Colaborarea consilierului școlar cu adolescenții și cu părinții … · 2020. 3. 30. ·...

ROMÂNIA, Maramureş - Baia Mare, str. 8 Martie, nr. 7, CP - 430406

Tel.: 0040.262.211.228, Fax: 0040.262.211.227, http://www.cjraemm.ro, [email protected]

Colaborarea consilierului școlar

cu adolescenții și cu părinții acestora

în situații de criză

(Material adresat părinților și adolescenților)

consilier școlar, psiholog Moldovan Andra Delia

CJRAE MM

Baia Mare, 2020



Argument!

Trăim într-o lume care evoluează cu viteză amețitoare, o lume complexă, a cunoașterii, dar

și derutantă prin amestecul de bine și rău, de valori și pseudovalori, de oportunități și eșecuri, o

lume din ce în ce mai dependentă de tehnologia avansată.

Știm cu toții că în această perioadă ne aflăm situație de criză. Dotați o sensibilitate aparte,

adolescenții fac mai greu față confruntându-se cu diverse stări de emoționalitate negativă și

comportamente indezirabile care depășesc de multe ori normele societății.

Putem defini ” criza ca o stare de dezorganizare, de disfuncționalitate a personalității, la un

moment dat, o persoană nevoită să se confrunte cu anumite probleme cărora nu le poate face față în

mod adecvat și care îi produc îngrijorare , anxietate, stres”.

Haideți să înțelegem și mai bine ceea ce înseamnă situație de criză, prezentând în

continuare, elementele acesteia:

✓ Apariția unui eveniment declanșator( Ex: Epidemia cu COVID-19);

✓ Persoana percepe evenimentul ca fiind amenințător și generator de teamă, anxietate,

stres;

✓ Reacțiile persoanei la eveniment sunt dezorganizate fără un rezultat concludent ( Ex:

teama, anxietatate, atacuri de panică, depresie, suicid, reacții fiziologice la stres:

dureri abdominale, palpitații, uscăciunea gurii etc;

✓ Persoana încearcă să adopte anumite strategii pentru a face față situației și stresului

generat de aceasta și înregistrează insuccese și/sau chiar eșecuri (Ex: strategii care

pot duce la prevenirea imbolnăvirii: izolarea socială, purtarea măștii și a mănușilor

etc sau strategii care duc la eșec/imbolnavire: expunerea în spații aglomerate,

atingerea obiectelor infestate fără manuși, intrarea în contact cu persoane fără a purta

mască etc.)

Reacții imediate ale persoanelor aflate în situație de criză:

Domeniul Reacții negative Reacții pozitive

Cognitiv Confuzie, dezorientare, gânduri

și imagini intruzive (de carenu

poți să scapi), autoînvinovățire

Determinare, percepții mai

ascuțite, curaj, optimism,

încredere

Emoțional Șoc, regret, jale, tristețe, Să te simți implicat(ă),



îngrijorare exagerată, teamă,

furie,stupoare, iritabilitate,

vinovație, rușine

provocat(ă), mobilizat(ă)

Social Izolare extremă, conflicte

interpersonale

Conexiune socială,

comportamente de ajutor de

tip altruist

Fiziologic Stări de oboselă, dureri de cap,

tensiune musculară, dureri de

stomac, creșterea pulsului,

tresăriri, dificultăți de somn

Vigilență, gata de reacție,

energie crescută

Dacă pare greu să ai de-a face cu adolescentul de astăzi, tot atât de greu pare să fie și să

fii adolescent!!!

Profilul adolescentului

În psihologia școlară, adolescența este

încadrată în etapa de vârstă 16-18 ani și este

împarțită în mai multe stadii:

Stadiul dezvoltării psihosociale:

identitate vs confuzie. În structurarea

identității personale, proces intrat într-o fază

accelerată, palierele identității de sex și

vocaționale sunt acum pe același plan. Devin

vizibile diferențele legate de statusurile

identitare.

Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea

formală. Consolidarea abilităților de operare

mentală complexă cu conținuturi abstracte.

Stadiul dezvoltării morale: moralitatea cooperării conveționale. Crește tendința de a gândi

regulile ca înțelegeri mutuale și de a le circumstanțializa.



Factori generali în atenție: definitivarea maturizării sexuale are o influență profundă în

multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi și prieteni este deosebit de important.

Preocuparea pentru orientarea vocațională și alegerea carierei este dominantă, mai ales la cei care

vor să-și continue studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic susține nevoia exprimării

punctului personal de vedere în probleme de interes mai general.

Perioada adolescenței poate fi caracterizată ca ”sturm and drang” (furtună și avânt) sau

”sturm and stress” (furtună și stres). În viziunea cercetătorilor, această perioadă are trei

caracteristici specifice: conflictul dintre adolescenți și părinți, irascibilitatea/proasta dispoziție și

comportamente de asumare a riscului. Portretul stereotip care dăinuie ne prezintă un adolescent ,

irascibil, emoțional și rebel. În ceea ce privește asumarea cu ușurință a riscurilor, este o

caracteristică foarte foarte des întânită la adolescenți. Marea majoritate a adolecenților admite să

mai încalce câte o regulă, ajungănd chiar să comită un act deviant

De ce este atât de dificilă vârsta adolescenței?

Refuzul de a răspunde normelor sociale are ca urmare etichetarea adolescentului și

respingerea socială. De exemplu, adesea li se spune: ” Ce ai de gând să faci cu viata ta?”, ” E cazul

să hotarăști ce vei face în viață” etc. Observăm ca opțiunea pentru carieră nu poate fi amânată,

presiunea socială față de adolescenți privind sarcinile de dezvoltare este foarte mare.

Adolescenții sunt preocupați de propriile lor probleme, de impactul cu viața, în toată

complexitatea ei, și atât de deschiși către lume, dincolo de familie, curioși să cunoască și să

experimenteze, încât mesajul adulților rămâne adesea pe planul doi, ei simțindu-se mai bine și mai

apropiați de cei de vârsta lor. Adolescentul este copilul-adult ce caută senzații și emoții puternice.

El încearcă să depășească limitele pe care adulții le impun, căci ideea e să trăiești cât mai diferit și

mai presus decât ceilalți.. Experiența proprie este dovada cea mai puternică și convingătoare.

Tânărul adolescent simte însă și dorința de a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare

mai presus de voință. Aceste momente sunt mai intense decât evadările dese din cotidian. Ele

presupun lupta între diferitele emoții ce-l încearcă, momente de răscruce în conturarea modului de a

gândi și acționa.



Rolul consilierului școlar în situații de

criză

Rolul consilerului şcolar devine tot mai

important în şcoli. O importanţă semnificativă o are

pentru dezvoltarea personalităţii la adolescenţi.

Atunci când au o problemă şi au nevoie de cineva

imparţial cu care să discute fără teama că sunt

judecaţi, adolescenții pot apela la seerviciile consilierului școlar din școală sau la serviciile

consilierilor școlari din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență educațională Maramureș

precum și online pe site-ul www.cjraemm.ro , secțiunea Consiliere Online. Iniţial, adolescenții pot

avea rezerve în a solicita ajutorul consilierului școlar, de aceea, specialiştii spun că este foarte

important să li se explice faptul că sunt protejaţi de obiectivitatea şi de confidenţialitatea

consilierului, pentru că, în acest fel, aceștia vor putea să vorbească deschis. Consilierul şcolar poate

contribui efectiv la depăşirea frământărilor şi trăirilor afective specific adolecenților.

Prin intermediul consilierului școlar, adolescentul are posibilitatea de a-şi putea deschide

sufletul, de a spune ceea ce îl nelinişteşte, ceea ce îl sperie, ceea ce îşi doreşte de la prezent şi de la

viitor, ceea ce visează, cum se vede pe sine, cum îi vede pe ceilalţi, şi multe alte lucruri pe care

simte că nu le poate spune nimănui sau lucruri pe care el însuşi nu le poate înţelege. Toate acestea

devin posibile prin intermediul şedinţei de consiliere, alături de persoana pregătită să asculte

frământările, neliniştile şi căutările sale. Adolescentul este sprijinit şi îndrumat să înţeleagă – să se

înţeleagă pe sine şi pe ceialalţi - să se descopere aşa cum este, să se accepte, să îşi găsească

speranţele, resursele şi visele de care are nevoie pentru a merge mai departe pe drumul său către

maturitate. Gânduri, sentimente, aşteptări, vise, trăiri nespuse pot fi puse în cuvinte pentru a căpăta

o formă aceesibilă puterii sale de înţelegere. Beneficiile consilierii sunt nu numai de partea

adolescentului, ci şi de partea părintelui acestuia. Acestora li se facilitează o mai bună relaţionare

sau comunicare, accesarea unor modalităţi de soluţionare ale problemelor cu care se confruntă la un

anumit moment al existenţei lor, o mai bună funcţionare a familiei.

Fiind la vârsta cristalizării idențității, observăm că personalitatea adolescentului este

complexă, de aceea consilierul școlar are un rol major și în intervenția în anumite situații de criză

prin care trece adolescentul.

http://www.cjraemm.ro/



Fazele prin care trece adolescentul în situația de criză:

1. Faza de impact – apare concomitent sau imediat după ce apare evenimentul declașator.

Adolescenul conștientizează că a intrat în starea de criză și că nu îi poate face față

acesteia.

2. Faza de adaptare – adolescentul încearcă să schimbe situația sau să-și modifice reacțiile

față de evenimentele care generează criza. Dacă nici una dintre strategiile adaptative nu

funcționează, adolescentul intra în cea de-a treia fază.

3. Sustragerea – adolescentul simte că nimic din ce a încercat sau ar încerca nu îl ajută.

Sustragerea poate fi voluntară sau involuntară (trăiri emoționale distorsionate,

dezorganizări ale personalității etc). Adolescentul poate intra în această etapă atunci

când criza durează o perioadă îndelungată și când nu vede nici o cale de ieșire din

situație.

Tipuri de criză. Ce se urmărește în interveție. Strategii propriu- zise de intervenție

Tipul de criză Obiective Intervenția

Crize dispoziționale

Confruntarea realității -Furnizarea de

informații/educație

-Implicații emoționale severe

-Consultarea experților

Tranziții de viață anticipate Confruntarea realității Indicarea grupurilor suport

Stres traumatic Stabilirea sensului

Păstrarea balanței emoționale

Păstrarea imaginii de sine

Sprijin în înțelegerea impactului

a ceea ce s-a produs

-Furnizarea unor mecanisme de

coping

Crizele dezvoltării/maturizării Susținerea relațiilor -Identificarea problemelor de

bază

-Acordarea de suport în

redefinirea relațiilor și în

dezvoltarea răspunsurilor

interpersonale adaptative

Crize care reflectă

psihopatologia

Păstrarea imaginii de sine

Confruntarea realității

-Sprijin încercărilor de a

răspunde la situația stresantă cât



mai adaptativ

-Găsirea căilor de reducere a

stresului

Urgențe psihiatrice Păstrarea imaginii de sine

Stabilirea sensului

Interveția rapidă pentru

reducerea pericolului

Crize întâmplătoare generate de

cauze imprevizibile (cutremure,

inundații, accidente, pandemii

etc)

Confruntarea realității

Stabilirea sensului

Păstrarea balanței emoționale

-Încurajarea părinților în vederea

limitării expunerii media a

copiilor/adolescenților

- Sprijinirea elevilor în

înțelegerea impactului a ceea ce

s-a produs

-Dezvoltarea abilităților de

gestionare a emoțiilor

Consilierea psihopedagogică a elevilor în situații de criză – Model

1. Evaluarea crizei și a resurselor elevului de a o depăși

- Care sunt circumstanțele care au condus la apariția crizei;

- Care sunt sentimentele elevului față de criză;

- Încurajarea elevului în abordarea propriilor propriilor probleme, sentimente și

planuri;

- În cazul în care sănătatea elevului este pusă în pericol (idei autodistructive, de

sinucidere sau reprezimtă un pericol pentru ceilalți, este necesară anunțarea părinților

sau a altor persoane.

2. Sprijinul acordat elevului pentru înțelegerea problemelor și clarificarea

sentimentelor proprii

- Este necesar ajutorul consilierului în vederea ”ordonării” gândurilor elevului ;

- Pentru a ajuta elevul în exprimarea sentimentelor și clarificarea gândurilor proprii

pot fi utilizate tehnici precum reformularea, parafrazarea etc.

3. Generarea soluțiile posibile



- Deoarece analiza programelor apărute poate evidenția aspectele vulnerabile ale

elevului, pentru a ajunge, totodată la posibilele soluții de remediere, este necesar ca

elevul să răspundă la următoarele întrebări:

a. Ai mai trecut prin situații similare? Dacă da, cum ai procedat?

b. Ce ai încercat să faci pentru a depăși această criză?

c. Ce părere ai despre această situație de criză?

d. Cum crezi că poți ieși din impas? Ce alternative vezi?

- Tehnici utile în această etapă, în vederea sugerării de către consilier a posibilelor

soluții, pot fi: analogia, metafora, jocul de rol etc.

4. Decizia asupra unei căi de urmat

- Evaluarea opțiunilor de către elev;

- Ghidarea elevului spre adoptarea unei opțiuni favorabile care să-l conducă la

depășirea situației ( este important ca elevul să creadă opțiunea aleasă).

5. Punerea în practică a deciziei asumate și transferulei în situații de viață reale

- Dezvoltarea unor abilități și moduri procedurale care să-i asigure elevului obținerea

unor performanțe scontate și să-l conducă spre succes în activitate.

Sugestile utile pentru părinți în sprijinirea adolescenților în timpul perioadei de criză

Reacție/comportament Răspunsuri Exemple de lucruri pe care le

puteți spune sau face

Detașare, rușine și vinovație ✓ Găsiți un moment

potrivit în care să

discutați despre ceea ce

s-a întâmplat/întâmplă

în legătură cu

evenimentul

✓ Subliniați faptul că

aceste trăiri sunt

obișnuite, comune și

corectați autoblamările

excesive, prin explicații

realiste

✓ Mulți adolescenți și

adulți se simt la fel

cum te simți tu...

✓ Nu-i vina ta, singura ta

datorie este să stai în

casa pentru a nu

contamina alte

persoane sau pentru a

nu te îmbolnăvi și tu



Auto-conștientizarea propriilor

spaime, sentimente de

vulnerabilitate, a temerilor de a

fi considerat anormal

✓ Faceti-l să înțeleagă că

aceste trăiri sunt

normale

✓ Încurajati-l să se

deschidă și să apeleze la

familie în aceste

momente de criză

✓ Și eu ma simt la fel de

speriat (ă). Mulți

oameni se simt așa

atunci când are loc un

dezastru, pandemie etc,

chiar dacă par calmi în

aparență

Comportament impulsiv:

consum de alcool, droguri,

tendința de a se implica în

activități cu risc de accidentare,

contaminare

✓ Ajutati-l să înțeleagă

faptul că un

comportament impulsiv

(cum sunt izbucnirile de

furie) reprezintă o

modalitate periculoasă

de a-și exprima trăirile

puternice față de ceea ce

se întâmplă

✓ Limitati-i accesul la

alcool și alte substanțe

nocive

✓ Mulți tineri și chiar

unii dintre adulți simt

că-și pierd controlul și

că sunt furioși în

memonte de criză dar

nu apelează la

substanțe dăunătoare,

alcool pentru a se simți

mai bine. Este foarte

normal să simți asta dar

nu e o idee să o și faci

✓ Este important ca în

această perioadă să stai

în casă lângă familie.

Trebuie să înțelegi că

este o situație

temporară, până când

situația de va stabiliza.

Schimbări bruște în relațiile

interpersonale: adolescenții pot

avea tendința de a-i respinge pe

părinți, pe alți membri ai

familiei sau chiar pe

prieteni;pot avea răspunsuri mai

✓ Subliniați-i faptul că

avem nevoie de familie

și de prieteni că să

trecem peste această

situație de criză

✓ Încurajați-i să fie

✓ Petreceți mai mult timp

discutând în familie

despre ceea ce face și

cum se simte fiecare.

Spuneți: Știi faptul că

ne tot facem reproșuri



puternice la reacțiile părinților,

în situația de criză

tolerant cu membrii

familiei pe tot parcursul

crizei

✓ Încurajați-i să își asume

responsabilitatea pentru

propriile trăiri

emoționale

unii altora e normal,

având în vedere situația

stresantă prin care

trecem. Ar fi bine să nu

uităm cât de minunat e

să ne avem unii pe alții

Schimbări radicale de atitudine ✓ Explicați-i faptul că

schimbările de atitudine

ale oamenilor, în timpul

evenimentelor stresante

suntobișnuite, dar vor

reveni la normal cu

timpul.

✓ Suntem cu toții foarte

stresați. Când viețile

oamenilor sunt date

peste cap în felul

acesta, toți ne simțim

mai speriați, mai

furioși chiar și dornici

de răzbunare. Poate e

greu de crezut dar tpți

ne vom simți mai bine

atunci când vom reuși

să ne întoarcem la

programul nostru zilnic

Dorința de a-și asuma

responsabilități de persoană

matură (Ex: să meargă să ajute

persoanele izolate la domiciliu

din cauza COVID-19)

✓ Încurajați-i să-și amâne

deocamdată deciziile

majore.

✓ Găsiți altă modalitate de

a-l face să simță că

deține controlul

✓ Știu că vrei ca în

această perioadă să te

implici să ajuți

persoanele bolnave sau

bătrânii neajutorați, dar

e important să nu iei

decizii majore acum. În

această situație de criză

nu este indicat ca la

vârsta ta să faci

anumite activități. Tu îi

poți proteja pe cei



bătrâni stând acasă,

asfel nu exitsă riscul să

porți această boală în

casele bătrânilor dar și

la noi în familie.

Program de consiliere psihopedagogică în situații de criză

Exemplu de bună practică

I. DATE DE IDENTIFICARE A SUBIECTULUI

A.C, 13 ani

Clasa a VII-a, Școala Gimnazială ...

II. MOTIVUL SERVICIILOR DE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ/DESCRIEREA

PROBLEMEI

Eleva se prezintă la cabinetul de asistență psihopedagogic, unde vorbeste despre intenția sa

de a fugi de acasă pentru că părintii au surprins-o fumând în dormitor. Îngrijorată fiind de situația de

criză în care se afla, A.C are impresia că nu mai poate trăi în aceeași casă cu părinții, pentru ca

aceștia nu vor mai avea încredere în ea si nu o vor mai iubi iar acest lucru este îngrozitor pentru ea.

III. PLANUL DE INTERVENȚIE

Obiective:

• Normalizarea reacțiilor emoționale în contextul unei situații percepută de elevă drept una de

criză;

• Dobândirea de către elevă a unor abilităti de rezolvare a problemelor și luare a deciziilor (în

vederea schimbării mecanismelor de coping dezadaptative);

Activități (derulate în cadrul ședințelor de consiliere individuală):

- „Ce poți si ce nu poți controla?” – recunoașterea factorilor care nu pot fi controlați într-o

anume situație;



- „Imaginarea soluțiilor” – imageria ca tehnică de rezolvarea problemelor;

- „Stabilirea scopurilor” – dezvoltarea capacităților de planificare și elaborare de scopuri;

Activități preluate din: „DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE”, Educatie

Rational Emotivă si Comportamentală, clasele V – VIII, ANN VERNON)

• Dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare – recunoașterea emoțiilor apărute în

contexte de comunicare diferite, recunoașterea formelor și modalitătilor de comunicare în

registrul pasiv, agresiv si asertiv, exersarea abilităților de comunicare asertivă)

Activități (derulate în cadrul ședintelor de consiliere):

- problematizare (fise de lucru pentru exersarea comunicării asertive);

- joc de rol;

- „Comunic, deci exist” (preluat din „Drept la țintă”/Ghid de dirigenție și consiliere

educațională, coordonator: prof. Marcela Claudia Călineci)

- „Cât e de enervant?” – diferențierea între situații neplăcute, iritante și intolerabile în

cadrul relațiior interpersonale;

- „Aprobarea și consecințele ei” - recunoașterea avantajelor și dezavantajelor realizării

unor acțiuni în vederea aprobării sociale; * Ultimele 2 activităti preluate din

„DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE”, Educatie Rational Emotivă si

Comportamentală, clasele V – VIII, ANN VERNON

• Creșterea stimei de sine/Managementul calităților personale;

Activități (derulate în cadrul ședintelor de consiliere individuală):

- „Steaua personală”/„Steaua stimei de sine” ;

- „Cine sunt eu?”

- „Ce mă stresează, dar am o stimă de sine ok” – identificarea surselor de stres și reacții la

stres, exersarea tehnicilor de autocontrol, enumerarea modalităților de a face față

stresului (preluat din „DREPT LA ȚINTĂ/Ghid de dirigenție si consiliere educațională,

coordonator: prof. Marcela Claudia Călineci).

• Educație pentru un stil de viață sănătos (prevenția comportamentelor de risc– fumat);

Modelarea comportamentelor relaţionale, dezvoltarea şi consolidarea atitudinilor pozitive

pentru păstrarea stării de sănătate prin luarea deciziei de a nu fuma;

• Înlocuirea gândurilor nonadaptative cu cele adaptative, respectiv comportamentele

dezorganizate și nonfuncționale cu altele funcționale.



Etape:

1. Evaluarea crizei și a resurselor elevei

Pentru început se încearcă să se afle cât mai exact ce s-a întamplat, pentru a clarifica natura

situației. Apoi, i se cere elevei să vorbească despre sentimentele, gândurile și comportamentul său și

să-și imagineze ce gândesc părinții săi, să ”se pună în locul lor”. Desi A.C prezintă sentimente

confuze, i se cer mai multe detalii despre această întamplare, pentru a o ajuta să înteleagă faptul că

atât comportamentul parinților cât și propriul comportament nu sunt neobisnuite în astfel de situații.

În cadrul acestei ședinte , eleva întelege că, uneori, în viața fiecărui om îi pot aparea situații de criză

care depășesc resursele noastre. În asemenea circumstanțe, gândurile, sentimentele și

comportamentul persoanei în cauză se modifică, iar acest lucru nu este anormal.

2. Sprijinul acordat elevei pentru înțelegerea problemelor sale și clarificarea

sentimentelor proprii

Eleva recunoaște și acceptă că sentimentele pe care le traiește sunt generate de starea de

criză. I se explică faptul că de cele mai multe ori, nu evenimentul declanșator (“surprinsă fumând în

dormitor”) creează starea de criză , ci modul în care il interpretăm, fapt care generează distorsiuni

cognitive și trăiri afective confuze (“Am facut un lucru îngrozitor”, “trebuie sa plec de acasă”,

“părintii mei nu vor mai avea niciodată încredere in mine, nu mă vor mai iubi iar acest lucru este

îngrozitor pentru mine”). A.C este întrebată ce anume din interacțiunea sa cu părinții au facut-o să

creadă ca nu mai poate locui împreună cu ei ( lipsa intimității, controlului excesiv al dormitorului de

către parinti, verificarea exagerată a ghiozdanului, interdicții de a-și vedea și ieși cu prietenii) și ce

comentarii ale acestora i-au sugerat ca nu vor mai avea încredere în ea pe viitor (“Esti o

mincinoasă”, ‘Nu am crezut că o sa faci vreodată așa ceva!”)

Eleva este ajutată să înțeleagă că este bine să exprime toate sentimentele generate de situația

de criză. A.C trece prin stări diferite, de la anxietate, jena ,frica, disperare pana la sentimentul de

neajutoare si lipsa speranței. Cu ajutorul unor tehnici specifice (ex: reformularea, exerciții de

autocontrol) eleva își exprimă trairile afective, diminuându-și astfel tensiunea generată de criză,

fapt care o ajută să instituie un control asupra sentimentelor trăite. Constientizează că nu trebuie să

se lase dominată de emoții negative și că a ajuns la o înțelegere mai realistă a problemelor sale.

3. Generarea soluțiilor posibile și decizia asupra unei căi de urmat



Pentru a identifica soluții posibile de remediere, eleva este solicitată să raspundă la o serie

de întrebari: Daca a mai trecut prin situații similare și cum a procedat?, Ce a încercat să facă pentru

a depăși actuala situație de criză? Ce alternative întrevede pentru a ieși din impas? A.C este ghidată

spre adoptarea unei opțiuni favorabile care să o conducă la depașirea situației, identificând în

primul rând ce opțiuni deține deja (să-și ceară scuze părinților și să le promită că nu o să se mai

întâmple, să nu se mai încuie în camera dupa ce vine de la școală, să prezinte părinților anturajul de

prieteni, să prezinte persoana cu care urmează sa iasă la suc, să se plimbe cu bicicleta)

4. Punerea în practică a deciziei asumate și transferul ei în situația de viață reală

În cadrul acestei ședințe are loc învățarea de noi opțiuni adaptative focalizate pe rezolvarea

de probleme. Eleva învată să soluționeze și să gestioneze conflictele cu parinții cu ajutorul

deprinderilor de asertivitate, prin mentinerea unei relații pozitive pe perioada conflictului prin

ascultare activă, întrebări deschise și prin intermediul jocului de rol.

IV. EVALUAREA INTERVENTIEI

A.C a revenit la consiliere dupa 1 lună, timp în care a pus în practică opțiunile stabilite

împreună în ultima ședință. Eleva relatează că relația cu părinții s-a îmbunătățit, comunicarea dintre

aceștia este mai deschisă bazată pe încredere reciprocă.

Bibliografie

Cosmovici, A., Iacob, L., (2008), Psihologie școlară, Iași, Editura Polirom,

Popescu, A., (2005), Ghidul Adolescentului, București, Editura PUNCT,

Enea, V., (2019); Intervenții psihopedagogice în școală. Manualul consilierului școlar, Iași, Editura

Polirom, American Achool Counselor Association

Dumitru, I., Al., (2008), Consiliere psihopedagogică: baze teoretice și sugestii practice, Iași, Editura

Polirom,

Holdevici, I., Neacșu, V., (2006), Consiliere psihologică și psihoterapie în situații de criză,

București, Editura Dual Tech,

Artiss, K., L., (2005): Human behavior under stress: From combat to social psychiatry, Military

Medicine, 128, 1011-1015.

Everly, G.,S., (2000), Five principles of crisis intervention: Reducing the risk of premature crisis

intervention, International Journal of Emergency Mental Health, 2, pp.1-4. 5.



https://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1

&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-

kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQ

CQ#imgrc=w7J069TlZmcE2M&imgdii=FKvInneeJm2MxM

https://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-

kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=ExPpqyfKf3ujCM&imgdii=nEbIOfY1li01ZM
https://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=w7J069TlZmcE2M&imgdii=FKvInneeJm2MxMhttps://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=w7J069TlZmcE2M&imgdii=FKvInneeJm2MxMhttps://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=w7J069TlZmcE2M&imgdii=FKvInneeJm2MxMhttps://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=w7J069TlZmcE2M&imgdii=FKvInneeJm2MxMhttps://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=ExPpqyfKf3ujCM&imgdii=nEbIOfY1li01ZMhttps://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=ExPpqyfKf3ujCM&imgdii=nEbIOfY1li01ZMhttps://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=ExPpqyfKf3ujCM&imgdii=nEbIOfY1li01ZMhttps://www.google.com/search?q=poze+adolescen%C8%9Bi+cu+probleme&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=w7J069TlZmcE2M%253A%252CGjyGGKRYQYx48M%252C_&vet=1&usg=AI4_-kThsUc27ywbTxmXn73wPaEG1VtJJw&sa=X&ved=2ahUKEwinoPWg673oAhXtlIsKHeikC5QQ9QEwAnoECAoQCQ#imgrc=ExPpqyfKf3ujCM&imgdii=nEbIOfY1li01ZM

Date post:	02-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	1 times

Colaborarea consilierului școlar cu adolescenții și cu părinții … · 2020. 3. 30. ·...

Documents