Editie in limba englezi Copyright Q; 2OO4 by Barbara Hand Clow THE MAYAN CODE The Acceleration and Awakening the World Mind Copyright @2008 EDITURA FOR YOU Coperta: Adrian Tehnoredactare: Frigioir.r Felicia Drigugin Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei CLOq BARBARA HAND Codul mayaQ / Barbara Hand Clow - Bucrrregti : For You, 2007 rsBN 978-973-1701-12-7 )qq 7-7 Toate drepturile asupra versiunii in limba romani apa4in Editurii For You. Reproducerea integrali sau pa4iali, sub orice fofmA, a textului din aceasti carte este posibile numai cu acofdul prealabil al Edin-rrii For You. Tel./ fax. 021 / 665 6223; 07 143 52963: O311OO145 5. 07212t2695 e-nrail [email protected]; fo ry'ou@editura-foryou. ro; site: http://www.editura-for1'ou.ro, eww.copiii-indigo.ro Printed in Romania ISBN 978-973-1701-12-7 EDITURAFORYOU BARBARA HAND CLOW CODUL INTELEPCIUNII MAYA$E si trezirea constiintei omeniii Accelerarea timpului Traducere Monica Vi$an Alina Cruceru
Transcript
Editie in limba engleziCopyright Q; 2OO4 by Barbara Hand Clow
THE MAYAN CODEThe Acceleration and Awakening the World Mind
Copyright @2008 EDITURA FOR YOU
Coperta: AdrianTehnoredactare:
Frigioir.rFelicia Drigugin
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiCLOq BARBARA HANDCodul mayaQ / Barbara Hand Clow - Bucrrregti :
For You, 2007
rsBN 978-973-1701-12-7
)qq 7-7
Toate drepturile asupra versiunii in limba romani apa4inEditurii For You. Reproducerea integrali sau pa4iali, sub oricefofmA, a textului din aceasti carte este posibile numai cu acofdulprealabil al Edin-rrii For You.
10. Capitolul 7 Iluminarea gi profegia, paniin 20lL .,..,.2t5 '
11. Capitolul8 Christos pi cosmosu1..............,.r...,,...........,249
12. AnexaA Refleclii asupra axei incl inbtB .....................286
13. Anexa B Tranziie asirologice pinhin annl 2012............297
14.Anera C Ghid pentru Ciclul Gillactic ^l
uealiel '319
15 Anexa D Determinarea $emnului vostru rnayat. al
zilei de rla$tere..........,..,.
Wente, Margaret. ,;Vatch Out! More Health Care Can Make You Sick "
Globe and Mail MaY 25,2006'
West, John Anthony. Se{p ent in tha Sk!'NeN york: Harper 8c Row' 1979'
Yukteswar, swami sri. The Holy Scimce
351
BARBARA HAND (LOW
insemnatelor contribufii anterioare ale minlilor luminate - $i aicipot fi inclu$i toli arheologii care au srudiat, cu diruire, glifele Ca-lendarului, descifrindu-le intelesurile.
Potrivit celor spuse de Calleman, 2 iunie 2005 a fost punctulde mijloc al perioadei pe care el o nume$te ,,Ciclul Galactic al Crea-
fiei" - care a inceput la 5 ianuarie 1999 $i continud p dldla 28 oc-tombrie 20i1. La mijlocul oriciruia dintre cele Noui Cicluri, pro-gresele in evolutie, specifice ciclului respectiv, deyin vizibile,
Prin analogie, punctul de mijloc al Marelui Ciclu istoric, dinanul 3.115 i.Hr,pdn|la28 Octombrie 2011, a fost anul 550 i. Hr.,exact atunci cind mari Maegtri, precum Pitagora, Zoroastru,Platon, Isaia, Lao-tse, Confucius, Mahavira 5i Buddhaau apiLrut peplaneti. Este mai lnult ca sigur ci maya$ii au alcltuit Calendarul iniurul anului 550 i, Hr, ceea ce inseamni ci e vorba de o scriere des-tinati Iluminerii.
in acelagi fel, Mae$trii Ciclului Galactic au aperut acum, camin iunie 2005 - ata ci, citifi mai deperte!
tUeste izbanda eruditiei $i a qpirilualilatii ttnui grup de oa-
meni cutezitori. Ace$ti cercetitori indrizneli, putini la numir, au
rcaIiz t ceya. ce pirea aproape irnposibil: au descifrat Numerdtoa-
rea Lungi de 5.125 de ani din Calendar qi, ficAnd acest lucru, este
foarte posibil ca ei sd fi dezviluit modelul Creatorului pentru evo-
lulia neamului omenesc $i a Planetei. Mo$tenirea lor este, probabil,
pentru unii dintre noi, ultima ocazie de a inlelege corect o civihza-
tie foarte avansati, striveche !i sacri. in decursul anilor'30, dupn
ce au fost descifrate $i corelate suficiente date, discipolii au putut
vedea cd mayagii clasici (care au trdit din anul 200, pini in anul
900 d. Hr.) erau obsedafi de misurarea timpului 9i de dezviluirea
inlelesului acestuia.
Ciutdnd si decodifice inlelesul timpului, poporul mayag a
inventat ceea ce reprezinti, probabil, cel mai sofisticat sistem ma-
tematic din istoria civilizaliei omeneqti. De fapt, Originile acestui
sistem antedateazi, in mare misuri, perioada clasici a civilizaliei
Maya gi, dupd cum veli yedea la un moment dat, existi multe infor-
mafii gravate pe siturile mayaqe clasice, care ne intorc cu mii, mili-
oane sau chiar miliarde de ani in urmi. Aceste date uluitoare sunt
calculate dupd un sistem simplu, dar genial, alcituit din bare,
puncte $i un simbol pentru zero, un sistem de notare extrem de
precis. Olmecii rep rczirrta ciYilizalia-mami a mayagilor, iar elemen'
tele calendarului Tzolkin, numdritoarca de 250 zile, care este
BARBARA HAND CLOW
folositi $i astizi, a fost gisjtd in siturile olmece, care deteazh camde acum 3.000 de ani, reprezentind un alt indiciu alvechimii siste-
mului de datare mayaE.
Cei mai mulli dintre arheologi cred ci civilizatia 0lmeci dinMexicul Central ipi are originile in pe rioadaLnteioard
^nului 2000
i. Hr. Oricum, tinefi cont de faptul ci arheologii ultimilor doui sute
de ani sunt recunoscufi pentru subeyaluarea varstei reale a originiidiferitelor civilizalii. Datele arheologice atesti ci 0lmecii foloseausemne timpurii din Calendar; prin urmare, voi incepe ace st|cartecu ipoteza cI primul val - sau coagularea concertad a civilizalieiolmece - trebuie si fi awt loc in iurul anului 3113 i. Hr, care mar-
descrie originile, dezvoltarca pi deciderea civilizaliei din Mesoa-
merica. fi pentru cI mayaSii sunt descendenti ai 0lmecilor, semin-
lele poporului mayag trebuie si fi fost seminate chiar la incepu-turile Numiritorii Lungi.
in mitologia mayaid, cultivarea porumbului este asociati cu
originile acestui popor, iar porumbul a fost descoperit in regiune,cu fapte mii de ani in urmi.r Calendarul este numit Calendar Ma-
yaq (nu Olmec), deoarece civilizalia mayaqi clasici i-a desivar$ittoate aspectele. Maya$ii au calculat modul in care timpul poate in-fluenla istoria $i au lisat inregistrlri clare gi complexe ale desco-
peririlor pe care le-au ficut. CAnd s-au dezvoltat suficient de multpentru a-$i interpreta miturile privind originile 1or, mayagii au le-
gat cultivarea porumbului de aceste origini, afa cum se regisesc inrelatarea genezei lor. Popol Vuh''.
* numele dat per'fii din America Centrali. pentru regiunea de lacentrul Mexicului, pani h Honduras $i Nicaragua, in care au l0cuit popu-
laliile Olllrece. l\lava;e 5i Arlecc. l\. tr.
"" Popol Vah cste Cartea Sfinti a indigenilor din AmericaCentrald. N. tr
21
CoDUL JNTELEPCIUNI] MAYAsE
Chiar ii astezi, in cultura maya$i $i in cadrul ceremoniilor,porurnbul rimine in centrul atentiei. Numirdtoarea Lungi incepeh iurul anului 3l l3 i. Hr, intr-pn timp ce corespunde aparitiei com-plexelor ora6e-temple, in irnperiile antice din Egipt, Sumer qi
China. intrucit Maya este, de asemenea, o civilizatie a piramidelor,hieroglifelor, nitologiei fi astrologiei $i cafi vreme Calendarul siudescrie cu precizie ciclurile istorice ale dezvoltiri civilizatiei, de cesi nu deducem ci originile lor dateazi de la inceputurile Calenda-rului Mayag - ba chiar de mai devreme, de cand a inceput cultiva-lea porumbului? Acesta este un aspect important, pentru ce trebuiesd luati in considerare toti cei feisprezece baktuni qi, in mod spe-cial, primul baktun, in timpul ciruia au luat naptere civilizatii com-plexe, intre Lnti 3113 qi 2718 i. Hr. (un baktun este o perioadi de394deani; baktunii reprezinti diviziunea princ ipaliL a celor 5.125de ani de istorie pe care o descrie Numiritoarea Lungi).
Nu foi pierde prea mult timp cu polemici savante despre originile civilizatiei Mava, aducind argumente pro sau contra, pentruci interesul nostru prim0rdial este cunoa$terea Calendarului. Dinperspectiva mea de indigen, adesea nu sunt de acord cu opiniile ar-heologilor sau antropologilor. Gisesc cd ei gregesc deseori in ceeace prive$te originile civilizaliilor gi nivelullor de complexitate - inspecial atunci cind se referi la civilizaliile indigenilor continentelor americane, Din fericire, in ceea ce prive$te civilizatia Maya,tinpul a cernut deja multe dintre primele dispute privind Calenda-rul, fapt care imi permite si adaug propriile mele consideratii. Cer-cetitorii Calendarului sunt absolut de acord cu datele de inceput qi
sfar$it al acestei civilizatii: 3lt3 i. Hr-2012 d. Hr sau 3 5 i, Hr -2011 d. Hr, in cazul lui CarlJohan Callenan. Sunt pufini cei care auinteles ce tnseamnd de fapt Calendarul, agrednd ideea ca acestadescrie evolulia istorici a civiltzaliei. pe parcursul a 5.125 de ani -sau, in general, evolulia tinpului de-a lungul a 16,4 miliarde de ani,dupi cum sustine Calleman. Speciali$tii fac rareori supozitii
BARBARA HAND CLOW
privin.l semnificatia Calendarului, cu exceplia faptului ci spun cu
totii cA mayatii erau obsedali de timp. Scriitorii la care mI refer pe
larg in aceastd carte nu sunt academicieni, dar sunt cercetitori, iar
interesul lor este si dezviluie intelesul Calendarului Maya$ $i sidescifreze motivatia obsesiei mayagilor fali de timp.
in orice caz, suntem cu tolii liberi si luim in considerare idei
oricat de revolutionare despre modul de gindire al mayagiloq in'
trucat cosmologia moderni a avansat in suficienti mdsurA, pentru
a permite acest lucru. Noi am trecut de la o perspective geocentricd
(ce are Pimdntul drept centru), la una heliocentrici (cu Soarele in
centru), doar de patru sute de ani incoace, chiar in jurul perioadei
in care ainceput ultimul baktun al Numdritorii Lungi Acum trecem
rapid la o perspecfive g la;ctocentrictr (ce are Galaxia drept cen-
tru), pe misuri ce acest baktun ia sfdrgit. Abia recent, ma,0ritatea
oamenilor a devenit con$tienti de faptul ci sistemul nostru solar
orbileazi, in lurul Centrului Gala-riei Cllea Llctee Ei cd Gala-tia
noastri este doar una dintre miliardele de Galaxii din Univers. Cei
mai multi dintre cercetdtori cred ci acest Calendar MayaE urmd-
reqte dezvoltarea civilizaliei prin intermediul timpului, fapt care
justifici interesul oamenilor fald de el Noi inlelegem foarte pulin
din calendarele vechilor egipteni, pentru ci mentalilatea m teria-
listi vestici limitati a controlat primele interpretiri ale acestei mi-
rete civilizatii sacre. Acum, sunt disponibile mai multe interpretiri
nefalsificate privind civilizalia Maya, fiindci ea fost descoperiti
ahia acum o suti cincizeci de ani, iar cele mai multe dintre invlldtu-
rile in domeniu au apirut pe parcursul ultimilor o suti de ani
Oamenii qi-au dat seama de valoarea cunoa$terii Calendaru-
lui atunci cdnd, prin anii'50, cercetdtori precum Sylvanus Morley 9i
Eric Thompson au publicat cir,ti despre sistemele numerice !i mate-
matice ale naya;ilor2 0amenii erau intrigali de faptul ci mayaqii fo-
loseau sistemul vigesimal (bazat pe zero $i pe multipli de 20) pen-
tru numirarea cu aiut0rul punctelor $i barelor; sunt pulini cei care
COD U I. INTELEPCIUNII M AY ASF
pot in{elege complexitatea acestor date uimitoare din CalendarAdevirul este ci gtiinla maya$i era incredibil de avansati, iar concep-
tul lui zero nici micar nu er^ cunoscut in Europa, inainte ca musul-manii sdl fi introdus in Vest, in Spania, in jurul anului 1000 d.Hr.
CONTINUITATEA CIVITIZATIEI MESOAMDRICANI
Publicul a fost intrigat, mai ales de faptul ci milioane de des-cendenli ai mayalilor locuiesc inci la sate, in apropierea romanti-celor piramide din jungll. Ca nigte paznici fantomatici, mayaqii aurimas pe lingi oraqele abandonate de strinoqii lor, cu mii de aniin urmi. Nu voi uita niciodati primele ceremonii Ia care am partici,pal aleturi de mava$ii din Lacondon, ldngd Palenque, in Chiapas,Mexic, in anul l!8!. Precum esenienii sau gnosticii, birbalii purtautunici de un alb imaculat, tesute manual, pini sub genunchi, iar pd-
rul lung gi drept le ajungea pini sub talie. Cind aduceau ca ofran-di pentru ceremonia din pidure, vase me$te$ugite in manieri tra-difionali, figurile lor pireau desprinse, parci, din alte vremuri.
Triburi mayage izol,'te din Chiapas, Mexic gi din tinuturileinalte ale Guatemalei,incl pdstreazd calendarele originale, pentrunumirarea zilelor, De asemenea, ei au pistrat multe dintre celemai vechi ritualuri qi tehnici de vindecare. Din fericire, incepind cu
anii'60 gi dupi aceea, cercetdt0ri deosebiu s-au dus sI trdiasciprintre mayafi qi au certificat cu documente cunoa$terea lor stri,veche - un proces adt de neglijat in trecut, Cercetitorii care chiarau treit alrturi de mayagi qi au invilat dialectele lor, au adiugat noiinlelesuri la cunoagterea miturilor $i sistemelor de datare originale, Aceste noi intelesuri au venit tocmai la timp, pentru a punestavili gendirii impuse de mentalilatea occidentald. pentru nulticerceti.tori care se baze zdpe ipotezq a$a cum sunt $i eu, ar fi im,posibil si evalueze qi sa analizeze Calendarul Mayaq, firi ajutorul
BARBARA HAND CLOW
descoperirilor acestor cercetetori inovatori, care i$i desfi$oari
munca la fata locului.Continuitatea artei $i mitologiei civilizaliilor 0lmeci, Ma-
ya$i, Tolteci, Azteci $i a descendenlilor mayagilor, de-a lungul
unor imense perioade de timp, este impresionanti Cel mai potri-
vit cuvent pentru a descrie aceasti intreagd civilizalie a indigenilor
este m.esoamericand'* , pentru cL ea onoreazi contribulia urma$i-
lor care trliesc in zilele noastre, la pistrarea 9i rnanifestarea tradili-
ilor strivechi.Prin anii'70,Lapitt:ut o convergenli a studiilor cOnsacrate
maya$ilor, dat fiindci au fost dezvlluite atat de multe fapte ui'
mitoare. Unii dintre cei mai striluciti ganditori ai vremurilor noas-
tre, cum sunt Terence McKenna $i Jose Arguelles - descrigi cel mai
bine drept ,,cercetitori ai noii paradigme" - fi-au concentrat aten-
tia asupra Calendarului Maya$. Ei au validat importanta Calen-
darului Mayaq pentru America $i pentru intreaga 0nenire, iar eu
sunt de acord cu ei. CAUva oameni, printre care mi numir 9i eu,
gandesc ci acest progres 0btinut de indigenii americani reprezinti
veriga lipsi care explici de ce Vestul $i-a pierdut sufletul, in ultimii
patru sute de ani. Mayagii sunt strimo$ii spirituali ai populaliilor
actuale din Americi (in egali misuri, ai indigenilor americani, ai
Primei Naliuni a Canadei 0i ai diferitelor popoare strivechi din
America Centrale Ii de Sud), deqi inlelesul qi viabilitatea tradiliilor
lor au fost negate qi aproape eradicate.
Cu cincizeci de ani in urmi, imbogifirea cunoafterii privind
uluitoarea civilizalie m yaEA ^
deschis largi ;i profunde perspec-
tive in istoria gandirii. De exemplu, atunci cind glifele maya$e au
fost, in cele din urmi, descifrate, au fost gisite date, precum cele de
la Coba, in sudul Chiapasului, care ne-au intors cu milioane, mili-
arde $i chiar trilioane de ani in urmd.in1927, dupi ce aceste date
mayaqe au fost corelate cu calendarele moderne - corelalia GMT
(Goodman-l'tartinez Hernandez-Thompson) - cei mai mulli din-
CODUL INTELEPCIUNII MAYASE
tre cercetitori au cizut de acord asupra faptului ci NumiritoareaLungi incepe in jurul anului 3113 i. Hr.3
Pentru mul{i, a fost uluitor faptul ci mayaqii stabiliseri ace-
eaSi dati pe care o folosesc arheologii pentru aparitia simultani a
civilizatiei - care se presupune cd a r sirit parc| de niciieri, cu sis-
temele ei de scriere complexe gi cu oragele-temple alat de elabo-rate. Scriitorii noii paradigme au comentat, in mod deformat, ciexisti prea multe ,,aparilii brugte" in doctrina istoricl qi ci se in-timpli ceva mai mult decat aAt.
Aproape ci le dau dreptate.Daci te gindeEti la acest aspect, aparilia simultani, la nivel
global, a civilizaliei, in Jl1J i. Hr., pare unitari, ca $i cum omenireaa primit un semnal pentru a evolua, acnn' 5125 de ani. Ei bine,dupi cum veli vedea, chiar aqa a gi fost!
CICLURILE TIMPUTUI iN CATENDAR
Nlulli oameni sunt fascinagi de faptul cd Numiritoarea Lungise imparte in cicluri, in loc si se deruleze doar, la nesf2rgit, odatd cu
tinlpul linear. Pentru cd am pdtruns in acest sistem, s,ar putea ca ci-
clurile mayage ale timpului sd nu vi mai fascineze deloc; ele pot pi-rea chiar la fel de nepitruns, ca $i limba greaci. Pentru a vd ajfia sd
esimilati mai u$or aceasti parte, pe baza schemelor mele Chris a
realizat cateva schite aseminitoare desenelor animate, care infiti-geazi elernentele de bazi ale Calendarului.
in ceea ce mi prii'eqte, eu trebuie si inleleg Calendarul dinpunct de vedere matematic, pentru a putea scrie despre el, dar voiputeli se-l flrali in memorie, vizual, pentru a-l citi. De fapt, aga au
ficut $i maya$ii - $i probabil ci, tocmai de aceea, mulfi dintre ei
$tiau o sumedenie de lucruri despre simboluri gi numere (dinCalendar), a!a cum $tiu inci $i astdzi.
29
BARBARA HAND CLOW
EATruN -
ffi=rlTreisprezece BAJITUNI Al nouilea BAKTUN
FIG. 1.1 Baktuns
Numiritoarea Lungl de 5.125 r\e ani este impirtiti in treisprezece cicluri, d e chte 394 de anifiecare, numite baktuni; fiecare
baktun este impi4it in douizeci de cicluri, numite katuni, care, la
rindul lor, sunt alcituite din douizeci de tuni, a cate 360 de zile fie-
care. Iaptul ci unitate^ de bazd, tun-ul, are 360 de zile, timpul ri-mine in urmi cu circa cinci zile intr-un an solar (care ate 365 de
zile) - ceea ce scoate brusc mintea oricui in afara timpului linear.
in siturile clasice importante - cum sunt Copan, in Hondu-
ras, Palenque, in Mexic, Tikal ii Quirigua, in Guatemala - in perioa-
da celui de-al nouilea baktun (435 - 830 d Hr., conform Numiri-torii Lungi), date referitoare la katuni au fost gravate pe monumen-
te de piatrd, alituri de alte descrieri mitologice qi artistice ale eve-
nimentelor ceremoniale qi istorice, Cel de'al nouilea baktun e doar
un fragment de timp din mijlocul Numirdtorii Lungi de treispre-
zece baktuni, deSi aceasta a fost perioada in care maya$ii au apro-
fundat cunoagterea despre inlelesurile timpului $tim cd, pe par-
cursul celui de al noudlea baktun, aveau loc, in mod constant, cere-
monii fi divinalii ce se desfl$urau in timpul katunilor qi tunilor im-
portanli. Am putea spune cL mayaqii (tu ptefiSurat timpul, indecursul celui de-c noudlea baktun.
Nlayaqii din perioada clasicd au studiat cu siguranli caracte-
risticile reale ale fazelor timpului, fiindcl au construit $i datat mo-
P xact394 ani144 000 zile
Treisprezece BAKTUNI &:-l-liecare punct este 1
Iiecare linie esie 5l
CODUL JNTELEPCIUNI I NI A), AsF
numente de ptatrl carc ilustreazd aspecte ale mitologiei lor. Deasemenea, ei au imortaliz t imagini ale acestei mitologiei, pe miide vase pe care au inscriplionat date din Calendar Ei $i-au repre-zentat mitologia pe vase, inscriplionind mii de date din Calendar.Cu alte cuvinte, iqi spuneau povestea;i prefigurau timpul. Ei pA-reau sd fi incercat sd descopere caracteristicile unice ale fieciruikatun (fiindci 19,7 ani se refereau la o singuri generafie), careerau apoi aplicate katunilor din oricare viitor baktun,
Tzolkin-ul - numiritoarea celor 260 de zile - se bazeazi pe
treisprezece numere qi douizeci de semne sau simboluri ale zilei
in cadrul Tzolkin-ului, fiecare semn alzllei are caructeristici unice,
care se modifici in func1ie de numirul pe care il poarti Astfel, 1
Kan este dife(it de 8 Kan.
Diviziunile care comporti anumite caracteristici apatifl
semnelor celor doudzeci de zile (care sunt, fiecare, temperate de nu-
merele lor); la inceput, ele au fost descoperite de citre maya$i, prin
treirea experienlei fiecireizile, de-alungul mai nultor ani. De indete
ce au aflat intelesul celor douizeci de zile gi al celor treisprezece nu-
mere care formeazi intpreuni Tzolkin-ul de 260 de zile, rnayaqii au
inceput sA cerceteze Anul Sacru - tun-ul de 360 de zile - pentru a in-
lelege caracteristicile zilelor, in valori din ce in ce mai mari qi in creg-
teri vigesimale, adici, accelerarea timpului de ordinul 20X20'
Dupi cutl veli vedea, accelerarea timpului' ca expresie a
multiplicdrii unitdlilor cle bazd cu 20, este un concept-cheie al Ca-
lendarului, care a inceput cu multiplicarea unui singur tun cu 20,
pentru a obline un katun. Apoi, un katun este multiplicat cu doui-
ieci pentru a forma un baktun, un baktun este multiplicat cu doui-
zeci pentru a rezulta un piktun f a n d.. Deci, in Calenda4 tun-ul
este unitatea de b(tzd a accelerdrii timpuluiUn tun de 360 de zile este in rezonanli cu 260 de zile Tzolkin,
pentru ci numerele primare pe cate se bazeazd Tzolkin-ul - trei-
CO D UL INTELEPCIUN I I MA \'ASE
sprezece fi douizeci - rezoneazi am|ndoud cu cei treisprezece bak-
tuni (constind din doudzeci de katuni), care formeazd Numiritoa-rea Lungi. $i este cert faptul cA fiecare baktun are o insuqire proprie,cere este numericd., asemenea celor treisprezece zile numerice ale'l'zolkin-ului. $tiu ci pare confuz, aga ci voi explica aceste aspecte indetaliu, pe misuri ce mergen mai departe. Odati ce incepem, este
cu adevdrat important se cipetim un siml alrezonanlei in accepli-uneo ciclurihr timpului. Cu alte cuvinte, un tun rezoneazi sau
vibreazi cu un katun, un baktun q.a.m.d. Toate acestea ne duc, incele din unni, la teoria accelerdrii vigesimale a timpului.
X{aya$ii clasici au ajuns la o viziune unitard $i misterioasi asu-
pra timpului, care inci starnegte curiozitatea milioanelor de oarneni.
lii pireau si fi incercat si inleleagi modul in care creqte qi se extindetimpul, demers ce echivaleazi cu incercarea de a desluqi naturacvolutiei, prin intermediul acceleririi timpului. Dupi cum veti ve-
tlea. atunci cdnd vom in\€stiga teoriile lui C J Callernrn, este foarteposibil ca ei si fi explorat potenlialul de accelerare a tinpului.
GAndi{i-vi clt de greu trec minutele qi orele, atunci cAnd aq'
tepli si-!i revezi iubitul qi cum zboari timpul cdnd sunteti impre-uni. Eu asemin viziunea mayapilor asupra acceleririi timpului cu
csenla iubirii Divine, pentru ci ea ne dezYiluie, printr-o strifulge-rare a minlii, relafia noastri personali cu Creatorul gi descrie
potenlialul creator al Universului.
vrzrTA LA TEMPTETE il{AYA$E
Ori de cite ori vizitez siturile mayale clasice, mA simt ca in-tr-o biblioteci vie, inscriplionati in piatri. X{onumentele din piafisi inscripliile imi vorbesc prin graiul lor sculptural, literar $i mate-
rnetic, Atunci cand nu p0t descifra ceea ce simt, in timp ce meditezrsupra acestor mesaje, animalele $i insectele imi dezviluie codu-
rile, prin comportamentul lor; de aceea, de fiecare dati cind mi
![S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · Arheologii au descoperit dovezi fascinante privind mo - dul în care egiptenii transpor - tau blocuri de 2 tone şi jumă - tate de granit](https://static.documente.net/doc/80x56/5d6705d888c9931f758b7495/sntate-frumusee-informatia-arheologii-au-descoperit-dovezi-fascinante.jpg)
