Date post: | 05-Apr-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | daniela-gheorghe |
View: | 218 times |
Download: | 0 times |
of 34
8/2/2019 coeziune_si_performanta
1/34
COEZIUNE SI PERFORMANTA
-intr-o clasa de elevi-
8/2/2019 coeziune_si_performanta
2/34
INTRODUCERE
In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte:
- nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina
- nivelul performantei clasei- individuale si grupale
- interinfluentarea acestor doua variabile
In mod specific, am investigat urmatoarele subteme:
- Comunicarea dintre elevi
- Realizarea activitatilor de cooperare
- Perceptia elevilor fata de performanta- Obicetivele si motivatia elevilor de a realize performanta
- Capacitatea de comparare obiectiva cu alte grupuri similare
- Atitudinea fata de propria performanta si atitudinea fata de performanta
grupului
- Atitudinea fata de mediul scolar corelat cu obiectivele instructionale:
pozitiva, indiferenta sau negativa
Ipotezele cercetarii sunt:
1. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza
nivelul performantei ( individuale si de grup)
2. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii
interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe
realizarea sarcinilor
3. Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat
ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei
4. Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta
elevilor nu influenteaza coeziunea
8/2/2019 coeziune_si_performanta
3/34
REPERE TEORETICE
Zaleznik, Christiansen and Roethlisberger declara: cu cat este mai mare
coeziunea grupului, cu atat este mai mare productivitatea grupului daca
atitudinile grupului sustin obiectivele organizatiei. Cattel considera ca eficienta
indeplinirii obiectivelor rezulta din combinarea unor atitudini pozitive de grup si
conservarea energiei necesare mentinerii armoniei grupului. De aici rezulta doua
ipoteze:
1. Grupurile coezive influenteza membrii spre atitudini uniforme. Doua
experimente separate( Lott si Lott, Sakuri) au demonstrat: cu cat
membrii sunt mai atrasi de grup, cu atat grupul are mai multa influentaasupra lor.
2. Exista o relatie intre atitudinea fata de productivitate si coeziune, aceasta
relatie devenind tot mai puternica prin existenta coeziunii grupului. Totusi,
dovezile pentru acesta ipoteza nu sunt certe. In experimentele de
laborator, Berkowitz si Shacter au descoperit: grupurile cu o coeziune
ridicata tind sa fie mai putin productive atunci cand exista atitudini
negative fata de productivitate. Pentru membrii cu atitudini pozitive,
grupurile pozitive nu au fost mai productive decat grupurile non-coezive.
Coeziunea grupului este descrisa de Cartwrait si Zander ca sentimentul de
apartenenta sau atractia mutuala, implicand o sacrificare a sinelui pentru
indeplinirea obiectivelor grupului. Aceasta coeziune produce conformism,
stabilitate si controlul comportamentului in grup. Shaw subliniaza: coeziunea a
avut de-a lungul timpului trei semnificatii diferite:
- atractia intragrup se bazeaza pe similaritatile indivizilor fata de configuratia
colectiva a grupului. Aspectul social este evidentiat prin masurarile
sociometrice, nominalizarea in perechi, alegerile partenerului. Aspectul
personalitatii a fost evidentiat prin cercetarea efectelor omogenitatii
nevoilor: autoritate sau dominanta
- morala grupului sau nivelul motivatiei
8/2/2019 coeziune_si_performanta
4/34
- baza coordonarii eforturilor grupului
Influenta coeziunii asupra productivitatii grupului a fost intens studiata. Grupurile
cu coeziune ridicata sunt capabile sa-si stabileasca mai usor standarde de
performanta si pot oferi o gama mai larga de recompense membrilor grupului.
Shaw si Shaw au descoperit ca grupurile inalt coezive sunt cooperante si
prietenoase, folosind o forma democratica de control al comportamentului. In
grupurile cu coeziune redusa, membrii erau ostili si agresivi unii cu ceilalti, erau
incantati cand colegii lor faceau greseli si au adoptat un stil autocratic de luare a
deciziei.
Myers si Sherifau descoperit ca, competitia intergrup poate insemna o tactica
de ridicare a normelor generale. Dar, Couran a observat ca in unele situatii,
coeziunea poate interfera cu caracterul de analiza si examinare a informatiei al
grupului. Mai mult, membrii grupurilor coezive sunt adesea potrivnici contributiilor
celorlalti membrii
Fisher afirma: relatia dintre coeziune si performanta nu este uniforma in
conditiile existentei constante a coeziunii. Coeziunea ridicata creste
productivitatea pana la un anumit punct, dupa care devine disfunctionala,
reducand productivitatea grupului, dar nu la un punct atat de scazut ca si cand
nu ar fii existat coeziune de la bun inceput.Shaw si Shaw considera ca grupurile de munca efective adopta atat
dimensiunea realizarii sarcinilor, cat si dimensiunea sociala. Coeziunea poate
facilita aceste doua dimensiuni pe masura ce presiunile atingerii performantei pot
forta grupurile sa adopte norme de productivitate( Back; Thibaut si Strickland)
in timp ce performanta sociala necesita autoadministrarea recompenselor in
cadrul grupului
Un grup este coeziv in masura in care membrii grupului simt ca sunt parte a
grupului, vor sa ramana in grup, si considera grupul important pentru ei ( Cota,
Evans, Dion, Kilik, & et al., 1995; Dion & Evans, 1992; Festinger, 1950;
Festinger, Schachter, & Back, 1950; Hogg, 1992; Lott & Lott, 1965;
Mudrack, 1989; Zander, Stotland, & Wolfe, 1960). Coeziunea masoara
importanta sau atasamentul membrilor fata de grup- gradul in care membrii
8/2/2019 coeziune_si_performanta
5/34
grupului stabilesc legaturi unii cu altii si vor sa ramana impreuna. Pe langa
perceptia entitatii grupului, multe caracteristici care contribuie la crearea unui
grup au legatura cu perceptia coeziunii grupului. Spre exemplu, studiile arata ca
membrii unui grup care impartasesc credinte si valori similare au inregistrat o
coeziune mai mare decat grupurile in care membrii nu aveau valori similare
(Festinger,Schachter, & Back, 1950; Newcomb, 1956). Interdependenta
puternica a grupului- obiectivul de a obtine recompense si realizand cu succes
sarcinile grupului, coreleaza cu o coeziune ridicata a grupului. Grupurile care
dezvolta norme puternice in grup si dorinta de a mentine aceste norme exprima o
mai mare coeziune(Back, 1951; Festinger, 1950; Lott, 1961; McGrath, 1984;
Roethlisberger& Dickson, 1939).
Grupurile coezive se comporta diferit decat grupurile mai putin coezive ( Hogg,
1992). Pentru unii, coeziunea este asociata cu satisfactia grupului mai putina
anxietate, mai multa comunicare pozitiva in cadrul grupului, mai putine absente
de la intalniri ( Seashore, 1954)
Pepitone si Reichling( 1955) au gasit ca membrii grupurilor coezive au fost mai
ostili fata de cei din exteriorul grupului, in timp ce grupurile mai putin coezive au
aratat mai multa ostilitate in cadrul grupului. Indivizii sunt mai preocupati de
rezultatele pozitive si negative ale grupului atunci cand grupul este coeziv(Brawley, Carron, &Widmeyer, 1987; Zander, 1971/1996).
Cat de bine grupurile realizeaza sarcinile, si sub ce conditii performanta poate fii
optimizata? O tema foarte des studiata se refera la impactul coeziunii grupului
asupra realizarii grupului. Pe de-o parte, se pare ca grupurile care sunt mai
coezive vor fii mai productivi decat grupurile mai putin coezive. Pe de alta parte,
exista posibilitatea ca grupurile care sunt prea coezive vor deveni prea
increzatoare in abilitatea de a realiza sarcinile si nu vor discuta pe deplin
problemele importante sau vor cauta in exterior informatii pentru a lua deciziile in
privinta grupului. Deoarece membrii grupului se plac reciproc, exista posibilitatea
ca grupurile coezive se socializeze mai mult decat sa realizeze sarcinile.
In unele cazuri, coeziunea coreleaza cu performanta grupului, iar in alte cazuri cu
neperformanta (Bernthal & Insko, 1993; Callaway & Esser, 1984; Carron,
8/2/2019 coeziune_si_performanta
6/34
1980; Cratty, 1981;C. R. Evans & Dion, 1991; Flowers, 1977; Leana, 1985;
Mullen & Copper,1994; Swets & Bjork, 1990; M. E. Turner, Pratkanis,
Probasco, & Leve, 1992;Zaccaro, 1995; Zaccaro, Gualtieri, & Minionis,
1995). O explicatie pentru aceste rezultate opuse este urmatoarea: desi,
coeziunea grupului nu influenteaza prin ea insasi performanta, coeziunea totusi
creste conformitatea la normele grupului. Asadar, coeziunea este dependenta de
norme pentru a creste sau reduce performanta. Daca norma este de a lucra mult
si a fii productivi, coeziunea va creste performanta.( L. Berkowitz, 1954;
Schachter, Ellertson, McBride,& Gregory, 1951; Stogdill, 1972).
Desi, coeziunea grupului si indentitatea sociala sunt similare, ele nu reprezinta
acelasi lucru. Coziunea grupului se refera in principal la legatura puternica cu
ceilalti membrii ai grupului, in timp ce identitatea sociala se refera la la cat de
mult indivizii se simt o parte din grup sau cat de importanta este de a face parte
dintr-un anumit grup (Branscombe, Schmitt, & Harvey, 1999; Hogg, Hardie, &
Reynolds, 1995; Prentice, Miller, & Lightdale,1994). Identitatea sociala implica
o atractie catre grup ca intreg decat o atractie fata de indivizii particulari din grup.
Similaritatea, interactiunea, interdependenta, structura( norme, roluri, status)
influenteaza si sunt influentate de coeziunea grupului si identitatea sociala.
Coeziunea este alcatuita din trei dimensiuni:
1. atractia interpersonala fata de alti membrii ai grupului sau fata de grupul
insusi
2. angajamentul fata de sarcinle grupului
3. mandria grupului
Coeziunea este in mare masura legata de dezvoltarea identitatii rolului si
socializarii organizationale. Hogg( 1992) si Hogg si Terry ( 1999) afirma:
coeziunea si solidaritatea din cadrul grupului sunt legate de perceptia prototipului
8/2/2019 coeziune_si_performanta
7/34
celorlalti membrii. Cu alte cuvinte, cu cat membrii grupului adopta valorile,
credintele si atitudinile grupului, cu atat grupul va fi mai coeziv.
Procesele interactive de grup determina fie castiguri sau pierderi ale
productiei in cadrul grupului ( Steiner, 1972). Castigurile productiei provin de la
efectele sinergetice obtinute prin construirea pozitiva a echipei. Aceasta poate fi
obtinuta printr-o colaborare cu alti membrii, la strategiile sarcinilor sau
co,petentelor, colaborare necesara pentru a produce mai multe idei originale
care nu ar putea fi obtinute daca s-ar actiona solitar ( Osborn, 1957). Pierderile
productiei apar cand coeziunea grupului determina gandirea de grup ( Jani,
1972), cand norma grupului este opusa eficientei grupului, sau cand grupul isi
pierde motivatia sau coordonarea ( Steiner, 1972).
Procesele interactive cauzeaza pierderi ale productiei: blocarea productiei( apare
cand membrii grupului sunt impiedicati sa contribuie la discutiile de grup);
perceperea evaluarii- provine de la perceperea generala a evaluarii negative de
catre grup; competitia- apare cand membrii considera ca aportul lor este
dispensabil si trebuie sa concureze cu altii pentru oportunitatea de a contribui
( Dennis& Valacich, 1993)
Importanta coeziunii a fost considerata ca fiind cheia grupurilor de munca
eficiente(Carless & De Paola, 2000; Cohen & Bailey, 1997; Forsyth; 1990;
Yang & Tang, 2004). Mai mult, conceptualizarea si masurarea coeziunii grupului
este bazata pe modele care cuprind o varietate de factori. Mullen si
Copper(1994) au testat relatia dintre coeziune si un singur factor- atractia
interpersoanla in grup. Widmeyer, Brawley si Carron( 1985) disting intre
atractia individului fata de grup si integrarea in grup. Cota, Evans, Dion, Kilik si
Longman apreciaza ca, coeziunea grupului are patru dimensiuni:
- Integrarea sarcinilor in grup
- Integrarea sociala in grup
- Atractia indivizilor fata de sarcinile grupului
- Atractia indivizilor fata de aspectele sociale ale grupului.
Integrarea sarcinilor grupului este definita ca perceptia similaritatii si coerenta din
cadrul echipei de a indeplini sarcinile, in timp ce integrarea sociala in grup
8/2/2019 coeziune_si_performanta
8/34
reflecta perceptia coerentei si legaturii cu privire la activitatile sociale ale echipei.
Atractia indivizilor fata de sarcinile grupului descrie sentimentele membrilor
despre implicarea personala in sarcinile grupului, in timp ce atractia indivizilor
fata de aspectele sociale ale grupului reflecta sentimentele despre implicarea
personala in interactiunea sociala a grupului
Carless si De Paola( 2000) au recomandatat separarea conceptelor de
coeziunea sarcinilor si coeziunea sociala atunci cand definim coeziunea grupului.
Cei doi autori au concluzionat ca, coeziunea grupului este multidimensionala si
include coeziunea sarcinii- gradul motivatiei in realizarea obiectivelor
organizationale; coeziunea sociala - motivatia de a dezvolta si mentine relatii
sociale in grup. In plus, coeziunea grupului influenteaza performanta (Klein &
Mulvey, 1995; Podsakoff, MacKenzie, & Ahearne, 1997; Spink & Carron,
1993). Grupurile cu o coeziune ridicata- realizarea sarcinilor si atractivitatea
sociala- ating o performanta mai mare. Recent, Yoo si Alavi( 2001) au
descoperit ca participarea la realizarea sarcinilor joaca un rol mai important decat
prezenta sociala in determinarea consensului printre membrii grupurilor.
Rezultatele demonstreaza existenta unei corelatii pozitive intre grupurile
orientate spre realizarea sarcinilor si performanta ridicata, neexistand dovezi ca
atractivitatea sociala si participarea au efecte negative sau pozitive asupraperformantei.
Collins si Gueskow au concluzionat ca cercetarile care investigheaza relatia
dintre coeziune si performanta nu sunt decisive, relevante.
8/2/2019 coeziune_si_performanta
9/34
ARIA SI METODOLOGIA
CERCETARII
ARIA CERCETARII
Cercetarea Coeziune si performanta intr-o clasa de elevi este alcatuita din
doua parti: teoretica si practica. Realizarea cercetarii in toate fazele ei-
proiectare, de teren, redactare- a fost efectuata de catre un singur cercetator.
Subiectii cuprinsi in aceasta cercetare sunt 20 de elevi in clasa a VIII-a. Trebuie
specificat ca in aceasta cercetare pe langa informatiile culese din redactarea
chestionarelor, vor exista completeri de informatii rezultate din observatii siconvorbiri non-directive.
Completarea chestionarelor s-a realizat prin adunarea elevilor in aceeasi
incapere din cadrul unitatii scolare in care invata. De asemenea, au fost rugati sa
completeze chestionarele intr-un cadru organizat in acelasi timp. Am recurs la
aceasta procedura deoarece nu am dorit ca respondentii sa prelucreze
raspunsurile si sa se piarda spontaneitatea lor. In aceeasi masura, subiectilor nu
le-a fost dezvaluit subiectul cercetarii inainte de inmanarea chestionarelor pentru
a nu pregati atitudinea lor fata de tema cercetarii. Chestionarele au fost
autoadministrate.
Dupa criteriul apartenentei la categoria de sex, structura populatiei cuprinse in
cercetare este urmatoarea
Masculin Feminin Total
A % A % A %
10 50 10 50 20 100
Factorul determinant in procesul de selectie al acestei clase l-a constituit
nivelul performantelor scolare, cadrele didactice, elevii altor clase si proprii
colegi evaluand aceasta clasa ca avand performante slabe.
Distributia mediilor generale este urmatoarea:
8/2/2019 coeziune_si_performanta
10/34
8/2/2019 coeziune_si_performanta
11/34
Ca instrument de investigare s-a folosit chestionarul autoadministrat.
Chestionarul este alcatuit din 20 intrebari dintre care:
1.Dupa continutul lor
- intrebari factuale( intrebarile 19, 20)
- intrebari de opinie( toate celelalte intrebari)
2. Dupa forma raspunsului
- intrebari deschise( intrebarea 15)
-intrebari cu raspuns inchis
-intrebari cu raspunsuri policotomice (intrebarile
3.Dupa functia instrumentala pe care o au in chestionar
-nu exista intrebare de debut
- nu exista intrebari de filtraj
8/2/2019 coeziune_si_performanta
12/34
ANALIZA SI INTERPRETARE
CoeziuneaCoeziunea este o proprietate a grupului care poate reprezenta intr-un anumit
cadru social un factor determinant in obtinerea unui anumit nivel de performanta.
Acest cadru social este analizat ca un ansamblu de relatii interpersonale
consolidate pe parcursul unei perioade indelungate de timp. Caracterul relatiilor
interpersonale redau un mediu social competitional, de indiferenta sau prietenie.
In aceasta cercetare, am investigat natura relatiilor interpersonale( Figura 1)
0
20
40
60
80
100
competitie indiferenta prietenie nu stiu
re latii in clasa
Figura 1 Relatiile in clasa
Putem constata ca elevii au declarat, intr-o majoritate covarsitoare, ca relatiile
dintre elevi sunt caracterizate de prietenie. Aceasta informatie ne releva
existenta unui nivel ridicat de coeziune in cadrul clasei.
0
20
40
60
80
100
Da Nu Nu stiu
a invata in alta clasa
Figura 2 A invata in alta clasa
8/2/2019 coeziune_si_performanta
13/34
Relatiile de prietenie existente la nivelul clasei demonstreaza ca scoala atinge
atat obiectivele instructionale, cat si pe cele sociale. Climatul social in care
exista relatii afective stranse ne arata in ce masura elevii sunt deschisi sau
rezistenti la schimbare, mai precis prin integrarea lor in alta clasa. Din figura 2
putem observa ca trei sferturi dintre elevi au declarat ca nu doresc sa invete in
alta clasa, desi un sfert dintre ei si-au exprimat disponibilitatea de a se transfera.
Figura 3 ilustreaza, mai exact, aprecierile elevilor fata de mediul social
reprezentat de clasa, mediu in care exista obiective precise, norme si valori
specifice.
0
20
40
60
80
100
clasa in care ati
invatat
clasa in care v-ati
facut p rieteni
Nu stiu
clasa reprezinta
Figura 3 Clasa reprezinta
Constatam ca trei sferturi dintre elevii investigati au opinat ca clasa reprezinta, in
principal, mediul in care s-au stabilit relatii de prietenie, iar un sfert au accentuat
importanta activitatilor de invatare realizate in mediul scolar.
Aceasta informatie ne arata un nivel ridicat de coeziune in clasa, dar
in acelasi timp reprezinta un indicator despre performanta: invatarea- activitate
de realizare a performantei scolare- nu reprezinta un reper pentru elevii din
acesta clasa.
8/2/2019 coeziune_si_performanta
14/34
0
20
40
60
80
100
DA Nu Nu stiu
unii colegi s a paraseasca
clasa
Figura 4 Unii colegi sa paraseasca clasa
Daca am analizat rezistenta la schimbare- reprezentata de propria transferare
in alta clasa, vom investiga atitudinea elevilor fata de excluderea unor colegi din
clasa. Figura 4 arata ca aproape doua treimi dintre elevi nu sunt de acord ca unii
colegi sa paraseasca clasa, insa un sfert au au atitudine pozitiva fata de
excluderea lor. Remarcam ca au crescut procentele care reflecta atitudinea
pozitiva sau nehotararea in legatura cu detasarea fata de unii colegi ( procente
mai reduse pentru atitudinea pozitiva sau nehotarare fata de propria plecare).
Totusi, apreciem ca si aceasta evaluare ne releva existenta unui nivel ridicat de
coeziune.
0
20
40
60
80
100
des nici des,
nici rar
rar deloc
Intensitatea comunicarii
8/2/2019 coeziune_si_performanta
15/34
Figura 5 Intensitatea comunicarii
Am remarcat existenta unui nivel ridicat de coeziune al clasei. In aceasta
cercetare, din ansamblul de factori care influenteaza coeziunea clasei vom
selecta intensitatea comunicarii si continutul comunicarii. Procesele
comunicationale sunt inerente oricarui mediu social, dar anumite particularitati
ale acestora sunt determinante pentru dinamica grupurilor integrate in acele
medii. Figura 5 ne arata ca peste jumatate dintre respondenti au declarat ca
elevii comunica des unii cu ceilalti, pe cand un sfert dintre ei au afirmat ca exista
o comunicare moderata. In acelasi timp, aproape un sfert sunt de parere ca
exista un grad redus de comunicare. Aceste intensitati ale comunicarii pot fi
relevante daca acceptam ideea ca in clasa exista o performanta globala, grupala,
dar si o performanta individuala.
Consideram ca si intensitatea comunicarii reprezinta un indicator pertinent al
nivelului ridicat de coeziune al clasei.
0
20
40
60
80
100
scoala ne-scoala ambele nu stiu
subiectul comunicarii
Figura 6 Subiectul comunicarii
Continutul comunicarii este esential in dinamica grupurilor sociale. Comunicarea
reprezinta un mijloc prin care se transmit valori, norme, standarde, nevoi,
trebuinte si, in acelasi timp, se transmit modalitatile prin care se indeplinesc
scopurile grupale si individuale. Figura 6 indica faptul ca peste jumatate dintre
elevi au afirmat ca discuta subiecte legate de scoala si subiecte care nu au
8/2/2019 coeziune_si_performanta
16/34
legatura cu scoala. Acest procent releva existenta premisei realizarii unei
coeziuni si performante ridicate a clasei.
0
20
40
60
80
100
Da Nu Nu stiu
cooperare
Figura 7 Cooperarea cu ceilalti colegi in realizarea
sarcinilor
Comunicarea este inerenta realizarii activitatilor de cooperare. Cooperarea este
considerata mai mult un efect al coeziunii grupului. In acelasi timp, cooperarea
poate fi un factor important in realizarea performantei. Figura 7 ne indica faptul
ca elevii, intr-o majoritate indiscutabila, au declarat ca au realizat activitati de
cooperare. Intr-adevar, nu s-a analizat care este frecventa realizarii acestor
activitati de cooperare. Totusi, figura 8 ne releva daca aceste activitati de
cooperare au un caracter obligatoriu sau voluntar. Am constatat ca jumatate
dintre elevi a afirmat ca aceste activitati au fost impuse de scoala/ profesori, iar o
treime considera ca ele au fost realizate din proprie initiativa.
0
20
40
60
80
100
Da Nu Nu stiu
activitati impuse
Figura 8 Cooperare bazata pe activitati impuse
8/2/2019 coeziune_si_performanta
17/34
In clasa exista un o retea de legaturi interpersonale formate pentru realizarea
anumitor scopuri individuale sau grupale. Relatiile interpersonale, prin caracterul
si intensitatea lor, se rasfrang asupra comportamentului si starii afective. Aceste
variabile, corelate cu nivelul performantei clasei, determina elevilor sentimente
diverse fata de apartenenta la acea clasa. Figura 9 ilustreaza ca aproape
jumatate dintre elevii chestionati si-au exprimat multumirea fata de apartenenta
lor la aceasta clasa, insa un sfert au declarat nefericirea fata de includerea lor in
aceasta clasa.
0
20
40
60
80
100
mandru multumit fericit nefericit nu stiu
sentimente
Figura 9 Sentimentele in aceasta clasa
PERFORMANTA
In acesta cercetare, apreciem ca performanta este rezultatul activitatilor realizatepentru atingerea unui scop determinat. Performanta poate fi analizata atat in
corelatie cu obiectivele propuse, cat si prin corespondenta cu rezultate atinse de
grupuri care urmaresc aceleasi obiective. Comparatia elevilor cu performantele
altor clase de elevipoate constitui un factor de schimbare: revizuirea obiectivelor
( un nivel mai redicat de performanta); o strategie de atingere a obiectivelor.
8/2/2019 coeziune_si_performanta
18/34
Aceste doua obiective secundare necesita existenta unor relatii de cooperare
intre elevi, cooperare care este prezenta, indeosebi, intr-un grup coeziv. Figura
10 ne arata care este opinia elevilor fata de performanta propriei clase,
comparativ cu celelalte clase: aproape doua treimi apreciaza ca aceasta
performanta este mai redusa, iar aproape un sfert considera ca performanta este
similara cu a celorlalte clase.
0
20
40
60
80
100
mai buneace leas i mai
putine
bune
nu are
rezultate
nu stiu
rezultate scolare
Figura 10 Rezultatele scolare comparativ cu celelalte clase
Obiectivele pot fi stabilite individual sau grupal, iar performanta poate fi analizata
individual sau grupal. Figura 11 releva parerile elevilor fata de numarul colegilor
care au rezultate scolare bune: o treime dintre elevi sunt de parere ca mai putin
de jumatate dintre elevi au rezultate scolare bune, iar aproape o treime considera
ca doar cativa colegi au rezultate scolare bune.
0
20
40
60
80
100
toti cei mai
multi
jumatate mai putin
de
jumatate
cativa nici unul
elevii
Figura 11 Elevii cu rezultate bune
8/2/2019 coeziune_si_performanta
19/34
In aceasta cercetare, sintagma rezultate scolare bune nu se refera la
dimensiunea comportamentala, ci la un interval de note care reflecta o
performanta specifica. Figura 12 ofera informatii indirecte despre perceptia
elevilor fata de relatia obiective ( note) si performanta ( nivelul notelor). Aceasta
figura nu arata dimensiunea performantei asumate de elevi, ci dimensiunea
performantei recunoscute de ei. Asadar, doua treimi au opinat ca un elev cu
rezultate scolare bune in situatia in care are o medie a notelor peste 9, iar
aproape un sfert se refera la intervalul 8.1-9.
0
20
40
60
80
100
sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9
note
Figura 12 Relatia dintre rezultate scolare bune si note
Pentru realizarea obiectivelor si atingerea performantei este necesara realizarea
unor activitati. In mediul scolar, putem vorbi in principal despre activitatile de
invatare: insusirea unor cunostinte noi si reactualizarea acestora. Activitatile de
invatare sunt modalitatile prin care obtinem note. Dar, acesta nu este obiectivul
esential si de lunga durata. Activitatile de invatare sunt importante si necesare in
conditiile in care ele determina progresul intelectual si cultural al elevului.
Activitatile de invatare sunt diverse si ar trebui ghidate de armonizarea nevoilor
elevilor cu necesitatea realizarii acelui progres.
Obiectivele pot fi stabilite extrapersonal: ele sunt inaintea noastra si sunt impuse
in mod egal tuturor. In unele cazuri, nu exista constientizarea necesitatii realizarii
8/2/2019 coeziune_si_performanta
20/34
acestor obiective ( progresul intelectual si cultural). Interdependenta acestor
factori determina formarea anumitor atitudini-pozitive sau negative- fata de
activitatile de invatare.
0
20
40
60
80
100
necesara importanta frumoasa nu este necesara nu este
importanta
nu este frumoasa
activitatea
de invatare
Figura 13 Opinia fata de activitatea de invatare
Figura 13 infatiseaza urmatoarele: o treime dintre elevi
considera ca activitatile de invatare sunt necesare, iar o treime dintre ei
apreciaza ca activitatile de invatare sunt importante. Asadar, putem conchide ca
elevii au o atitudine pozitiva fata de activitatile de invatare, dar nu putem enunta
ideea ca in cultura clasei exista norme si valori de performanta. In acest context,
se pune accentul pe finalitatea procesului instructiv, si nu pe continutul
activitatilor instructive.
0
20
40
60
80
100
a lua note mari a ajuta pe ceilaltisa ia note mari
nu stiu
Figura 14 Relatia dintre solidaritatate/ individualism si note
8/2/2019 coeziune_si_performanta
21/34
Figura 14 prezinta, indubitabil, relatia dintre motivatia de a-si atinge doar
obiectivul instructivpersonalsi motivatia de a atinge si un obiectiv interpersonal.
Putem constata ca aproape jumatate dintre elevii investigati sunt de parere ca
ceilalti colegi sunt preocupati de atingerea unei performante individuale, iar
cealalta jumatate nu si-a exprimat nici o opinie fata de acesta relatie. Aceasta
situatie este contradictorie in contextul in care exista o comunicare intensa intre
colegi si au realizat activitati de colaborare.
0
20
40
60
80
100
clasa A clasa B clasa C clasa D
clasa
Figura 15 Clasa care ar castiga un concurs de matematica
Figura 15 ne arata opiniile elevilor fata de performanta clasei intr-o competitie cu
alte clase de acelasi nivel ( clasa a-VIII-a). Aceasta competitie inseamna
expunerea ansamblului de cunostinte asimilat pe parcursul timpului, ansamblu
reflectat in note, notele ilustrand in mare masura performantele scolare ale
elevilor. Aproape doua treimi dintre elevi au declarat ca o alta clasa ar castiga
un concurs de matematica,. Acest aspect este discutabil in conditiile in care
clasa investigata are rezultate slabe la disciplina matematica, au declarat ca
doar cativa elevi au rezultate scolare bune, insa o treime sustine ca propria
clasa ar castiga concursul.
8/2/2019 coeziune_si_performanta
22/34
0
20
40
60
80
100
Da Nu Nu stiu
rezultate scolare bune
Figura 16 Perceptia propriilor rezultate scolare ca fiind bune
Daca am analizat aprecierile elevilor fata de rezultatele scolare ale colegilor,
performanta clasei, trebuie sa vedem care este aprecierea fata de propriile
rezultate. Figura 16 ne arata ca aproape trei sferturi dintre elevi au o parere buna
fata de nivelul rezultatelor scolare, si doar un sfert le considera
necorespunzatoare.
0
20
40
60
80
100
sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9
medii
Figura 17 Mediile generale
In figura 17 observam nivelul real al rezultatelor scolare. Asadar, elevii si-au
exprimat parerea conform careia elevii cu rezultate scolare bune sunt cei cu note
peste 9, au apreciat ca propriile rezultate sunt bune, dar constatam ca aproape o
treime au mediile cuprinse in intervalul 7.1-8, iar aproape jumatate au medii
cuprinse in intervalul 8.1-9.
8/2/2019 coeziune_si_performanta
23/34
0
20
40
60
80
100
in mare
masura
in masura
potrivita
in mica
masura
deloc nu stiu
intensitatea influentei
Figura 18 Intensitatea influentei rezultatelor scolareasupra intemeierii relatiilor de prietenie
Tema acestei cercetari se refera la relatia dintre coeziunea clasei si
performanta. Daca am analizat aceste dimensiuni in mod distinct, figura 18ilustreaza interdependenta dintre performanta si natura relatiile interpersonale
( indicator al coeziunii grupului). Constatam ca peste jumatate dintre elevi a
afirmat ca rezultatele scolare pe care le au nu determina stabilirea unor relatii de
prietenie ( de colaborare) cu ceilalti, iar aproape un sfert este de parere ca exista
o influenta in mare masura. Acest aspect poate fi explicat prin urmatoarea ide:
notele elevilor din aceasta clasa se concentreaza in jurul aceleiasi valori, adica
nu exista o distributie inegala a notelor. Notele nu reprezinta un factor care ii
diferentiaza, ci este un aspect comun care determina mai degraba relatii de
apropiere, intelegere.
Deci, prin aceasta firgura am analizat relatia dintre performanta- factor
determinant al coeziunii grupului.
0
20
40
60
80
100
mai bune ace leas i mai putin
bune
nici unul nu s tiu
rezultate scolare
Figura 19 Perceptia elevilor fata de propriile rezultate
8/2/2019 coeziune_si_performanta
24/34
scolare in alta clasa
In aceasta figura am analizat relatia: coeziune- factor determinant al
performantei. Am remarcat ca aproape doua treimi au declarat ca in conditiile
transferarii in alta clasa rezultatele scolare vor fi la acelasi nivel. Putem conchide
ca nivelul rezultatelor scolare ale elevilor este influentat in mai mare masura de
factori personali ( motivatie, vointa, capacitate, aspiratii) decat de factori
organizationali. Insa, sa nu uitam ca aceasta ide se bazeaza pe perceptiile
elevilor care nu sunt intemeiate pe constientizarea influentei conjugate a tuturor
factorilor mediului inconjurator.
Din aceasta figura, am constatat ca nu exista o determinare a ansamblului
relatiilor interpersonale asupra nivelului performantei.
8/2/2019 coeziune_si_performanta
25/34
CONCLUZII
In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte:
- nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina
- nivelul performantei clasei- individuale si grupale
- interinfluentarea acestor doua variabile
In acest ultim capitol, incercam sa descoperim daca ipotezele pe care se
bazeaza aceasta cercetare sunt confirmate sau infirmare.
Asadar, prima ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci
coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) s-a
confirmat. Nivelul ridicat al coeziunii ne-a fost relevat prin urmatoarele aspecte:
in clasa exista relatii de prietenie, prin urmare elevii nu vor sa-si paraseasca
propria clasa si nu doresc ca ceilalti colegi sa paraseasca aceasta clasa; exista o
comunicare in mare masura, abordand diverse subiecte; s-au realizat activitati de
cooperare. Nivelul performantei a fost infatisat astfel: elevii au recunoscut ca au
note bune, desi aceste note sunt mult mai mici in comparatie cu cele descrise deelevii investigati ca ar corespunde unor elevi cu rezultate scolare bune; pe de
alta parte, clasa nu ar castiga un concurs de matematica, dar se apreciaza ca ar
fi clasata pe locul 2 ( conform evaluarilor cadrelor didactice, aceasta clasa nu ar
ocupa o pozitie fruntasa).
8/2/2019 coeziune_si_performanta
26/34
Consideram ca aceasta clasa are un nivel de coeziune ridicat in conditiile in care
un factor important in intensificarea relatiilor interpersonale pozitive il reprezinta
nivelul performantei individuale ( cei mai multi elevi au note, rezultate scolare
asemanatoare, de unde rezulta o apropiere mai evidenta intre ei)- de aici rezulta
o ipoteza complementare: daca clasa are un nivel de perfoamnta individual
asemanator, atunci clasa are o coeziune ridicata. Aceasta coeziune, dublata
de ansamblu de valori specice clasei conform careia activitatile de invatare sunt
importante, dar performantele scolare nu sunt importante, isi pune amprenta
asupra performantei- individuale si grupale.
A doua ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii
interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe
realizarea sarcinilor s-a confirmat. Am aflat ca in clasa exista relatii de
prietenie, ca nu vor sa paraseasca clasa si nu doresc ca ceilalti elevi sa plece din
clasa, comunica des. Pe de alta parte, au realizat activitati de cooperare, chiar
daca, in mare parte ele au avut un caracter obligatoriu. Apartenenta la aceasta
clasa confera sentimente de multumire si mandrie.
A treia ipoteza- Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel
ridicat, cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei - s-a
confirmat partial. Am descoperit ca performanta elevilor este sub standardulstabilit de ei ca reprezentand rezultatele scolare bune, desi acesti elevi considera
ca ei au rezultate scolare bune. Ei sunt de parere ca clasa in care invata are
rezultate scolare mai purin bune decat celelalte clase, si doar cativa elevi au
rezultate scolare bune. Remarcam aici tendinta elevilor de a-si supraestima
propriile performante, si de a subevalua performantele proprilor colegi sau
propriei clase.
A patra ipoteza- Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu
atat performanta elevilor nu influenteaza coeziunea s-a confirmat partial.
Elevii au marturisit ca transferal lor in alta clasa nu ar duce la imbunatatirea
performantelor individuale, iar relatiile de prietenie dintre elevii din clasa nu se
stabilesc pe baza nivelului performantei individuale.
8/2/2019 coeziune_si_performanta
27/34
Totusi, putem spune ca intre coeziune si performanta este o relatie
interdependenta: nivelul performantei poate influenta coeziunea ( atunci cand
exista rezultate scolare in jurul aceleiasi medii, relatiile armonioase apar in mai
mare masura), iar relatiile interpersonale stranse( coeziunea) influenteaza
performanta in condiitile in care aceste relatii nu s-au format intr-un mediu
competitiv, ci intr-unul egalitar.
In final, putem afirma ca coeziunea este un factor care influenteaza in mare
masura performanta unui individ, grup de elevi sau unei echipe de munca.
CHESTIONAR
1. Intre dvs. si ceilalti colegi exista in general relatii de:1.1 competitie1.2 indiferenta1.3 prietenie1.4 nu stiu
2. Clasa dvs. in raport cu celelalte clase are rezultate scolare:
2.1 mai bune2.2 aceleasi2.3 mai putin bune2.4 nu are deloc rezultate2.5 nu stiu
3. In clasa dvs. au rezultate scolare bune:
3.1 toti elevii3.2 cei mai multi elevi3.3 jumatate dintre elevi3.4 mai putin de jumatate dintre elevi3.5 unii/cativa elevi
3.6 nici unul3.7 nu stiu
4. V-ar fi placut sa invatati in alta clasa4.1 Da4.2 Nu4.3 Nu stiu
5. Daca ati fi invatat in alta clasa, considerati ca ati fi avut rezultate scolare
8/2/2019 coeziune_si_performanta
28/34
5.1 mai bune5.2 aceleasi5.3 mai putin bune
5.4 nici unul5.5 nu stiu
6. Considerati ca clasa dvs. reprezinta in mare masura6.1 grupul in care ati invatat
6.2 grupul in care v-ati facut prieteni6.3 altceva.6.4 Nu stiu
7. Daca s-ar fi putut, v-ati dorit ca unii colegi sa paraseasca clasa:7.1 Da7.2 Nu7.3 Nu stiu
8. Comunicati cu ceilalti colegi:8.1 Des8.2 Nici des, nici rar8.3 Rar 8.4 Deloc8.5 Nu stiu
9. Subiectul discutiilor il reprezinta9.1 Scoala9.2 Ne-scoala9.3 Ambele
9.4 Nu stiu
10. Dvs. ati cooperat cu ceilalti colegi in realizarea anumitor teme/ activitati10.1 Da10.2 Nu10.3 Nu stiu
11. Aceste teme/ sarcini v-au fost impuse11.1 Da11.2 Nu11.3 Nu stiu
12. Considerati ca un elev cu rezultate scolare bune ar trebui sa aiba note intre12.1 5-712.2 7.1- 812.3 8.1- 912.4 peste 912.5 nu stiu
8/2/2019 coeziune_si_performanta
29/34
13. Ce parere aveti despre activitatea de invatare( alegeti 2 variante in ordineaimportantei, cea mai importanta varianta fiind notata cu 1)
13.1 Este necesara 13.4 Nu este necesara13.2 Este importanta 13.4 Nu este importanta13.3 Este frumoasa 13.5 Nu este frumoasa
13.6 Nu stiu
14.Apreciati ca in clasa, colegii sunt interesati in general de14.1 a lua note mari14.2 a ajuta pe ceilalti sa ia note mari14.3 altceva..14.4 nu stiu
15. Daca ati fi intr-un concurs la matematica cu celalalte clase, cine ar lua locul I ?
16. A face parte din aceasta clasa, va face sa va simtiti:16.1 Mandru 16.4 Rusinat
16.2 Multumit 16.5 Nemultumit16.3 Fericit 16.6 Nefericit
16.7 Altceva.
16.8 Nu stiu
17. Apreciati ca aveti rezultate scolare bune17.1 Da17.2 Nu17.3 Nu stiu
18. Considerati ca aceste rezultate influenteaza intemeierea unei relatii deprietenie cu ceilalti colegi
18.1 In mare masura18.2 In masura potrivita18.3 In mica masura18.4 Deloc
18.5 Nu stiu
19. Mediile dvs. generale se situeaza in intervalul19.1 5-719.2 7.1-819.3 8.1-919.4 peste 9
8/2/2019 coeziune_si_performanta
30/34
20. Sexul20.1 M20.2 F
TABULARE PRIMARA
Tabel 1 Relatii in clasa
1.1 Competitie 1.2 Indiferenta 1.3 Prietenie 1.4 Nu stiu Total
A % A % A % A % A %1 5 18 90 1 5 20 100
Tabel 2 Rezultatele scolare comparativ cu celelalte clase
2.1 Maibune
2.2Aceleasi
2.3 Maiputin bune
2.4 Nu arerezultate
2.5 Nu stiu Total
A % A % A % A % A % A %
6 30 12 60 2 10 20 100
Tabel 3 Elevii care au rezultate bune
3.1 Toti 3.2 Ceimaimulti
3.3Jumatate
3.4 Maiputin de
jumatate
3.5Cativa
3.6 Niciunul
3.7 Nustiu
TOTAL
A % A % A % A % A % A % A % A %
4 20 3 15 7 3 6 30 20 100
8/2/2019 coeziune_si_performanta
31/34
5
Tabel 4 V-ar fi placut sa invatati in alta clasa
4.1 Da 4.2 Nu 4.3 Nu stiu TotalA % A % A % A %
3 15 15 75 2 10 20 100
Tabel 5 Daca ati fi invatat in alta clasa, ati fi abut rezultate scolare
5.1 Maibune
5.2Aceleasi
5.3 Maiputin bune
5.4 Niciunul
5.5 Nu stiu Total
A % A % A % A % A % A %
3 15 12 60 1 5 4 20 20 100
Tabel 6 Clasa reprezinta
6.1 Grupul in careati invatat
6.2 Grupul in carev-ati facut prieteni
6.3 Nu stiu Total
A % A % A % A %
3 15 15 75 2 10 20 100
Tabel 7 V-ati fi dorit ca unii colegi sa paraseasca clasa
7.1 Da 7.2 Nu 7.3 Nu stiu Total
A % A % A % A %
5 25 12 60 3 15 20 100
Tabel 8 Intensitatea comunicarii
8.1 Des 8.2 Nici
des. Nicirar
8.3 Rar 8.4 Deloc 8.5 Nu stiu Total
A % A % A % A % A % A %
11 55 5 25 4 20 20 100
Tabel 9 Subiectul discutiilor
8/2/2019 coeziune_si_performanta
32/34
9.1 Scoala 9.2 Ne-scoala 9.3 Ambele 9.4 Nu stiu Total
A % A % A % A % A %
3 15 5 25 11 55 1 5 20 100
Tabel 10 Cooperarea cu ceilalti colegi in realizarea anumitor sarcini
10.1 Da 10.2 Nu 10.3 Nu stiu Total
A % A % A % A %
17 85 1 5 2 10 20 100
Tabel 11 Aceste sarcini au fost impuse
11.1 Da 11.2 Nu 11.3 Nu stiu Total
A % A % A % A %10 50 6 30 4 20 20 100
Tabel 12 Un elev cu rezultate scolare bune are note intre
12.1 5-7 12.2 7.1-8 12.3 8.1-9 12.4 peste 9 Total
A % A % A % A % A %
1 5 2 10 4 20 13 65 20 100
Tabel 13 Activitatea de invatare
13.1 Estenecesara
13.2 Esteimportanta
13.3 Estefrumoasa
13.4 Nuestenecesara
13.5 Nuesteimportanta
13.6 Nuestefrumoasa
Total
1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 A %
11 4 7 7 6 2 2 1 40 100
15 14 6 2 2 1
Tabel 14 In clasa, colegii sunt interesati de
14.1 A lua notemari
14.2 A ajuta peceilalti sa ia notemari
14.2 Nu stiu Total
A % A % A % A %
9 45 3 15 8 40 20 100
8/2/2019 coeziune_si_performanta
33/34
Tabel 15 Clasa care ar castiga la concursul de matematica
15.1 clasa A 15.2 clasa B 15.3 clasa C 15.4 clasa D Total
A % A % A % A % A %
13 65 6 30 1 5 20 100
Tabel 16 Cum va simiti in aceasta clasa
16.1Mandru
16.2Multumit
16.3Fericit
16.4Rusinat
16.5Nemultumit
16.6Nefericit
16.7Nustiu
Total
A % A % A % A % A % A % A % A %
4 20
8 40
2 10
5 25
1 5 20 100
Tabel 17 Aveti rezultate scolare bune
17.1 Da 17.2 Nu 17.3 Nu stiu Total
A % A % A % A %
14 70 4 20 2 10 20 100
Tabel 18 Aceste rezultate influeneteaza intemeierea unei relatii de prietenie cuceilalti colegi
18.1 Inmaremasura
18.2 Inmasurapotrivita
18.3 Inmicamasura
18.4 Deloc 18.5 Nustiu
Total
A % A % A % A % A % A %
4 20 2 10 2 10 11 55 1 5 20 100
Tabel 19 Mediile generale
19.1 5-7 19.2 7.1-8 19.3 8.1- 9 19.4 peste 9 Total
A % A % A % A % A %
4 20 6 30 8 40 2 10 20 100
Tabel 20 Sexul
8/2/2019 coeziune_si_performanta
34/34
20.1 M 20.2 F Total
A % A % A %
10 50 10 50 20 100