » grup deelevi coordonaţi de prof. Marina Maria si prof. Rusu Mihaela.

E. ACTIVITĂȚI EDUCATIVEa. Proiecte europene

Proiectul european Leonardo da Vinci LLP LdV/PAR/2011/RO- 072 “Developingyoungsters skills of design, production and sales with innovative methods by benefiting fromdifferent cultural elements”, coordonat de prof. Pojar Lucia, a parcurs activitățile planificatepentru cel de al doilea an al derulării. Pe parcursul anului au avut loc trei reuniuni de proiectorganizate în Sumen Bulgaria, Copșa Mică România si Bucak Turcia, unde au participat cadredidactice și elevi implicați în activitățile specifice proiectului. Reuniunea din Bucak a marcatfinalizarea proiectului, produsele realizate în cadrul acestuia putând fi admirate într-un Showde modă și într-un Catalog de modă.

b. Proiecte naționale și regionaleProiectul national “Scoala mea verde”, coordonat de prof. Varga Camelia, în care au

fost implicați un număr mare de elevi și cadre didactice și în cadrul căruia au fost derulateactivități de conștientizare și educare a tinerilor pentru colectarea selectivă a deșeurilor șipăstrarea unui mediu curat și sănătos.

Proiectul regional “Tradiţii în contemporaneitate“, coordonat de prof. Pojar Lucia,în care s-au intrecut elevi de liceu din școli ale județelor Transilvaniei (Cluj, Maramureș șiSatu-Mare) pe tema ,,Satul românesc în perioada interbelică,,.

Participare la Proiectul Naţional ,, Protejăm natura pentru viaţă,,.c. Proiecte județeneProiectul Judeţean ,,Porţi deschise lecturii“, coordonat de prof. Moldovan Simina, a

trezit un interes deosebit între elevii și profesorii școlilor din județul Cluj. Acesta s-a finalizatcu o frumoasă activitate organizată în centrul orașului, unde elevi ai școlii noastre au invitattrecătorii la un exercițiu de lectură stradală sub deviza- 5 minute de lectură.

Proiectul Judeţean ,,Designer pentru o zi“, coordonat de prof. Moricz Judith, a adusîmpreună elevi din școlile generale ale județului Cluj. S-au primit o multitudine de desene petema “Flower-Power“. Pentru premiere elevii particiupanți au fost invitati la un atelier decreație organizat în școala noastră unde au confecționat flori ornamentale din material textil.

d. Proiecte la nivelul școlii- Organizarea “Balului bobocilor“ pentru elevii claselor a IX-a, activitate

organizată de elevii claselor a X-a și coordonată de diriginții acestor clase ( SîrboiuGeorge, Marțiș Camelia, Opriș Nicoleta și Mărginean Oana).

- Proiectul ,,Halloween- Noaptea vrăjitoarelor”, coordonat de prof. Pop Dana siDan Pop Madalina, a implicat elevi ai claselor a X-a și cadre didactice atrase detemă. Elevii au fost recompensați cu premii adaptate temei.

- Festivalul- concurs de colinde și obiceiuri Episcop Nicolae Ivan , coordonat deprof. Marina Cristina și prof. Rusu Mihaela, a reunit grupuri de elevi de la școli dinmunicipiul Cluj-Napoca.


24

- Proiectul Şcolii ,,Dăruieşte bucurie !“, coordonat de prof. Moldovan Simina șiprof. Pojar Lucia, a constat în strângere de fonduri din vânzarea unor produserealizate de elevii școlii și donații ale elevilor și personalului școlii, fonduri care aufost împărțite elevilor orfani ai școlii noastre. Aceeași temă a avut proiectulcoordonat de prof. Dan Pop Mădălina, care s-a materializat în strângere de jucării,haine și alimente pentru copiii Grădiniței speciale din Cluj. Elevi ai școlii noastreînsoțiți de profesori au dus copiilor darurile și au colindat împreună cu aceștia.

- Organizarea Serbării de Crăciun sub coordonarea prof. Epureanu Georgianai încare a fost implicat un număr mare de elevi în momente de poezie, colinde, teatruș.a.

- Organizarea Comemorării Zilei Eroilor, coordonată de prof. Pojar Lucia, MarinaCristina si Sipos Moldovan Elena.

- Activitatea interşcolară organizată în colaborare cu Liceul de Muzică ,, SigismundToduţă,, din Cluj- Lectura vârstelor a fost coordonată de prof. Moldovan Simina siprof Opriş Nicoleta și a adus împreună elevi ai școlii noastre și elevi dinînvățământul gimnazial vocațional.

- Proiectul de educaţie pentru sănătate “Vreau sa aflu” în colaborare cu Fundaţiacreştină “Părintele Arsenie Boca”, coordonat de prof. Rusu Mihaela si prof. PojarLucia, s-a adresat elevilor claselor a X-a și a dezbătut teme legate de educațiamorală în ceea ce privește relațiile sexuale.

- Proiectul de prevenire si combatere a consumului de droguri “De 3xA” coordonatde prof. Pojar Lucia si Rusu Mihaela, s-a adresat elevilor claselor a IX-a si a X-a.S-a realizat în parteneriat cu Preventis, a căror voluntari au explicat elevilorefectele consumului de substanțe interzise. Activitatea s-a finalizat cu mărturiaunui fost consumator de droguri care in prezent nu mai este dependent de acestviciu. Pe aceeași temă s-au desfăsurat activități în parteneriat cu Centrul deprevenire și combatere a consumului de droguri care s-au adresat elevilor, cadrelordidactice și părinților.

- Campania de prevenire a violenţei “Eu bat violenţa”, coordonat de prof. PojarLucia si Rusu Mihaela, s-a adresat elevilor claselor a IX-a si a X-a și a constat învizionarea unor filme –mărturie a unor tineri ce au ajuns după gratii, urmate dediscuții pe această temă.

- Proiect “Impreună spunem NU absenteismului” în parteneriat cu LiceulTeoretic “Gelu Voievod”Gilău, coordonat de prof. Rusu Mihaela si prof.Mărginean Oana.

- Desfășurarea unor proiecte propuse de către Clubul “Impact” sub coordonareaprof. Rusu Mihaela si Pojar Lucia. Acestea au avut ca temă “Schimb de bunepractici între elevii secției Designer vestimentar și elevii secției Turism“, strângerede fonduri pentru un elev al școlii noastre care a suferit un accident foarte grav,amenajarea unui spațiu de relaxare pentru elevi. Primul proiect a beneficiat definanțare din partea Fundației “Noi orizonturi“.

- Lansare de carte in CDI “Ghidul tânărului voluntar” cu participarea lui StelianZugravu, activitate coordonată de către biblotecara școlii Marian Camelia, care aorganizat de asemenea expoziții omagiale și a participat împreună cu elevi siprofesori la diferite lansări de carte la biblioteca judeţeană “O. Goga”.

- Organizarea unor excursii tematice pentru elevii şcolii de către prof. Şofron Paul siprof. Varga Camelia.

- Organizarea unor parade de modă “Eco -chic” la “Preuniversitaria”, în cadrulproiectului “Scoala mea Verde” si la simpozionul național “High school scienceproject” cu rochii obținute din materiale refolosibile, activități coordonate de prof.Negrea Iuliana.


25

- Participare la concursul de mediu, organizat de Primăria municipiului Cluj-NapocaIubesc Clujul curat !, activitate coordonată de prof. Camelia Varga, și SiminaMoldovan, unde elevii au obținut locul II.

- Excursie pe traseul Cluj-Napoca-Tg.Mureș-Reghin-prof. Paul Șofron-clasa a XI T;- Excursie pe traseul Cluj-Napoca- Nicula-Gherla- prof. Paul Șofron cu clasele XT1,

X T2, XI T și XII T;- Vizită la târgul de turism ‘’Touristica’’- prof. Paul Șofron cu clasa a XII T;- Vizită la Muzeul de Zoologie și la Vivariul Facultății de Biologie-- prof. Paul

Șofron cu clasele XT1, XT2, XI T;

F. DOTĂRIBaza materială utilizată a constat din 21 săli de clasă, 7 laboratoare, 19 cabinete,

dintre care 3 cabinete de informatică, teren de sport, sală de sport în folosință, cămin, cantină,8 ateliere de instruire practică, bibliotecă școlară și centrul de documentare și informare cuun fond de carte de 28001 volume, cabinet medical, cabinetul psihologului școlar, sală aConsiliului elevilor, capelă şcolară, sală pentru redacţia revistei şcolii, sala multimedia. Toateacestea au fost dotate corespunzator asigurarii unor conditii foarte bune de desfasurare aactivitatilor școlare şi extraşcolare și au fost funcționale 100%.

Baza logistica contine pe langa cele 3 cabinete de informatica ( dotate cu cate 25 decalculatoare fiecare ), dotarea cu calculatoare a tuturor cabinetelor cadrelor didactice , adepartamentelor din scoala(directori , secretariat , contabilitate , biblioteca , internat ,Consiliul elevilor , CEAC, administrator ), toate conectate la reteaua de internet .

INTRETINERE-REPARATII- anul scolar a inceput in cele mai bune conditii, cu toate autorizatiile de functionare

vizate;- in semestrul I an scolar 2012-2013, s-a dat in functiune noua centrala termica pe

fiecare corp de cladire care a functionat fara probleme;- a fost amenajata sala pentru Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii;- a fost reamenajata sala de clasa pentru scoala profesionala si cabinetul pedagogului

scolar din caminul scolii ;- a fost dotat laboratorul de alimentație publică;- pe parcursul anului școlar au fost revizuite si reparate usile si geamurile termopan

din scoala si din internatul școlii ;- la sfârșitul anului școlar au fost finalizate lucrările de amenajare a atelierului pentru

practica elevilor de la clasele de design vestimentar, prin reabilitarea clădirii fostei centraletermice;

- în vacanța de vară au fost efectuate lucrări de izolare termică a corpului D declădire, s-a montat tarchet în laboratorul de fizică, s-au montat pervaze la toate ferestrele dinșcoală, au fost reparate bănci, s-au efectuat lucrări de reparații, zugrăvit, igienizare, astfelîncât noul an școlar să ănceapă în cele mai bun condiții

Comisia, constituită în baza Deciziei nr.110 din 14.09.2012 şi-a defăsurat activitateaavând la bază Planul managerial pentru anul şcolar 2012/2013, analizând ofertele depuse lasecretariatul şcolii, pentru atribuirea urmatoarelor achizitii:

1. Octombrie 2012:- achiziţie mobilier Birou Calitate;- achiziţie mobilier Cabinet Atelier Turism.

2. Noiembrie 2012:- servicii de arhivare documente secretariat şi contabilitate.

3. Decembrie 2012:


26

- achiziţie saltele cămin internat;- achiziţie perne şi pilote, cămin internat;- achiziţie laptop-uri şi alte componente IT pentru şcoală;- achiziţie echipament de protecţie pentru pesonalul nedidactic al şcolii.

G. RESURSE FINANCIAREA. Fondurile alocate din Bugetul local în anul 2013 al Colegiului Tehnic” Napoca” sunt

de 2.958.000 lei din care la : titlul 10 Cheltuieli de personal - 1.778.000 lei, din care sentinţe judecătoreşti

174.000 lei titlul 20 Bunuri si servicii - 1.072.000 lei . titlul 57 Transport elevi Ratuc - 38.000 lei titlul 59 Burse elevi- 30.000 lei

Din bugetul alocat pe parcursul anului financiar au fost efectuate plăţi in valoare de1.539.711lei din care :

Cheltuieli de personal - 924.699 lei Bunuri si servicii întreţinere spaţii învăţămant - 576.857 lei din care

-achitat servicii transport navetă profesori -2271 lei- achitat materiale - 8.104 lei-achitat servicii de intretinere - 12.996 lei

Reparaţii curente - 212.324 lei (executat lucrari reparatii amenajat atelier scoala)

Achitat transport local Ratuc pt elevi - 17.560 lei Achitat burse elevi buget local (merit, studiu, sociale ) - 20.595 lei

B. Veniturile proprii ale unitaţii realizate la 30.06.2013 au fost de 146.496 lei cumulatedin: autofinanţare -190 lei , venituri din cazări - 29.129 lei, taxe - 8.472 lei, venituri dinchirii - 101.545 lei si sponsorizări - 2.700 lei. Din aceste sume s-au efectuat plăţi in total de38.382 lei, dupa cum urmează :

pentru cheltuieli curente - 38.382 lei pentru bunuri si servicii - 30.885 lei achitat transport – 7.251 lei pentru alte servicii pt intretinere -16.995 lei pentru bunuri de natura ob. de inventar - 1547 lei ; pentru deplasari interne - 1.388 lei

I.5. OBIECTIVELE ȘI PRIORITĂȚILE REGIONALE ȘI LOCALE

(Sursa de informare: PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRUDEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC 2009- 2013)

Din analiza Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional siTehnic (PRAI) pentru Regiunea Nord-Vest, document de planificare strategica a ofertei de formareprofesională prin învăţământ profesional si tehnic in perspectiva anului 2013, au fost propuseurmătoarele direcţii strategice:

Dezvoltarea capacitaţii de management in învăţământul profesional si tehnic Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii in TVET) Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere si orientare profesională pentru elevi si

adulţi


27

Creşterea calităţii procesului educaţional in TVET prin realizarea de proiectepentru dezvoltarea profesională a resurselor umane

Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile si combatereaexcluziunii socialeObiectivele pentru perioada următoare decurg din documentele strategice la nivel

regional(PRAI) și local(PLAI), respectiv informațiile relevante pentru profilurile scolii:„Industrie textila si pielarie” si „Turism”.

Referitor la Industria textilă si pielarie, documentele stipulează: “Pe ansambluindustria prelucratoare a inregistrat cresteri ajungand in anul 2003 sa ocupe o pondereimportanta in industria judetului de 27,62%. Principalele activitati din industria prelucratoareau fost: industria alimentară si de băuturi, masini si echipamente, produse textile, prelucrarealemnului, celuloza, hartie si produse din hartie, pielarie si incaltaminte.La nivelul regiunii semanifesta aceeasi tendinta, ponderea industriei prelucratoare fiind chiar mai mare”.

“Din analiza ponderii pe care o au domeniile economice în valoarea totală aexporturilor pe ultimii trei ani se constată că domeniul industriei textile şi a articolelor deîncălţăminte ocupă primul loc, urmat de domeniul maşini, aparate şi echipamente electrice,lemn şi articole din lemn, instrumente şi aparate optice şi domeniul metalelor comune şiarticolelor din acestea. Notabilă este creşterea în anul 2004 a domeniilor: maşini şi aparateelectrice , metale comune şi articole din acestea şi produse ale industriei chimice. Pentruaceste trei domenii economice semestrul I al anului 2005 aduce creşteri însemnate în valoareaexporturilor comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2004.Aceleaşi tendinţe se constată lanivelul regiunii”.

În ceea ce privește turismul: “Sectorul hotelurilor si restaurantelor are prognozatăo rată de creștere proiectată peste media de 5,8 % in intervalul analizat; acest lucru va fideterminat de investitiile in infrastructura de turism, cât si in cea de afaceri, avand ca efectdirect un impact asupra fortei de munca care va fi angrenata in domeniu.

Setul de valori care alcătuieşte cultura şcolii va fi intr-o strânsă legătura cu aspectele principale aleactivităţilor si obiectivelor care, sub o formă sau alta, sunt prezente în fiecare şcoală: ţinta educaţiei,natura educaţiei, tipul de educaţie, din punct de vedere al adecvării sale fata de elevii şcolii, metodeleprin care educaţia este oferita elevilor şcolii.

Principii pe care le cultivă Colegiul Tehnic” Napoca”:

Convingerea că toţi elevii doresc să învețe și ei trebuie încurajaţi în acest sens; Profesorul este partener în procesul de educație, încurajează, nu cuantifică eșecuri; Școala creează și întreţine strânse legături cu comunitatea locală. Școala ajută tinerii să se dezvolte, să-și definească aspirațiile și să-și

construiască un drum în viață; Rolul principal al școlii este să-i învețe pe tineri să învețe, să-și selecteze

informațiile și să poată opera cu ele în context noi, să se adapteze la cerințeleeuropene ale pieței muncii.


28

PARTEA a II-aANALIZA NEVOILOR

II.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

II.1.1.CONTEXTUL NAȚIONALÎn contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 şi a

modificării subsecvente a reglementărilor privind managementul fondurilor structurale şi decoeziune Este important de subliniat legătura cu priorităţile europene de dezvoltare. Înperioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica deCoeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora vatrebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de menţionat că propunerile Comisiei Europeneprivind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă oreorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de laLisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţiadurabilă a mediului. Pe aceleaşi obiective se axează şi Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013, în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente faţă de UEprin metode promovate la nivel european şi care vor beneficia de o susţinere financiarăsubstanţială din partea UE.

În ceea ce priveşte Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere adecalajelor de dezvoltare faţă de UE şi pornind de la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale, au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează îninterior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare: Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi

întărirea capacităţii administrative Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman si crestereacompetitivitătii, prin corelarea educatiei si învătării pe tot parcursul vietii cu piata munciisiasigurarea de oportunităti sporite pentru participarea viitoare pe o piată a muncii modernă,flexibilă si inclusivă a 1.650.000 de persoane. Acesta poate fi împărtit într-o serie de obiectivespecifice:

Promovarea educatiei si formării initiale si continue de calitate, inclusiv educatiasuperioară si cercetarea;

Promovarea culturii antreprenoriale si cresterea calitătii si productivitătii muncii; Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lungă durată pe piata muncii; Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive; Promovarea insertiei/reinsertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv din

zonele rurale; Îmbunătătirea serviciilor publice de ocupare; Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educatie si pe piata muncii.

Politica de acţiune a şcolii noastre pentru perioada 2013-2017 ţine cont de ansamblulcomponentelor implicate în evaluarea mediului extern, bazându-se pe date pertinente, dinregiunea de Nord-Vest și din județul Cluj, după cum urmează:

- analiza profilului economic


29

- analiza demografică- analiza pieței muncii

II.1.2.CONTEXTUL REGIONAL ȘI JUDEȚEAN

Judeţul Cluj reprezintă, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinţă pe hartaRomâniei, dinamica din ultimii patru ani având ca locomotivă ritmul deosebit de dezvoltarecare a caracterizat redimensionarea municipiului Cluj-Napoca, a făcut ca acesta să devină unmodel de dezvoltare pentru multe regiuni din ţara noastră.

II.1.2.1.Așezarea geografică a județuluiAmplasat în nord-vestul tării, județul Cluj face parte din regiunea de dezvoltare Nord-

Vest sau Transilvania de Nord. Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării,având o suprafaţă de 6674,4 kmp, desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturalereprezentative: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Din punct devedere al suprafeţei deţinute, în totalul teritoriului naţional, judeţul Cluj ocupă locul 12 pe ţarăcu 2,8%.

Poziţia geografică oferă județului un avantaj competitiv deosebit, având în vederefaptul că județul Cluj se află relativ în apropierea granițelor cu Ungaria și Ucraina, precum şiîntr-o zonă de convergentă a mai multor culoare de dezvoltare: Coridorul Oradea-Cluj-Brașov-Bucureşti, care va lega coridoarele paneuropene 5 şi 9, permițând conectareaRomâniei cu axele de comunicații din Europa Centrală; Coridorul Suceava-Cluj, principalăaxă de comunicație est-vest din ţară, precum şi mai multe axe tradiționale de comunicațiecătre centrul țării.

Județul Cluj va avea în viitor o poziţie relativ periferică dacă se consideră configurațiacoridoarelor paneuropene: din acest motiv finalizarea autostrăzii „Transilvania” va fi crucialăîn vederea menținerii rolului de pol de dezvoltare la nivel naţional şi european, asigurândlegăturile cu reţeaua TEN-T.


30

II.1.2.2. Strategia de dezvoltare demografică a judeţului Cluj în contextuldezvoltării regionale

În contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, dezvoltarea resurselor umaneeste o prioritate strategica in concordanta cu obiectivele europene, stabilite prin Agenda de laLisabona. În Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, problematica resurselor umane este oprioritate majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combatere a excluziunii sociale.

În Strategia regionala de dezvoltare a resurselor umane conceptul strategic de referinţă ilreprezintă Viziunea Consorţiului Regional privind dezvoltarea Regiunii pe termen lung(2027):

“Comunităţile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înţeleg să valorificeîmpreună, respectând principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane,tradiţiile istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac dinTransilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene. Regiunea Transilvanieide Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte un rol strategic, dedeservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si Nordul său.

Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ,„dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt:agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria demaşini şi echipamente, turismul şi IT&C.

Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor,de formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivelinternaţional.

Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care,alaturi de un nivel de al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac dinTransilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în EuropaCentrala şi de Est.” ( preluat din Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest).

Profilul demografic al judeţului Cluj

La 1 iulie 2010 populaţia totală a judeţului Cluj a fost de 691.048 locuitori(332.538 bărbaţi şi 358.510 femei). Rezultatele ultimului recensământ (2002) surprind naturamultietnică a populaţiei judeţene, compusă din români (79,4%) şi maghiari (17,4%) precum şidin rromi (2,06% - după publicarea rezultatelor recensământului, care a recenzat doarpopulaţia rromă cu acte şi reședință stabilă). Situaţia demografică cunoaște totuşi o deteriorareprogresivă din punct de vedere al structurii pe vârste, remarcându-se creșterea grupului depersoane cu vârsta peste 65 de ani (de la 14,2% în 2002 la 15,6% în 2010) şi diminuareasegmentului 0-14 ani (de la 15,2% la 13,2%). Ponderea adulţilor a crescut ușor în perioadaobservată fiind, în 2010, de 71,2%. Procentul persoanelor peste 65 de ani din județ este ridicatşi este mai mare decât cel înregistrat la nivel regional şi naţional. Îmbătrânirea populației seleagă, pe de o parte, de faptul, în sine pozitiv, că durata medie a vieții este destul de ridicată(74,52 ani, faţă de 73,33 în România şi 72,82 în regiune) şi, pe de altă parte, de dinamicapuţin favorabilă: în perioada 2002-2009 sporul natural a crescut progresiv de la -4,5‰ în 2002până -1,3‰ în 2009, dar situându-se sub media României în ansamblu până în 2008. Este deremarcat, oricum, faptul că în judeţ există diferenţe enorme între localități: în Cluj-Napoca,Huedin, Gherla precum şi în 6 dintre cele 75 de comune (Floreşti, Apahida, Gilău, Baciu,Izvoru Crişului, Cămăraşu) exista un spor natural pozitiv în 2010, pe când în 3 comune seînregistrează un spor natural negativ de peste -20‰: Aiton, Dăbâca şi Borşa).

Prognoza privind creșterea populației conturează un cadru destul de nefavorabil,caracterizat de descreșterea a populației tinere și în vârstă de muncă şi, în același timp, de


31

creștere a populației vârstnice, atât în mediul rural cât şi în mediul urban, rata de dependențăridicându-se până 50% în 2015.

Fenomenul migrației internaționale este subestimat în datele statistice disponibile, careînregistrează fluxuri migratorii mult mai mici decât cele care se conturează, de exemplu, pebaza datelor Eurostat, așadar nepermițând o analiză corectă. Mai apropiat de realitate estecadrul privind migrația internă, care arată un flux migratoriu pozitiv (+9484 persoane în2005-2009) confirmând, astfel, atractivitatea județului.

Din punct de vedere al densitatii populatiei, judetul Cluj se situeaza pe locul 6 intrejudete cu 107.8 locuitori/kmp. In ceea ce priveste repartitia pe sexe a populatiei, un procent de48.3 % îl reprezintă barbatii, în timp ce populația feminină deține 51.7 %.

Factori diagnosticaţi:a. Previziunile demografice pentru 2025 nu sunt optimiste, populaţia de vârstă şcolară

şi preşcolară;b. scade faţă de 2005, după cum urmează: grupa de vârsta 0-14 ani cu 33,1%,

grupa de vârstă 14-64 de ani cu 16,2%, în timp ce populaţia de peste 65 deani creşte cu 8.2%.

c. Tendinţele privind evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare sunt de scăderecontinuă şi accentuată pe grupele de vârstă 7-14 ani (22,8 mii persoane) şi 15 -24ani (48,9 mii persoane). Vom asista şi la o reducere semnificativă a ponderiipopulaţiei şcolare în structura grupei de vârstă 15 -64 ani. Dacă în anul 2003populaţia şcolară reprezenta 33,92% din totalul populaţiei din grupa 15 -64 de ani,în anul 2025 această pondere va fi de 22,89%.

d. Scăderea demografică generală atât la nivel naţional, regional cât şi la niveluljudeţului va avea implicaţii deosebite asupra gestionării şi dezvoltării resurselorumane şi va necesita investiţii în capitalul uman.

Evoluţia populaţiei proiectate pe grupe mari de vârstă în perioada 2003 -2025

Analizand datele statistice privitoare la evolutia pouplatiei pe grupe mari de varsta inperioada 2003 – 2025 se poate aprecia ca tendinta de scadere a populatiei se va manifesta incontinuare astfel ca in anul 2025 populatia judetului Cluj se va reduce cu 106,5 mii persoanecomparativ cu anul 2003. Din analiza grupelor mari de varsta in perioada mai sus mentionata,se constata scaderi semnificative in cadrul grupelor 0 -14 ani (37,4 mii persoane) si 15 -64 ani(79,8 mii persoane). Grupa de varsta 65 ani si peste va inregistra o crestere de 10,7miipersoane.

Evolutia populatiei pe grupe mari de varsta este prezentata in figura de mai jos.

1 0 0 .3

4 8 4 .4

9 9 .7

9 4 .0

4 8 2 .8

1 0 2 .0

8 4 .5

4 7 3 .3

1 0 3 .4

7 9 .9

4 5 4 .5

1 0 3 .8

7 2 .5

4 2 8 .7

1 0 8 .8

6 2 .9

4 0 4 .6

1 1 0 .4

0 %

2 0 %

4 0 %

6 0 %

8 0 %

1 0 0 %

2 0 0 3 2 0 0 5 2 0 1 0 2 0 1 5 2 0 2 0 2 0 2 5

E V O L U T IA P O P U L A T IE I P R O IE C T A T E P E G R U P EM A R I D E V A R S T A IN P E R IO A D A 2 0 0 3 -2 0 2 5 ,[m ii

p e r s o a n e ]

0 - 1 4 a n i 1 5 - 6 4 a n i 6 5 a n i s i p e s te

Sursa: INS, Statistica teritorială, 2008


32

Evoluţia populaţiei şcolare proiectate pe perioada 2003-2025Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere continua si

accentuată pe grupele de vârstă 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane).Vom asista si la o reducere semnificativa a ponderii populatiei scolare in structura grupei devarsta 15 -64 ani. Dacă în anul 2003 populația școlară reprezenta 33,92% din totalulpopulatiei din grupa 15 -64 de ani, în anul 2025 aceasta pondere va fi de 22,89%.

2 3 .1

6 0 .1

1 0 4 .2

2 3 .2

5 4 .1

9 9 .0

2 2 .4

4 5 .9

8 2 .5

2 0 .9

4 4 .6

6 5 .7

1 8 .2

4 2 .1

5 7 .2

1 5 .3

3 7 .3

5 5 .3

0 %

2 0 %

4 0 %

6 0 %

8 0 %

1 0 0 %

2 0 0 3 2 0 0 5 2 0 1 0 2 0 1 5 2 0 2 0 2 0 2 5

E V O L U T IA P O P U L A T IE I P R E S C O L A R E S IS C O L A R E IN P E R IO A D A 2 0 0 3 -2 0 2 5 [m i i p e rs o a ne ]

3 -6 a n i 7 -1 4 a n i 1 5 -2 4

Sursa: INS, Statistica teritorială, 2008

Previziunile demografice pentru 2025 nu sunt optimiste, populaţia de vârstă şcolară şipreşcolară scade faţă de 2005, după cum urmează: grupa de vârsta 0-14 ani cu 33,1%, grupade vârstă 14-64 de ani cu 16,2%, în timp ce populaţia de peste 65 de ani creşte cu 8.2%.Sursa: INCSMPS, conf.INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025»(realizată în 2003) - varianta medie.

e. Reducerea populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani,concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani,arată pericolul unui deficit de forţă de muncă tânăra, dar şi necesitatea de personalcalificat pentru asistenţa socială şi medicală, care se vor avea în vedere laplanificarea ofertei educaţionale.

f. Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şicreşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare dinPIB pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităti pentru populaţia de vârsta atreia.

g. Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care


33

vor fi ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţieîmbătrânită, populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, educaţiemulticulturală, creşterea accesului pentru grupurile etnice dezavantajate.

h. Evoluţiile demografice scot în evidenţă necesitatea implicării unităţilor deînvăţământ ca furnizori de formare continuă, pentru pregătirea grupei de vârstă demijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii. Vor filuate în considerare şi fenomenele de migraţie externă.

Mobilitatea populațieiMigraţia îmbracă forme multiple. Dintre acestea, cele mai caracteristice sunt

deplasările pentru muncă. Existenţa deplasărilor pentru muncă a constituit un fenomenaproape permanent, care a însoţit dezvoltarea forţelor de producţie în toate timpurile. Unfenomen nemijlocit legat de aceste deplasări, a cărui intensitate este foarte puternică de la anla an , l-a constituit emigraţia forţei de muncă. Cauzele principale constau în disproporţiilecare apar în economia capitalistă, ce se referă la raportul dintre resursele naturale şiindustriale, dintre resursele naturale şi agricole, dintre industrie şi agricultură şi dintredezvoltarea economică şi densitatea populaţiei. Schimbările în fluxurile migratorii auconstituit, pe lângă sporul natural negativ , o cauză care a influenţat actualele structuri alepopulaţiei României. În special migraţia unor categorii importante din populaţia României (cuprecădere populaţia înalt calificată şi pregătită ) s-a intensificat. Deplasările de populaţii atâtîn interior cât si în exterior, au repercursiuni puternice atât pentru zonele cu emigraţie, cât şipentru cele cu imigraţie.

Consecinţele sunt atât de ordin demografic, cât şi economic. Deplasările de mariproporţii ale forţei de muncă determină mari dificultăţi atât pe plan economic,cât si pe plansocial.

Migrația internăDin analiza datelor din zona noastră se evidenţiază creşterea migraţiei interne, cauzele

economice continuând să rămână un factor hotărâtor în evoluţia ei din judeţul nostru. Sensulacestei mişcări mecanice este spre zonele cele mai dezvoltate economic şi spre capitală.

Declinul economic general al ţării, în special cel industrial a generat un nou tip demigraţiune din mediul urban către mediul rural. Dacă în anii *90 fluxul migrator rural-urban afost maxim ca urmare a eliminării restricţiilor privind stabilirea reşedinţei în anumite oraşe,după această dată sensul fluxului migrator a populaţiei s-a schimbat treptat. Evoluţiaşomajului urban, creşterea costului vieţii în marele oraşe, restituirea terenurilor agricole prinLegea nr. 18/1991 au fost principalii factori care au favorizat creşterea ponderii celor plecaţidin mediul urban în mediul rural. Rata migraţiei pe grupe de vârstă a înregistrat intensităţi maimari pentru femeile din segmentul de populaţie 20-34 ani, cele mai mobile persoane fiind celedin grupa 25-29 de ani (1,5%). Soldul schimbărilor de domiciliu a înregistrat valori negativepentru populaţia rurală cu vârsta între 25-34 de ani. Schimbările de domicilii datorateproblemelor de muncă şi problemelor de familie au continuat să predomine la grupele devârstă tinere. Migraţia populaţiei vârstnice, de peste 60 de ani, mai puţin mobilă a înregistratponderi scăzute cu valori mai mari însă în cazul mediul urban-rural, faţă de mediul rural-urban. Fluxurile migraţiei interne joacă un rol important în configuraţia tipologiilordemografice regionale. Reducerea migraţiei populaţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pedistanţe scurte, în creştere, a făcut ca „migraţia intrajudeţeană” să depăşească semnificativ„migraţia interjudeţeană”.

Migraţia externăMigraţia externă a fost unul din factorii care au contribuit la scăderea numerică a

populaţiei, generând un sold negativ însemnat. Migraţia temporară a forţei de muncă înstrăinătate se estimează a fi şi mai mare decât datele oficiale. Principalele ţări de destinaţiecătre care s-au îndreptat emigranţii români au fost Germania, Ungaria, SUA, Spania, Italia. Înprezent fenomenul migraţiei externe definitive a fost înlocuit cu o migraţiei externătemporară, fără schimbarea rezidenţei. O situaţie îngrijorătoare o reprezintă creşterea continuă


34

a migraţiei externe a populaţiei înalt calificate şi pregătite. România se confruntă din ce în cemai mult cu aşa numitul fenomen al „migraţiei creierelor”, peste un sfert din forţa de muncăemigrantă având studii superioare. Totodată, după profesii, categoriile inginerilor şiarhitecţilor, economiştilor, tehnicienilor, asistenţilor medicali şi muncitorilor sunt cele maireprezentate în cadrul forţei de muncă emigrante cu toate că aceste profesii sunt căutate şi pepiaţa forţei de muncă din România, însă la un nivel de salarizare incomparabile.

Concluzii

Bilanţul demografic a fost influenţat decisiv de sporul natural negativ, dar şi de soldulnegativ al migraţiilor, care, după 1990, a avut ca direcţie principală Uniunea Europeană saucontinentul nord-american.

Scăderea demografică accentuată de 56,9 mii persoane din ultimul deceniu a afectatcu preponderenţă aşezările rurale situate la mare distanţă de căile de comunicaţie şi deprincipalele centre polarizatoare, precum şi cele a căror creştere demografică a fost influenţatăşi de volumul şi calitatea fluxurilor migraţionale. ( zona Turda - Câmpia Turzii).

Migratia externa a acelerat procesul de imbatranire al populatiei cu efecte majoreasupra sistemului educational viitor.

Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere continua siaccentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane,concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste, seanticipează creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare dinPIB pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.

Eficientizarea reţelei şcolare precum si necesarul de calificări cerute de viitoarea piaţaa muncii va trebui sa ia in considerare numărul de intrări care vor fi ţinând cont de rezultatulacestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită, populaţia viitoare preponderentfeminina in anumite zone, cat si un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asuprapopulaţiei active din judeţ şi în acelaşi timp din regiune, anume cel al migraţiei externe.

II.1.2.3 Profilul economic al județului Cluj( Date extrase din Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020)

Economia regională este caracterizată de un trend pozitiv de creştere în linie cutendinţa regională şi naţională, însă indică un dinamism mai scăzut decât în judeţele cu odezvoltare similară, cum ar fi Ilfov şi Timiş. În ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului (produs intern brut), judeţul Cluj se clasifică pe locul IV în ţară (împreună cu judeţulConstanţa) fiind, în acelaşi timp, clasificat pe primul loc în regiunea Nord-Vest. În anul 2008,PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare era cu 20 de puncte procentualepeste media naţională şi cu 35,6% mai mult decât la nivel regional. Confruntarea cu datele UEarată totuşi că PIB-ul judeţean pe cap de locuitor se afla, în 2008, la doar 56% din mediaUE27.

Analiza sectorială confirmă faptul că economia judeţului se bazează în special peservicii şi industrie care, în 2008, contribuiau cu 58,3% şi, respectiv, cu 23,7% la formareaVAB-ului (valoare adăugată brută), sectorul agricol fiind în declin. Prin analiza de trendpentru perioada 2000-2008 se pot remarca modificările structurale care au avut loc îneconomia judeţului: contribuţia sectorului agricol la VAB-ul judeţean s-a înjumătăţit (de la9,3% la 4,6%) pe când VAB-ul general în industrie şi în sectorul terţiar s-au redus uşor (-1,5%şi, respectiv, -1,2%). Ponderea în creştere a sectorului construcţiilor (+7,5%) este rezultatulboom-ului imobiliar de după 2005.

În anul 2009 existau în judeţul Cluj 2925 de unităţi active în domeniul industrial, cu46.000 de angajaţi. În intervalul 2007-2009 cifra de afaceri a sectorului a crescut de 2,4 ori întermeni nominali, depăşind creşterea la nivel naţional. Dinamica deosebit de pozitivă este


35

datorită investiţiilor străine realizate în ultimi ani, mai ales investiţiei realizată de companiaNokia (2007) care este, în momentul de faţă, principala unitate industrială din judeţ. În acelaşitimp, structura sectorului a devenit mai competitivă, înlocuind ramuri cu valoare adăugatăscăzută de tip “lohn” (textile, confecţii, încălţăminte, etc.) cu ramuri de profil competitiv mairidicat (IT). Investiţiile nete realizate de companii au contribuit la performanţa sectorului care,în perioada 2008-2009, a înregistrat o creştere remarcabilă a productivităţii muncii (+32,7%).

Patrimoniul bogat în resurse naturale şi culturale de care se bucură judeţul Cluj este unelement de potenţial pentru dezvoltarea turismului. Prin poziţia sa centrală în cadrulTransilvaniei, judeţul Cluj se situează pe două arii geografice cu potenţial turistic complex:Munţii Apuseni şi Depresiunea colinară a Transilvaniei. Peste 25% din teritoriul judeţean esteacoperit de arealul montan al Munţilor Apuseni (Munţii Trascăului, Masivul Gilău-MunteleMare, Munţii Vlădeasa şi o mică parte a Munţilor Plopiş). Cheile, văile şi ponoarele suntforme de relief de mare spectaculozitate care caracterizează peisajul, ultimele fiind specificeîn zonele carstice, acolo unde reţelele hidrografice de suprafaţă sunt captate în subteran.

Întinderea zonelor montane constituie o bază pentru dezvoltarea turismului recreativmontan, inclusiv turismul pentru sporturi de iarnă, alpinismul şi turismul de drumeţie. Sunt,însă, necesare investiţii substanţiale în vederea amenajării zonelor de munte prin crearea detrasee la standarde adecvate în termeni de accesibilitate şi siguranţă precum şi prindiversificarea ofertei de pârtii de schi, foarte limitată în momentul de faţă. Mai mult, prezenţaa 160 de cavităţi subterane, care cuprind obiective de mare interes şi frumuseţe (cum ar fipeștera Humpleu – a doua ca lungime în România - precum şi peştera Altarului – consideratăcea mai frumoasă cavitate subterană din Europa) oferă un cadru favorabil pentru dezvoltareaspeoturismului.

Oferta turistică a judeţului, în termeni de număr de unităţi de cazare, a prezentat înperioada 2005-2010 o dinamică ascendentă, de la o cotă minimă de 181 unităţi până la unmaxim de 224, atins în 2009, ultimul an al intervalului înregistrând o mică scădere cu 2unităţi. Cele 222 structuri de cazare în funcţiune în 2010 cuprindeau 48 hoteluri, 113 pensiuniagroturistice, 29 pensiuni turistice, 88 dintre ele fiind în mediul urban (67% în Cluj Napoca,unde sunt amplasate 32 din cele 48 hoteluri existente).

Pensiunile agroturistice relevă o distribuţie spaţială diversificată, acoperind majoritateazonelor judeţului; o concentrare mai ridicată poate fi găsită însă în zonele montane şisubmontane, mai specific în arealul din jurul oraşului Huedin şi a comunei Sâncrai.Majoritatea structurilor de cazare oferă un nivel de confort mediu, sau scăzut: doar 23% seclasifică în unităţi de 4 sau de 5 stele.

Capacitatea de cazare existentă în anul 2010 era de 6.960 locuri, 26,6% din capacitateatotală de cazare la nivel regional, pe locul 2 după Bihor. În mod firesc cele mai multe locuride cazare revin hotelurilor (52,61%) urmate de cabane turistice (10,9%) şi pensiuniagroturistice (7,19%). Din perspectivă teritorială, aproape 60% dintre locurile de cazare suntlocalizate în mediul urban, din care aproape 50% în Cluj-Napoca. Nu poate fi totuşi neglijatfaptul că niște localităţi din mediul rural dispun de un număr ridicat de locuri de cazare, cumar fi Mihai Viteazu (593 locuri, 8,5% din capacitate totală), Băişoara (331, 4,7%), Gilău (316,4,5%).

Infrastructura de afaceri judeţeană cuprinde 4 parcuri industriale – 3 în Cluj Napoca şi1 la Dej - atestate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu o suprafaţă totală de 239 ha, lacare se adaugă două parcuri private, precum şi o serie de parcuri industriale şi logisticeneatestate. După suprafaţa parcurilor, Cluj este al treilea judeţ din ţară. Parcurile existentecuprind şi incubatoare de afaceri; pe de altă parte nu există în judeţ nici un parc ştiinţific şitehnologic.

Poziţionat pe locul 1 în regiune şi pe locul 9 în ţară pentru investiţiile străine, judeţulCluj se bucură de un număr remarcabil de societăţi cu participare străină care cuprindnumeroase filiale ale companiilor multinaţionale. Investiţiile au continuat să crească chiar şi


36

în anul 2009, când, în judeţ, operau 6.569 societăţi cu participare străină (+6,1% faţă de 2008şi +54% faţă de 2005).

Din punct de vedere al exporturilor judeţul Cluj se plasează pe locul 4 în România –după Bucureşti, Argeş şi Timiş – cu o pondere de 6,4% (2011) în totalul exportului ţării.Volumul exporturilor FOB - 2379 Meuro în 2011 – a crescut în mod semnificativ în ultimiiani (+62,8% faţă de 2010, +240% faţă de 2008). Creşterea importurilor CIF a fost mai puţinsusţinută determinând o situaţie progresiv favorabilă în ceea ce priveşte deficitul balanţeicomerciale care, de la 1.200 Meuro în 2008 a scăzut la 400 Meuro în 2010. Atât import-urilecât şi exporturile sunt foarte concentrate pe anumite grupuri de mărfuri: “Maşini şi aparateelectrice”, care însumează trei pătrimi din exporturi precum şi 63,2% din importuri urmată, lamare distanţa, de “Produse metalurgice” (6% din exporturi şi 6,2% din importuri).

II.1.2.4 Forța de muncăCu aproximativ 459.500 de persoane, judeţul Cluj se află pe primul loc la nivel

regional, şi pe locul 6 la nivel naţional, din perspectiva resurselor de muncă disponibile.Ultimele date disponibile privind nivelul de instruire al forţei de muncă, colectate prinRecensământul din 2002, arată ca 8% aveau studii superioare (faţă de 5,1% la nivel naţional),28% aveau studii liceale şi 43% aveau doar studii primare sau gimnaziale.

În privinţa ratei de activitate şi ratei de ocupare a forţei de muncă, judeţul Clujînregistra în 2009 o rată de activitate de 75,2% şi o rată de ocupare de 70,5%, clasându-seastfel pe locul 5, respectiv 4, în România. De remarcat faptul că, deja în 2007, Cluj a atinsţinta de ocupare de 70%, stabilită de Agenda Lisabona şi confirmată de Strategia Europa 2020ca ţintă pentru România. Mai puţin pozitive sunt datele dezagregate pe gen: în 2009 rataocupării bărbaţilor era cu 13,2 puncte procentuale mai mare decât rata de ocupare a femeilor.Diferenţa între sexe în anul 2005 era doar de 3,4 puncte procentuale: creşterea acesteia seleagă de reorientarea economiei judeţene către activităţi cu forţă de muncă preponderentmasculină (construcţii, transporturi, ITC). Structura populaţiei ocupate a judeţului este tipicăunei economii cu caracter post-industrial, orientată către servicii: sectorul terţiar atrage 49,4%din totalul forţei de muncă, pe când sectorul industrial, cu 20,9% se situează sub medianaţională şi regională. Destul de scăzută este ponderea populaţiei ocupată în agricultură, carese situează la 22,2% din totalul populaţiei ocupate faţă de 28,7% înregistrat la nivel naţional.

Uniunea Europeană a aprobat un obiectiv de ocupare a forţei de muncă pentru bărbaţişi femei de 75% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani până în 2020: un angajament ambiţios însensul durabilităţii modelului social european, a sistemelor de asistenţă socială, a creşteriieconomice şi a finanţelor publice.

Nu va fi uşor să se ajungă la îndeplinirea obiectivului. Criza a redus ocuparea forţei demuncă la 69% şi a crescut şomajul până la 10%; presupunând că piaţa forţei de muncă sestabilizează în 2010-2011, realizarea unei ocupări a forţei de muncă de 75% până în 2020 vanecesita o creştere medie a ocupării forţei de muncă de uşor peste 1% pe an. Scădereafertilităţii va face ca populaţia de vârstă activă din UE (15-64) să înceapă să scadă deja din2012, chiar dacă fluxurile de imigraţie continuă. Competenţa forţei de muncă reprezintă ovaloare esenţială pentru dezvoltarea unei economii competitive, durabile şi inovatoare, înconformitate cu obiectivele Europa 2020. În perioade de constrângeri bugetare şi presiunicompetitive globale fără precedent, politicile UE privind ocuparea forţei de muncă şicompetenţele, care contribuie la conturarea tranziţiei la o economie ecologică, inteligentă şiinovatoare, trebuie să reprezinte o prioritate.

UE poate rezolva toate aceste probleme şi poate creşte substanţial ocuparea forţei demuncă, mai ales în rândul femeilor, tinerilor şi lucrătorilor în vârstă, dar numai prin acţiunidecisive, concentrate pe patru priorităţi-cheie:

– o mai bună funcţionare a pieţelor forţei de muncă– o forţă de muncă mai competentă, capabilă să contribuie şi să se

adapteze la schimbările tehnologice prin noi modele de organizare amuncii . Investiţia în sisteme de educaţie şi formare, anticiparea


37

necesităţilor de competenţe, serviciile deconcordanţă şi orientarereprezintă factori fundamentali în creşterea productivităţii şicompetitivităţii, în accelerarea creşterii economice şi, în sfârşit, încreşterea ocupării forţei de muncă.

– o mai bună calitate a locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă.– politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă şi a

cererii de forţă de muncă .Structura procentuală a proiecției cererii potentiale pe domenii de pregătire în

judetul Cluj :

Domeniul Valori medii2013 2017 2020

Agricultură 2 2 2Chimie industrială 1 1 1Constructii, instalatii si lucrări publice 10 12 12Comert 8 10 10Economic 11 10 10Electric 7 6 6Electromecanică 1 2 2Electronică si automatizări 6 6 6Fabricarea produselor din lemn 2 2 2Silvicultura 1 1 1Industrie alimentară 5 5 5Industrie textilă si pielărie 7 6 6Materiale de constructii 0 0 0Mecanică 20 20 20Turism si alimentatie 10 8 8Resurse naturale si protectia mediului 5 5 5Tehnici poligrafice 0 0 0Productie media 2 2 2Estetica si igiena corpului omenesc 2 2 2

II.1.2.5 Contextul european al educației - Strategia „Europa 2020”

Obiectivul general al acestei strategii este transformarea UE într-o economieinteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forțeide muncă, al productivității şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.Cele trei priorități stabilite în cadrul acestei strategii sunt:

a. Creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare(cercetarea şi dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existenteconduc la creşterea productivității);

b. Creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere alutilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive poate conduce pe de-o parte lafurnizarea de „bunuri publice” societății (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea şimenținerea patrimoniului rural) ce pot conduce în arealele vizate la crearea de noi locuri demuncă prin extensivizarea agriculturii şi aprovizionarea piețelor locale;

c. Creştere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată aocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială prin deblocareapotențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor şi locurilor de muncă la nivel


38

local, prin furnizarea de asistență în vedere a restructurării agriculturii şi sprijinirea venituriloragricultorilor în vederea menținerii un ei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.

Printre țintele Strategiei Europa 2020 se numără:a. rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75%;b. nivelul investițiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene;c. obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimb ări climatice:

-emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900

-20% din energia produsă să provină din surse regenerabile

-creşterea cu 20% a eficienței energetice

d. rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10%e. ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ

terțiar, de cel puțin 40%;f. scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.În cadrul acestei strategii au fost propuse ca şi instrumente de lucru 7 inițiative:

•„O Uniune a inovării” are în vedere reorientarea cercetării, dezvoltării şi a politicii deinovare către provocările majore, reducând în acelaşi timp distanța dintre ştiință şi ‘lansareape piață, astfel încât invențiile să fie transformate în produse. Această inițiativă îşi propune săîmbunătățească condițiile-cadru şi accesul la finanțările pentru cercetare şi inovare, astfelîncât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii carecreează creştere şi locuri de muncă;

•„Tineretul în mişcare” are în vedere creşterea calității şi atractivității internaționale asistemului european de învățământ superior, prin promovarea mobilității studenților şi atinerilor profesionişti. Ca acțiune concretă, posturile vacante în toate statele membre ar trebuisă fie mai accesibile la nivelul întregii Europe, iar calificările profesionale şi experiența să fierecunoscute în mod corespunzător.Astfel, se va consolida performanța sistemelor de educațieşi se va facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;

•„O agendă digitală pentru Europa” are în vedere asigurarea unor avantajeeconomice şi sociale durabile printr-o piață unică digitală bazată pe internet ultra-rapid; toțieuropenii trebuie să aibă acces la internet de mare viteză până în 2013. Astfel, accentul sepune pe accelerarea dezvoltării serviciilor de internet de mare viteză şi valorificareabeneficiilor pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;

•„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” are în vederesprijinirea tranziției către o economie care utilizează eficient resursele, cu emisii reduse decarbon. Europa trebuie să îşi mențină „obiectivele 20/20/20 ” în ceea ce priveşte producția şiconsumul de energie şi eficiența energetică. Inițiativa permite decuplarea creşterii economicede utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon,pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorultransporturilor şi a promova eficiența energetică;

•„O politică industrială adaptată erei globalizării” are în vedere sprijinireacompetitivității bazei industriale a UE în lumea de după criză, prin promovarea spirituluiantreprenorial şi dezvoltarea de noi competențe. Astfel, se va înregistra o îmbunătățire amediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, va fi sprijinită dezvoltarea unei bazeindustriale solide şi durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial şi se vor creamilioane de noi locuri de muncă;

•„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” are în vedere creareacondițiilor pentru modernizarea piețelor forței de muncă, şi oferirea unei autonomii mai maricetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creşteriiratei de participare pe piața muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materiede forță de muncă, inclusive prin mobilitatea profesională. Scopul acestei inițiative este


39

creşterea gradului de ocupare al forței de muncă şi asigurarea durabilității modelelor socialeeuropene, în condițiile ieşirii la pensie a „generației baby-boom”;

•„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziuneaeconomică, socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fiedistribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li seacorde posibilitatea de a duce o viață demnă şi de a juca un rol activ în societate.

De asemenea, strategia răspunde şi obiectivelor tematice care se regăsesc în cadrulpropunerilor de regulamente pentru perioada 2014-2020:

a. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării;b. Îmbunătățirea accesului la şi a utilizării şi calității tehnologiilor informațiilor şi

comunicării;c. Creşterea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii;d. Sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate

sectoarele;e. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor;f. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;g. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în rețelele cheie;h. Promovare ocupării şi sprijinirea mobilității forței de muncă;i. Investiții în competențe, educație şi învățare continua;j. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;k. Îmbunătățirea capacității instituționale şi a eficienței în administrația publică.

II.1.2.6. Contextul educațional județeanTradiţia oraşelor din judeţul Cluj în domeniul educaţiei este bogată, primul dintre ele

fiind municipiul Cluj-Napoca, unul dintre cele mai vechi centre de învățământ şi culturale dinTransilvania. Şi astăzi, judeţul Cluj deţine un rol de primat în nordul României: învăţământulare o ofertă variată şi o structură bine echilibrată, cu efecte pozitive asupra nivelului calificăriipopulaţiei, mai educată faţă de media regiunii precum şi față de media ţării. Mai în detaliu,25,9% din populaţie a absolvit studii liceale – peste media naţională de 21,4% - şi 10,2% austudii superioare, mult peste media naţională (7,1%) fiind cu 5 puncte procentuale sub mediaUE27. Cu toate că evoluţia este diferită pentru diferite nivele de învăţământ, în perioada2000-2009 populaţia şcolară din sistemul preuniversitar în ansamblu s-a diminuat cu 20,6%,scăderile înregistrându-se atât în mediul urban cât şi în zonele rurale; în direcţie opusă s-aorientat dinamica studenţilor înscrişi în învăţământul superior care au crescut cu circa 20% înaceeaşi perioadă.

Sistemul de învăţământ preşcolar şi preuniversitar cuprindea, în anul şcolar 2010-2011,448 unităţi şcolare, din care 218 cu personalitate juridică: deosebit de mare este numărul delicee – 61 – cel mai mare după Bucureşti, care subliniază caracterul de centru cultural şieducaţional al Clujului, inclusiv la nivel preuniversitar. Investiţiile făcute în mai multe oraşeşi comune au contribuit la îmbunătăţirea nivelului calitativ şi dotarea structurilor şcolare,inclusiv disponibilitatea calculatoarelor (4,7 elevi/PC faţă de 12,3 la nivel naţional!) şi a altormijloace educaţionale cum ar fi laboratoare şi terenuri de sport. Şi numărul de elevi pe cadrudidactic este mai scăzut decât la nivel naţional – 13,6 faţă de 15,5 – situaţia fiind mai puţinfavorabilă în mediul rural. Rata de abandon şcolar a fost de 15,9% în 2008; chiar dacă înscădere faţă de 2001, este încă departe de media UE de 14,9%, precum şi de ţinta de 11,3%stabilită pentru România prin Strategia Europa 2020.

După 1989 sistemul universitar clujean a cunoscut o fază de dezvoltare, înconcordanţă cu politica educaţională naţională, ajungând de la 6 la 10 instituţii şi de la 15 la50 de facultăţi. Dinamica studenţilor a fost formidabilă (+239%!) – de la 17.758 în 1989/1990la 60.371 în 2009/2010. 43 din cele 50 de facultăţi sunt concentrate în Cluj-Napoca unde îşiare sediul, între altele, Universitatea Babeş-Bolyai – cea mai mare din România după numărulde studenţi.


40

Oferta judeţeană de formare profesională continuă este remarcabilă. În 2011, există669 programe de formare autorizate CNFPA în judeţ, pentru 281 de ocupații şi specializăridiverse: cu aceste valori Clujul este pe primul loc în ţară după Bucureşti, urmată, la scurtădistanţa, de judeţul Timiş. Rata de participare la formare profesională se situa la 1,5% în 2008(date disponibile doar la nivel regional) în creştere, dar încă departe de media UE27 de 9,5%,precum şi de ţinta de 12,5% stabilită de Strategia de la Lisabona pentru 2010.

La nivel judeţean tendinţele privind evoluţia populaţiei şcolare sunt asemănătoare cucele la nivel regional.Creşterea numărului de elevi în învăţământul liceal se datoreşte claselordin ciclul superior al liceului ruta progresivă, fapt care a dus la creşterea procentului deabsolvenţi care finalizează ciclul secundar superior în educaţie.

Proiecţiile pe termen lung indică o scădere drastică chiar îngrijorătoare în perioada2005/2025 a populaţiei preşcolare şi şcolare, astfel că pentru grupa de vârstă (3- 6 ani) vomasista la o scădere cu 17,9 mii persoane adică 34,05%, pentru grupa de vârstă (7 – 14 ani) lao scădere cu 16,8 mii persoane adică 31,05%, iar pentru grupa de vârstă (15 -24 ani) scădereava fi de 43,7 mii persoane adică 44,14 %. Pe niveluri de educaţie, dinamica populaţiei şcolareîntre anii 2000-2006, a înregistrat scăderi de efective, în învăţământul primar (cu 6368),gimnazial (cu 10715) şi postliceal ( reducerea cu 53,78%), în timp ce efective mai mari seînregistrează numai în învăţământul liceal, profesional şi tehnic conform graficelor următoareşi învăţământul superior.

Indicatori de procesJudeţul Cluj este unul dintre cele trei judeţe pilot ale regiunii Nord-Vest, judeţ în

care au fost realizaţi primii paşi ai descentralizării învăţământului preuniversitar. Paşii realizaţiîn descentralizarea învăţământului preuniversitar, în judetele pilot sunt:

Eficientizarea reţelei şcolare prin reducerea numarului de unitati de invatamantcu personalitate juridică la nivel de judeţ. În jud. Cluj există 250 de unităţişcolare cu personalitate juridică. Şcolile de pe raza comunelor au devenitstructuri ale şcolii de centru .

Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din invatamantin centre de examen in unităţi şcolare. Se oferă astfel posibilitatea recrutării siangajării de personal calificat in funcţie de nevoile de dezvoltare ale unităţilor deînvăţământ.

Implicarea comunităților locale în creșterea calității serviciilor educaționalefurnizate de școli. Implicarea agenţilor economici nu se face resimţită suficientla elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse materiale aunităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităților de învăţământ prinparteneriate reale, eficiente. Unităţile de învăţământ, ca şi celelalte organizaţii şiinstituţii din judeţ, au realizat parteneriate în vederea accesării fondurilorstructurale.

Asigurarea calităţii în învăţământul tehnic şi profesionalAsigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic se realizează atât la nivel de

sistem, cât şi la nivel de furnizor şi se bazează pe Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii(CNAC). CNAC este dezvoltat în conformitate cu Cadrul Comun European de Asigurare aCalităţii (CCAC) pentru educaţie şi formare profesională şi implică desfăşurarea următoarelorprocese:

autoevaluarea ( pe baza Manualului de Autoevaluare); monitorizarea internă; monitorizarea externă; inspecţia de validare a raportului de autoevaluare (pe baza Manualului de Inspecţie

pentru validarea externă a autoevaluării)Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic presupune parcurgerea unui

ciclu al calităţii, având următoarele etape principale:


41

La nivelul şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic: Elaborarea planului de acţiune al şcolii (PAS) Monitorizare internă coordonată de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

din şcoală Elaborarea raportului de auto-evaluare de către Comisia pentru Evaluarea şi

Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ / ISMB şi CNDIPT. În raportul deautoevaluare, este evaluată performanţa şcolii la nivelul fiecărui descriptor deperformanţă şi sunt precizate dovezile prin care această performanţă poate fi dovedită.

Elaborarea planului de îmbunătăţire a calităţii, parte din PAS, de către Comisia pentruEvaluarea şi Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ/ ISMB spre avizare.

Revizuirea Planului de Acţiune al Şcolii , în concordanţă cu planul de îmbunătăţire acalităţii.La nivelul Inspectoratului Școlar Județean:

Elaborarea rapoartelor sintetice ale monitorizării interne de către inspectorii generaliadjuncţi responsabili cu asigurarea calităţii din ISJ/ISMB . Aceste rapoarte, întocmitepe baza informaţiilor din formularele de monitorizare internă transmise de şcoli.

Monitorizare externă a procesului de autoevaluare din şcolile ÎPT, în principal cu rolde îndrumare şi sprijin, sub coordonarea inspectorului general adjunctRESPONSABIL cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB.

Efectuarea vizitelor de inspecţie pentru validarea raportului de autoevaluare, de către oechipă coordonată de inspectorul general adjunct RESPONSABIL cu asigurareacalităţii din ISJ / ISMB.

Avizarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii transmise de şcoli de către inspectorulgeneral adjunct RESPONSABIL cu asigurarea calităţii.

Elaborarea rapoartelor de inspecţie pentru validarea rapoartelor de auto evaluare decătre echipa care a efectuat vizitele de inspecţie, sub coordonarea inspectorului generaladjunct RESPONSABIL cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB şi transmiterea lor laCNDIPT

Unităţile de învăţământ profesional şi tehnic sunt asociate în reţele de inter-asistenţă,astfel încât să poată coopera în activităţile de monitorizare, colectare de evidenţe,transfer de experienţă sau pregătire a personalului.

Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere în sistemul deeducaţie şi formare profesională, jud. Cluj este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea cepriveşte rata de cuprindere în învăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti.Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine rate de cuprindere mai mari decâtmedia regională la toate nivelurile de învăţământ.

Ratele nete de cuprindere pentru ciclul secundar inferior(75,1%) şi ciclul secundarsuperior (66,3%) ale jud. Cluj sunt sensibil mai mari decât cele de la nivel regional, dar semenţin totuşi scăzute în raport cu progresele recomandate de Comisia europeană. Aşadar,atingerea benckmark-ului european, (ca 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclulsuperior al liceului), nu a putut fi realizata la nivelul anului 2010.


42

Grad de cuprindere în învăţământ

Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud. Cluj, s-a menţinut aproximativconstant la toate categoriile de vârstă în perioada anilor şcolari 2002- 2010, la niveluricuprinse între 81% şi 100,7%.Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt multmai mari decât mediile regionale pe categoriile de vârstă analizate.

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCEDÎn ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, in intervalul 2001-2009, la

nivelul jud. Cluj se remarcă o creştere a ratei, la toate nivelurile de învăţământ cu precădere înanul şcolar 2007-2008.Comparativ cu situaţia la nivel regional, ratele abandonului şcolarpentru învăţământul primar şi gimnazial sunt comparabile(2,2% în anul şcolar 2008-2009pentru jud. Cluj 1,9% la nivel regional).

Rata abandonului la nivel liceal şi profesional în intervalul 2002-2009 , înregistreazăo scădere în perioada anilor şcolari 2003-2004, 2004-2005 şi 2005-2006, înregistrând apoi ocreştere accentuate în anul şcolar 2006-2007 si 2007-2008 mai ales la învăţământulprofesional. Judeţul Cluj înregistrează valori destul de ridicate ale abandonului şcolar lanivelele de învăţământ analizate dar ele sunt apropriate de media regională.


43

Pentru scăderea abandonului şcolar este necesară îmbunătăţirea serviciilor de orientare şiconsiliere precum şi elaborarea unor programe care să urmărească diminuarea şi prevenireaabandonului şcolar cu precădere în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zoneleafectate de migrarea populaţiei.

În învăţământul liceal, rata de absolvire este mai scăzută având valoarea cea maimică în intervalul analizat, de 44,3% în anul şcolar 2004-2005 la nivelul jud. Cluj . Analizape sexe relevă faptul că rata de absolvire a liceului este mai ridicată în rândul populaţieifeminine. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj are o rată de absolvire laînvăţământul liceal mai scăzută în toţi anii şcolari analizaţi.

În învăţământul profesional ratele de absolvire sunt cele mai scăzute comparativ cucelelalte niveluri de şcolarizare, dar ele au crescut considerabil de la cea mai mică în aceastăperioadă (21,8% în 2001-2002) la cea mai mare( 45,7% în 2005-2006) (fig.5.10.) Analiza pesexe relevă faptul că rata de absolvire este mai mare în rândul populaţiei masculinecomparativ cu cea feminină şi media pe regiune. O cauză ar fi numărul mai mare de elevi desex masculin cuprinşi în învăţământul profesional.


44

Structura populaţiei pe niveluri de educaţiePopulaţia şcolară a judeţului Cluj a scăzut an de an pe parcursul perioadei analizate. Scădereaa fost de aproximativ 8000 de persoane mai evidentă la nivelul învăţământului primar şigimnazial.Din punct de vedere a structurii populaţiei şcolare pe sexe, la nivelul judeţului, populaţia esteîmpărţită aproximativ egal.

Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare, pe intervalele 3-6 ani, 7-14 ani.


45

O analiză a evoluţiei elevilor în sistemul TVET pune în evidenţă o tendinţă de creşterea numărului acestora la învăţământul liceal şi o scădere semnificativă la învăţământulprofesional.

În jud. Cluj reţeaua învăţământului preuniversitar, cuprinde atât unităţi de învăţământcu predare în limbile minorităţilor, cât şi clase în limbile minorităţilor naţionale, în unităţile deînvăţământ cu predare în limba română, la toate nivelurile de învăţământ.

În ceea ce priveşte populaţia şcolară de etnie rromă, se fac eforturi importante pentruintegrare, prin promovarea conceptului de educaţie incluzivă si programe educaţionale pentrusprijin educaţional şi integrare.

Sistemul de învăţământ oferă posibilităţi de şcolarizare pentru elevi cu CES, atât îngrădiniţe şi şcoli speciale, cât şi în unităţile de învăţământ în clase integrate. La niveluljudeţului Cluj rata de cuprindere în învăţământ a copiilor cu CES este cea mai ridicată lanivelul regiunii de (36 %).

Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Prezintă interes tranziţia de la nivel gimnazial la nivelurile liceal şi profesional,precum şi tranziţia de la nivel liceal la nivel postliceal şi superior. Pentru învăţământulprofesional si tehnic este importanta tranziţia de la nivel 1 la nivel 2 si de la nivel 2 la nivel 3,prin ruta progresiva.În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere a ratei de tranziţie dinînvăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în maremăsură obligativităţii învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie au un trend crescător şi sesituează la valori ce depăşesc 100%.La nivelul judeţului Cluj există un număr însemnat deabsolvenţi de gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului liceal înmunicipiul Cluj-Napoca.(în special la filiera vocaţională, învăţământ de arte).Cea mai mare creştere se înregistrează în mediul urban unde interesul elevilor de a parcurgemai multe nivele de calificare este mai ridicat.


46

Pentru creşterea ratei de tranziţie între nivelele de educaţie şi în mediul rural este necesarădezvoltarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară de calitate, inclusiv orientarea şidezvoltarea profesională şi a carierei a elevilor din mediul rural.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţieAşa cum rezulta din figura de mai jos rata abandonului timpuriu in România a scăzut inperioada 2000-2009 de la 22,3% la 16 %, dar se menţine ridicat in raport cu media europeanaiar ţinta 2010, care este 10%, nu a putut fi atinsă

Numărul mare al celor care părăsesc timpuriu şcoala şi persistenţa acestui fenomenlimitează capacitatea educaţiei şi formării profesionale iniţiale de a dezvolta, la nivelultinerilor, bagajul de competenţe şi cunoştinţe necesar proceselor de învăţare pe tot parcursulvieţii. Pentru evitarea acestui fenomen sunt necesare următoarele :

Programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsiriitimpurii a şcolii;

Activităţi de tip “ Şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială ; Programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea în sistemul de educaţie a

celor care au părăsit şcoala timpuriu ,inclusiv programe de tip“ A doua şansă îneducaţie “;

Dezvoltarea de instrumente şi servicii integrate de informare , orientare, consiliere şidezvoltare personală;

Procentul elevilor cu nivel scăzut al competentelor de citire/lectura ( PISĂ)

Centrul Naţional PISĂ 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi deConsorţiul PISĂ 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 deinstituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISĂ 2009 Results: What students know and can do (vol. I)sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţelesistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009,în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţăriparticipante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.


47

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România laprecedentul ciclu al programului, PISĂ 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în caredomeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISĂ), oanchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani lacitire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire.Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi DezvoltareEconomică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Darva fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 20.(Anexa 18)

Indicatori de impactImpactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

pentru perioada 2003-2010Atât la nivel naţional cât şi la nivel regional se constată o rată crescută a şomajului şi

mai ales a celui de lungă durată în rândul tinerilor, fapt ce sugerează o problemă serioasă asistemului de pregătire educaţional. Conectarea insuficientă a sistemului de educaţie cu piaţamuncii este un factor de creştere a riscului de a deveni şomer şi de a intra în faza şomajuluide lungă durată sau de excludere de pe piaţa muncii.

Chiar dacă oferta educaţională s-a făcut ţinând cont de planul de dezvoltareeconomică şi socială a regiunii pe termen mediu şi lung şi prognoza cererii de forţă de muncătrebuie luate în continuare măsuri privind asigurarea accesului egal pentru toţi la procesul deînvăţare şi obţinerea competenţelor şi calificărilor necesare integrării sustenabile pe piaţamuncii. Această prioritate are drept ţintă atât nevoile specifice ale indivizilor anterioareabandonului şcolar sau finalizării procesului de educaţie, precum şi nevoile ulterioareabsolvirii ca persoană activă , integrată pe piaţa muncii , în vederea prevenirii şomajului înrândul tinerilor sau slabei participări la pregătirea profesională continuă , fenomene a căroramploare necesită acţiuni naţionale şi nu intervenţii regionale, care au un efect şi un impactlimitat .

Inserţia profesională a absolvenţilorÎncepând din anul 2010 ISJ Cluj este beneficiatul unui proiect

POSDRU/90/2.1/S/57677 cu titlul „Creşterea capacităţii de absorbţie a absolvenţilor IPTpe piaţa muncii, prin monitorizarea inserţiei socio-profesionale”proiect realizat înparteneriat cu: Partener 1: Centrul Judeţean De Resurse Si Asistentă Educaţională Cluj-Napoca Partener 2: Institutul Naţional De Cercetare Ştiinţifică În Domeniul Muncii Si

Protecţiei Sociale Bucureşti Partener 3: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea Partener 4: Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti - Facultatea De

Management Marketing În Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea.Obiectivul general al proiectului: Cunoaşterea dimensiunii cantitative şi calitative a

inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei decontinuare a studiilor, precum şi a duratei procesului de tranziţie spre un loc de muncă încalificarea profesională dobândită.

Oferta şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Cluj. Evoluţiaplanurilor de şcolarizare

La nivelul judeţului Cluj în perioada 2004-2011, populaţia şcolară cuprinsă înînvăţământul tehnic şi profesional a avut o evoluţie descendentă, raportată la numărul total deelevi cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional, lucru ce s-a datorat în principal modului defundamentare a planului de şcolarizare la nivelul judeţului si opţiunilor elevilor exprimate insondajele iniţiate de ISJ Cluj în colaborare cu CJRAE.


48

Analizând planurile de şcolarizare în perioada 2004-2011 putem spune că ofertaeducaţională a fost armonizată cu piaţa muncii pentru a menţine echilibru constant între cerereşi ofertă şi că ponderea elevilor de la învăţământul profesional şi tehnic admişi în clasă a IX-areprezintă circa 50% din totalul elevilor admişi. Se constata de asemenea ca exista ingadiferenţe între planul de şcolarizare proiectat si cel realizat.

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa a IX-a(plan de şcolarizare planificat faţă de cel realizat)

- JUDEŢUL CLUJ -

0

2000

4000

6000

8000

10000

2004.2005 2005.2006 2006.2007 2007.2008 2008.2009 2009.201 2010.2011

Nr.elevi

Total cl.IX - plan Total cl.IX - realizatTotal cl.IX ÎPT - plan Total cl.IX ÎPT - realizatTotal cl.IX SAM - plan Total cl. IX SAM - realizatTotal cl.IX Liceu teh.- plan Total cl.IX Liceu teh. - realizat

Se înregistrează la nivelul judeţului o creştere constantă a ponderii elevilor la profilulServicii, din cadrul liceului tehnologic, de la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%%, în anulşcolar 2008-2009, concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor de la profilultehnic de la 57,3% la 46%, în acelaşi interval. Profilul Resurse naturale şi protecţia mediuluivariază, dar mult mai puţin, în intervalul de ponderi 18% – 12%.

Evoluţia ponderii pe profile, cl. a IX-a - liceu tehnologic(plan şcolarizare realizat) - JUDEŢUL CLUJ

29.01

46.13

36.62

11.98

57.32

17.7624.

91

54.01

16.98

54.85

31.59

13.56

32.62

14.89

52.49

46.64

39.03

14.33

0

10

20

30

40

50

60

70

-tehnic -servicii -resurse naturale ş i protecţiam ediului

%

2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007

2007-2008 2008-2009

Distribuţia teritorială a şcolilor ÎPTDin analiza privind distribuţia teritorială a unităţilor de învăţământ ÎPT, se constată că

la nivelul judeţului Cluj dezvoltarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ ÎPT pe cele 6zone este echilibrată şi în concordanţă cu cerinţele locale ale pieţei muncii şi nevoilecomunităţilor locale.În zona aferentă municipiului Cluj-Napoca reţeaua unităţilor de învăţământ ÎPT este puternicdezvoltată în 19 şcoli (colegii tehnice, grupuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii, liceeteoretice), care şcolarizează elevi pentru 15 domenii de calificare profesională prin, an decompletare,liceu tehnologic, şcoală postliceală.

Direcţii de restructurare a reţelei şcolareDin analiza PLAI 2011 se constată că la nivelul jud. Cluj reţeaua şcolară răspunde

cerinţelor pieţei muncii locale; unităţile de învăţământ ÎPT au dezvoltat domenii noi decalificare pentru a veni în sprijinul dezvoltării economice locale .


49

Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane în ÎPTDESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE CONTEXT

Desprinse dincontextul europeande politici şi formareprofesională

Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetareşi inovare, care să funcţioneze corespunzător şi să-i ajute pe toţicetăţenii să îşi îmbunătăţească competenţele, este esenţială din punctde vedere al creşterii şi al locurilor de muncă, precum şi al echităţiişi incluziunii sociale. Sistemele de educaţie şi de formareprofesională ar trebui să devină mai deschise şi mai relevante pentrunevoile cetăţenilor, pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şipentru necesităţile societăţii, în general.

Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţialeca soluţie pentru ieşirea din criza economică, la nivel naţional, cât sila nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor structurale petermen lung, cât si pentru a micşora impactul social imediat alacesteia.

Desprinse dinasumareacontribuţiei ÎPT laobiectivul strategical UE pentru 2010(Lisabona)

Progrese suplimentare sunt necesare din partea organizaţiilorfurnizoare de educaţie în perioada următoare:1.Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere aleinstituţiilor de învăţământ şcolar3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriiledefavorizate5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi aÎnvăţământului pentru adulţiÎnvăţarea de-a lungul vieţii si mobilitatea asigurată prin educaţia siformarea profesională de înaltă calitate sunt esenţiale pentru apermite persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt relevantenu numai pentru piaţa forţei de muncă, ci si pentru incluziuneasocială si cetăţenia activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cuiniţiativa „Noi competente pentru noi locuri de muncă”, va juca unrol cheie în soluţionarea priorităţilor care se află în centrul viitoareistrategii „UE 2020”.

Desprinse dincontextuleducaţional

Rezultatele obţinute la testările PISĂ pentru anul 2009 sunt aproapeidentice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu alprogramului, PISĂ 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în caredomeniul principal a vizat ştiinţele.Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluareaelevilor (PISĂ), o anchetă efectuată la nivel mondial privindperformanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematicăşi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute decitire.Având în vedere rezultatele PISĂ pentru alfabetizarea la citire(pentru tinerii în vârstă de 15 ani), România trebuie să acorde omaximă importanţă în investigarea motivelor deteriorăriiperformanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planurinaţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază,inclusiv cele destinate adulţilor. Planurile de acţiune vor cuprinde încontinuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu,


50

creşterea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundarsuperior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.Rute de formare mai flexibile pentru a permite cu uşurinţăvalorificarea achiziţiilor unui anumit parcurs de formare, respectivsprijinirea pentru a trece dintr-o rută de formare în alta .

Desprinse dincontextuldemografic

Scăderea populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivelnaţional în următorii ani impune luarea unor măsuri compensatorii lanivelul jud. Cluj:- asigurarea cuprinderii fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-oformă de învăţământ- dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresateadulţilor care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţiepentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activpe piaţa muncii

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE INTRARERaportul numărelevi/număr normedidactice

Numărul. elevilor continuă să scadă, la toate nivelele de învăţământ.Judeţul Cluj a analizat şi reorganizat a reţeaua şcolară în scopulreducerii claselor cu efective mici , precum şi a claselor cu predaresimultană. Au fost comasate unităţi de învăţământ cu număr mic deelevi, în special la învăţământul profesional, tehnic şi vocaţional, princomasarea claselor de acelaşi profil/specializare/calificareprofesională în cadrul aceleiaşi unităţi şcolare sau comasareaunităţilor şcolare de acelaşi tip din aceeaşi localitate. Raportulelevi/profesor rămâne în continuare destul de scăzut la niveluljudeţului.

Resurse umane dinÎPT

Reducerea permanentă a normelor de pregătire/instruire practică prinintroducerea reformei curriculară modulare în care orele de laboratorpentru aplicaţii practice revin profesorilor, concomitent cumicşorarea numărului de ore de instruire practică, impuneidentificarea unor soluţii fie de reconversie profesională fie decompletare a studiilor la nivel universitar pentru această categorie depersonal didactic, soluţie aplicată în ultimii ani. Reducerea număruluide elevi a dus implicit la scăderea numărului de norme în ÎPT.

Resurse materiale şicondiţii de învăţare

Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, seimpune în continuare modernizarea infrastructurii educaţionale şi deformare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologiainformaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Referitor la dotarealaboratoarelor şi atelierelor şcoală la nivelul minimal al standardelorde pregătire profesională, la nivelul judeţului Cluj este realizată înproporţie de 97,3%, iar dotarea la nivelul standardelor europene esteasigurată în 45,87% din numărul total de laboratoare şi ateliere, nivelmai ridicat decât cel de la nivel regional.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE PROCESMecanismedecizionale şidescentralizareafuncţională în TVET

Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, înjudeţul Cluj sunt:Eficientizarea reţelei şcolare prin reducerea numărului de unitatea deînvăţământ cu personalitate juridica la nivel de judeţ. In judeţ există217 de unităţi şcolare cu personalitate juridică. Şcolile de pe razacomunelor au devenit structuri ale şcolii de centru .Implicarea agenţilor economici (sursă ISJ-urile din judeţe) nu se faceresimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la


51

dotarea cu resurse materiale a unităţilor de învăţământ, în general lasusţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.

Serviciile deorientare şiconsiliere

În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj existau 93 deprofesori consilieri care asigurau consilierea şi orientareaprofesională a elevilor în unităţile de învăţământ. Se remarcă faptulcă 59 % din şcoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogicădotate la nivelul standardelor. Toate acestea duc la o îmbunătăţire aserviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şiadulţi.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IEŞIRERata netă decuprindere îneducaţieGradul decuprindere îneducaţie

Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere însistemul de educaţie şi formare profesională, jud. Cluj este situat pelocul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de cuprindere înînvăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti.Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine rate decuprindere mai mari decât media regională la toate nivelurile deînvăţământ. La categoria de vârstă 15-18 ani s-a înregistrat o mediede 77,8%.Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud. Cluj, s-a menţinutaproximativ constant la toate categoriile de vârstă şi în perioadaanilor şcolari 2002- 2010, la niveluri cuprinse între 83% şi118%.Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt multmai mari decât mediile regionale pe categoriile de vârstă analizate

Ratele de tranziţie înînvăţământul licealşi profesional

În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată ocreştere a ratei de tranziţie din învăţământul gimnazial înînvăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în maremăsură obligativităţii învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie auun trend crescător şi se situează la valori ce depăşesc 100% mai alesîn mediul urban. La nivelul judeţului Cluj există un număr însemnatde absolvenţi de gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urmacursurile nivelului liceal în municipiul Cluj-Napoca.

Abandonul şcolar În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, înperioada 2008-2009, la nivelul jud. Cluj se remarcă o scădere a ratei,la nivel liceal si profesional. La nivel postliceal rata de abandon aînregistrat o uşoară creştere. La nivelul învăţământului profesionalrata de abandon rămâne încă destul de ridicată, în jur de 7%.

Rata de părăsiretimpurie asistemului deeducaţie

Aşa cum rezulta din analiza documentelor Comisiei Europene, rataabandonului timpuriu in România a scăzut in perioada 2000-2009 dela 22,3% la 16 %, dar se menţine ridicată in raport cu mediaeuropeană iar ţinta de 10% nu a putut fi atinsă în 2010. Asigurareaaccesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordareaunor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesionalăiniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupurivulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemuleducaţional reprezintă priorităţi ale învăţământului naţional.

Nivelulcompetenţelor cheie

Având în vedere rezultatele PISĂ pentru alfabetizarea la citire(pentru tinerii în vârstă de 15 ani), România şi implicit şi jud. Clujtrebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelordeteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborăriiunor planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor debază, inclusiv cele destinate adulţilor. Rezultatele obţinute pentru


52

anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România laprecedentul ciclu al programului, PISĂ 2006 (locul 47 din 57 de ţăriparticipante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Rata de participareîn formareacontinuă apopulaţiei adulte (25-64 ani)

In ceea ce priveşte participarea la formarea pe tot parcursul vieţii,România se afla pe ultimele locuri in Europa, cu o rata de participarede doar 1,6%, mult sub ţinta europeana de 12,5%. Strategiile deformare continuă la nivel naţional si regional trebuie să impulsionezeparticiparea populaţiei adulte la procesul de formare continuă.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IMPACTRata şomajuluitinerilor din grupade vârstă 15-24 deaniPonderea şomerilortineri în numărultotal al şomerilorŞomajul de lungăduratăRata de inserţie aabsolvenţilor la 6,12şi 36 luni de laabsolvire, pe niveluride educaţie şidomenii/profiluri deformare profesională

Necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţieiabsolvenţilor prin încheierea de protocoale de colaborare între ISJ-urişi AJOFM-uri, monitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilorprin parteneriatul ISJ-AJOFM ,La 6 luni de la absolvire:-28,23% dintre absolvenţii de învăţământ profesional aveau un loc demuncă;-34,7% dintre absolvenţii de liceu tehnologic ruta progresivă erauangajaţi;- mai mult de 20% dintre absolvenţii de învăţământ profesional erauşomeri, iar din rândul absolvenţilor de liceu tehnologic rutăprogresivă 28,6%.Rata şomajului se menţine ridicată în rândulabsolvenţilor ÎPT de nivel 3.Referitor la gradul de adecvare al calificării deţinute la ocupaţiapracticată la locul de muncă, 68,9% dintre absolvenţii de învăţământprofesional au declarant că nu corespunde, deţinută iar în cazulabsolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă procentul a fost de(67,1%).

DESPRINSE DIN ANALIZA OFERTEI TVETStructura ofertei pedomenii de formareprofesională,profiluri şi calificări

În urma desemnării judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul dedescentralizare a învăţământului, o acţiune importantă a fostreorganizarea reţelei şcolare la nivel judeţean. În urma acestui procesa fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primulrând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii lanivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurulmunicipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la niveluljudeţului Cluj au funcţionat 33 de unităţi de învăţământ profesional şitehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban.

Se înregistrează la nivelul judeţului o creştere constantă aponderii elevilor la profilul Servicii, din cadrul liceului tehnologic,de la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%, în anul şcolar 2008-2009, concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor dela profilul tehnic de la 57,3% la 46%, în acelaşi interval. ProfilulResurse naturale şi protecţia mediului variază, dar mult mai puţin, înintervalul de ponderi 18% – 12%.


53

II.2. NECESITATEA, OPORTUNITATEA ŞI FEZABILITATEAAUTORIZĂRII/ACREDITĂRII DOMENIILOR TURISM/TEXTILE-PIELĂRIE

Municipiul Cluj – Napoca este oraşul reşedinţă al judeţului Cluj şi se întinde pe osuprafaţă de 197.5 kmp pe văile Someşului Mic şi Nădaşului, cu unele prelungiri pe văilesecundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre Sud – Est ocupă spaţiulterasei superioare de pe versantul nordic al Feleacului, fiind inconjurat pe trei părti de dealurişi coline cu înălţimi între 500 şi 700 metri.

Cunoscut ca fiind capitala istorică a Transilvaniei, este reşedinţa judeţului Cluj şi aldoilea oraş din România, după Bucureşti, în ceea ce priveşte ritmul de dezvoltare. Conformultimului comunicat al Instiutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 ianuarie 2007o populaţie de 311 400 locuitori, fiind al doilea ca populaţie din România dupa Bucureşti.Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potenţialul demografic al municipiului cuîncă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

În prezent Municipiul Cluj-Napoca este cel mai mare oras din nord-vestul Romaniei.Populaţia sa depăşeste cifra de 450.000 concentrand 46,1 % din numărul total al locuitorilorjudeţului Cluj. Dintre acestia 85% au domiciliul stabil şi 15% au reşedinţa temporară, fiindstudenţi şi elevi sau angajaţi în industrie şi servicii.

Delimitate de căi de comunicaţie sau de detalii naturale din teren, s-au conturat 23cartiere – unităţi urbanistice complexe ce constituie zone de referinţă cu clădiri al căror regimde înălţime variază de la nivelul de parter până la 10 etaje. Se disting ca “talie” cartierele:Zorilor, Grigorescu, Gheorgheni, Central, Andrei Mureşanu, Mărăsti și Mănăştur, cartier încare este situat Colegiul Tehnic “Napoca”.


54

Dezvoltarea județului și a municipiului spre zona de servicii a condus la o cereresporită a claselor de turism la școala postliceală, Colegiul Tehnic “Napoca”realizându-și înproporție de % planul de școlarizare în ultimii ani și realizând o bună inserție a absolvențilorpe piața serviciilor hoteliere.

În ceea ce privește domeniul Textile-pielărie, Colegiul Tehnic “Napoca”este singurașcoală din municipiu care școlarizează în acest domeniu, având clase de design vestimentar.

Prin reînființarea școlii profesionale cu durata de 3ani, calificarea de confecționerproduse din piele a devenit atractivă pentru agenții economici locali, care au solicitatInspectoratului Școlar Județean Cluj aprobarea de clase pentru anul școlar 2014-2015 cuaceastă calificare. Baza materială și resursa umană calificată de care dispune școala, care amai pregătit elevi în această calificare în urmă cu mai mulți ani, precum și așteptările piețeimuncii justifică necesitatea, oportunitatea și fezabilitatea propunerii acestor clase în proiectulde școlarizare pentru anul școlar 2014-2015.

II.3. ANALIZA MEDIULUI INTERNToate documentele manageriale au fost concepute în conformitate cu politicile

educaționale europene și naționale, cu obiectivele strategice din planul managerial alInspectoratului Școlar Județean Cluj pentru anul școlar 2012-2013. Planul managerial respectăprofilul școlii și a fost întocmit pornind de la punctele slabe identificate în urma raportului deactivitate din anul școlar trecut și a analizei de nevoi identificate de comisii le care aufuncționat în școală. Organigrama şcolii a fost refăcută în vederea relaţionării eficiente acompartimentelor , personalul şcolii cunoaște reglementările interne, modul de organizare, deluare a deciziilor, de comunicare şi de raportare.

Comunicarea cu parinţii a fost bună, aceștia fiind invitați la ședințe cu părinții șilectorate semestrial, dar și pentru informări, consultări, comunicarea rezultatelor de lasimularea examenului de bcalaureat, feedbackul de la elevi şi părinţi fiind valorificat înreglarea demersului managerial și didactic. De asemenea, reprezentanții părinților și aicomunității locale, membri ai Consiliului de Administrație au fost invitați și au participat lamajoritatea ședințelor CA.

S-a monitorizat cuprinderea elevilor în formele de educaţie propuse de școală, curespectarea numărului de elevi pe clasă la toate formele şi nivelurile de învăţământ,neexistând clase sub efectivul minim stabilit de lege.

Promovarea imaginii şcolii s-a realizat, atât prin activitățile desfășurate în parteneriatcu alte instituții, cât și prin participarea conducerii școlii la emisiuni TV de promovare aînvățământului profesional și tehnic. De asemenea, a fost solicitat sprijinul mass-mediei înacţiuni publicitare şi de sprijin în campania de mediatizare a cazului elevului Șipoș Sergiu.

Au fost încheiate convenţii/contracte cu agenţii economici de profil, în vedereadesfășurării practicii elevilor, organizaţii nonguvernamentale, dar și parteneriate cu instituţiide învățământ superior, ONG-uri care au ca obiect de activitate educația.

Personalul şcolii este implicat în elaborarea documentelor de planificare strategică, aregulamentelor și procedurilor, a pliantelor de promovare, cunosc și respectă RegulamentulIntern, care a fost actualizat .

Există programe şi măsuri de diminuare a violenţei în şcoală, s-au desfășurat activitățiîn parteneriat cu alte instituții și ONG-uri Proiectul de prevenire si combatere a consumului dedroguri “De 3xA, Campania de prevenire a violenţei “Eu bat violenţa!, proiectul “Impreunăspunem NU absenteismului” , lectorate cu elevii, profesorii și părinții pe tema prevențieiconsumului de droguri susținute de reprezentanți ai Centrului de Consiliere și PrevențieAntidrog.

Pe tot parcursul anului școlar 2012-2013 a existat o preocupare continuă din parteaechipei manageriale de utilizare corectă a documentelor școlare și a actelor de studii,neexistând erori de completare, așa cum reiese și din rapoartele inspecțiilor tematice efectuateîn școală de reprezentanții ISJ Cluj.


55

Școala are cabinet medical propriu, iar conducerea a fost preocupată de sprijinireacadrelor medicale și de crearea bazei materiale necesare oferirii unor servicii medicale decalitate elevilor. De semenea, ne-a preocupat asigurarea sistemului de protecție și securitate aelevilor și a personalului școlii, prin actualizarea procedurilor, realizarea unor legitimații deacces personalizate cu fotografie pentru toți elevii și angajații școlii, respectarea programuluipersonalului de pază și al serviciului pe școală, precum și respectarea legislației în vigoarereferitoare la Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul unităţii şcolare .

Referitor la asigurarea condițiilor pentru optimizarea calității învățării, în anul școlar2012-2013, au fost reorganizate spaţiile şcolare, în sensul eficientizării utilizării lor:personalizarea sălilor de clasă, amenajarea unui laborator de turism, a sălii CEAC, amenajareaunui laborator de limbi moderne, a unei săli multimedia.

S-au efectuat lucrări de amenajare la căminul școlii, în vederea creării unei ambianțeplăcute pentru elevi și personalul didactic-auxiliar, prin reamenajarea biroului pedagogului,au fost reparate usile si geamurile din școală și internatul școlii, au fost achiziționate mijloacede învățământ necesare desfășurării unui învățământ la standarde de calitate pentru toate ariilecurriculare( laptopuri, videoproiectoare, panouri, materiale de birotică și papetărie etc). Lasfârșitul anului școlar, printr-o investiție a primărie s-a amenajat un atelier pentru practicaelevilor de la clasele de design vestimentar, unde își vor desfășura orele de instruire practicăelevii de la clasele de școală profesională.

Au fost organizate catedrele, comisiile metodice și comisiile pe domenii deactivitate specifică, în școală funcționând 23 de comisii.

II. 3.1.Asigurarea calităţii şi eficienței procesului de învăţare

În anul şcolar 2012/2013 s-a constatat la cadrele didactice, rigoare ştiinţifică simetodică, adecvarea strategiilor didactice la conţinuturile de instruire, la obiectiveleoperaţionale propuse, la nivelul clasei si la vârsta elevilor.

Notarea a fost, în general, ritmică si obiectivă, elevii fiind antrenaţi în autoevaluare şicoevaluare. Atingerea standardelor educaţionale a constituit o preocupare permanenta pentrumajoritatea cadrelor didactice, elevii au fost, in general, capabili să înţeleagă mesajele scrisesau orale, să extragă esenţialul din conţinuturile învăţate, să folosească cunoştinţele acumulateîn abordarea unor noi tematici, să-si exprime si să-si argumenteze opiniile personale.

Cadrele didactice au fost preocupate de stimularea gândirii creative a elevilor, deformarea deprinderilor de activitate intelectuală.

Relaţiile dintre elevi şi personalul didactic au fost corecte si principiale, organizareaorelor, atmosfera din clasă si relaţiile interpersonale create au fost bune, stimulative pentruactivitatea de predare-învăţare-evaluare.

Pentru analiza procesului de predare-învăţare s-au realizat rapoarte la nivelul fiecăreicatedre și arii curriculare, în care au fost evaluate activitatea si rezultatele anului şcolar.Analiza rapoartelor a condus la următoarele aspecte:

PUNCTE TARI: Identificarea stilurilor de învăţare s-a realizat la toţi elevii şcolii, astfel încât cadrele

didactice pot să-si adapteze demersul didactic la nevoile elevilor (dovezi : dosarelediriginţilor, catalogul clasei, proiectarea lecţiilor );

In urma aplicării testelor predictive s-au stabilit programe ferme pentru recuperareacunoştinţelor de bază la disciplinele de cultura generală (dovezi: rapoarte catedre);

In urma parcurgerii programelor de recuperare, majoritatea elevilor obţin rezultatemai bune la învăţătură;

78% dintre elevi primesc feed-back asupra propriului progres (dovezi: rapoartecatedre);


56

70% dintre profesori folosesc măsuri pentru a promova egalitatea şanselor si aîmpiedica discriminarea (dovezi: modalităţi de evaluare unitare la nivelulcatedrelor);

75% dintre profesori stabilesc relaţii de lucru eficace cu elevii (dovezi: rezultateletestelor iniţiale comparate cu testele finale denota progresul şcolar, conformrapoartelor catedrelor);

Resursele materiale existente in şcoală sunt integrate în lecţie pentru sprijinireaînvăţării in proporţie de 70% (dovezi: proiectarea unităţilor de învăţare, planurile delecţie, fisele de asistente la lecţie).

Rezultate bune la examenele de bacalaureat şi absolvire a şcolii profesionale (sursă:statisticile şcolii);

Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea continuă: susţinerea gradelordidactice, participarea la cursuri de formare, activităţi metodice la nivelul şcolii şijudeţului (sursă: portofoliile profesorilor);

20% dintre elevi acorda calificativul excelent pentru gradul de implicare al cadrelordidactice in procesul de predare, iar 66% acorda bine si foarte bine (sursă -chestionare elevi);

70% dintre elevii şcolii apreciază cu foarte bine si excelent atitudinea sicomportamentul cadrelor didactice in clasă şi faţă de elevi (sursă - chestionareelevi);

PUNCTE SLABE: Numărul mic de manuale la clasele a XI-a si a XII-a (dovezi:rapoarte catedre); Rezultate slabe la testele iniţiale, ceea ce denota o pregătire iniţială slabă a elevilor

(dovezi: rapoarte catedre); Din cauza programelor şcolare încărcate predomina evaluarea sumativă în

defavoarea celei formative; Dificultatea de a realiza practic programe susţinute pentru pregătirea suplimentară a

elevilor din cauza orarului deja încărcat al acestora și funcționării învățământuluiseral după-amiaza;

Programele şcolare rigide permit prea puţin tratarea individuala a elevilor, dupănevoile fiecăruia;

Număr mare de absente înregistrat de elevii din învăţământul obligatoriu, ceea ce adus la un număr mare de elevi cu situaţia şcolara neîncheiată la sfârşitul anuluişcolar;

MĂSURI: Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ-plan operaţional pentru

asigurarea calităţii; Stabilirea criteriilor individuale privind rezultatele la învăţătură si ţinte

individuale de învăţare pe baza testelor iniţiale; Adaptarea strategiilor de învăţare pentru a răspunde stilurilor individuale de

învăţare, nevoilor, abilităţilor şi gradului de motivare a fiecărui elev; Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învăţarea centrată pe elev; Programele de învăţare să urmeze un proces sistematic de păstrare a

înregistrărilor; Încurajarea comunicării pe orizontala (elev-elev) în procesul de predare -

învăţare; Creşterea rolului consilierii si orientării şcolare si profesionale pentru a determina

creşterea motivaţiei învăţării;


57

Îmbunătăţirea activităţii de marketing şcolar pentru atragerea unor elevi cu opregătire iniţială mai bună;

Implicarea unui număr mai mare de părinţi in activităţile şcolii, in vedereascăderii absenteismului si prevenirii abandonului.

II.3.1.1. Resursele umane

Obiectivele generale au fost axate pe monitorizarea si evaluarea modului în care s-auaplicat la nivelul şcolii politicile educaţionale privind încadrarea cu personal didactic calificat,întocmirea corectă a fișelor de post pentru toate categoriile de angajați, evaluareapersonalului, în conformitate cu legislația în vigoare. În anul școlar 2012-2013 au fostconcepute fișe ale posturilor pentru toți angajații unității, în conformitate cu schimbărilelegislative, care au fost înregistrate și asumate de angajaț. Proiectul de încadrare cu personaldidactic, statul de funcții și celelalte documente solicitate de ISJ Cluj au fost realizate corect șila termenele stabilite.

Au fost concepute fișe de evaluare pentru toate categoriile de personal, iar evaluareaactivității s-a desfășurat conform legislației în vigoare, rezultatele fiind comunicate în scristuturor angajaților.

S-a realizat planul de încadrare cu personal didactic, în totalitate calificat,repartizarea catedrelor/orelor vacante s-a atribuit cadrelor didactice calificate din școală, iarpentru posturile didactice devenite vacante după începerea anului școlar școla a organizatconcurs de ocupare a posturilor la nivelul unirtății, în conformitate cu legislația în vigoare(catedra de limba engleză și limba franceză în semestrul I și catedra de limba română însemestrul al II-lea).

Gestionarea resurselor umane – situție comparativă

Tip depersonal

Tip deincadrare

2009 - 2010 2010 - 2011 2011 - 2012 2012 - 2013

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Personaldidactic

Titulari 40 70,18% 39 79,59% 28 70,00% 29 76,31%Suplinitori 17 29,82% 10 20,41% 12 30,00% 9 23,69%

Personaldidacticauxiliar

Perioadanedeterminată 11 100% 9 90,00% 9 90,00% 10 100%

Personalnedidactic

Perioadanedeterminată 24 100% 23 100% 20 86,96% 20 86,96

TOTAL personal 92 - 81 - 76 - 68 -

Se constată o scădere a numărului de cadre didactice, în condițiile scăderii efectivelorde elevi și în același timp o scădere a numărului de suplinitori, față de numărul cadrelordidactice titulare.

Raport numeric elevi/ cadre didactice, pe fiecare formă de invățământ

Forma de învățământ Număr posturi Număr elevi RaportLiceu ZI 21,68 298 13,74Liceu SERAL 11,49 297 25,84An de completare SERAL 0,43 29 67,44Scoala profesionala ZI 1,72 18 10,46Postliceal ZI 1,94 83 42,78TOTAL 37,26 725 19,45


58

0

5

10

15

20

25

Numar posturi

Liceu ZI

Liceu SERAL

An de completareSERAL

Postliceal ZI

Scoalaprofesionala 0

50

100

150

200

250

300

Numar elevi

Liceu ZI

Liceu SERAL

An de completareSERALPostliceal ZI

Scoala profesionala

Indicatori de eficacitate – statutul și gradele didactice

O preocupare a echipei manageriale a fost susţinerea şi monitorizarea activității deformare continuă a cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar şi nedidactic îndezvoltarea profesională şi personală .

Nrcrt

Nume siprenume Specialitatea

Titular/suplinit

orDeb. Def. Grad II Gr I

an

Master/postuniversit/Doctorat

Obs.

1 ALBULESCVICTORIA

PROF. LIMBAFRANCEZA

S def2011

- -

2 BRAILARADA

PROF. TURISM S def2008

- - Inscrisă ladoctorat

3 CICHIILEANA

PROF.MATEMATICA

T 1988 1993 Gr I1997

4 COMANMARIANA

INFORMATICA T 2005 Gr II2007

-

5 CORDUNEANUDANIELA

PROF LIMBA SILITERATURAROMANA

S Def2012

- -

6 DAN-POPMADALINA

PROF. LIMBAENGLEZA

S Deb. - - -

7 DARGAUMIHAELA

PROF. TURISM TDetasat

def2010

- - Master

8 HOARCAION

PROF. ISTORIE T def

9 MACAVEIDORINA

PROF.GEOGRAFIE

T 1983 1988 Gr I1994

10 MARCMARINELA

PROF. LIMBA SILITERATURAROMANA

T Gr I2000

Master

11 MARINACRISTINA

PROF. RELIGIE T 2006 grII2011

-

12 MATHYASKAROLY

PROF. CHIMIE T 1983 1992 Gr I1996

13 MARGINEAN OANA

PROF.EDUCATIEFIZICA

T 1999 2005 Gr I2007

14 MOLDOVAN PROF LIMBA SI T 2004 2008 Gr I


59

SIMINA LITERATURAROMANA

2014

15 NISTORNICULAE

PROF. FIZICA T 1983 1990 Gr I1994

16 OPRISNICOLETA

PROF LIMBA SILITERATURAROMANA

T 1999 2006 Gr I2010

17 PARASCHIVEUGENIA

PROF. SOCIO-UMANE

T 1997 Gr II2005

18 POP DANA PROF. LIMBAENGLEZA

S def - -

19 RUSTEODOR

PROF.MATEMATICA

T 1978 1984 Gr I1989

20 RUSANADRIANA

PROF. LIMBAFRANCEZA

S 1982 Gr II1997

-

21 RUSUMIHAELA

PROF.PSIHOLOGIEPSIHOLOGSCOLAR

T 2005 Gr II2009

-

22 SALAJANDIANA

PROF.BIOLOGIE

T 1998 - -

23 SIRBOIUGEORGE

PROF. FIZICA T 1982 1992 Gr I1996

24 SIPOSMOLDOVANELENA

PROF. ISTORIE T 2011 - - Master2008

25 SOFRONPAUL

PROF. TURISM S Deb. - - -

26 VARGACAMELIA

ING PIELEPROF. TURISM

T 1992 1996 Gr I2004

27 VELICEANICOLETA

PROF.MATEMATICA

T 1996 2000 Gr I2004

28 VLASIUVALENTINA

PROF. LIMBAFRANCEZA

S 2011 - -

29 BOBISDORINA

ING. TEXTILE T 2000 Gr I2009

Doctorat

Inscrisăla master

30 MARTISCAMELIA

ING. TEXTILE T 1999 2003 Gr.I2007

Inscrisăla master

31 MORICZJUDITH

ING. TEXTILE T 2000 Gr.I2010

Doctorat

Inscrisăla master

32 NEGREAIULIANA

ING. TEXTILE T 1991 1996 Gr.I2000

Inscrisăla master

33 POJARLUCIA

ING. TEXTILE T 1994 1998 Gr. I2004

Inscrisăla master

34 STANLIDIA

ING. TEXTILE T 1999 Gr. I2007

Doctora Inscrisăla master

35 HANCLETITIA

MAISTRUTEXTILE

T 1991 1995 Gr.I1998

36 MOLDOVAN MARIA

MAISTRUTURISM

T 1990 1992 Gr.I1996

37 POP MARIA MAISTRUTEXTILE

T 1991 1995 Gr.I1998

38 MURESANSUSANA

MAISTRUTEXTILE

Cumul 1991 1995 Gr.I1998


60

Activități de formare continuă în anul școlar 2013-2014

Numele siprenumele

profesorului

Data Activitatea FurnizorLocul

desfășurarii

Tema

PERFECŢIONĂRI PRIN GRADE DIDACTICE

Moldovan SiminaSem I Sustinerea grad I UBB Cluj-

NapocaFormare continuă

Salajan Diana Sem I Inscrisă la Grad I 2012-2015 ISJ Cluj Formare continuăSipos-MoldovanElena

Sem I Inscrisă la Grad II -2013-2016 ISJ Cluj Formare continuă

Vlasiu Valentina Sem I Inscrisă la Grad II -2013-2016 ISJ Cluj Formare continuăDan –Pop MadalinaRuxandra

Sem I Inscrisă la Definitivat -2013-2014 ISJ Cluj Formare continuă

Sofron Paul Sem I Inscris la Definitivat -2012-2014 ISJ Cluj Formare continuăACTIVITĂȚI DE FORMARE CONTINUĂ/SPECIALIZARE

Numele siprenumele Data Activitatea Furnizor Tema

Bobis Dorina 2012-2014

urmeaza cursurile de Master laspecializarea Contabilitate siInformatiaca de Gestiune

FSEGA- UBBCluj-Napoca

Formare continuă

Stan Lidia 2012-2014

urmeaza cursurile de Master laFacultatea de Sociologie si AsistentaSociala, UBB Cluj, specializareaDrepturile copilului

FSEGA -UBBCluj-Napoca

Formare continuă

Martis Camelia 2012-2014

urmeaza cursurile de Master la U.T GhAsachi Iasi, specializarea Tehnologiiperformante de tricotare

UT. GhAsachi Iasi

Formare continuă

Negrea Iuliana 2012-2014

urmeaza cursurile de Master la U.T GhAsachi Iasi, specializarea Proiectarea simodelarea imbracamintei

UT Gh.Asachi Iasi

Formare continuă

II.3.1.2. Rezultatele elevilor- indicatori importanți de eficacitate educațională

Promovabilitatea la sfârșitul anului 2012-2013

Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar s-a realizat prin utilizarea instrumentelorde evaluare, în conformitate cu nevoile individuale deînvățare, cu standardele specifice pentrutoate disciplinele și la toate clasele, pornind de la administrarea testelor iniţiale la toateclasele, analiza rezultatelor și realizarea planului de urmărire a progresului elevilor, petermen scurt, mediu si lung și luarea in consecinţă, a măsurilor de reglare.

Situația statistică arată astfel:

ClasaNr. elevi ramași lasfârșitul anului școlar

Nr. elevipromovați Promovați cu medii Repetenți

(TOTAL) NR. (%) 5 - 6,99 7 - 8,99 9 - 10 (TOTAL)LICEU – ZIIX A 21 18 85,71 9 7 2 3IX B 21 18 85,71 12 6 - 3IX T 27 25 92,59 1 22 2 2


61

ClasaNr. elevi ramași lasfârșitul anului școlar

Nr. elevipromovați Promovați cu medii Repetenți

(TOTAL) NR. (%) 5 - 6,99 7 - 8,99 9 - 10 (TOTAL)TOTAL a IX-a 69 61 88,40 22 35 4 8X A 21 20 95,23 7 13 - 1X B 23 23 100 8 15 - -X T 1 29 29 100 1 26 2 -X T 2 27 26 96,29 1 22 3 1TOTAL a X-a 100 98 98,00 17 76 5 2XI A 19 19 100 9 10 - -XI B 21 21 100 9 12 - -XI T 29 29 100 - 24 5 -TOTAL a XI-a 69 69 100 18 46 5 -XII A 16 16 100 4 11 1 -XII T 28 28 100 - 24 4 -TOTAL a XII-a 44 44 100 4 35 5 -TOTAL LICEU-RD 282 272 96,45 61 192 19 10SCOALA POSTLICEALA – ZII PL 33 33 100 4 20 9 -II PL 37 37 100 8 14 15 -TOTAL postlic-ZI 70 70 100 12 34 24 -TOTAL ZI 352 342 97,15 73 226 43 10LICEU-FRECVENTA REDUSAXIII FR 39 37 94,87 11 25 1 2TOTAL LIC.FR 39 37 94,87 11 25 1 2LICEU-RUTA DIRECTA – SERALIX S 20 14 70,00 3 10 1 6XII S 28 28 100 12 15 1 -T. LIC.-SERAL RD 48 42 87,50 15 25 2 6LICEU-RUTA PROGRESIVA – SERALXII TCS1 22 22 100 13 9 - -XII TCS2 24 21 87,50 8 13 - 3TOTAL a XII-a 46 43 93,47 21 22 - 3XIII TCS1 20 20 100 9 11 - -XIII TCS2 19 19 100 10 9 - -TOTAL a XIII-a 39 39 100 19 20 - -XIV TCS 1 20 19 95,00 3 15 1 1XIV TCS 2 29 29 100 12 17 - -XIV TCS 3 22 21 95,45 7 14 - 1TOTAL a XIV-a 71 69 97,18 22 46 1 2T. LIC.-SERAL RP 156 151 96,79 62 88 1 5TOTAL LICEU S 243 230 94,65 88 138 4 13TOTAL LICEU 595 572 96,13 161 364 47 23SCOALA PROFESIONALA - ZIX P 18 15 83,33 4 11 - 3AN DE COMPLETARE – SERALXII TCS 19 19 100 15 4 - -TOTAL UNITATE 632 606 95,88 180 379 47 26


62

Se constată diferențe mari în ceea ce privește rata de promovare între clasele de la formade învățământ zi, raportate la clasele de la seral și de asemenea, la clasele de la zi o creștereprogresivă a ratei de promovare de la clasa a IX-a la clasele terminale, ceea ce neîndreptățește să credem că motivația învățării crește proporțional cu gradul de maturizare alelevilor.

Promovabilitatea în ultimii ani școlari

NivelPromovabilitatea (%)

2005-2006

2006-2007

2007 -2008

2008 -2009

2009 -2010

2010 -2011

2011 -2012

2012-2013

Liceu - zi 95,78 97,44 95,28 97,89 93,41 89,84 89,62 97,15Postliceala - zi - - - - - - 100 100

Liceu - FR - - - 99,24 100 98,32 100 94,87Liceu – seral

RD- - - 100 99,11 98,07 97,95 87,50

Liceu – seralRP

- - - 100 96,77 97,70 92,41 96,79

S.A.M. - zi 84,15 78,57 81,91 81,82 83,33 - - -S.A.M. - seral - - - 100 100 - - -

An decompletare - zi

92,10 100 100 96,77 100 81,25 - -

An decompletare –

seral- - - 97,67 97,18 91,86 88,52 100

Şcoalaprofesională -

zi- - - - - - - 83,33

TOTALŞCOALA 91,48 93,22 93,91 97,36 96,78 94,27 92,30 95,88

0102030405060708090

100

Liceu - zi Liceu - FR Liceu S - RD Liceu S - RP Postliceala An de compl. -S

Scoalaprofesionala

TOTALUNITATE

2008-20092009-20102010-20112011-20122012-2013


63

Se constată o creștere a ratei de promovare crescută în anul școlar 2012-2013 față deultimii doi ani, care este în corelație cu alți indicatori relevanți pentru măsurarea reușiteișcolare, respectiv numărul elevilor repetenți( în scădere față de anul școlar trecut ), mediile lapurtare și frecvența la cursuri a elevilor.

NivelProcentul elevilor repetenți

2005-2006

2006-2007

2007 –2008

2008 –2009

2009 –2010

2010 –2011

2011 –2012

2012 –2013

Liceu – zi 4,22 2,56 4,72 2,11 5,31 10,16 10,37 3,54Postliceala - zi - - - - - - 0 0Liceu - FR - - - 0,76 0 1,68 0 5,13Liceu – seral RD - - - 0 0,88 1,93 2,04 12,50Liceu – seral RP - - - 0 3,22 2,30 7,58 3,86S.A.M. - zi 15,85 21,43 18,09 18,18 16,66 - - -S.A.M. - seral - - - 0 0 0 - -Invǎţǎmânt special 3,71 0 0 - - - - -An de completare - zi 7,90 0 0 3,23 0 18,75 - -An de completare – seral - - - 2,33 2,81 8,14 11,48 0Şcoala profesionala - zi - - - - - - - 16,66TOTAL ŞCOALĂ 8,52 6,78 6,09 2,64 3,21 5,73 7,69 4,11

02468

1012141618

Liceu - Zi Liceu-FR Liceul S-RD Liceul S-RP Postliceala An compl.-S Scoala profesionala TOTAL UNITATE

2008-20092009-20102010-20112011-20122012-2013

Date statistice privind notele scăzute la purtare

Clasa Note la purtare Note la purtare sub 7De 7 Sub 7 Pentru absențe Alte motive

LICEU ZIIX A 3 3 3 -IX B 1 10 10 -IX T - 2 2 -TOTAL a IX-a 4 15 15 -X A 1 2 2 -X B 1 - - -X T 1 - 1 1 -


64

Clasa Note la purtare Note la purtare sub 7De 7 Sub 7 Pentru absențe Alte motive

X T 2 - - - -TOTAL a X-a 2 3 3 -XI A - - - -XI B - - - -XI T - 1 1 -TOTAL a XI-a - 1 1 -XII A - - - -XII T - - - -TOTAL a XII-a - - - -TOTAL LICEU-RD 6 19 19 -SCOALA POSTLICEALA - ZII PL - - - -II PL - - - -TOTAL postlic-ZI - - - -TOTAL ZI 6 19 19 -LICEU –FRECVENTA REDUSAXIII FR - - - -TOTAL LICEU-FR - - - -LICEU –RUTA DIRECTA- SERALIX S - - - -XII S - - - -TOTAL LICEU-SERAL RD - - - -LICEU –RUTA PROGRESIVA- SERALXII TCS1 - - - -XII TCS2 2 5 5 -TOTAL a XII-a 2 5 5 -XIII TCS1 - - - -XIII TCS2 - - - -TOTAL a XIII-a - - - -XIV TCS1 1 - - -XIV TCS2 - - - -XIV TCS3 2 - - -TOTAL a XIV-a 3 - - -TOTAL LICEU-SERAL RP 5 5 5 -TOTAL LICEU - SERAL 5 5 5 -TOTAL LICEU 11 24 24 -SCOALA PROFESIONALA – ZIX P 2 3 3 -TOTAL sc.prof.-ZI 2 3 3 -AN DE COMPLETARE - SERALXII TCS 2 - - -TOTAL an comp-S 2 - - -TOTAL SC.PROF. 4 3 3 -TOTAL UNITATE DE INVATAMANTTOTAL UNITATE 15 27 27 -


65

Date statistice privind frecvența elevilor la cursuri în anul școlar 2012-2013

ClasaNr. elevi rămași lasfârșit de an școlar Absențe Frecvența

(TOTAL) Total Nemotivate (%)LICEU ZIIX A 21 3455 1542 82,03IX B 21 3591 1770 86,00IX T 27 1359 512 95,48TOTAL a IX-a 69 8405 3824 87,84X A 21 2229 887 90,68X B 23 3176 499 87,88X T 1 29 1386 653 95,83X T 2 27 2445 281 97,93TOTAL a X-a 100 9236 2320 93,08XI A 19 1836 689 92,00XI B 21 3081 1125 89,43XI T 29 1701 141 94,56TOTAL a XI-a 69 6618 1955 91,99XII A 16 1012 222 93,79XII T 28 1515 139 94,99TOTAL a XII-a 44 2527 361 94,39TOTAL LICEU-ZI 282 26786 8460 91,82SCOALA POSTLICEALA – ZII PL 33 1195 190 96,31II PL 37 118 104 99,90TOTAL postlic.-ZI 70 1313 294 98,10TOTAL -ZI 352 28099 8754 98,96LICEU –FRECVENTA REDUSAXIII FR 39 144 92 98,70TOTAL LICEU-FR 39 144 92 98,70LICEU –RUTA DIRECTA- SERALIX S 20 2123 443 83,61XII S 28 1151 724 95,53TOTAL LIC.- SERALRD

48 3274 1167 89,57

LICEU –RUTA PROGRESIVA- SERALXII TCS1 22 827 391 89,00XII TCS2 24 688 258 80,00TOTAL a XII-a 46 1515 649 84,50XIII TCS1 20 938 402 94,11XIII TCS2 19 1283 371 94,29TOTAL a XIII-a 39 2221 773 94,20XIV TCS1 20 1040 464 94,67XIV TCS2 29 919 560 97,00XIV TCS3 22 793 479 98,06TOTAL a XIV-a 71 2752 1503 96,57TOTAL LIC.-SERALRP

156 6488 2925 91,75

TOTAL LICEU S 243 9906 4184 93,34


66

ClasaNr. elevi rămași lasfârșit de an școlar Absențe Frecvența

(TOTAL) Total Nemotivate (%)TOTAL LICEU 595 38005 12938 94,15SCOALA PROFESIONALA - ZIX P 18 1781 1167 92,38TOTAL sc.prof.-ZI 18 1781 1167 92,38AN DE COMPLETARE – SERALXII TCS 19 553 313 92,00TOTAL an comp-S 19 553 313 92,00TOTAL SC.PROF. 37 2334 1480 92,19TOTAL UNITATE DE INVATAMANTTOTAL SCOALA 632 40339 14418 93,17

Observații:O analiză comparativă a absenteismului din ultimii ani școlari evidențiază o scădere a

fenomenului în 2012-2013 față de anul școlar precedent( 38,43%), dar ridicată totuși față deceilalți ani, ceea ce conduce la identificarea în continuare a unor măsuri viabile pentrudiminuarea numărului de absențe.

Procentul este mult mai mic decat in anii scolari trecuti, dar, la nivelul județului , ColegiulTehnic „Napoca” se situează pe locul 8 într-un top al școlilor cu cele mai multe absențe/elevși pe locul 18 în topul liceelor tehnologice. Se impune un interes mai crescut al dirigințilorpentru cazurile elevilor ce acumulează absențe, luarea legăturii cu familia pentru elevii de lazi și o comunicare mai eficientă cu cei de la seral.

Nrcrt. An școlar Nr. total de

absențe/elevNr. de absențe

nemotivate/elev1 2012-2013 36,47 19,882 2011-2012 38.43 22,483 2010-2011 66,95 18,534 2009-2010 66,70 17,675 2008-2009 83,05 25,20

Principalele cauze ale absenteismului identificate în anul școlar 2012-2013:

Cauze medicale - 5 Elevii provin din familii rrome care manifesta dezinteres pentru scoala - 5 Elevi ai caror parinti sunt plecati in strainatate - 10 Dezinteresul elevilor - 10 Elevii provin din familii cu statut socio-economic scazut - 10 Dezinteresul familiei fata de scoala - 10 Implicarea elevilor in cluburi sportive - 10 Influenta negativa a grupului - 10 Elevi la liceul seral - 10 Elevi navetisti - 10 Altele (intarzieri de la ore, elevi la scoala postliceala care și lucrează) – 10


67

Măsuri luate pentru diminuarea fenomenului : Aplicarea sancţiunilor prevăzute în regulamentul şcolar Discuţii în comisia de disciplină Informarea scrisă a părinţilor Activităţi derulate în şcoală în scopul reducerii absenteismului Alte măsuri : organizarea mai bună a serviciului pe şcoală, introducerea

legitimaţiilor pentru accesul în unitate (pentru elevi şi personalul şcolii);

II.3.1.3.Rezultate la exameneExamenul de bacalaureat sesiunea iulie 2013:

01020304050607080

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

2011-2012

2012-2013

Promovabilitatea CTNapocaPromovabilitatea judetulCluj

Se constată o creștere substanțială a promovabilității față de anul școlar trecut, procentcare situează școala abia pe locul 14 în topul liceelor tehnologice din județ.

Rezultate comparative ale celor două sesiuni de examen în ultimii trei ani

ANUL ȘCOLAREXAMENELE DE BACALAUREAT

2010-2011 2011-2012 2012-2013Sesiune I Sesiune II Sesiune I Sesiune II Sesiune I Sesiune II

Procentul de promovarela nivel de şcoală 10,81 19,82 25,81 10,96 44,44 33,33

Procentul de promovarela nivel de judeţ 54,91 21,66 56,26 24,89 72,21 28,88

ANUL ȘCOLAR 2007 -2008

2008 - 2009 2009 -2010

2010 -2011

2011 -2012

2012 - 2013

Procentul depromovare la nivelde şcoală

67,55 78,44 39,13 15,31 18,60 38,59

Procentul depromovare la nivelde judeţ

75,6 76,14 65,23 38,28 40,58 50,55


68

0

10

20

30

40

50

60

2010-2011Sesiunea I

2010-2011Sesiunea II

2011-2012Sesiunea I

2011-2012Sesiunea II

Procentul de promovare lanivel de şcoalăProcentul de promovare lanivel de judeţ

Examene de certificare a competenţelor profesionale

Nivel

EXAMENELE DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE2005-2006

2006 -2007

2007 -2008

2008 -2009

2009 -2010

2010 -2011

2011 -2012

2012 -2013

nr % nr % nr % nr % nr % nr % nr % nr %NIVEL 1 275 100 170 100 84 100 51 100 45 100 - - - - - -NIVEL 2 70 100 115 100 93 100 49 100 22 100 52 100 32 100 16 100NIVEL 3 37 100 90 100 86 100 96 100 139 100 172 100 118 100 47 100NIVEL 3+ - - - - - - - - - - - - - - 27 100TOTALŞCOALA 382 100 375 100 263 100 196 100 206 100 224 100 150 100 90 100

II.3.1.4. Date privind inserția absolvenților

Anulşcolar

Niveleducaţional

Nr.absolvenţi

Continuăstudiile in

învăţământpostliceal

Continuăstudiile in

învăţământulsuperior

Angajaţi Şomeri Plecaţi instrăinătate

Nuavemdate

2011-2012

Liceu-zi 67 17 11 29 3 4 3

2012-2013

Liceu-zi 44 21 5 14 4 - -Postliceala-zi

37 - 9 10 11 3 4

II.3.1.5. Informarea, consilierea și orientarea elevilorPuncte tari:

existenta unui Cabinet de consiliere si orientare şcolară și a unui psiholog şcolar; existenta unei reţele de parteneriat intre şcoală si numeroase instituţii si organizaţii:

Centrul Judeţean de Asistență Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Camera deComerţ, Politie, Consiliul Local pentru a furniza consiliere si orientare privind cariera;

74% dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relaţia diriginte-elevi(sursa:chestionar elevi);


69

92% dintre părinţii intervievaţi considera eficienta relaţia elev-diriginte si suntmulţumiţi de colaborarea realizata intre aceştia si echipa managerială, diriginţi, membriiconsiliului clasei ( sursă: chestionar părinţi).

Consilierea elevilor cu probleme comportamentale care au făcut obiectul analizei înComisiile de disciplină, consilierea elevilor în cazul unor probleme emoţionale (posibile stăride tensiune psihică, anxietate, depresie, evenimente acute sau traumatizante), consiliereindividuală în vederea dezvoltării personale ( autocunoaştere, creşterea stimei de sine,îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi rezolvare a conflictelor, de luare a unor deciziiraţionale, dezvoltarea unor atitudini prosociale etc.), acordare de informaţii despre facultăţi,profile, dinamica meseriilor, posibilităţi de inserţie profesională etc elevilor din claseleterminale, în special elevilor indecişi sau celor ce şi-au ales greşit orientarea şcolară sauprofesională,

Puncte slabe: 30% dintre profesorii şcolii consideră că activitatea de consiliere și orientare privind

cariera oferită elevilor este un aspect al şcolii care trebuie îmbunătăţit ( sursă : chestionarprofesori).

Numărul mic de părinţi care menţin o legătura permanentă cu şcoala și apelează laconsiliere

Propuneri de îmbunătăţire: informarea, in cadrul sedinţelor cu părinţii, despre serviciile de consiliere

psihologică existente în şcoală organizarea unor şedinţe de consiliere de grup pentru elevii cu probleme

comportamentale pentru a le schimba/ modela atitudinea faţă de psiholog şi pentrua le creşte încrederea în serviciile de consiliere şi asistenţă psihopedagogică.

II.3.2. Calificări și curriculumProiectarea curriculară are ca direcție importantă definirea clară a ofertei școlii în

raport cu interesele și aptitudinile elevului, precum și cu asteptările societății. Obiectivulnostru este formarea și dezvoltarea abilitătilor profesionale ale tinerilor prin instruire initială,continuă, precum și crearea de oportunităti de locuri de muncă. Oferta educatională –curriculară si extracurriculară – permite individualizarea școlii noastre și crearea uneiidentități specifice printre liceeletehnologice din municipiu și din județ.

Oferta curriculară conține prezentarea finalitătilor si a obiectivelor liceului nostru,numărul de clase si ani de studiu, discipline din trunchiul comun si numărul de ore alocatacestora prin planul cadru, pentru specializările existente, optionalele/pachetele de optionalepe care le poate oferi școala noastrã, metodologia de selecție si de opțiune în privinta CDL -urilor.

S-au proiectat trasee educationale alternative: liceu zi si seral, scoală profesională,scoală postliceală, folosind la parametri maximi resursele umane si materiale de care dispuneșcoala.

Numărul de ore s-a stabilit în functie de utilizarea eficientă a resurselor umane simateriale, pregătirea personalului didactic, interesul elevilor, cerintele părintilor, relația cucomunitatea locală.

Prin oferta scolii, elevului i se dă posibilitatea să aleagăextinderi sau disciplineoptionale. La proiectarea ofertei curriculare s-a avut în vedere reperele/criteriile;

armonizarea exigentelor sociale cu cele individuale; integrarea unor cursuri cu caracter inter- si transdisciplinar , cu valenteformative deosebite; asigurarea unor discipline optionale vizând pregătirea de specialitate,diferentiate conform specializării, dar si atractive pentru elevi;


70

îmbinarea traditiei cu spiritul inovator în vederea creării posibilitătii de a aplicanoile tehnici de învătare si de evaluare; necesitatea deținerii de competențe de comunicare într-o limbă modernă,precum si de tehnologie a informatiei si comunicării, atractivitate, actualitate,diversitate, în vederea lărgirii posibilitătii de valorificare a resurselor; atragerea sprijinului comunitătii, precum si valorificarea oportunitãtilor oferitede comunitate; armonizarea intereselor scolii cu cele ale elevilor si ale părintilor, armonizareavalorilor culturale regionale cu cele nationale si universale; completarea ofertei curriculare printr-o bogată ofertă extracurriculară, pentru acrea oportunităti de formare/dezvoltare a elevilor, dar si de atragere si mentinere aelevilor în scoala noastră; elaborarea programelor optionale; promovarea ofertei educationale prin utilizarea unor strategii de promovareadecvate; baza materială a scolii și pregătirea cadrelor didactice permit atingereacompetentelor pentru toate calificările propuse. În cadrul instruirii practice elevii suntintegrati în conditii reale de productie, în cadrul atelierelor scoalã, încurajându-semunca în echipă si folosindu-se tehnici care stimulează încrederea elevilor în forțeleproprii.

II.3.2.1. Situația O.M.E.N.privind planurile cadru de învăţământ, programeleşcolare şi standardele de pregătire profesională pentru fiecare nivel de calificare

Lista ordinelor M.E.N. privind calificarea pentru care se solicită autorizarea defunctionare provizorie:

Nr.crt.

Denumiteacalificării

profesionale

Nivelul decalificare

Plan cadruşi

programaşcolară

Programașcolară Standard de

pregătireprofesională

Obs.

1.Confectionerarticole din piele șiinlocuitori

2

ConformProiectului

postat pe site-ul MEN

ConformProiectului

postat pe site-ul MEN

ConformProiectului

postat pe site-ulMEN

In curs deaprobare

Lista ordinelor M.E.N. pentru calificările existente:

Nr.crt.

Denumitea calificăriiprofesionale

Nivelulde

calificarePlan cadru Programa

şcolară

Standard depregătire

profesionalăObs.

1.Liceu tehnologic, zi – clasa IX,profil tehnic

-OMECI 3411 /

16.03.2009OMECI 4857 /

31.08.2009 -ciclul inferior

2.Liceu tehnologic, zi– clasa X,profil tehnic

-OMECTS 3081

/ 27.01.2010OMECTS 4463

/ 12.07.2010 -ciclul inferior

3.Tehnician designer vestimentar , ziclasa XI-XII

3OMECI 3412 /

16.03.2009OMECI 3423 /

18.03.2009OMECT 3171 /

30.01.2006ciclul

superior

4.Tehnician în turism, zi – clasa XI-XII

3OMECI 3412 /

16.03.2009OMECI 3423 /

18.03.2009OMECT 3171 /

30.01.2006ciclul

superior

5.Liceu tehnologic, seral – clasa IX,profil tehnic

-OMECI 3411 /

16.03.2009OMECI 3331 /



71

6.Liceu tehnologic, seral – clasa X siclasa a XI sem. I, profil tehnic

-OMECI 3081 /

27.01.2010OMECTS 4463


7.Liceu tehnologic, seral – clasa aXII, XIII, XIV, Tehnician inindustria textila,

3OMEC 4051/24.05.2006

OMECI 3313/02.03. 2009

OMEdC3171/

30.01.2006

ciclulsuperior

8.Tehnician în turism, seral – clasaXIII

3OMEC 4051/24.05.2006

OMECI 3423 /18.03.2009

OMECT 3171 /30.01.2006

ciclulsuperior

9. Asistent manager unitati hoteliere 3 + OMEdC 1847/ 29.08.2007

OMEdC 1847 /29.08.2007

OMEdC 1847/ 29.08.2007

Scoalapostliceala

Lista ordinelor M.E.N. privind calificarea pentru care se solicită acreditarea:

Nr.crt.

Denumiteacalificării

profesionale

Nivelulde

calificare

Plan cadruşi

programaşcolară

Programașcolară Standard depregătire

profesionalăObs.

1.Asistent managerunitati hoteliere

3 +OMEdC 1847/ 29.08.2007

OMEdC1847 /

29.08.2007

OMEdC 1847 /29.08.2007

Scoalapostliceala

Lista ordinelor M.E.N. pentru calificările existente:

Nr.crt.

Denumitea calificăriiprofesionale

Nivelulde

calificarePlan cadru Programa

şcolară

Standard depregătire

profesionalăObs.

1.Liceu tehnologic, zi – clasa IX,profil tehnic

-OMECI 3411 /

16.03.2009OMECI 4857 /


2.Liceu tehnologic, zi– clasa X,profil tehnic

-OMECTS 3081

/ 27.01.2010OMECTS 4463


3.Tehnician designer vestimentar , ziclasa XI-XII

3OMECI 3412 /

16.03.2009OMECI 3423 /

18.03.2009OMECT 3171 /

30.01.2006ciclul

superior

4.Tehnician în turism, zi – clasa XI-XII

3OMECI 3412 /

16.03.2009OMECI 3423 /

18.03.2009OMECT 3171 /

30.01.2006ciclul

superior

5.Liceu tehnologic, seral – clasa IX,profil tehnic

-OMECI 3411 /

16.03.2009OMECI 3331 /


6.Liceu tehnologic, seral – clasa X siclasa a XI sem. I, profil tehnic

-OMECI 3081 /

27.01.2010OMECTS 4463


7.Liceu tehnologic, seral – clasa aXII, XIII, XIV, Tehnician inindustria textila,

3OMEC 4051/24.05.2006

OMECI 3313/02.03. 2009

OMEdC3171/

30.01.2006

ciclulsuperior

8.Tehnician în turism, seral – clasaXIII

3OMEC 4051/24.05.2006

OMECI 3423 /18.03.2009

OMECT 3171 /30.01.2006

ciclulsuperior


72

II.3.2.2. Lista CDL – uriAnul scolar 2011-2012

NR.CRT. DENUMIRE C. D. L. CALIFICAREA

ANSTUDIU

AUTORI

Unit. deînvățământ(numele şiprenumele)

Agent economic(Numele si

prenumele- institutiaparteneră)

1. Tehnologii de retuşarea produselorvestimentare

Industria textilă şipielărie IX

Pojar LuciaMoldovan MariaPetean Eugenia

SC Flacăra SA

2. Organizarea acitivităţiidin unitatea dealimentaţie publică

Turism şi alimentaţie IXPojar LuciaMoldovan MariaMarcu Marius

S.R.P Victoria -Hotel Victoria

3. Principii in creaţiavestimentară

Industria textilă şipielărie X

Pojar LuciaMuresanSusana

SC Flacăra SA

4.

Promovează şi căştigă Turism şi alimentaţie XParaschivEugenia

Centrul deInformare in Turism

Cluj-Napoca

Anul scolar 2012-2013


ANSTUDIU

AUTORI


Agenteconomic(Numele siprenumele-

institutiaparteneră)



Pojar LuciaMoldovan MariaPetean Eugenia

SC FlacăraSA

2. Organizarea acitivităţiidin unitatea dealimentaţie publică

Turism şialimentaţie IX

Pojar LuciaMoldovan MariaMarcu Marius

S.R.PVictoria -

Hotel Victoria3. Principii in creaţia

vestimentarăIndustria textilă şipielărie X

Pojar LuciaMuresan Susana

SC FlacăraSA

4.

Promovează şi căştigă Turism şialimentaţie X Paraschiv Eugenia

Centrul deInformare inTurism Cluj-

Napoca5 Confecţionarea unor

produse decomplexitate redusă(inv. Profesional)

Confecţionarea unorproduse decomplexitate redusă(in curs de avizare)

Xprofesională

Pojar LuciaMoricz Judith

SC EstCompany

SRL


73

Anul scolar 2013-2014


ANSTUDIU

AUTORI


Agenteconomic(Numele siprenumele-

institutiaparteneră)

1. Organizarea activităţiidin unitatea dealimentaţie publică

Turism şialimentaţie IX

Varga CameliaBraila RadaStan LidiaMoldovan Maria

MarchișAngela-S.R.P

Victoria -Hotel Victoria



Moricz JudithPojar LuciaBobis DorinaPop Maria

Marieta Chira

SC FlacăraSA

3.

Intreţinerea spaţiilordin unităţile hoteliere

Turism şialimentaţie X

Varga CameliaMoricz JudithSofron PaulDargau MihaelaMoldovan Maria

Pop Ioan

SC Univers TSRL

4.Aplicarea tehnologiilormoderne in creaţiavestimentară

Industria textilă şipielărie X

Moricz JudithPojar LuciaMartis CameliaNegrea IulianaHanc Letitia

Marieta Chira

SC FlacăraSA

5 Confecţionarea unorproduse decomplexitate redusă(inv. Profesional)

Confecţionarea unorproduse decomplexitate redusă

Xprofesională

Pojar LuciaMoricz Judith

Drimuş IoanSC Est

CompanySRL

II.3.3. Resurse materialeII.3.3.1. Spațiile școlare

Nr.Crt.

Tipul de spatiu Numar spatii Suprafata

1. Sali de clasă 16 1288,852. Cabinete 23 529,503. Laboratoare 7 592,734. Ateliere 5 734,085. Sală si teren de sport 2 584,266. Spatii de joacă 1 1320,007. Sala multimedia 1 54,018. Capela 1 17, 629. Sala profesorala 1 55,0010. Sala festiva 1 134,24

TOTAL 58 5310,29


74

II.3.3.2. Spațiile auxiliare

Nr.Crt.

Tipul de spatiu Tip si numar de document dedetinere a spatiului

Numarspatii

Suprafata(mp)

1. Biblioteca scolara Foaie de avere nr. 812/23.06.2000

3 137,082. Sala pentru servit masa 1 741,163. Dormitoare 38 1020,894. Bucatarie 1 219,315. Spalatorie 1 200,606. Spatii sanitare 1 51,337. Spatii depozitare materiale

didactice1 12,57

Total 46 2382,98

II.3.3.3. Spațiile administrative

Nr.crt.

Tipul de spațiu Tip și număr de document dedeținere a spațiului

Numărspații

Suprafața(mp)

1. Secretariat Foaie de avere nr. 812/23.06.2000

2 43,152. Spatiu destinat echipei

manageriale2 53,04

3. Contabilitate 1 17,344. Casierie 1 12,845. Birou administratie 1 11,72TOTAL 7 138,09

II.3.3.4. Dotarea biblioteciiColegiul Tehnic „Napoca” dispune de un Centru de Documentare si Informare care

asigură elevilor, cadrelor didactice şi nedidactice informaţiile necesare pe suporturi diferite( cărţi, dicţionare, enciclopedii, reviste, CD-uri , internet, echipamente audio-video).Biblioteca şcolară a fost inclusă în Centrul de Documentare şi Informare şi dispune de unvolum de 27074 bucăţi cărţi în valoare de 50269,85 lei.

CDI-ul dispune de un spaţiu de 137,07 mp, bine amenajat, dotat cu mobilier modern şiechipament informatic : 4 calculatoare legate la internet, videoproiector ,plasma, CD-player.

De asemenea, pe lânga fondul de carte existent, în CDI se mai regăseşte un fond demanuale alternative de 2601 bucăţi-în valoare de 9518,19 lei, precum şi un abonament la 4periodice în valoare de 500 lei.

II.4.Tabel parteneriate educaţionale extracurriculareAn şcolar 2011-2012

Nr.crt.

Denumireaparteneriatului/acord, contractde parteneriat/

protocol

Organizaţiinonguvernamentale/

instituţii publicelocale/ asociaţii/

fundaţii partenere

Scopulparteneriatului

Nr. eleviimplicaţi/

nivelul

Nr. cadredidacticeimplicate

1. Colaborare Asociația desprijinire, Promovareşi cooperare atinerilor -PROTIN

Realizarea unui program deorientare şi consiliereprofesională a elevilor . 3oo 20


75

Nr.crt.

Denumireaparteneriatului/acord, contractde parteneriat/

protocol

Organizaţiinonguvernamentale/

instituţii publicelocale/ asociaţii/

fundaţii partenere



nivelul


2. Protocol Colegiul Tehnic„Eliza Zamfirescu”,Satu-Mare

Realizarea unui program deeducaţie al elevilor privindpăstarea şi promovareatradiţiilor româneşti

60 5

3. Protocol Liceul Tehnologic„Stefan Pascu”,Apahida


60 5

4. Colaborare Asociaţia „OK Club”-Parma, Italia

Efectuarea stagiilor depregătire practică a elevilor dela clasele de turism

30 6

5. Parteneriat Funadaţia Românăpentru Copii,Comunitate şi Familie

Realizarea de activităţi învederea facilitării integrăriisociale a tinerilor proveninddin familii dezavantajatesocial

60 10

6. Parteneriat Fundaţia „NoiOrizonturi”

Realizarea de activităţieducative în folosulcomunităţii

50 5

7. Protocol Poliţia MunicipiuluiCluj Napoca, Secţiade Poliţie nr.4

Optimizarea organizării şifuncţionării sistemului- cadrude asigurare a protecţieiunităţilor şcolare, a elevilor şia personalului didactic, înscopul creşterii siguranţei înunităţile de învăţământpreuniversitar.

530 40

8 Protocol Colegiul Tehnic„Costin D.Nenitescu”, Brăila

Realizarea unui program deeducaţie al elevilor privindpăstarea unui mediu sănătos

60 5

10. Parteneriat USAMV Cluj-Napoca

Realizarea de activităţi/competiţii şcolare în vedereapromovării unei alimentaţieisănătoase

30 4

11. Parteneriat ColegiulTehnic”MariaBăiulescu” Braşov

Realizarea de activităţi privindformarea conştinţei naţionaleprin promovarea valorilorculturii tradiţionale.

50 4

12. Parteneriat Fundaţia Românăpentru Copii,Comunitate şi Familie

Realizarea de activităţi pentruintegrarea socială şi orientareaîn carieră.

100 10

15. Protocol ColegiulTehnic”DumitruLeonida” , Petroşani


60 5


76

An şcolar 2012-2013

Nr.crt.

Denumireaparteneriatului

/ acord,contract departeneriat/

protocol

Organizaţiinonguvernamentale/ instituţii publice

locale/ asociaţii/fundaţii partenere



nivelul


1. Protocol Asociaia ENVIRON Realizarea unui program deeducaţie a elevilor privindcolectarea selectivă adeşeurilor, în special a celorelectrice şi electronice

3oo 20

2. Contract AdministraţiaNaţională ApeleRomâne-Administraiabazinală de ApăSomeş-Tisa

Familiarizarea elevilor cudomeniul apelor şiconştientizarea asupraimportanţei păstrării apelorcurate

150 20

3. Protocol Liceul Tehnologic„Stefan Pascu”,Apahida


60 5

4. Colaborare Asociaţia” OKClub”-Parma, Italia

Efectuarea stagiilor depregătire practică a elevilorde la clasele de turism

30 6

5. Parteneriat Funadaţia Românăpentru Copii,Comunitate şiFamilie

Realizarea de activităţi învederea facilitării integrăriisociale a tinerilor proveninddin familii dezavantajatesocial

60 10

6. Parteneriat Fundaţia „NoiOrizonturi”

Realizarea de activităţieducative în folosulcomunităţii

50 5

7. Protocol Poliţia MunicipiuluiCluj Napoca, Secţiade Poliţie nr.4

Optimizarea organizării şifuncţionării sistemului- cadrude asigurare a protecţieiunităţilor şcolare, a elevilor şia personalului didactic, înscopulcreşterii siguranţei înunităţile de învăţământpreuniversitar.

530 40

8 Colaboare Direcţia Generală deAsistenţă Socială şiProtecţia Copilului

Furnizarea de servicii îndomeniul educaţiei formale,recuperarea şi reabilitareacopiilor cu tulburări decomportament.

60 5

9. Colaborare Asociaţia„Preventis”

Realizarea de activităţi învederea preveniriiconsumului de droguri laelevi

300 30

10. Parteneriat USAMV Cluj- Realizarea de activităţi/ 30 4


77

Nr.crt.



protocol





nivelul


Napoca competiţii şcolare în vedereapromovării unei alimentaţieisănătoase

11. Colaboare UBB Cluj –NapocaFacultatea deGeografie

Realizarea de activităţiprivind menţinerea unuimediu înconjurător curat şiprotejarea ecosistemelor

50 4

12. Colaborare şiparteneriat

Fundaţia Creştină” Părintele ArsenieBoca”

Realizarea de activităţiprivind informarea tinerilorîn legătură cu riscurileadoptării unui comportamentsexual iresponsabil şi libertin

100 10

13. Cooperare UBB Cluj- NapocaFacultatea deSociologie şiAsistenţă Socială

Efectuarea stagiilor depregătire practică astudenţilor în vedereadobândirii competenţelorspecifice activităţii didactice

30 1

14. Parteneriat UT „Gh.Asachi”Iaşi- Facultatea deinginerie chimică şiprotecţia mediului

Realizarea de activităţi învederea promovării imaginiiinstituţiilor de învăţământ 40 6

15. Parteneriat Asociaţia „Institutul pentruDezvolatreaEvaluării înEducaţie”

Dezvoltarea de studii pentruîmbunătăţirea metodelor deeducaţie 60 6

16. Colaborare Asociaţia „CaritasEparhial “ Cluj

Realizarea de activităţi învederea preveniriiconsumului de droguri laelevi

300 30

17. Parteneriat Universitatea „Bogdan Vodă” ClujNapoca

Realizarea de activităţiprivind orientareaprofesională şi consilierea încarieră a absolvenţilor deliceu

90 4

18. Colaborare UBB Cluj –NapocaFacultatea deBusiness

Realizarea de activităţiprivind orientareaprofesională şi consilierea încarieră a absolvenţilor deliceu pe domeniuladministrării afacerilor

90 4

19. Colaborare CCD-Cluj Napoca Realizarea de activităţi deinformare şi consiliereprivind formareacontinuă/perfecţionarea

96 30


78

Nr.crt.



protocol





nivelul


profesională a cadrelor did.20 Parteneriat Colegiul Tehnic

„Ioan C.Ştefănescu”Iaşi

Realizarea de activităţiprivind promovareapotenţialului turistic al ţării

60 5

21 Colaborare BibliotecaJudeţeană„ O.Goga”Cluj-Napoca

Realizarea de activităţiprivind organizarea lecturiide divertisment şi a petreceriitimpului liber pentru elevi

51 10

22 Colaborare Club SportivINTER Cluj -Napoca

Realizarea de activităţipentru promovarea sportuluide masă în rândul copiilor şitinerilor

90 3

An şcolar 2013-2014

Nr.crt.

Denumireaparteneriat

ului/acord,

contract departeneriat/ protocol

Organizaţiinonguvernament

ale/ instituţiipublice locale/

asociaţii/ fundaţiipartenere



nivelul

Nr.cadre

didacticeimplicate

1. Parteneriat SocietateaNaţională de CruceRoşie dinRomânia, FilialaCluj

Realizarea unui program de educaţieal elevilor privind promovarea stăriide sănătate în rândul alevilor, prondesfăţurarea de acţiuni sportive,voluntaria şi activităţi umanitare.

3oo 20

2. Colaborare Casa CorpuluiDidactic Cluj

Realizarea unui program activităţi deformare şi dezvoltare profesională acadrelor didactice.

- 40

3. Colaborare SC „GEPRO” SRL Realizarea unui program de educaţieal elevilor prin desfăşurarea deactivităţi extracurriculare.

60 5

4. Colaborare Asociaţia „OKClub”-Parma,Italia

Efectuarea stagiilor de pregătirepractică a elevilor de la clasele deturism

30 6

5. Parteneriat OrganizaţiaAMAREPHRALA

Realizarea de activităţi în vedereafacilitării integrării sociale a tinerilorprovenind din familii dezavantajatesocial şi integrării tinerolor romi încomunitate.

60 10

6. Colaborare Asociaţia „CaritasEparhial Cluj „

Realizarea de activităţi în vedereaprevenirii consumului de droguri laelevi

300 30

7. Colaborare BibliotecaJudeţeană

Realizarea de activităţi privindorganizarea lecturii de divertisment şi 51 10


79

Nr.crt.

Denumireaparteneriat

ului/acord,

contract departeneriat/ protocol

Organizaţiinonguvernament

ale/ instituţiipublice locale/

asociaţii/ fundaţiipartenere



nivelul

Nr.cadre

didacticeimplicate

„ O.Goga” a petrecerii timpului liber pentru elevi8. Colaborare Biserica Ortodoxă

„Sfântul Ioan Gurăde Aur’Cluj -Napoca

Realizarea de activităţi privindorganizarea filantropice, cultural-religioase, promovarea dialoguluiîntre generaţii.

60 4

9. Colaborare UBB Cluj –Napoca Facultateade Business

Realizarea de activităţi privindorientarea profesională şi consiliereaîn carieră a absolvenţilor de liceu pedomeniul administrării afacerilor

90 4

10. Parteneriat UniversitateaTehnică din Cluj-Napoca

Realizarea de activităţi privindorientarea profesională şi consiliereaîn carieră a absolvenţilor de liceu pedomeniul tehnic

90 4

11. Parteneriat Liceul Tehnologic„Alexandru Borza”

Realizarea de activităţiextracurriculare

60 4

12. Colaborare UniversitateaCreştină „DimitrieCantemir”-Facultatea deŞtiinţe EconomiceCluj- Napoca

Realizarea de activităţi privindorientarea profesională şi consiliereaîn carieră a absolvenţilor de liceu pedomeniul economic.

90 4

II.5. ANALIZA SWOT

Curriculum şi evaluarePUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Asigurarea unor standarde educaţionale înalte;- Îmbunătăţirea ofertei educaţionale şipersonalizarea acesteia, prinelaorarea unor CDL-uri care tin cont de solicitarileelevilor si cele ale colaboratorilor scolii: agentieconomici de profil, comunitate locală;- Evaluarea cunoştinţelor elevilor bazată pe unsistem propriu de testare şi simulare a examenelornaţionale în scopul parcurgerii ritmice a materiei şia familiarizării elevilor cu metodologia de examen;- Rezultate bune la examenele naţionale,concursuri şi olimpiade şcolare;- Organizarea unor concursuri cu participarejudeţeană şi naţională;

- Existenţa unor disfuncţionalităţi înmonitorizarea activităţii şcolare şi în delegareasarcinilor în cadrul catedrelor ;- Neconcordanţa între nivelul informaţional,unele echipamente din dotarea atelierelor,materialul didactic, aparatura din dotare şirezultatele elevilor;- Deschidere interdisciplinară încă modestă;-Întârzierea reformei curriculare înînvățământul tehnologic- Lipsa manualelor la filiera tehnologică- Procent mic de promovare la examenul debacalaureat

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Acces rapid la informaţiile privind dinamicacurriculumului;

- Planul de învăţământ şi programele şcolareprea încărcate la anumite discipline centrează


80

- Colaborarea cu facultatile de profil din Cluj-Napoca sau Iasi contribuie la eficientizareaprocesului instructiv;- Interesul manifestat de agentii economici îndomeniul educaţional;

actul educativ pe aspectul informativ, teoreticîn defavoarea celui formativ;- Suprasolicitarea elevilor datorită număruluimare de ore;- Desele modificări ale strategiilor curriculareprivind evoluţia învăţământului pe termenmediu şi lung;

Resurse umanePUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Cadre didactice calificate pe toate posturile,majoritatea titulari şi cu continuitate în şcoală;- Cadre didactice motivate şi implicate în educaţie, înformarea continuă;- Buna colaborare între compartimentele secretariat-administrație, informatizare şi cadrele didactice;- Existenta cadrelor didactice membre in comisianationala de specialitate, mentori, metodisti, coautorila manuale si auxiliare curriculare

- Preocuparea insuficientă pentrupromovarea imaginii şcolii şimediatizarea rezultatelor;- Insuficienta pregătire metodică acadrelor didactice debutante;- Lipsa de interes a unor cadre didacticeprivind activităţile extracurriculare ;- Inerţia la schimbare a unor cadredidactice;- Implicarea insuficientă a elevilor înactivitatea şcolii;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Oferta de formare continuă a cadrelor didactice;- Posibilităţi multiple de a accede la informaţiiştiinţifice şi metodice de ultimă oră;- Posibilitatea selectării unor cadre didactice binepregătite profesional;- Buna colaborare cu cadre didactice din alte unitățide învățământ din județ și din țară;- Schimbul de bune practici prin intermediulproiectelor Leonardo da Vinci

- Scăderea populaţiei de vârstă şcolară;- Scăderea motivaţiei elevilor pentrustudiu si pentru dobandirea deprinderilorpractice, ca urmare a perturbărilorapărute în sistemul de valori alesocietăţii româneşti;- Ieşirea din sistemul de învăţământ aunor cadre didactice tinere şi foarte binepregătite profesional.

Resurse materialePUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Dotarea laboratoarelor de informatică cuaparatură modernă, softuri de specialitate şimobilier ergonomic;- Amenajarea sălilor de clasă cu mobilier nou,modern, adecvat unor activităţi interactive;- Renovarea căminului pentru elevi- Funcţionarea unei biblioteci dotate cuaproximativ 20000 volume;- Dotarea cabinetelor de specialitate cucalculatoare performante, conectate laINTERNET;- Existenta salii pentru consiliul consultativ alelevilor dotată cu calculatoare conectate lainternet;- Dotarea modernă a atelierelor- școală pentruobtinerea articolelor din piele prin programul

- Uzura fizică şi morală a unor materialedidactice;- Preocupări scăzute pentru atragerea de sursede finanţare extrabugetare;- Existenta unor ateliere- scoala dotate cuutilaje depasite moral ( pentru confectii textile);


81

PHARE VET RO 9405 ;- Amenajarea unei capele pentru elevi siprofesori, a unor cabinete și laboratoare( limbimoderne, turism, sala multimedia, cabinet firmade exercitiu).- Cuprinderea şcolii anual in programe dereparaţii/reabilitare ;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Sprijinul primit din partea administraţiei localecontribuie la modernizarea bazei materiale;- Sprijinul acordat de agentii economici de profilcu care scoala are contracte de parteneriat;- Politica managerială bazată pe o colaborarestrânsă cu Asociația Napoca contribuie laidentificarea unor surse de finanţareextrabugetare;- Sponsorizări oferite de către colaboratori;

- Viteza mare în uzura morală a aparaturiielectronice şi informatice;- Deterioararea rapidă a mobilierului dindotările programului de reabilitare;-Schimbările legislative

Parteneriat-relaţii comunitarePUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Colaborarea eficientă cu I.S.J. Cluj, cuautorităţile locale, cu AJOFM, cu agentieconomici şi cu familiile elevilor;- Colaborarea cu instituţii de invatamantsuperior, cu unităţi şcolare din judeţ si ţară ;- Consilierea individuală şi de grup a elevilorşi părinţilor;- Mediatizarea activităților și proiectelor școliiîn presa locală și centrală

- Slaba colaborare cu organizaţiile civice,in special cu ONG-urile;- Slaba participare a părinților la evaluareacalităţii actului didactic cu ajutorulchestionarelor;- Slaba preocupare a unor cadre didacticepentru realizarea unor proiecte de colaborareeuropeană;- Slaba implicare în realizarea unor proiecte cufinanţare;- Lipsa parteneriatelor cu scoli din strainatate;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Interesul manifestat de unii părinţi privindeducaţia elevilor şi asigurarea unor condiţiioptime de desfăşurare a activităţii şcolare;- Deschiderea spre colaborare cu şcoli dindiferite ţări europene;- Parteneriate cu agenti economici,;

-Accentuarea efectelor negative în educaţiaelevilor datorită unei comunicări tot mai dificilecu familia;- Elevii provin din familii dezorganizate saupărinții sunt plecați din țară;


82

II.5.1. PRIORITATI – OBIECTIVE – TINTE, 2013 - 2017Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare

Din analiza SWOT se constată că școala noastră are numeroase puncte tari șioportunități legate de creșterea cererii pentru calificările din domeniile de pregătire, din caredecurg prioritățile, obiectivele și țintele pentru perioada următoare.

PRIORITATI OBIECTIVE TINTE

PRIORITATEA 1Modernizareamanagementului şcolar

O1 Creşterea calităţii procesuluiinstructive-educativ

100% din elevii obţin abilităţicheie şi sunt evaluaţi cu ratade promovare de 92% panain 2014

PRIORITATEA 2Creşterea adaptabilităţiiofertei educaţionale lacerinţele pieţei muncii

O2 Creşterea ponderii calificărilorin sectoarele prioritaretransformând reaua şcolara intr-ostructura flexibila, deschisă inpermanenta spre Cerinţeleangajatorilor (piaţa forţei demunca) si in concordanta cutendinţele de dezvoltare socio-economica a comunităţii

Realizarea 100% a planuluide şcolarizare în 2014.

PRIORITATEA 3Dezvoltareaparteneriatului social

O3 Formarea abilităţilor necesarepentru creşterea eficientei lucruluiin parteneriat cu comunitatealocala în vederea sprijiniriiînvăţământului profesional sitehnic.

O4 Dezvoltarea relaţiilor şcoală-comunitatea locala, relaţii departeneriat cu alte şcoli europeneO5 Eficientizarea relaţiilorşcoală-familie prin implicareapărinţilor in viaţa şcolii

Recunoaşterea ColegiuluiTehnic Napoca drept partenerimportant în dezvoltareacomunităţii, furnizor depersonal calificat in domeniulelectro-energetic;Creșterea cu 50% anumărului de parteneriateactive școală-agențieconomici până în 2014

PRIORITATEA 4Îmbunătăţirea serviciilorde consiliere şi orientareprofesională pentru elevişi adulţi

O6 Dezvoltarea competentelorprofesorilor consilieri (diriginţi)in utilizarea unor instrumentespecifice, cunoaşterea şivehicularea informaţiilor certedespre lumea ocupaţiilor sivalorificarea fiecărei disciplineşcolare in aceasta direcţie

Toţi elevii sunt ajutaţi pentrua înţelege, obţine sau a căutainformaţii conform nevoilorindividuale

PRIORITATEA 5Creşterea calităţiiprocesului educaţional

O7 Înţelegerea temeinica aconceptului de învăţare centratăpe elev si de a elabora strategii deimplementare a acestui concept.Cunoaşterea planurilor deînvăţământ, a standardelor depregătire, a curriculelor.Împărtăşirea exemplelor de buna

Creșterea cu 10 % anumărului cadrelor didacticeparticipante la cursuri deformare fața de anulprecedent


83

II.5.2. Principalele resurse de finanţare ale Planului de Acţiune al Şcolii sunt :

Venituri proprii obţinute prin :închirieri de spatii şi utilaje;sponsorizări;

Fonduri puse la dispoziţie de Asociaţia Napoca Buget acordat de câtre Consiliul Local; Fonduri obţinute in urma derulării de proiecte cu finanţare externa sau/şi locala; Fonduri cu destinaţie specifică oferite de agenţii economici locali pentru sprijinirea

formarii profesionale a elevilor Fonduri obţinute pentru implementarea de programe europene de colaborare Alocaţii de la Buget localul de stat pentru investiţii

practica intre profesori şi ametodelor si tehnicilor deîmbunătăţire a calităţii actului depredare

PRIORITATEA 6Creşterea accesului laeducaţie pentru grupurilevulnerabile si combatereaexcluziunii sociale.

O8 Reducerea abandonului şcolar Reducerea cu 30% aabandonului şcolar fata deanul precedent

PRIORITATEA 7Prevenirea si reducereaabsenteismului

O9 Promovarea îmbunătăţiriimanagementuluicomportamentului pozitiv inrândul elevilor.

Reducerea cu 10% aabsenteismului fata de anulprecedent

PRIORITATEA 8Publicitate, relaţii cumass-media si marketing

O10 Promovarea imaginii şcolii Cel puțin 10 apariții în mass-media pe an școlar

COLEGIUL TEHNIC “ NAPOCA” PLANUL DE ACTIUNE AL SCOLII 2010- 2013

84

PARTEA a III-a PLANUL OPERAȚIONAL 2013-2014

PRIORITATEA 1: Modernizarea managementului şcolar

OBIECTIV O1: Creşterea calităţii procesului instructiv-educativTINTA: 100% din elevii obţin abilităţi cheie si sunt evaluaţi cu rata de promovare de 98 % in 2014CONTEXT: Managementul modern devine o necesitate impusa de schimbările radicale din societatea româneasca. Aplicarea prevederilor Legii calităţii sia Legii privind descentralizarea învăţământului preuniversitar, precum si a noilor planuri de învăţământ

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate Data pana la care vorfi finalizate

Persoana/persoanele

ResponsabileParteneri Sursă de

finanţare

Corelarea strategiei de dezvoltare a școlii custrategia MEN şi cu Programul de Guvernare

Strategia de dezvoltare aînvăţământului preuniv.clujean 2014-2020

anul şcolar 2013-2014 DirectorDirector adjunct

Cadre didacticeElevi

Încadrarea în școală a cadrelor didacticecalificate în specialitatea predată

Proiect încadrare anul şcolar 2013-2014 Director Elevi, părinți

Participarea cadrelor didactice la cursuri deformare

Raport de monitorizare Octombrie 2013 –august 2014

Director adjunctResponsabilformare

Elevi

Elaborarea de instrumente de evaluare inconformitate cu nevoile individuale deinvatare

Rezultate la teste initiale,de progres, finale

semestrial Responsabili ariicurriculare

EleviiCadre didactice

Monitorizarea practicării unui managementimplicat la toate nivelurile.

Plan managerial /operaţional

semestrial Director

Director adjunct

Cadre didactice

EleviiModernizarea bazei materiale Plan modernizare Septembrie 2013 –

august 2014DirectorAdministratorContabil șef

Elevi

Cadre didactice


85

PRIORITATEA 2: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei munciiOBIECTIV O2: Creşterea ponderii calificărilor in sectoarele prioritare transformând reţeaua şcolara intr-o structura flexibila, deschisă in permanenta sprecerinţele angajatorilor (piaţa forţei de munca) si in concordanta cu tendinţele de dezvoltare socio-economica a comunităţiiTINTA: Realizarea 100% a planului de şcolarizare.

CONTEXT: Tendinţele demografice vor afecta fluxul de intrări in sistemul IPT, imprimând redimensionarea planului de şcolarizare si schimbări in structuraeconomica a zonei

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate Data pana la carevor fi finalizate

Persoana/persoanele Responsabile Parteneri Sursă de

finanţareSolicitarea la AJOFM a evidenţei cu absolvenţiipromoţiei 2013, înregistraţi ca şomeri.

Evidenţa absolvenţilorşomeri la finalul luniioctombrie 2013

Octombrie 2013 DirectorDirector adjunct

Cadre didacticeEleviParinți

Proiectarea de instrumente şi metode deinvestigare adecvate a opţiunilor elevilor privindnevoile de calificare

Existenţa modelului dechestionar pentru elevi

Noiembrie 2013Februarie 2014

DirectorDirector adjunctResponsabilCEAC


Proiectarea chestionarului privind nevoile decalificare ale agenţilor economici care îşidesfăşoară activitatea în Cluj-N

Existenţa modelului dechestionar pentru agenţiieconomici

Noiembrie 2013Februarie 2014

DirectorDirector adjunctResp. CEAC


Investigarea opţiunilor elevilor clasei a X-apentru continuarea studiilor în ciclul superior alliceului, în vederea proiectării planului deşcolarizare pentru anul şcolar 2014/2014.

Tabele opţiuniMărirea procentului de elevicare solicită continuareastudiilor în cadrul unităţiinoastre şcolare: 95 - 100%

Noiembrie 2013Aprilie 2014

DirectorDirector adjunctResp. CEAC


Investigarea opţiunilor elevilor clasei a IX-a cuprivire la continuarea studiilor în învăţământulprofesional începând cu anul școlar 2013 - 2014.

Tabele opţiuni 15 Februarie 2014 DirectorDirector adjunctResp. CEAC


Realizarea inserţiei socio-profesionale pentruanul şcolar 2011-2013

Machete inserţie socio-profesională Situaţiistatistice realizate dediriginţii claselor terminale

Octombrie 2013 DirectorDirector adjunctResp. CEAC

Cadre didacticeEleviParințiComunitatea


86

Aplicarea unor sondaje periodice agenţiloreconomici de profil care îşi desfăşoarăactivitatea în judeţul Cluj, în vederea corelăriiofertei educaţionale cu cerinţele reale ale pieţeimuncii.

Chestionare aplicate la celpuţin un agent economicpentru fiecare calificarepregătită în şcoală

Noiembrie 2013Mai 2014

DirectorDirector adjunctResponsabil AriacurricularăTehnologii

Cadre didacticeEleviParințiAgenti economici

Revizuirea PAS pe baza planului deîmbunătăţire elaborat CEAC Şi a recomandărilorși ţintelor prevăzute în PLAI şi PRAI ;Elaborarea planurilor operaţionale 2013-2014.Publicarea acestuia pe site-ul unităţii.

Existenţa PAS şi planurioperaţionale 2013-2014 pesite-ul şcolii la termenulstabilit

Ianuarie 2014 DirectorDirector adjunctResp. CEAC


Proiectarea notei de fundamentare pentruplanul de şcolarizare 2014-2015 înconcordanţă cu recomandările și ţinteleprevăzute în PLAI şi PRAI - revizuite în2013.

Planul de şcolarizare propussă fie avizat de C.L.D. şiCA al I.S.J

Noiembrie -decembrie 2013

DirectorDirector adjunct


PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea parteneriatului social

OBIECTIV O3: Formarea abilităţilor necesare pentru creşterea eficientei lucrului in parteneriat cu comunitatea locala in vederea sprijinirii învăţământuluiprofesional si tehnic. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat la nivel naţional si internaţionalTINTA : Recunoaşterea Colegiului Tehnic Napoca drept partener important in dezvoltarea comunităţii, furnizor de personal calificat in domeniile Turism șiTextile-Pielărie; Creșterea cu 10% a numărului de parteneriate active școală-agenți economici

CONTEXT: Insuficienta susţinere a procesului de învăţământ din partea unor parteneri; Implicarea redusa a angajatorilor in asigurarea bazei materialepentru instruire practica; Implicarea redusa a angajatorilor pentru organizarea stagiilor de practica; Slaba conştientizare a rolului părinţilor ca parteneri


Persoana/persoanele Responsabile Parteneri Sursă de

finanţare

Diversificarea şi creşterea numărului de partenerisociali care să se implice direct în activitateaşcolii

Listă pateneriate Semestrial DirectorDirector adjunct



87

Încheierea cu agenţii economici de profil deconvenţiei cadru pentru efectuarea stagiului depregătire,

Numărul de elevi care auconvenii cadru încheiate cuagenţi economici

Semestrial DirectorDirector adjunct

Cadre didacticeEleviParințiAgenti economici

Continuarea activitatilor de diseminare sivalorizare a rezultatelor obtinute in urma derulariiactivitatilor proiectelor europene din cadrulProgramul de învăţare pe tot parcursul vieţii/inurma participarii cadrelor didactice la mobilitatiindividuale de formare continua,

Rapoarte diseminare, proceseverbale

Octombrie 2013-septembrie 2014

Echipa de proiect Cadre didacticeEleviParințiComunitatea

Implicarea şcolii în proiecte de parteneriat cuscoli din județ/regiune/ țară în vedereapopularizării şcolii

Realizarea minimum 2proiecte

Semestrial DirectorDirector adjunct


Aplicarea si participarea activă a cadrelordidactice la programe de perfecţionare/mobilitatiindividuale de formare continua, activitati de jobshadowing finanţate de U.E (llp-ro.ro).

Formularul de aplicaţie Septembrie 2013-Iunie 2014

DirectorDirector adjunctCoordonatorproiecte


Oportunitati de participare a cadrelor didactice laSimpozioane, Sesiuni de comunicari stiintificeinternationale, finantate de UE sau cu finantareproprie

Formularul de aplicaţie Septembrie2013-August2014

DirectorDirector adjunctCoordonatorproiecte


Obiectiv O4: Dezvoltarea relaţiilor şcoală-comunitatea locala, relaţii de parteneriat cu alte şcoli

ŢINTA: Creşterea prestigiului Colegiului prin relaţii de colaborare (parteneriat) pe plan naţional si internaţional . Creșterea cu 5% a numărului de proiecteși parteneriate activeCONTEXT: Şcoală, ca organism complex, nu poate funcţiona independent, ci in permanenta corelare cu partenerii economici si sociali, asociaţiineguvernamentale, fundaţii etc.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate PersoaneResponsabile

Data pana la carevor fi finalizate Parteneri Sursă de

finanţareDezvoltarea proiectelor de cooperare locală șieuropeană

Proiecte comune DirectorDirector adjunctConsilier educativ

Septembrie 2013-Septembrie 2014

Cadre didactice,elevi,Comunitatea


88

Asigurarea mobilităţii elevilorpentru schimburi profesionale deidei şi experienţe de viaţă

Proiecte DirectorDirector adjunctConsilier educativ

semestrial Cadre didactice,elevi,Comunitatea

Organizarea de concursuri locale,judeţene, regionale, naţionale

Grafic concursuri DirectorDirector adjunctConsilier educativ

semestrial Cadre didactice,elevi,Comunitatea

Desfăşurarea programului „Să știi mai multe,să fii mai bun!” şi a proiectului „CaravanaMeseriilor”

Raport tematic DirectorDirector adjunctConsilier educativ

Aprilie 2014 Cadre didactice,elevi,ComunitateaAsociațiapărinților

OBIECTIV O5 : Eficientizarea relaţiilor şcoală-familie prin implicarea părinţilor in viaţa şcolii

ŢINTA: Dezvoltarea programului şcoala părinţilor


Data pana la carevor fi finalizate Parteneri Sursă de

finanţareOrganizarea Consiliilor Părinţilor pe clase Caietul dirigintelui

PV-ale întâlnirilorperiodice cu părinţii

Director adjunctDiriginţii

Noiembrie 2013 Părinţi, elevi

Prezentarea ofertei de şcolarizare prin: lecţiitematice la orele de dirigenţie, întâlniri cu părinţiisi participarea la manifestări si expoziţii

Caietul diriginteluiPV ale întâlnirilor

Director adjunctConsilieruleducativDiriginţii

Martie 2014 –iunie 2014

Elevi, părinţi,cadre didactice

Venituriproprii

Implicarea părinţilor in activităţileextracurriculare: parteneriate şcolare, serbări,zilele şcolii

Grafic activităţi DirectorDirector adjunctDiriginţiiConsilieruleducativ

semestrial Asociațiapărinților

Venituriproprii

PRIORITATEA 5 : Creşterea calităţii procesului educaţional

OBIECTIV O7 : Înţelegerea temeinica a conceptului de învăţare centrată pe elev si de a elabora strategii de implementare a acestui concept. Cunoaştereaplanurilor de învăţământ, a standardelor de pregătire, a curriculelor. Împărtăşirea exemplelor de buna practica intre profesori si a metodelor si tehnicilor de


89

îmbunătăţire a calităţii actului de predareTINTA : Creşterea cu 2% a numărului cadrelor participante la cursuri de formare continuăCONTEXT: In prezent exista o serie de mecanisme prin care bunele practici se pot propaga. Un număr de profesori utilizează cu succes, cu preponderenta,învăţarea centrată pe elev îşi aleg strategiile de predare in concordanta cu stilurile de învăţare ale elevilor, iar aceasta experienţă trebuie împărtăşită si profesorilordebutanţi sau cu mai puțină experienţă didactica.


Persoana/persoaneleResponsabile Parteneri Sursă de

finanţareConsilierea profesorilor debutanţi prin activităţide mentorat/tutoriat.

Grafic activităţi Septembrie 2013-august 2014

Director

Director adjunct

Profesorii

Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şidezvoltarea profesională a cadrelor didactice, încontextul implementării schimbărilor structuraleîn educaţie.

Programe de formareacreditate

octombrie 2013 Director

Director adjunct

Responsabil formare

Profesorii

Monitorizarea participării cadrelor didactice lacursuri de formare în vederea evaluăriistandardizate.

Grafic participare octombrie 2013- iunie

2014

Director adjunct

Responsabil formare

Profesorii

EleviiAsigurarea accesului tuturor cadrelor didactice laproiectele școlii în scopul implementării unuisistem flexibil al managementului calităţiiformării continue, prin sprijinirea activităţilor dincadrul consorţiilor educaţionale.

Raport tematic octombrie 2013 - iunie

2014

Director adjunct

Consilier educativ

Responsabil formare

Profesorii

Elevii

Buget localVenituriproprii

Oferirea de consultanţă în legătură cu examenulde definitivare în învăţământ şi cel de ocupare aposturilor didactice vacante/rezervate

Activităţi de formare Mai-iunie 2014 Director

Secretar- șef

Profesorii Venituriproprii

Asigurarea calităţii activităţilor de formarecontinuă a personalului didactic prinmonitorizarea impactului programelor de formarela nivelul clasei şi al unităţii de învăţământpreuniversitar.

Raport tematic octombrie 2013 -

iunie 2014

Director adjunct

Responsabil formare

Profesorii

Elevii

PRIORITATEA 6 : Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale.

OBIECTIV O8: Reducerea abandonului școlarTINTA: Reducerea cu 30% a abandonului școlar fata de anul precedent


90

CONTEXT: Procesul de consiliere se asigura respectând traseul: profesori consilieri – diriginţi – elevi; consilieri – părinţi; consilieri – personal didacticauxiliar.



finanţareColaborarea cu fundaţii şi asociaţii specializate. Protocoale de colaborare Permanent Director

Director adjunct

Consilier educativ

Elevii

Profesorii

PărinţiiDesfăşurarea de activităţi extraşcolare pentru acompensa efectele negative ale „străzii" şi aleinternetului.

Grafic activităţi Lunar Director

Director adjunct

Consilier educativ

Elevii

Profesorii

Părinţii

PRIORITATEA 7 : Prevenirea si reducerea abseneismului şcolar

OBIECTIV O9 : Promovarea îmbunătăţirii managementului comportamentului pozitiv in rândul elevilor.TINTA: Reducerea cu 10% a absenteismului şcolar fata de anul precedentCONTEXT : Rata absenteismului şcolar se prezintă încă la cote nedorite, din diferite motive



finanţare

Monitorizarea asigurării securităţii elevilor înperimetrul şcolilor şi în împrejurimi.

Grafice de monitorizare zilnic (în şcoală)lunar (I.S.J.)

Director

Director adjunct

Profesori serviciu

Elevii

Profesorii

PărinţiiIntroducerea la toate clasele a catalogului on-line. Situaţii statistice decembrie 2013 Director adjunct

Consilier educativ

Asociaţiile de Părinţi

Elevii

Profesorii

PărinţiiActualizarea Regulamentului Intern defuncţionare a unităţii, avizarea acestuia înConsiliul Profesoral şi popularizarea acestuiape site-ul şcolii; afisarea acestuia la locvizibil, la intrarile elevilor.

Procese- verbaleprelucrare regulamentsemnate

Septembrie 2013 DirectorDirector adjunct

ProfesoriEleviParinti


91

Consilierea individuală şi de grup pentru eleviicare comit acte de indisciplină pe parcursuldesfăşurării procesului de învăţământ.

Situatii statistice psihologșcolar

Permanent anșcolar

DirectorDirector adjunctPsiholog școlar


Monitorizarea sistemului de supraveghere videoşi a sistemului de alarmare şi pază, în vederearemedierii la timp a eventualelor defecţiuni

Sistem supraveghere Permanent anșcolar

DirectorDirector adjunct


Asigurarea de facilitaţi elevilor din familii cuvenituri mici, prin programul “Bani de liceu” siprin burse sociale

Tabel burse Noiembrie 2013 Director adjunctConsilier educativContabil șef


PRIORITATEA 8: Publicitate, relaţii cu mass-media si marketing

OBIECTIV O10 : Promovarea imaginii şcolii

TINTA : Cel puțin 10 apariții în mass-media pe an școlarCONTEXT: Şcoala îşi desfăşoară activitatea intr-un sistem de libera concurenta pe segmentul de populaţie şcolara preuniversitara


Data pana la care vorfi finalizate Parteneri Sursă de

finanţareMediatizarea ofertei educaţionale a şcolii inrândul populaţiei scolate din școlile gimnazialedin judeţ

Realizarea de plianteApariţii pe posturi deradio-TVApariţii in presă locala

DirectorDirector adjunctConsilier educativ

- aprilie, mai, anual Cadre didactice,elevi,Comunitatea

Participarea la târgul de oferta educaţionala exponatepliante


Aprilie, mai, anual Cadre didactice,elevi,Comunitatea

Desfășurarea de activități în cadrul proiecteloreducaționale la care sunt invitați elevi din claselea VII-a și a VIII-a din județ

Comunicări ştiinţificeConcursuri tematiceSpectacoleExpoziţiiPremierea rezultatelorelevilor


Mai, anual Cadre didactice,elevi,Comunitatea


92

PARTEA a IV-a

CONSULTARE, MONITORIZARE SI REVIZUIRE

IV.1 Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare in vederea elaborării

1. Stabilirea echipei de lucru pentru elaborarea PAS şi a Responsabilităţilor fiecăruimembru al echipei

2. Contactarea partenerilor economici şi sociali si explicarea direcţiilor în care estenecesara colaborarea lor cu unitatea de învățământ

3. Contextul :· documentele de înfiinţare a şcolii· documentele de proiectare ale activităţii şcolii· documente de analiza ale activităţii şcolii· documente de prezentare si promovare a şcolii· site-uri de prezentare a colii

4. Mediul extern : site-ul MEN ISJ Cluj– PLAI Cluj ISJ Cluj– PRAI Cluj Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj– Anuarul statistic al judeţul Cluj, ediţia 2003 AJOFM Cluj– date statistice agenţii economici – consultare si informare asupra evoluţiei activităţii economice dinjudeţ si municipiu, chestionare, discuţii, interviuri înregistrări ale serviciului de secretariat al şcolii consultanta de specialitate CNDIPT – discuţii, întâlniri de lucru

5. Mediul intern : analize statistice ale sondajelor si chestionarelor aplicate rapoarte detaliate ale responsabililor de catedre dosarele catedrelor, ariilor curriculare si comisiei diriginţilor portofolii ale tuturor cadrelor didactice date si statistici ale şcolii documente de analiza ale activităţii din ariile curriculare si catedre rapoarte ale Consiliului de Administraţie şi echipei manageriale rapoarte scrise ale ISJ in urma inspecţiilor frontale, speciale sau/si

tematice rezultate ale elevilor rapoarte financiare si contabile fise de post, dosare ale personalului rezultatele autoevaluării anuale privind calitatea in învăţământ rezultatele evaluării externe anuale privind calitatea in învăţământ

6. Planul operaţional Planul de şcolarizare pentru anul 2011-2012,2012-2013,2013-2014 ISJ – orientări ale planului de şcolarizare pana in 2017


93

Planul operaţional al Comisiei pentru Asigurarea Calităţii Planul Managerial unic al unităţii pentru anul fiecare an școlar Planurile de activitate anuale ale Consiliului de Administraţie, ariilor curriculare,

catedrelor, comisiei diriginţilor

IV.2 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE, EVALUARE SIACTUALIZARE A PLANULUI

1. Echipa de elaborare a PAS : întâlniri de lucru – pentru informare, feedback, actualizare şedinţe de lucru – după fiecare termen de finalizare a unei acţiuni incluse in PAS şedinţe de lucru si analiza cu Comitetul pentru Asigurarea Calităţii

2. Echipa manageriala a unităţii : includerea de acţiuni specifice in Planul Managerial Anual, in Planul de Activitate al

Consiliului de Administraţie si in Planul de activitate al Consiliului Profesoral discuţii lunare – informare, feedback, actualizare, măsuri de corecţie rapoarte semestriale analize detaliate anuale rapoarte semestriale ale Comitetului pentru Asigurarea Calităţii

3. Arii curriculare si catedre : Planuri de acţiune anuale pentru asigurarea calităţii si pentru implementarea PAS şedinţe de lucru – informare, feedback, actualizare, măsuri, acţiuni rapoarte semestriale analize detaliate anuale fise de autoevaluare a activităţii realizate de fiecare cadru didactic portofolii ale membrilor catedrelor dosarele catedrelor / ariilor curriculare asistente curente – Fisă de observare conform Manualului de Asigurare a Calităţii lecţii deschise, interasistenţe schimb de experienţă inter-catedre, cu catedre similare de la alte şcoli acţiuni extracurriculare specifice

COLECTIVUL DE ELABORARE

Prof. Marinela Marc- director, coordinatorProf. Teodor Rus - director adjunctProf. Camelia Varga– consilier educativProf. Simina Moldovan- responsabil arie curricularăProf. Iliana Cihgi- responsabil arie curricularăProf. Oana Mărginean- responsabil arie curricularăProf. Judith Moricz-responsabil arie curricularăDelia Bîrsan- secretar-șef


94

Glosar

AActivitate de învăţare = demers didactic ce generează situaţii de învăţare ( identificarea,analizarea, construirea etc.) ce se bazează pe experienţă concreta a elevilor si pe utilizareastrategiilor specifice diverselor contexte de învăţare;Activitate extracurriculare = activitate cultural - educativa desfăşurata in afara orarului normal alşcolii ( vizite, excursii, concursuri şcolare, activităţi culturale, sportive, artistice sau tehnico -ştiinţifice );Agenţia Naţională de Formare Profesională = instituţie prevăzuta in programul de reformacofinanţat de Guvernul României si Banca Mondiala, cu administrare tripartita, menita să asigureserviciile necesare activităţii Consiliului Naţional pentru Formare Profesională si să pună in practicastrategiile de formare profesională la nivel Naţional si local ( sunt prevăzute si ramuri la niveljudeţean );ANS / ROM = Agenţia Naţională Socrates / România, Socrates – program de acţiune alComunităţii Europene pentru cooperare in domeniul educaţiei, cu componentele: Erasmus (învăţământ superior ), Comenius, Lingua, EA ( educaţia adulţilor ), IDD ( Învăţământ Deschis si laDistanta ), Eurydice, Arion, Naric, Măsuri transversale;Arie curriculare = grupaj de discipline care au in comun anumite obiective de formare; CurriculumNaţional romanesc este structurat pe şapte arii a căror pondere este variabila in funcţie de ciclu siclasă; oferă o viziune mulţi si / sau interdisciplinara asupra obiectelor de studiu;Auditul calităţii = evaluare documentata, structurata si independenta a modului de implementare aunei activităţi concrete in conformitate cu cerinţe precizate anterior;Autoeducaţie = procesul de formare a propriei personalitatea si conduite conform cu unele modelesi cerinţe, pe baza unor eforturi personale. Cel in cauza este in acelaşi timp subiect si obiect aleducaţiei. O buna si eficienta educaţie, trece prin interiorizare si adaptare, in autoeducaţie careîndeplineşte funcţii de finisare sau împlinire educaţionala. Are scopuri corective in formaautoreeducării. Perioada de deplina instalare si de maxima eficienta a autoeducaţiei este adolescentasi tinereţea. Autoeducaţia se corelează, cu independenta in acţiuni, cu capacitatea de autoconducere( şelf government ) si presupune cunoaşterea obiectiva de sine;Autoritate educativa = calitate a persoanei sau a grupului educativ care consta din ascendentul fatade copii sau tineri, din posibilitatea dominării acestora din capacitatea de a li se impune si a obţinepermanent din partea lor recunoaşterea rolului educativ pe care îl îndeplinesc. Rezulta din exemplulpersonal, comportarea adecvata misiunii educative, o buna pregătire profesională si pedagogica,exigenta şi spirit de răspundere, din Dragoste si grija fata de cei educaţi şi din dăruire de sine inopera educativa;

C

Capitol = diviziune mai mare a unui manual sau a unei lucrări ştiinţifice, ce integrează de obiceimai multe teme;CEAC = Comisia de evaluare si asigurare a calităţiiCertificare = recunoaştere printr-un act oficial a competentelor dobândite prin absolvirea unorcursuri;Ciclu curricular = periodizare a activităţii şcolare ce grupează mai mulţi ani de studiu si care au incomun mai multe finalităţi;Conţinut = mijloc prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru si a celor de referinţa;


95

Competenţa = ansamblu de capacităţi si aptitudini interrelaţionate intr-un anumit domeniu; ceea ceo persoana poate realiza in condiţii ideale; competenţa profesională înseamnă capacitateprofesională atestata prin diplome / certificate sau prin vechime in munca, profesie, post;competenţa decizionala este capacitatea de a soluţiona anumite probleme, ceea ce implicacunoştinţe, aptitudini si dexterităţi dobândite in cariera prin experienţă si educaţie;Conexiune intre proiecte/programe = complementaritate a proiectelor / programelor, vizândasigurarea continuităţii temelor de reala valoare, precum si selectarea celor cu grad mare de noutatesi modernitate, a celor care contribuie la dezvoltarea si restructurarea învăţământului si a celor curezultate concrete;

Consiliere = acţiunea care urmăreşte sugerarea modului de a proceda sau de a se comporta inscopul de a fi adoptat intr-o situaţie particulara sau generala. Se bazează pe persuasiune sirespectarea libertăţii de opţiunea a celui consiliat;

Curriculum = disciplinele si subiectele studiate in şcoală; experienţă de învăţare a elevului,organizată de şcoală; o serie de experienţe pe care elevul le traiste pentru a pune in luminaabilităţile, aptitudinile, obiceiurile, aprecierile si formele de cunoaştere de care are nevoie; sistem deprocese decizionale, manageriale si de monitorizare care preced, însoţesc si urmează proiectarea,elaborarea, implementarea, evaluarea si revizuirea permanenta si dinamica a setului de experienţede învăţare oferite de şcoală;Curriculum nucleu = expresia curriculară a trunchiului comun, care cuprinde acel set de elementeesenţiale pentru orientarea învăţării la o anumita disciplina si reprezintă unicul sistem de referinţăpentru diversele tipuri de evaluări si examinări externe (Naţionale ) din sistem si pentru elaborareastandardelor curriculare de performanta;Curriculum la decizia şcolii ( CDS ) = ansamblul proceselor educative si al experienţelor deînvăţare pe care fiecare şcoală le propune in mod direct elevilor săi in cadrul ofertei curriculareproprii; la nivelul planurilor de învăţământ, reprezintă numărul de ore alocat şcolii pentruconstruirea propriului proiect curricular;Curriculum si evaluare = concepte – cheie nu numai in ştiinţele educaţiei, dar si in cadrul practiciieducaţionale contemporane; curriculum formal sau oficial cuprinde următoarele componente:documente de politica educaţională, obiectivele generale ale sistemului de învăţământ, planul deînvăţământ, obiectivele de formare, programele analitice, Manuale si materiale auxiliare pentruelevi, ghiduri sau alte tipuri de materiale pentru profesori, instrumente de evaluare;

D

Dezvoltare personala = progresele pe care le face elevul de - a lungul şcolarizării in cunoştinţe,deprinderi, sentimente, atitudini si comportament;Dezvoltarea şcolii = Creşterea calitativa generala a activităţii şcolii ( curriculum, ethos, resursemateriale );

E

Efect de formare = partea estimabila a rezultatului acţiunii de formare, care însoţeşte si calificapartea lui cuantificabila ( produsul de formare ). O forma implicita este “efectul secundar” ( sideeffect ) pus in evidenta de ştiinţele contemporane ale limbii care produc un fel de “zgomotinformaţional” la nivel de formativitate;

Ethos- ul şcolii = cumulul factorilor de ordin curricular, relaţional, cultural, ambiental etc., carereflecta valorile şcolii si creează spiritul ei distinctiv;Evaluare = proces care permite formularea unei judecaţi de valoare asupra unui demers saudomeniu studiat; feedback; proces care stabileşte daca sistemul educaţional îşi îndeplineşte


96

funcţiile pe care le are; aprecierea activităţii instructiv - educative; in procesul de învăţământ este oactivitate de colectare, organizare si interpretare a datelor privind efectele directe ale relaţieiprofesor – elev, cu scopul de a eficientiza funcţionarea întregului sistem educaţional; formele eisunt: evaluare socio – economica ( eficienta sistemului prin raportul materiale si finanţe investite –rezultatele învăţământului ) si pedagogica ( eficienta sistemului prin raportul obiective proiectate –rezultatele elevilor ); funcţiile evaluării sunt: sociale, pedagogice ( generale adică diagnostica,prognostica, de selecţie sau specifice de stimulare si de orientare );

F

Formare iniţială si continuă = strategie de dezvoltare a sistemului de formare a personaluluididactic ce urmăreşte:

profesionalizarea carierei didactice in România; redimensionarea raportului dintre componenta teoretica si cea practica a

Curricumului de pregătire a cadrelor didactice prin extinderea rutei deformare iniţială pana la obţinerea diplomei de profesor/ institutor prinpromovarea examenului de definitivat;

dezvoltarea unei “pieţe educaţionale a programelor de formare continuă”bazata pe un sistem concurenţial loial prin intermediul căreia cadreledidactice să beneficieze de o ofertă diversificată din parte furnizorilor deformare continuă;

corelarea structurilor si a momentelor din cariera didactica cu standardeleeducaţionale si asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizareasistemului creditelor profesionale transferabile;

dezvoltarea unor structuri instituţionale moderne in scopul optimizăriiactivităţilor de formare continuă a personalului didactic: Centrul Naţionalpentru Formarea Personalului din Învăţământul Preuniversitar;

Formare iniţială = pregătire in scopul dobândirii capacităţii de a practica o profesie, de obiceifinalizata cu o certificare;Formare continuă = pregătire vizând actualizarea competentelor profesionale ale persoanelor celucrează intr-un domeniu, de obicei deja atestaţi ca profesionişti; sinonim cu Perfecţionarea,oarecum demonetizat prin folosirea abuziva in regimul trecut; personalul didactic participa o data lacinci ani la un program de Perfecţionare prevăzut in metodologia in vigoare iar programul dePerfecţionare se considera îndeplinit si daca in acest interval se obţine un grad didactic;Formator = orice conducător al unui proces de formare, incluzând profesori, maiştri - instructori,învăţători, educatori, antrenori si instructori sportivi, specialişti ce conduc programe de practicaproductiva sau de reconversie profesională precum si specialişti desemnaţi pentru formarea iniţialăsi continuă a acestora;

I

Ideal educaţional si finalităţile sistemului = set de aserţiuni de politica educaţionala careconsemnează la nivelul Legii învăţământului profilul de personalitate dezirabil la absolvenţiisistemului de învăţământ, in perspectiva evoluţiei societăţii româneşti. Au rol reglator, constituindun sistem de referinţă in elaborarea Curriculumului Naţional;Instituţie de aplicaţie = şcoală sau grădiniţa aleasă pentru practica pedagogica prin convenţiibilaterale intre instituţiile de învăţământ superior si ISJ-uri;


97

J

Judecaţi evaluative = aprecieri formulate de evaluator pe baza unor criterii si metodologii;

L

Lecţie = activitate didactica delimitata in timp, desfăşurata după o anumita structura logica,utilizând strategii didactice specifice;Logistica = resursele reci aflate in dotarea necesară derulării unei sesiuni de formare; un locesenţial in ocupa in acest cadru mediul de formare (ansamblul condiţiilor de formare disponibile siutilizate prin conştientizare si asumare);

M

Mentor = persoana resursă pentru derularea activităţilor de practica pedagogica;Modúl de formare = unitate de studiu secvenţa, intervenţie proiectata curricular in model“holografic” (regăsirea întregului in parte) aşadar nu ca un capitol, ci ca o proiecţie “suficientasiesi” a cursului in ansamblul sau;

Modalităţi de evaluare = activităţi didactice care permit aprecierea cantităţii de cunoştinţeînsuşite de elevi intr-un anumit timp şcolar;Monitorizare = observare sistematica a unor aspecte din activitatea şcolii;

N

Nevoi speciale = cerinţe privind mediul educativ, impuse de identificarea elevilor cu niveleducaţional excepţional (minim sau maxim);

O

Obiectiv = transpunerea scopurilor sau finalităţilor educative in termeni de comportamentcuantificabil sau observabil; element care enunţa comportamentul aşteptat, condiţiile, criteriile sifinalităţile identificabile cu reuşita;Obiectiv cadru = obiectiv cu grad înalt de generalitate si complexitate referitor la formarea unorcapacitaţi, competente si atitudini specifice unei discipline urmărite de-a lungul mai multor ani destudiu; aparţin unei arii curriculare si asigura coerenta in cadrul acesteia;Obiectiv de instruire = obiectiv pe termen scurt al programului de instruire;Obiectiv de evaluare = expectanţa concreta a rezultatelor evaluabile ale învăţării;Obiectiv de referinţa = obiectiv ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul unui an destudiu si urmăreşte progresul anual in achiziţia de cunoştinţe sau competente; caracterul lor esteconcret cu orientare spre obiective comportamentale; abordează obiectivele generale prindescompunerea acestora in obiective specifice; sunt specifice fiecărei discipline de învăţământ;Orientare şcolara = acţiunea de îndrumare a copilului spre forma de învăţământ care ii convine sicare este conforma disponibilităţilor si aspiraţiilor sale;

PPerfecţionare = schimbarea, proces de reforma, a mentalităţii psihopedagogie si sociale inabordarea si reconsiderarea rolului elevului, al profesorului si al actului educaţional; nouamentalitate pune in centru elevul, in măsura să-şi formeze şi să-şi exprime astfel liberpersonalitatea, prin intermediul situaţiilor educaţionale diferite si, in acest context, profesorul aremenirea de realiza asistenta in instrumentarea elevului in cadrul actului educaţional complex;


98

Perfecţionare profesională = activitate cu caracter informativ, de lărgire si de actualizare acunoştinţelor, de dezvoltare a aptitudinilor si de modelare a atitudinilor personalului;Performanta = finalitate realizata de o persoana in condiţii date;Planificare calendaristica = document administrativ alcătuit de profesor, care asociază in modpersonalizat elemente ale programei ( obiective de referinţa / competente şi conţinuturi ) cu alocareade timp considerata optima de câtre acesta pe parcursul unui an şcolar;Plan cadru de învăţământ = document reglator esenţial ce jalonează resursele de timp aleprocesului de predare - învăţare. Oferă soluţii de optimizare a Buget localului de timp: pe de-oparte, sunt cuprinse activităţi comune tuturor elevilor din tara in scopul asigurării egalităţii de şansea acestora si pe de alta parte, este prevăzuta activitatea pe grupuri / clase de elevi in scopuldiferenţierii parcursului şcolar in funcţie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice ale elevilor;Politica şcolii = modul ( strategii, obiective, regulamente locale, documente ) in care şcoalăintenţionează să îşi îndeplinească scopul educaţional;Portofoliu = ansamblu de elemente tematice sau profesionale ( piese scrise, desene, grafice etc. );dosarul, mapa care conţine aceste elemente; instrument complex de evaluare , integrativ ce oferăevaluatorului posibilitatea de a emite o judecata de valoare bazata pe un ansamblu de rezultate ceoglindesc complexitatea evoluţiei celui educat;Procedura = paşii concreţi prin care sunt implementate politicile si planurile;

R

Relaţie de formare = obiectul tipic comunicaţional al formarii, diferit de cel unilateral propus demagistrocentrism (centrarea pe formator ) si de pedocentrism ( centrarea pe formabil );RESPONSABIL cu formarea = cadru didactic cu credibilitate profesională si umana, desemnat deconducerea şcolii ca RESPONSABIL al coordonării si organizării activităţilor de dezvoltareprofesională a cadrelor didactice din şcoală;sarcinile lui sunt:

să se menţină la curent cu toate informaţiile referitoare la măsurile dereforma, cu stadiul si calendarul aplicării acestora;

să găsească modalitatea prin care să faciliteze accesul tuturor membrilorcorpului profesoral la informaţii actualizate din sistem ( furnizeze materialesi resurse );

să participe la activităţile de formare continuă organizate la diferite niveluri:Centru Regional, CCD, ISJ, universităţi, colegii, s.a.;

să desfăşoare acţiuni de analiza si estimare a nevoii de formare a personaluluididactic din şcoală si să programeze acţiuni in consecinţa;

să faciliteze comunicarea intercolegiala din şcoală si să sprijine relaţionareaşcolii cu alte instituţii sau organizaţii cu scopul de a asigura o buna integrarea şcolii in mediul comunitar;

să organizeze reuniuni, ateliere, lecţii, activităţii demonstrative pe temeprofesionale, pe catedre, comisii metodice, şcoală, interşcoli;

să faciliteze vizite intra si interşcolare;Resurse extracurriculare = categorie de resurse materiale, financiare sau umane necesaredesfăşurării activităţii extracurriculare;

S

Standard = nivel de referinţa spre care se accede pe parcursul unor activităţi;Standard curricular si de performanta = criteriu de evaluare a calităţii procesului de învăţare;Standard educaţional = set de criterii in raport cu care se poate face evaluarea calităţii procesuluide învăţământ; In accepţiuni mai restrânse sunt folosiţi termenii “ standarde curriculare ”, “standarde de sistem ”; nivelul măsurabil la care trebuie să ajungă subiecţii educaţiei, conformdescriptorilor de performanta;


99

Standard de formare iniţială = proiectarea si implementarea standardelor Naţionale pentruprofesia didactica;Standard de formare continuă = proiectarea si implementarea standardelor Naţionale pentruprofesia didactica – standarde evolutive ( normative si de excelenta ) pentru o cariera didacticadinamica si flexibila;Strategie de formare = mod specific fiecărui tip de expertiza de formulare de scopuri adecvateintersecţiei de nevoi, ca si cai si proceduri necesare si suficiente adecvate atingerii acestora;SWOT = analiza, investigarea cu specific metodologic - managerial a câmpului de nevoi obiective,cu detectarea părţilor forte ( Strengths ), a celor slabe ( Weakness ), a ocaziilor favorabile (Opportunities ), si a ameninţărilor ( Threats );

T

Tema = ansamblul de aspecte si caracteristici ale unui fenomen sau element; parte integranta a unuicapitol;Trunchi comun = numărul minim de ore prevăzut pentru fiecare disciplină în parte; acest număreste alocat prin planurile - cadru de învăţământ si asigura egalitatea şanselor la educaţie;

U

Unitate de învăţare = structura didactica deschisă si flexibila, cu următoarele caracteristici: determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin

integrarea unor obiective de referinţa sau competente specifice; este unitara din punct de vedere tematic; se desfăşoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp; se finalizează prin evaluare;

MECTS – Ministerul Educaţiei Cercetării, Tineretului şi SportuluiCNDIPT – Centrul Naţional de dezvoltare a învăţământului profesional si tehnicISJ – Inspectoratul Şcolar JudeţeanCJAPP – Consiliul judeţean de asistenta psihopedagogicăCCD – Casă corpului didacticCLDPSFP – Comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social şi formare profesionalăTVET - Învăţământ profesional şi tehnic

DIRECTOR,Prof. Marc Marinela


100

ANEXE

Anexa 1PLAN DE DEZVOLTARE A RELATIILOR DE PARTENERIAT ALE SCOLII

Obiective Responsabilitati RESURSE Termene Criterii deperformantamateriale Financiare umane

Proiectarea activitatilor in cadrulparteneriatului scoala – familie prinimplicarea reala a parintilor inrezolvarea problemelor scolii.

Directori sidiriginti

Asociatiaparintilor

Donatii,sponsorizari

Consiliulreprezentativ alparintilor

NoiembrieNumăr de părințiimplicați în activitățileșcolii

Identificarea nevoilor de educatie alecomunitatii locale si includerea lor înactivități și proiecte educaționale

Directori Sondaj de opinieVenituriextrabugetare

Consiliul deAdministratie sidiriginti

Octombrie Initiere programe

Elaborarea programului de dezvoltarea unitatii și mediatizarea lui în rândulpartenerilor educaționali.

Proiectul școlii pe4 ani

Date, informații,analize.

Buget localConsiliul deAdministrație Octombrie

Mijloace diverse demediatizare: site-ulșcolii, întâlniri cupartenerii educaționali,comunicate de presăetc

Identificarea ONG-urilor care au cascop dezvoltarea de programmeeducative complementare oferteieducationale a scolii

Consilier educativInformatii siprezentari deprograme

Psiholog scolarDiriginți Permanent Număr de parteneriate

Initierea si derularea unor colaboraricu școli din U.E.

DirectoriInternet si pag.WEB a scolii

Buget localCoordinatorproiecte siprograme

PermanentProiecte aprobate sifinantate

Initierea de intalniri periodice, peprobleme de management scolar, cudirectori ai unor licee tehnologicedin județ, regiune

DirectorManagementeducational

Venituriproprii

Directori sidirectori adj. dela liceetehnologice

Semestrial

Tematici de interesgeneral(schimbărilegislative, aspecte cevizează rolulmanagerului școlar încontextul


101

descentralizării)

Colaborarea cu autoritatile locale inceea ce priveste repartizarea siutilizarea fondurilor pentrufuctionare,intretinere,investitii sireparatii.

Directori sicontabil -sef

Studii defezabilitate

Buget localDepartamentuladministrativ

DecembriePlan de reparatii,intretinere si investitii

Organizarea de schimburi deexperienta cu alte scoli din tara.

Directori. ProgramVenituriproprii

Intalniriperiodiceconform unuicalendarconvenit

Documente rezultatedin activități

Stabilirea legaturilor cu autoritatilelocale, agenti economici, institutiinationale si regionale de cultura,biserica, alte institutii interesate,pentru cresterea adecvarii oferteieducationale a scolii la cerereaconcreta, pentru realizareaproiectelor si programelor proprii siin vederea cresterii importantei scoliiin comunitate

DirectoriOfertaeducationala

Buget localInstitutii locale,regionale sinationale

PermanentAcorduri departeneriat

Oferirea de spatiu si logistica pentrudesfasurarea diferitelor activitati alereprezentanților comunității

Directori Baza materiala Buget localComunitatealocala

PermanentAcorduri departeneriat

Elaborarea rapoartelor privindactivitatea de asigurare a calitatiiofertei educationale si a programelorde imbunatatire a calitatii educatiei.

Directori RapoarteConsiliul deAdministratie

semestrialExistenta rapoartelorsi a masurilor deredresare

Intocmirea raportului anual deactivitate a unitatii scolare si aPlanului managerial annual.

Directori Raport anualConsiliul deAdministratie,

OctombrieRaport de activitate siplan managerial anual


102

Anexa 2HARTA PARTENERIATELOR CU AGENTII ECONOMICI ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

Unitatea deînvăţământ

ColegiulTehnicNapoca

Localitate,adresa, tel, fax,

e-mailCluj-Napoca (localitatea), str. Taberei nr, 3 Tel:0264-562588, Fax: 0264-425775 e-mail: [email protected], website: www.colegiul-napoca.ro

Director - tel, e-mail

Prof. MARC MARINELA. (numele şi prenumele), tel: 0749196455 E-mail:[email protected]

Director adj - tel,mail Prof. RUS TEODOR (numele şi prenumele), tel:0749202016. E-mail: [email protected]

DOMENIUL deformare

profesională1)

CLASA /AN DE STUDIIINVATAMANT

DE ZI 2)

Calificarea3) Număr deelevi

şcolarizaţi4)

Denumirea completăa partenerului de practică cu

care esteîncheiată convenţie depractică5)

Nr. de elevirepartizațiîn practică6) conform

convențiilorcu agentuleconomic /instituțiapublică

parteneră

Date de contact ale agentuluieconomic/instituția publică parteneră

Adresă, tel, fax, e-mail, website

Reprezentantlegal/persoană decontact (Nume şi

prenume)

1 2 3 4 5 6 7 8

Turism sialimentatie

a X-a TEHNICIAN INTURISM 30

SRP * VICTORIA*. CLUJ 9 Cluj Napoca Bd. 21 decembrie 1989 nr.54-56; 0264-597963 CORNELIA HATISI

CITY PLAZA 8 Cluj Napoca, STR.Sindicatelor 9-11,[email protected];o264-450152 LARISA TEODOR

SC AB ONIX SRL 6 Cluj Napoca,str.Septimiu Albini nr.12; 0741-701572MOLDOVANEMANUELA

UNIVERS T 7 Cluj Napoca, str.Mihai Veliciu, nr.39; [email protected];0748129138 POP IOAN

a XI -a TEHNCIAN INTURISM XIT1 32

SC EUROPATUR 5 Cluj Napoca,B-dul Eroilor nr.38, tel .0264-598522,;[email protected] LITI SERGIU DAN

SC NOBEL TURISM SRL 4 Cluj Napoca,str.Primaverii nr.8/32,; [email protected];0741-701572 AUREL CHERECHES

SC VAMOS TOUR SRL 5 Cluj napoca, str.Plopilor nr.73, ap1;[email protected]; 0740154444 HAN ANCA

LINEA BLUE TRAVEL 5 Cluj Napoca, str.horea nr.2,[email protected]; 0723465564 NITA GABRIELA


103

SC TURISM GEVALIA SRL 5 Cluj Napoca, str. Memorandumului nr.15, ap.5,;[email protected], 0745388609 ILCAS IOAN

CALIBRA TRAVEL CENTER 4 Cluj Napoca, str. Croitorilor 24,[email protected],0264-417991 ADRIANA MAN

PARALELA 45 4 Cluj Napoca, str. Horea nr.25,; [email protected]; 0264-592961 CUREA IONUT

TEHNICIAN INTURISM XIT2 29








a XII -a TEHNCIAN INTURISM 29








Industrie textila sipielarie

Clasa a X-a inv.Prof.

CONFECTIONER PRODUSE

TEXTILE21 SC FLACĂRA SA 21

Cluj-Napoca, Str. Onisifor Ghibu nr. 20A, E-mail: office[at] flacara.ro; Web: http://www.flacara.ro. Telefon: 0264-432.400; Fax: 0264-432.400

MARIETA CHIRA

Clasa a XI-a inv.Prof.

CONFECTIONER PRODUSE

TEXTILE15 SC EST-COMPANY SA 15 B-dul Muncii nr. 14, tel. 0264- 415428 DRIMUŞ IOAN

Turism anul I şcoalapostliceală

Asistentmanager

unitatihoteliere - I PL

1

45SC SMAV - EXIM SRL( GRANDHOTEL NAPOCA).......... 6

Cluj Napoca, str. O.Goga nr.1,0264-580715 GHIRAN MARIA ANA



104


UNIVERS T 8 Cluj Napoca, Str.Al.Vaida Voievod 53-55; 0264-414161 POP IOAN

PENSIUNEA CASA ZANELOR 2 jud.Cluj,str.Sportului nr.5, com Floresti;[email protected];0757-016313 CIPRIAN CAPAIAN

SC.MPC IMPEX SRL- PENSIUNEABELLAGIO 4 Cluj Napoca, str.Mihai Veliciu, nr.39; [email protected];

0748129138 CASU MIHAI

Asistentmanager

unitatihoteliere - I PL

2

45

SC SMAV - EXIM SRL( GRANDHOTEL NAPOCA).......... 5 Cluj Napoca, str. O.Goga nr.1,0264-580715 GHIRAN MARIA ANA


CITY PLAZA 2 Cluj Napoca, STR.Sindicatelor 9-11,[email protected];o264-450152 LARISA TEODOR


UNIVERS T 15 Cluj Napoca, Str.Al.Vaida Voievod 53-55; 0264-414161 POP IOAN


105

Anexa 3

IMAGINI CU SĂLI DE CLASĂ, LABORATOARE ȘI ATELIERE


106

Anexa 4SITUATIA DOTĂRILOR

MOBILIERCod Denumire Pret Stoc Valoare Data

intrare16000090 CALCULATOR BIROU 20 1 20 200116000117 CALCULATOR BIROU 59,26 1 59,26 200116000090 CALCULATOR BIROU 20 1 20 200116000152 DULAP CU 3 USI 316,06 1 316,06 200216000119 MOCHETA 22,72 21,6 490,75 200216000123 SCAUN RIO /CN GRI 41,65 4 166,6 200216000152 DULAP CU 3 USI 442,57 3 1327,71 200216000153 DULAP CU 4 USI 278,25 1 278,25 200216000155 MASA BIROULU 359,15 2 718,3 200216000154 MASUTA SECRETARIAT 98,48 1 98,48 200216000164 APLICATIA INFORM.DE MIJ.FIXE 200 1 200 200216000139 BIROURI 218,22 3 654,66 200216000152 DULAP CU 3 USI 316,06 2 632,12 200216000123 SCAUN RIO /CN GRI 41,65 2 83,3 200216000123 SCAUN RIO /CN GRI 41,65 5 208,25 200216000145 MASA PROFESORI 738,36 1 738,36 200216000149 MASA TELEVIZOR 183,46 1 183,46 200216000124 SCAUN RIO/ CN NEGRU 41,65 6 249,9 200216000139 BIROURI 111,93 1 111,93 200216000139 BIROURI 114,88 1 114,88 200216000139 BIROURI 164,4 12 1972,8 200216000141 CATEDRA 185,96 1 185,96 200216000143 DULAP CU POLITE 122,76 1 122,76 200216000170 MASA OVALA MARE 582,47 1 582,47 200216000139 BIROURI 98,65 3 295,95 200216000141 CATEDRA 185,96 1 185,96 200216000143 DULAP CU POLITE 122,76 1 122,76 200216000134 FETE MASA ALBASTR.1,12X1 ML 10,72 28 300,16 200216000124 SCAUN RIO/ CN NEGRU 41,65 1 41,65 200216000124 SCAUN RIO/ CN NEGRU 41,65 1 41,65 200216000124 SCAUN RIO/ CN NEGRU 41,65 1 41,65 200216000124 SCAUN RIO/ CN NEGRU 41,65 2 83,3 200216000172 MASA CU PICIOR 95,45 1 95,45 200216000139 BIROURI 448,03 1 448,03 200216000150 DULAP CU 5 USI 585,88 1 585,88 200216000119 MOCHETA 12,72 18 228,96 200216000139 BIROURI 457,56 1 457,56 200216000157 DULAP CU 6 USI 622,61 1 622,61 200216000124 SCAUN RIO/ CN NEGRU 41,65 2 83,3 200216000264 BANCUTE 105 2 210 200316000266 CORP SUSPENDAT 3 USI 343,92 1 343,92 200316000265 CORP SUSPENDAT BAIE 279,01 1 279,01 200316000152 DULAP CU 3 USI 675,63 1 675,63 200316000155 MASA BIROULU 379,64 2 759,28 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 3 137,25 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 2 91,5 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 31 1418,25 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 2 91,5 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 22 1006,5 2003


107

16000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 5 228,75 200316000246 MASA PENTRU CALCULATOR 208,36 26 5417,36 200316000247 MASCA CHIUVETA 238,24 1 238,24 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 23 1052,25 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 32 1464 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 1 45,75 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 2 91,5 200316000202 SCAUNE ISOINE C14 45,75 24 1098 200316000248 DULAP MODULAT 538,43 5 2692,15 200316000155 MASA BIROULU 532,71 1 532,71 200316000249 MASA OCTOGONALA 443,42 1 443,42 200316000246 MASA PENTRU CALCULATOR 355,14 1 355,14 200316000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 2 113 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 6 339 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 1 56,5 200417000089 MASINA BOBINAT FIRE 9,71 1 9,71 200417000090 MASINA CROIT CU BANDA 12,52 1 12,52 200417000087 MASINA CUSUT BUTONIERE 14,37 1 14,37 200417000063 MASINA CUSUT COL.CU 1 AC 8,26 1 8,26 200417000161 MASINA CUSUT METALOTEHNIC 4,6 5 23 200417000093 MASINA CUSUT SUPER 0,6 6 3,6 200417000095 MASINA CUSUT SURFILAT 2,37 2 4,74 200417000096 MASINA INCHEIAT TRICFIN 2,82 5 14,1 200417000100 MASINA TRICOTAT VKTM 3,98 7 27,86 200417000144 SCAUN LEDA 23,6 3 70,8 200416000383 DULAPIOR MARE 183,99 1 183,99 200416000384 DULAPIOR MIC 111,99 1 111,99 200417000118 MASA BIROU 47,69 1 47,69 200417000118 MASA BIROU 60,77 1 60,77 200417000158 SCAUN COLORADO 215,75 1 215,75 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 2 113 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 3 169,5 200417000101 BIROU CALC.ELEVI-PHARE 60,75 13 789,75 200417000255 BIROU CALCULATOR 134 2 268 200417000256 BIROU CU I USA 137 1 137 200417000103 BIROU PROF.CAL-PHARE 58,09 1 58,09 200417000103 BIROU PROF.CAL-PHARE 74,38 1 74,38 200417000257 BIROU RACORD+SUPORT 137,5 1 137,5 200417000258 CORP RACORD 76,5 1 76,5 200417000260 DULAP CU 2 USI 205 1 205 200417000144 SCAUN LEDA 23,6 40 944 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 29 1638,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 7 395,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 9 508,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 1 56,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 1 56,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 25 1412,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 31 1751,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 4 226 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 5 282,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 29 1638,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 14 791 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 2 113 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 30 1695 2004


108

17000159 SCAUNE R 10 48,79 2 97,58 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 23 1299,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 6 339 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 30 1695 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 1 56,5 200417000205 MAS. CU VAPORI 0,01 3 0,03 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 31 1751,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 2 113 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 5 282,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 6 339 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 5 282,5 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 11 621,5 200417000158 SCAUN COLORADO 215,75 1 215,75 200417000159 SCAUNE R 10 48,79 2 97,58 200416000090 CALCULATOR BIROU 55,41 1 55,41 200417000158 SCAUN COLORADO 215,75 1 215,75 200416000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 5 282,5 200417000152 STAMPILA CARTI MUNCA 18,17 1 18,17 200416000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 10 628 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 2 321,3 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 20 1256 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 14 879,2 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 6 376,8 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 5 314 200516000230 FIER DE CALCAT 84 1 84 200516000394 DULAP CU 2USI DIN PAL 511 11 5621 200516000152 DULAP CU 3 USI 941 60 56460 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 42 2637,6 200516000416 TRUS.SC.ELEC-MAS.GAUR-FIERS.EL 737,8 1 737,8 200516000418 TRUSA SCUL.MEC+SCULE LACATUS 648,55 1 648,55 200516000230 FIER DE CALCAT 115 1 115 200516000485 USCATOR DE RUFE 72,62 1 72,62 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 15 2409,75 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 3 481,95 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 3 481,95 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 2 321,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 1 62,8 200516000230 FIER DE CALCAT 84 1 84 200516000390 MASINA DE CUSUT LINIARA 500 1 500 200516000470 MODUL DE COMUNICARE USB PT.PLO 1460 1 1460 200516000478 MODUL DE COMUNICATI.SER.PT DIG 1489,2 1 1489,2 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 3 188,4 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 2 321,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 10 628 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 2 321,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 18 2891,7 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 2 125,6 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 2 125,6 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 2 321,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 2005


109

16000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 31 1946,8 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 2 413,64 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 1 160,65 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 2 321,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 23 1444,4 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 11 690,8 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 4 251,2 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 15 2409,75 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 18 1130,4 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 13 2688,66 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 2 125,6 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 3 481,95 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 206,82 15 3102,3 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 31 1946,8 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 8 502,4 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 12 1927,8 200516000230 FIER DE CALCAT 84 1 84 200516000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 160,65 18 2891,7 200516000378 SCAUNE ISO TAPITATE 62,8 28 1758,4 200516000545 CALCULATOR PCATS SEMP 1490,46 1 1490,46 200616000847 DULAP CU USA SI POLITA 445,89 1 445,89 200616000499 FATA DE MASA CATIFEA 31 4 124 200616000499 FATA DE MASA CATIFEA 100 1 100 200616000518 MODUL SCHELA BAZA 769,9 1 769,9 200616000517 MODUL SCHELA OTEL 469,9 5 2349,5 200616000519 MODUL SCHELA OTLE PODINA 539,9 1 539,9 200616000506 PROGRAM APLICATA INF.EVID.SAL 700 1 700 200616000394 DULAP CU 2USI DIN PAL 540,07 1 540,07 200616000152 DULAP CU 3 USI 983,75 4 3935 200616000542 DULAP PANTOFI 5 COMPARTIMENTE 233,99 15 3509,85 200616000498 FETE DE MASA BUMBAC 20,7 20 414 200616000810 MASINA DE SPALAT ARTIC 1070 1 1070 200616000553 AMPLIFICATOR PHONIC 1499 1 1499 200616000394 DULAP CU 2USI DIN PAL 535,5 1 535,5 200616000155 MASA BIROULU 416,5 1 416,5 200616000572 MASA CALCULATOR 357 1 357 200616000812 MASA CU ROTILE 297,5 1 297,5 200616000514 MOCHETA 4X2.80 265 1 265 200616000556 BANCA PENTRU IMPINS 1497,02 1 1497,02 200616000714 ANS-MASINA DE CUSUT CU 1AC 1498,21 2 2996,42 200616000723 MASA CROIT 791,35 1 791,35 200616000722 MASA CUSUT 395,68 1 395,68 200616000722 MASA CUSUT 791,35 2 1582,7 200616000715 MASINA CASNICA BROTHER 1189,97 1 1189,97 200616000621 SCAUN VIZITATOR 62,47 30 1874,1 200616000621 SCAUN VIZITATOR 62,64 1 62,64 200616000716 STAND MASINA DE CUSUT 595 2 1190 200616000572 MASA CALCULATOR 520,03 1 520,03 2006


110

16000119 MOCHETA 11 9,8 107,8 200616000379 BANCI PT.DOUA PERSONE 205,89 20 4117,8 200616000141 CATEDRA 598,7 1 598,7 200616000394 DULAP CU 2USI DIN PAL 1337,38 2 2674,76 200616000152 DULAP CU 3 USI 1356,6 1 1356,6 200616000724 DULAP SUPRAPOZABIL 3 USI 649,27 1 649,27 200616000155 MASA BIROULU 1041,19 1 1041,19 200616000572 MASA CALCULATOR 520,03 1 520,03 200616000721 MASA CU SERTARE 520,03 1 520,03 200616000813 DULAP CU 2 USI SUPRAPOZABIL 892,5 1 892,5 200616000814 DULAP TIP BIBLIOTECA 535,5 1 535,5 200616000572 MASA CALCULATOR 520,03 1 520,03 200616000720 BIBLIOTECA RAFT 1041,19 3 3123,57 200616000568 CUIER BIROU CU AGATATORI 178,5 1 178,5 200716000564 DULAP CU 2USI SI POLITE 445,89 1 445,89 200716000572 MASA CALCULATOR 493,85 1 493,85 200716000566 MASA ROTUNDA 8 PERSOANE 714 1 714 200716000119 MOCHETA 11,5 42,6 489,9 200716000567 SCAUN ERGONOMIC 136,85 1 136,85 200716000868 DULAP AVIZIER 950 1 950 200716000567 SCAUN ERGONOMIC 160 1 160 200716000838 BIROU 429,99 2 859,98 200716000836 DULAP 416,1 1 416,1 200716000837 DULAP ACTE 624,14 3 1872,42 200716000840 DULAP COLT 693,53 1 693,53 200716000841 DULAP SERTARE 485,45 4 1941,8 200716000839 MASA CONSILIU 1109,6 1 1109,6 200716000997 FIERASTRAU PENDULAR 559,9 1 559,9 200716000567 SCAUN ERGONOMIC 160 1 160 200716000849 SCAUN 159,98 1 159,98 200716000836 DULAP 416,1 2 832,2 200716000837 DULAP ACTE 491,26 3 1473,78 200716000567 SCAUN ERGONOMIC 160 1 160 200716000625 BANCA GIMNASTICA 2M 255,85 10 2558,5 200716000779 BANCA GIMNASTICA LEMN 3 M 355 1 355 200716000629 BANDA ALERGARE 1189 1 1189 200716000853 MASINA DE CUSUT CU 1AC 1498,21 3 4494,63 200716000852 MASINA DE SURFILAT 1451,8 2 2903,6 200716000090 CALCULATOR BIROU 42,6 1 42,6 200716001005 INECUATII, SISTEME CORP ROTUND 47,6 2 95,2 200716000565 DULAP CU I USA 445,89 1 445,89 200716000838 BIROU 485,46 2 970,92 200716000836 DULAP 600 1 600 200716000837 DULAP ACTE 624,14 11 6865,54 200716000843 DULAP VITRINA 693,51 1 693,51 200716000572 MASA CALCULATOR 410 1 410 200716000583 MEIOZA 10-MODULE MAGN. 1251,73 1 1251,73 200716000581 MITOZA -9 MODULE MAGN. 1106,47 1 1106,47 200716000119 MOCHETA 18,5 12,4 229,4 200716000672 PAHAR ERLENMASER 8,87 32 283,84 200716000654 BANC OPTIC 448,87 5 2244,35 200716000607 GENERATOR ELECTROSTATIC CU BAN 678,14 1 678,14 200716000621 SCAUN VIZITATOR 60 20 1200 200716000836 DULAP 416,1 1 416,1 2007


111

16000837 DULAP ACTE 491,26 1 491,26 200716000844 DULAP MASCA 1040,25 1 1040,25 200716000843 DULAP VITRINA 693,51 1 693,51 200716000842 MASA 568,68 1 568,68 200716000846 MASA EXT. 221,44 1 221,44 200716000621 SCAUN VIZITATOR 60 10 600 200716000621 SCAUN VIZITATOR 60 30 1800 200716000599 PLUTITORUL DESCARTES 68,31 1 68,31 200716001090 CLASIFICATOR CU 4 SERTARE 1150,73 1 1150,73 200816000123 SCAUN RIO /CN GRI 41,65 4 166,6 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 1 59,5 200816001035 MASINA CUSUT IND.METALOTEHNICA 82,83 2 165,66 200816001036 MASINA SURFILAT TRIPLOK 113,89 1 113,89 200816000962 BANCA SCOLARA 1 PERSOANA TRAPE 148,75 25 3718,75 200816000957 BIROU CALCULATOR CU CASETIERA 431,97 1 431,97 200816000964 BIROU CU CASETIERA 291,55 1 291,55 200816000564 DULAP CU 2USI SI POLITE 309,4 20 6188 200816000979 MASUTA 220 1 220 200816000978 MOBILIER RECEPTIE-MASA SI ETAJ 1693 1 1693 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 20 1190 200816000090 CALCULATOR BIROU 34,03 1 34,03 200816000119 MOCHETA 17 25 425 200816001033 FETE MASA 180 X140 16,08 20 321,6 200816001100 CORELARE CODURI CVP CLASIFICAT 1190 1 1190 200816000289 SCAUN TAPITAT CU SUPORT METALI 56,5 25 1412,5 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 13 773,5 200816000967 CATEDRA CALC. CU CASETIERA 431,97 1 431,97 200816000838 BIROU 323 4 1292 200816000963 BIROU CALCULATOR 418 1 418 200816000983 DULAP 2 USI MATERIAL DIDACTIC 409 4 1636 200816000982 DULAP 4 MODULE 1 USA 1319 1 1319 200816000986 MASA SEMICERC CU PICIOARE META 241 2 482 200816000987 MASUTA JOASA 189 1 189 200816000119 MOCHETA 51,91 1 51,91 200816000119 MOCHETA 52,03 35 1821,05 200816000985 MODUL 4 USI+RAFTURI STICLA 100 666 1 666 200816000141 CATEDRA 460 1 460 200816000843 DULAP VITRINA 640 1 640 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 1 59,5 200816000962 BANCA SCOLARA 1 PERSOANA TRAPE 148,75 5 743,75 200816000963 BIROU CALCULATOR 431,97 1 431,97 200816000958 CASETIERA MOBILA CU SERTARE 428,4 1 428,4 200816000956 DULAP CU 2 USI SI SERTARE PT.F 1580,32 1 1580,32 200816000953 DULAP CU 2 USI SI VITRINA STIC 511,7 19 9722,3 200816000955 MASA LECTURA 2 PERSOANE 172,55 6 1035,3 200816000954 MODUL ETAJERA COLT 255,85 5 1279,25 200816000573 SCAUN TAPITAT 65,45 12 785,4 200816000141 CATEDRA 460 1 460 200816000843 DULAP VITRINA 640 1 640 200816000141 CATEDRA 460 1 460 200816000843 DULAP VITRINA 640 1 640 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 1 59,5 200816000994 CATEDRA SIMPLA-1500/550/750 473 1 473 200816000992 DULAP 4 USI+POLITE STICLA-2000 656 2 1312 2008


112

16000975 MODUL CURB 227 1 227 200816000994 CATEDRA SIMPLA-1500/550/750 473 1 473 200816000971 DULAP 4 USI SI POLITE STICLA 656 2 1312 200816000975 MODUL CURB 227 1 227 200816000976 MODUL POLITE LEGATURA 474 1 474 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 7 416,5 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 9 535,5 200816000141 CATEDRA 460 1 460 200816000843 DULAP VITRINA 640 1 640 200816000967 CATEDRA CALC. CU CASETIERA 431,97 1 431,97 200816000953 DULAP CU 2 USI SI VITRINA STIC 511,7 2 1023,4 200816000966 DULAP HARTI CU 2 USI 690,2 2 1380,4 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 13 773,5 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 3 178,5 200816000953 DULAP CU 2 USI SI VITRINA STIC 511,7 1 511,7 200816000989 CATEDRA SERTAR+CORP USA+SERTAR 569 1 569 200816000971 DULAP 4 USI SI POLITE STICLA 656 2 1312 200816000993 MODUL FAGURE 2300/700/200 227,04 1 227,04 200816000963 BIROU CALCULATOR 418 1 418 200816000973 BIROU SIMPLU 323 3 969 200816000141 CATEDRA 473 1 473 200816000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 536 3 1608 200816000971 DULAP 4 USI SI POLITE STICLA 656 3 1968 200816000992 DULAP 4 USI+POLITE STICLA-2000 656 4 2624 200816000969 DULAP HAINE CU 2 USI 560 1 560 200816000247 MASCA CHIUVETA 226 2 452 200816001043 SCAUN ROSY NEGRU SCAI 53,55 10 535,5 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 53,55 2 107,1 200816000123 SCAUN RIO /CN GRI 41,65 3 124,95 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 35 2082,5 200816001044 SCAUN ROSY NEGRU STOFA 59,5 5 297,5 200816000961 ANSAMBLU BIBLIOTECA TV SI DVD 1207,85 1 1207,85 200816001075 DULAP MAT.DIDACT.CU VITRINA 630,7 1 630,7 200916001088 BIROU CU COMODA MOBILA 471,24 1 471,24 200916000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 580,72 2 1161,44 200916000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 580,72 2 1161,44 200916001087 MASA CALCULATOR PROFESOR 490,28 1 490,28 200916000090 CALCULATOR BIROU 41,73 1 41,73 200916000836 DULAP 426,02 2 852,04 200916000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 580,72 2 1161,44 200916001087 MASA CALCULATOR PROFESOR 490,28 1 490,28 200916001104 MASINA GAURIT 500 W 77,95 1 77,95 200916001091 BANCA SCOLARA 1 PERS.TRAPEZOID 173,74 8 1389,92 200916001109 DULAP 2 USI SI 3 ETAJERE 249,99 8 1999,92 200916001092 SCAUN FIX 90,44 30 2713,2 200916001108 SCAUNE OSPITE NEGRU 55,99 17 951,83 200916001070 BIROU 1000/500 350 1 350 200916001112 FIER CALCAT PROFESIONAL VAPORE 1729,98 1 1729,98 200916001110 MASINA DE SPALAT WIRPOL AUTOMA 949,9 1 949,9 200916000141 CATEDRA 721,14 3 2163,42 200916001080 CORP SUSPENDAT 333,2 2 666,4 200916000836 DULAP 426,02 1 426,02 200916001083 DULAP CU 2 USI SI VITR. STICLA 631,89 2 1263,78 200916001072 DULAP FISE AUTORI 930,58 2 1861,16 2009


113

16001076 DULAP MAT.DID.CU VITR.SI SERTA 891,31 2 1782,62 200916001075 DULAP MAT.DIDACT.CU VITRINA 630,7 2 1261,4 200916001087 MASA CALCULATOR PROFESOR 490,28 1 490,28 200916000247 MASCA CHIUVETA 759,22 1 759,22 200916001093 DULAP 2 USI CATALOAGE 861,56 2 1723,12 200916001096 DULAP HAINE 2 USI 398,65 1 398,65 200916001094 DULAP NISA 3 NIVELE/1 COLOANA 428,4 2 856,8 200916001095 DULAP NISA 4 NIVELE /1 COLOANA 464,1 2 928,2 200916001084 DULAP C 2 USI PT.HARTI 755,65 1 755,65 200916001086 DULAP CU RAFTURI SI 2 USI 353,43 2 706,86 200916001075 DULAP MAT.DIDACT.CU VITRINA 630,7 1 630,7 200916000155 MASA BIROULU 500 1 500 200916001081 CUIER BANCUTA 410,55 2 821,1 200916001083 DULAP CU 2 USI SI VITR. STICLA 631,89 1 631,89 200916001088 BIROU CU COMODA MOBILA 471,24 1 471,24 200916000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 580,72 2 1161,44 200916001074 DULAP MAT.DIDACT.CU SERTARE 1314,95 2 2629,9 200916001075 DULAP MAT.DIDACT.CU VITRINA 630,7 2 1261,4 200916001112 FIER CALCAT PROFESIONAL VAPORE 1729,99 1 1729,99 200916001087 MASA CALCULATOR PROFESOR 490,28 1 490,28 200916000247 MASCA CHIUVETA 759,22 1 759,22 200916001108 SCAUNE OSPITE NEGRU 55,99 13 727,87 200916001071 DULAP CU USI MICI 853,34 3 2560,02 200916000155 MASA BIROULU 500 1 500 200916000155 MASA BIROULU 500,02 1 500,02 200916001088 BIROU CU COMODA MOBILA 471,24 2 942,48 200916001080 CORP SUSPENDAT 333,2 1 333,2 200916000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 580,72 4 2322,88 200916001072 DULAP FISE AUTORI 930,58 1 930,58 200916001075 DULAP MAT.DIDACT.CU VITRINA 630,7 1 630,7 200916001087 MASA CALCULATOR PROFESOR 490,28 1 490,28 200916000247 MASCA CHIUVETA 759,22 1 759,22 200916001088 BIROU CU COMODA MOBILA 471,24 1 471,24 200916000141 CATEDRA 721,14 1 721,14 200916001080 CORP SUSPENDAT 333,2 1 333,2 200916000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 580,72 1 580,72 200916001085 DULAP CU 4 USI 570,01 1 570,01 200916001072 DULAP FISE AUTORI 930,58 1 930,58 200916001077 DULAP INALT MATER.DIDACTIC 566,44 1 566,44 200916000247 MASCA CHIUVETA 759,22 1 759,22 200916001088 BIROU CU COMODA MOBILA 471,24 1 471,24 200916001077 DULAP INALT MATER.DIDACTIC 566,44 2 1132,88 200916001088 BIROU CU COMODA MOBILA 471,24 1 471,24 200916000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 580,72 2 1161,44 200916001087 MASA CALCULATOR PROFESOR 490,28 1 490,28 200916001088 BIROU CU COMODA MOBILA 471,24 3 1413,72 200916001087 MASA CALCULATOR PROFESOR 490,28 1 490,28 200916001069 BIROU 1600/600 500 1 500 200916001091 BANCA SCOLARA 1 PERS.TRAPEZOID 173,74 22 3822,28 200916001092 SCAUN FIX 90,44 15 1356,6 200916000970 DULAP 2 USI SI POLITE DESCHISE 580,72 3 1742,16 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 2 2177,7 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 1 1088,85 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 3 3266,55 2009


114

16001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 1 1088,85 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 3 3266,55 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 1 1088,85 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 4 4355,4 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 4 4355,4 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 2 2177,7 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 4 4355,4 200916001082 BIBLIOTECA CU 6 USI 1088,85 3 3266,55 200916001127 MASINA DE SPALAT INDESIT 949 2 1898 201017000300 FATA DE MASA 18,5 1 18,5 201016000313 FATA MASA 1.5X2M 18,58 25 464,5 201016000350 MASA TENIS DE MASA 744 1 744 201016000356 MASA CAFEA 204,6 1 204,6 201016000985 MODUL 4 USI+RAFTURI STICLA 100 666 1 666 201016001362 DULAP ALB 2650X900X420 778,75 1 778,75 201016001193 BANCA ELEV MAHON 213,28 21 4478,88 201016001368 BIROU 1100X600X750 270 1 270 201016001367 CATEDRA 1200X600X750 360 2 720 201017001137 DESFACATOR STICLE 3,39 1 3,39 201016001363 DULAP 1960X450X350 330 2 660 201016001361 DULAP 1960X900X350 450 2 900 201016001364 DULAP CU USI DE STICLA 628 5 3140 201017000300 FATA DE MASA 37 8 296 201016001365 MASA 800X800X450 230 1 230 201016001366 MASCA CHIVETA 120 2 240 201016001116 SET PENTRU MASA 30 PIESE 99 2 198 201016001192 BANCA ELEV FAG 203,36 1 203,36 201116001192 BANCA ELEV FAG 203,36 14 2847,04 201117000100 MASINA DE CUSUT HZL27Z 877,14 1 877,14 201117000099 MASINA DE CUSUT LINIARA FY-8700 1776,02 11 19536,22 201117000099 MASINA DE CUSUT LINIARA FY-8700 1776,03 1 1776,03 201116001192 BANCA ELEV FAG 203,36 7 1423,52 201116000090 CALCULATOR BIROU 57,89 1 57,89 201116000090 CALCULATOR BIROU 46,64 1 46,64 201116000119 MOCHETA 55 22 1210 201116001192 BANCA ELEV FAG 203,36 18 3660,48 201117000098 MASINA DE CUSUT LIN.TEXTIMA 100 1 100 201116000390 MASINA DE CUSUT LINIARA 100 2 200 201116001370 BIROU 1200X600X750 310 3 930 201116001371 BIROU100X600X750 260,4 1 260,4 201116001373 DULAP 2000X720X210 199,64 1 199,64 201116001372 RACORD BIROU 100,44 1 100,44 201116001192 BANCA ELEV FAG 203,36 2 406,72 201116001192 BANCA ELEV FAG 203,36 3 610,08 201116001192 BANCA ELEV FAG 203,36 3 610,08 201116000090 CALCULATOR BIROU 57,9 1 57,9 201116000119 MOCHETA 20 15,8 316 201116000122 COVOR 64,86 1 64,86 201216000122 COVOR 65 1 65 201216000122 COVOR 65 1 65 201217001502 DULAP MASCA CHIUVETA 786 1 786 201216000810 MASINA DE SPALAT ARTIC 749 1 749 201216000117 CALCULATOR BIROU 58,59 1 58,59 201217001275 BIROU L CALITATE 612 1 612 2012


115

17001277 DULAP ACTE CALIT.450/350/1958 358 1 358 201217001276 DULAP ACTE CALIT.900/350/1958 518 1 518 201217001279 DULAP MASCA CHIUVETA 618 1 618 201217001280 MASA CONSILIU1600/800/750 608 1 608 201217001281 MASUTA ROTUNDA 450/450/500 216 1 216 201216000119 MOCHETA 14,26 28 399,28 201216000122 COVOR 65 9 585 201217001266 CORP BUC. SUSPENDAT 660/700/340 294 1 294 201217001269 CORP BUC.CU 2USI1000/722/520 274 2 548 201217001268 CORP BUC.CU O USA 722/660/520 202 1 202 201217001264 CORP BUC.CU SERTARE722/640/510 348 1 348 201217001267 CORP BUC.DE COLT1000/1000/722 370 1 370 201217001271 CORP BUC.HOTA600/340/660 241 1 241 201217001272 CORP BUC.SUSPENDAT 540/340/700 203 1 203 201217001265 CORP BUC.SUSPENDAT1000/700/340 304 3 912 201217001270 CORP BUC.SUSPENDAT680/700/340 303 1 303 201217001501 HOTA BUCATARIE 208 1 208 201217001273 MASA BUC CU BLAT 1280 1 1280 201217001286 CORP AFISARE CU STICLA 840 2 1680 201316001197 BANCA CUIER VESTIAR 1160 MM 618,5 2 1237 201316001195 BANCA CUIER VESTIAR 1160MM 743 3 2229 201316001196 BANCA CUIER VESTIAR 1310MM 838 2 1676 201316001194 BANCA CUIER VESTIAR 740MM 474 2 948 201316000378 SCAUNE ISO TAPITATE 74,4 19 1413,6 201316000810 MASINA DE SPALAT ARTIC 899,9 2 1799,8 201317000278 FIER CALCAT 90 1 90 201316000378 SCAUNE ISO TAPITATE 74,4 31 2306,4 201317001122 DULAP3POLITE,BIBLIORAFT,2USI2100/800/300 500 3 1500 201317001120 MASA BIR.CU UNIT.SI TAST.900/500/800 356 8 2848 201317001121 MASA BIR.UNIT.SI TAST.1200/600/800 410 1 410 201316000573 SCAUN TAPITAT 90 26 2340 2013

Total 550691,95

SITUATIA DOTĂRII CU CALCULATOARE SI ECHIPAMENTE IT

Cod Denumire Pret Stoc Valoare Dataintrare

16000091 IMPRIMANTA HP 84O 298 1 298 200116000359 IMPRIMNATA PHP 3520 360,09 1 360,09 200416000359 IMPRIMNATA PHP 3520 360,09 1 360,09 200416000359 IMPRIMNATA PHP 3520 360,09 1 360,09 200416000296 MONITOR SYGA 15* 1487,5 1 1487,5 200416000296 MONITOR SYGA 15* 499,68 1 499,68 200416000359 IMPRIMNATA PHP 3520 360,09 1 360,09 200416000380 IMPRIMNATA HP FOTO SMART 1176,9 1 1176,91 200416000359 IMPRIMNATA PHP 3520 360,09 1 360,09 200416000296 MONITOR SYGA 15* 499,68 1 499,68 200416000395 IMPRIMANTA HP 1220 C A3 1392,3 1 1392,3 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 2005


116

16000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000318 SCANER 1499,4 1 1499,4 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000439 IMPRIMANTA HPLJ 1020 509,32 1 509,32 200516000439 IMPRIMANTA HPLJ 1020 509,32 1 509,32 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000388 MONITOR 17 VINWSTAR 505,75 1 505,75 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1150 1 1150 200516000440 IMPRIMANTA CANON IP1500 210,63 1 210,63 200516000438 MONITOR 17 HORIZON 390 1 390 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000386 IMPRIMANTA DESKJET-COLOR 321,3 1 321,3 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000445 IMPRIMANTA LEXMARK 330 1 330 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000388 MONITOR 17 VINWSTAR 505,75 1 505,75 200516000445 IMPRIMANTA LEXMARK 330 1 330 200516000437 CALCULATOR SEMPRON 944,21 1 944,21 200516000385 CALCULATOR PC ATX SEMPRON 1244,6 1 1244,62 200516000511 IMPRIMANTA HP 1018 427,6 1 427,6 200616000438 MONITOR 17 HORIZON 599 1 599 200616000447 IMPRIMANTA MULTIFUNCTIONALA 1039,5 1 1039,5 200616000437 CALCULATOR SEMPRON 1350 11 14850 200616000438 MONITOR 17 HORIZON 250 9 2250 200616000807 PAGE PRO-IMPRIMANTA-1400W 313,81 1 313,81 200616000438 MONITOR 17 HORIZON 599 1 599 200616000437 CALCULATOR SEMPRON 1350 3 4050 200616000438 MONITOR 17 HORIZON 250 3 750 200616000547 MONITOR 17 -PROVIEW 419,56 1 419,56 200616000438 MONITOR 17 HORIZON 599 1 599 200616000438 MONITOR 17 HORIZON 599 1 599 200616000438 MONITOR 17 HORIZON 599 1 599 200616000438 MONITOR 17 HORIZON 599 1 599 200616000995 CALCULATOR AMD-ATHLOU-3800+MON 1681,2 1 1681,16 200716000995 CALCULATOR AMD-ATHLOU-3800+MON 1681,2 13 21855,08 200716001015 LAPTOP ACER EXTENSA 5520 1791,9 1 1791,89 200716001015 LAPTOP ACER EXTENSA 5520 1791,9 1 1791,89 200716000995 CALCULATOR AMD-ATHLOU-3800+MON 1681,2 1 1681,17 200716001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001059 CALCULATOR PC ATX CONROE2160 919,95 1 919,95 2008


117

16001060 MONITOR LCD 19* 465,94 1 465,94 200816001017 IMPRIMANTA HP 4260 297,33 1 297,33 200816001065 IMPRIMANTA HPL JP 1005 302,95 1 302,95 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 2 869,9 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001059 CALCULATOR PC ATX CONROE2160 919,95 1 919,95 200816001016 IMPRIMANTA HP 1022 585,33 1 585,33 200816001060 MONITOR LCD 19* 465,94 1 465,94 200816001059 CALCULATOR PC ATX CONROE2160 1435,9 1 1435,94 200816001060 MONITOR LCD 19* 465,94 1 465,94 200816001066 IMPRIMANTA HPD J 4260 285,95 1 285,95 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001059 CALCULATOR PC ATX CONROE2160 919,95 1 919,95 200816001016 IMPRIMANTA HP 1022 585,33 1 585,33 200816001065 IMPRIMANTA HPL JP 1005 302,95 1 302,95 200816001060 MONITOR LCD 19* 465,94 1 465,94 200816001017 IMPRIMANTA HP 4260 297,33 1 297,33 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001059 CALCULATOR PC ATX CONROE2160 919,95 1 919,95 200816001060 MONITOR LCD 19* 465,94 1 465,94 200816001017 IMPRIMANTA HP 4260 297,33 1 297,33 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001066 IMPRIMANTA HPD J 4260 285,95 1 285,95 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001016 IMPRIMANTA HP 1022 585,33 1 585,33 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001059 CALCULATOR PC ATX CONROE2160 919,95 1 919,95 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001060 MONITOR LCD 19* 465,94 1 465,94 200816001059 CALCULATOR PC ATX CONROE2160 919,95 1 919,95 200816001060 MONITOR LCD 19* 465,94 1 465,94 200816001059 CALCULATOR PC ATX CONROE2160 919,95 1 919,95 200816001060 MONITOR LCD 19* 465,94 1 465,94 200816001017 IMPRIMANTA HP 4260 297,33 1 297,33 200816001017 IMPRIMANTA HP 4260 297,33 1 297,33 200816001061 MONITOR LCD 17* 434,95 1 434,95 200816001106 BOXE CALCULATOR 41,72 1 41,72 200916001106 BOXE CALCULATOR 41,71 1 41,71 200916001106 BOXE CALCULATOR 41,71 1 41,71 200916001318 CALCULATOR PENTIUM E6300,2,8GHZ 1253,1 1 1253,06 201116001296 CALCULATOR PENTIUM DC 2,8 GHZ 1400,2 24 33605,04 201116001296 CALCULATOR PENTIUM DC 2,8 GHZ 1400,2 1 1400,16 201117001124 LAPTOP ASUS 15.6X55A 1593,1 1 1593,13 201216001416 IMPRIMANTA LASER HP CP 1025 721 1 721 201217001124 LAPTOP ASUS 15.6X55A 1593,1 1 1593,13 201217001124 LAPTOP ASUS 15.6X55A 1593,1 1 1593,13 201217001123 LAPTOP ACER AS5749Z 1682,2 1 1682,21 201217001124 LAPTOP ASUS 15.6X55A 1593,1 1 1593,13 201216001057 IMPRIMANTA LASER COLOR HP-CP 1025 762,45 1 762,45 201216001106 BOXE CALCULATOR 40,05 1 40,05 201217001285 IMPRIMANTA HP LASERJET P1102 425 2 850 2012


118

17001123 LAPTOP ACER AS5749Z 1682,2 1 1682,21 201217001124 LAPTOP ASUS 15.6X55A 1593,1 1 1593,13 201217000780 GEANTA LAPTOP 46,42 1 46,42 201317000780 GEANTA LAPTOP 46,42 1 46,42 201317000780 GEANTA LAPTOP 46,42 1 46,42 201317000780 GEANTA LAPTOP 46,42 1 46,42 201317000780 GEANTA LAPTOP 46,43 1 46,43 201316011111 CALCULATOR PENTIUM DUAL CORE 3200 1103,7 22 24280,52 201316011111 CALCULATOR PENTIUM DUAL CORE 3200 1103,7 1 1103,72 201317000780 GEANTA LAPTOP 46,42 2 92,84 201316001190 MONITOR AOC 18,5 338,52 9 3046,68 201317001132 IMPRIMANTA HP PRO 200M 1734,8 1 1734,76 201417001700 LAPTOP LENOVO B590 2499 1 2499 2014

Total 203212,5

SITUATIA MIJLOACELOR FIXE

Nrinventar Codclas Denumire Valoare Data p

fct.39209 3.1.1 MASA LABORATOR FIZICA 0,09 19751139210 3.1.1 MASA CENTRALA LAB.FIZICA, CHIMIE 0,4 19751131853 3.2.1 RETROPROIECTOR-PHARE 1728,52 19961231854 3.2.1 RETROPROIECTOR-PHARE 1728,52 199612

210065 2.1.13 MASINA DE SUBTIAT -PHARE 12607,28 199801210066 2.1.13 MASINA DE SUBTIAT -PHARE 12607,28 199801210043 2.1.1.3 MASINA DE UMEZIRE CU ABUR PHARE 28421,89 199812

210080 2.1.11.4MASINA DE TRICOTAT RECTILINIE CU PROGRAM

PHAR 242170,41 199812

210081 2.1.11.4MASINA DE TRICOTAT RECTILINIE CU PROGRAM

PHAR 242170,41 199812210044 2.1.13 MASINA DE TRAS VIRF PHARE 88508,42 199812210045 2.1.13 MASINA DE TRAS IN PARTI PHARE 90842,73 199812210046 2.1.13 MASINA DE TRAS CALCII PHARE 62887,67 199812210038 2.1.13 MASINA DE STANTAT CU BRAT OSCILANT-PHARE 8963,64 199812210039 2.1.13 MASINA DE STANTAT CU BRAT OSCILANT-PHARE 8963,64 199812210040 2.1.13 MASINA DE STANTAT CU BRAT OSCILANT-PHARE 8963,64 199812210041 2.1.13 MASINA DE STANTAT CU BRAT OSCILANT-PHARE 8963,64 199812210042 2.1.13 MASINA DE STANTAT CU BRAT OSCILANT-PHARE 8963,64 199812210048 2.1.13 MASINA DE PRESAT TALPA-PHARE 25916,43 199812210072 2.1.13 MASINA DE INDOIT CU TERMO.-PHARE 36202,43 199812210047 2.1.13 MASINA DE FORMAT SI FIXAT TOC-PHARE 17832 199812210049 2.1.13 MASINA DE FINISAT MODEL-PHARE 12348,39 199812210037 2.1.13 MASINA DE EGALIZAT MODEL-PHARE 33131,3 199812210071 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU 2 ACE-PHARE 10218,35 199812210064 2.1.13 MASINA DE CUSUT MOCASIN-PHARE 67920,22 199812210062 2.1.12 MASINA DE CUSUT ASCUNS-PHAREE 7446,6 199812210063 2.1.12 MASINA DE CUSUT ASCUNS-PHAREE 7446,6 199812210050 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210051 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210052 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210053 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210054 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210055 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812


119

210056 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210057 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210058 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210059 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210060 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210061 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU I AC-PHARE 2533,06 199812210077 2.1.12 MASINA DE CUSUT BUTONIERE-PHARE 8922,28 199812210078 2.1.12 MASINA DE CUSUT BUTONIERE-PHARE 8924,79 199812210073 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU COLOANA-PHARE 14954 199812210074 2.1.13 MASINA DE CUSUT CU COLOANA-PHARE 14954 199812210075 2.1.12 MASINA DE CUSUT NASTURI-PHARE 22807,93 199812210076 2.1.12 MASINA DE CUSUT NASTURI-PHARE 22807,93 199812210067 2.1.13 MASINA DE CUSUT ZIG ZAG-PHARE 6633,78 199812210068 2.1.13 MASINA DE CUSUT ZIG ZAG-PHARE 6633,78 199812210069 2.1.13 MASINA DE CUSUT ZIG ZAG-PHARE 6633,78 199812210070 2.1.13 MASINA DE CUSUT ZIG ZAG-PHARE 6633,78 19981231851 3.1.5 VIDEO RECORDER PHILIPS -PHARE 2509,05 19981231852 3.1.5 VIDEO RECORDER PHILIPS -PHARE 2509,05 19981231848 3.1.5 TV COLOR PHILIPS-PHARE 2497,54 19981231849 3.1.5 TV COLOR PHILIPS-PHARE 2497,54 19981231855 3.2.1 EPIDIASCOP-PHARE 2806,23 199812

210085 2.1.13 MASINA DE FIXAT TOC CU TEX-PHARE 82750,2 199904210083 2.1.13 MASINA DE FIXAT BUTONI-PHARE 22686,32 199904210084 2.1.1.2 MASINA DE CALCAT-PHARE 3026,54 199904210086 2.1.13 MASINA DE APLICAT INTARITURI 128487,85 199904210082 2.1.12 MASINA DE CALCAT-PHARE 13607,62 199904210087 2.1.13 MASINA DE PERFORAT SI FIXAT CAPSE-PHARE 24971 199904210088 2.1.13 MASINA DE POLIZAT-PHARE 16152,93 199904210089 2.1.13 MASINA DE EGALIZAT-PHARE 75754,64 199904210090 2.1.13 MASINA DE SUBTIAT-PHARE 9178,74 199904210093 2.1.5.1 MASINA DE GAURIT 843 200203221898 2.2.9 SERVER WIN.2000 3146,29 200303221924 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221925 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221926 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221927 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221928 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221929 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221930 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221931 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221932 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221933 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221934 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221935 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221936 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221937 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221938 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221939 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221940 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221941 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221942 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221943 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221944 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221945 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303


120

221946 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221947 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221948 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221949 2.2.9 MONITOR COLOR 15" 157,92 200303221976 2.2.9 IMPRIMANTA LASER HP 1200 550,3 20030336011 3.2.1 COPIATOR MINOLTA 10702,16 200407

221891 2.2.9 CALCULATOR PC ATX P4 2.4 CEL 2427,6 200410221892 2.2.9 IMPRIMANTA LASER HP1010 2366,91 200410221895 3.1.5 VIDEO PROIECTOR BENQ 13351,8 200410

221896 2.2.9CALCULATOR PC ATX SEMPRON

2800+MULTIMEDIA 3525,73 200412210094 3.2.2 CENTRALA TELEFONICA SIEMENS HIPATH 1150 3998,57 20071236012 3.2.1 FOTOCOPIATOR BIZHUB 163 3586,66 200809

221897 2.2.9 TABLA INTERACTIVA SMARTBORD MODEL SP 680 8472 20081036065 3.2.1 MULTIFUNCTIONAL WORKCENTRE 5222 5165,79 200812

222007 2.2.9 SERVER HP ML 110 G 5 + UPS 3083,29 200812222008 2.2.9 LAPTOP HP COMPAQ 6710 B 2407,37 200812222010 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222011 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222012 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222013 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222014 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222015 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222016 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222017 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222018 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222019 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222020 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222021 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222022 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222023 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222024 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222025 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222026 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222027 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222028 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222029 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222030 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222031 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222032 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222033 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222034 2.2.9 STATIE DE LUCRU HP DC5800 1909,95 200812222009 2.2.9 PROIECTOR + ECRAN 1631,49 20081270002 7 LICENTE SOFT PLATFORMA ISJ 2008 AEL 37623,68 20081270001 7 CD EDUCATIONAL 20085,33 20090536066 3.2.1 MULTIFUNCTIONAL 2004 2056,28 200907

210451 2.1.16.5 SISTEM DE INCALZIRE PE CORPURI CLADIRE 100000 201209236211 2.3.2.1.1 AUTOTURISM DACIA PAPUC 1307 FR 23329,09 201212210095 2.1.16.5. ECHIPAMENT DE INCALZIRE CENTRALA TERMICA 33759 201309

Total 1920659,17


121

Anexa 5

COMISIIAn şcolar 2013 - 2014

1. COMISIA DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII Velicea Nicoleta - responsabil Marțiș Camelia– membru Coman Mariana - membru Les Mariana- reprezentant agenti economici Cioltea Viorica - reprezentant părinţi Maier Cătălina ( XII T) - reprezentant elevi Oniga Gabriel Mihai- reprezentant Consiliul local Cluj

2. COMISIA DE INTOCMIRE A ORARULUI, A SCHEMELELOR ORARE SI DEORGANIZARE A SERVICIULUI PE SCOALA Achimescu Valerian– responsabil Moricz Judith – membru - planificare saptamani, teorie si practica pe scoala Negrea Iuliana – membru – planificare serviciului pe şcoală pentru elevi si cadre didactice Rusan Adriana– membru – planificare serviciului pe şcoală pentru elevi si cadre didactice Marian Camelia– membru

3. COMISIA DE DISCIPLINĂ Rus Teodor– director adjunct – responsabil Matyas Karoly - membru Rusu Mihaela Carmen – membru Sîrboiu Gheorghe – membru Marginean Oana Luminita – membru

4. COMISIA DE VERIFICARE A DOCUMENTELOR SCOLARE, A RITMICITĂŢIINOTĂRII ŞI PLANIFICAREA TEZELOR Rus Teodor – director adjunct – responsabil Sîrboiu Gheorghe – membru Dan Pop Mădălina – membru Paraschiv Eugenia – membru Blându Anca– membru

5. COMISIA PENTRU MONITORIZAREA ABSENTELOR Cighi Iliana Doina– responsabil Coman Mariana - membru Toţi diriginţii

6. COMISIA PENTRU CURRICULUM Rus Teodor – director adjunct – responsabil Moldovan Simina Maria– membru Marginean Oana Luminita – membru


122

Moricz Judith – membru Cighi Iliana Doina – membru

7. COMISIA PENTRU ACORDAREA BURSELOR ŞCOLARE Marc Marinela – director-presedinte Bîrsan Delia Aurora – responsabil Mărginean Oana Luminita – membru Martis Camelia – membru Achimescu Valerian – membru

8. COMISIA PENTRU FORMARE CONTINUĂ SI DEZVOLTARE PERSONALA Stan Lidia – responsabil formare continuă Bîrsan Delia Aurora– responsabil grade didactice maiştrii instructori din ţară Varga Camelia Mariana - membru

9 COMISIA DIRIGINŢILOR Pojar Lucia Mariana – responsabil Galoş Rodica-secretar Toţi diriginţii– membrii

10. COMISIA DE MONITORIZARE A CONCURSURILOR, OLIMPIADELOR ŞCOLARE SIA EXAMENELOR NATIONALE Rus Teodor – director adjunct – responsabil Opriş Nicoleta – membru Matyas Karoly – membru Dârgău Mihaela- membru Şofron Paul Chirilă – membru

11. COMISIA PENTRU PROMOVAREA IMAGINII SCOLII Marc Marinela– director - responsabil Varga Camelia - membru Achimescu Valerian - membru Marina Maria Cristina – membru Negrea Iuliana – membru Moldovan Simina- membru

12. COMISIA DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ Rus Teodor – director adjunct – responsabil Gaşpar Martin – lucrator desemnat SSM Dr. Lolos Rodica – reprezentantul serviciului medical- membru Mărginean Oana Luminita– reprezentant salariati- membru Braila Rada reprezentant salariati- membru Moldovan Maria – reprezentant salariati- membru

13. COMISIA PENTRU CĂMIN ŞI CANTINĂ Velicea Nicoleta – responsabil Merca Livia Mariana– membru Vaida Ramona Ioana – membru Hudrea Ioan – membru Dr. Loloş Rodica – membru


123

14. COMISIA TEHNICĂ DE PROTECŢIA MUNCII Rus Teodor – director adjunct – responsabil Bobiş Dorina – secretar Gaşpar Martin – membru responsabil cu baza materială şi echipamente tehnice Tene Florica Daniela – membru responsabil contabilitate-secretariat Salajan Diana Simona – membru responsabil cu igiena şcolară şi prim ajutor As.Maja Maria– membru responsabil cu problemele de igienă şcolară şi a muncii Matyas Karoly - membru responsabil cu substanţe şi preparate chimice periculoase Hanc Letiţia- membru responsabil cu ateliere şcoală

15. COMISIA TEHNICĂ PENTRU INTERVENŢIE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ Rus Teodor – director adjunct – responsabil Gaşpar Martin – secretar şi responsabil P.S.I. pe şcoală Tene Florica Daniela – responsabil sector contabilitate-secretariat Mărginean Oana Luminita– responsabil sala de sport şi baza sportivă Pop Maria – responsabil ateliere şcoală Merca Livia Mariana– supraveghetor de noapte – responsabil cămin internat

16. COMISIA PENTRU BIBLIOTECĂ SI MANUALE SCOLARE Marian Camelia Liliana– responsabil Macavei Dorina Viorica – membru Cighi Iliana Doina– membru Moricz Judith – membru Corduneanu Daniela– membru

17. COMISIA PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ Marc Marinela - director- responsabil Varga Camelia Mariana – membru Stan Lidia – membru Mărginean Oana Luminita– membru Rusu Mihaela- membru Matyas Karoly – membru Agent sef politie Duma Radu-Politia de proximitate– membru

18. COMISIA PENTRU ACTIVITATI EXTRACURRICULARE, PROIECTE SIPARTENERIATE Marc Marinela– director - responsabil Rusu Mihaela Carmen - membru Achimescu Valerian – membru Marina Cristina – membru Opriş Nicoleta – membru Vlasiu Valentina – membru Dan-Pop Mădălina - membru Varga Camelia Mariana– membru Pop Dana Cristina – membru Pojar Lucia- membru

19. COMISIA DE ORGANIZARE A EXAMENELOR DE DIFERENTA ŞI CORIGENŢĂPENTRU ANUL SCOLAR 2013 - 2014


124

Rus Teodor – responsabil Galos Rodica Felicia – secretar Martis Camelia – membru Pop Dana Cristina – membru Moricz judith – membru Moldovan Maria – membru Şofron Paul Chirilă- membru Birsan Delia Aurora– membru

20. COMISIA PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIALINTERN Rus Teodor– director adjunct – responsabil Velicea Nicoleta Pojar Lucia – membru Ţene Dana – membru Bîrsan Delia– membru Varga Camelia Mariana- membru

21. Alte responsabilități: Pojar Lucia- coordonator de proiecte și programe educative Varga Camelia Mariana- consilier educativ Rusu Mihaela – coordonator activitate Consiliul elevilor Achimescu Valerian – responsabil cu site-ul școlii și gestionarea corespondenței electronice cu

ISJ Cluj


125

Anexa 6

Str.Taberei, nr.3, Tel: 0264 – 562.588, Fax: 0264 – 425.775E-mail: [email protected]

OFERTA EDUCAŢIONALĂ 2014-2015

CURSURI DE ZIClasa a IX-a

Tehnician în turism- 2 clase / 56 locuri

De 3 ani – după clasa a VIII-a

Confecţioner produse textile- 1 clasa / 28 locuri

Confecţioner articole dinpiele și înlocuitori

- 1 clasa / 28 locuri

De 2 ani – după clasa a IX-a

Confecţioner produse textile- 1 clasa / 28 locuri

Asistent manager unități hoteliere- 2 clase / 60 locuri

CURSURI SERALClasa a IX-a

Tehnician designer vestimentar- 1 clasă / 28 locuri

Cabinete de specialitate Laboratoare dotate cu tehnologie nouă Ateliere Sala festivă Bibliotecă Cămin Sală de sport Cantină Cabinet medical Capelă

Date post:	27-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	dangkhuong
View:	225 times
Download:	0 times

COLEGIUL TEHNIC “NAPOCA” PLANUL DE ACTIUNE AL … 2013 - 2017.pdf · Notificarea MEN nr...

Documents