Codul-Culorilor-Taylor-Hartman.pdf

8/14/2019 Codul-Culorilor-Taylor-Hartman.pdf

1/168

CODUL CULORILOR

Un nou mod de a te vedea pe tine,relatiile tale si viata ta

Taylor Hartman, Ph. D.

1


2/168

CUPRINS

Cuvant inainte de Jean Hartman 3Prefata 4Introduere !

Partea Intai" Personalitatea in perspetiva

Capitolul 1. #lementele personalitatii $

Capitolul %. Profilul de personalitate Hartman &Capitolul 3. 'otivatiile Codului Culorilor 1(Capitolul 4. Personalitatea in perspetiva %!

Partea a doua" Culorile

Capitolul !. )osu %!Capitolul $. *l+astru 3(Capitolul (. *l+ 4(

Capitolul . -al+en !Capitolul &. Culorile seundare $&

Partea a treia" )elatiile dintre ulori

Introduere (4Capitolul 1. /e0aturile lui )osu (!Capitolul 11. /e0aturile lui *l+astru 14Capitolul 1%. /e0aturile lui *l+ si -al+en 13Capitolul 13. /e0aturile Curu+eu" Construirea relatiilor de sues 141

Partea a patra " Construirea araterului

Capitolul 14. Cum sa devii ea mai +una forma a ulorii tale 14

%


3/168

Cuvant inainte

Cum as putea sal pre2int pe aest om Primele 0anduri despre aest om ma du la 0radele si lasrisorile de areditare profesionala, dar el avea u mult mai multa eperienta in mult mai multedomenii si reusea sa uereasa inima multor oameni. Iar aele srisori de areditare si 0rade nul

puteau desrie pe adevaratul Taylor Hartman.Cand ma 0andes la formarea fauta la Universitate Internationala U.5 din 5an Die0o,

California, eea e imi amintes era modul de pastrare a o+li0atiilor fata de familie si fata de

omunitate, in iuda pro0ramului inarat al arierei si eduatiei. Taylor sa +uurat de multaresponsa+ilitate ivia si profesionala si totusi nea asi0urat pe noi a suntem ei mai importantioameni din viata lui. #l este un iu+itor de oameni si a luptat pentru de2voltarea alitatii vietii. In iudaarierei lui foarte o+ositoare de onsultant, sustine a el mai mare ompliment primit vreodata esteel primit de la fata lui de noua ani, are spunea a el are intotdeauna timp pentru o onsultatie privatau ea. Intre+area are ma framanta in le0atura u Taylor este" 6Cum este sa traiesti u un om a el6Un raspuns plau2i+il ar fi a el 6este un om e pune in pratia tot eea e spune.6 6C7DU/ CU/7)I/7)6 este un dar speial de la o persoana speiala. *eata arte te a8uta sa desoperi misterele tale, miraolele relatiilor si ma0ia vietii. Taylor Hartman iti va atin0e inima, aeasta arte iti va shim+a viata.

3


4/168

Prefata

5e intampla oriui dintre noi a in relatiile soiale, de afaeri si hiar in ele familiale neintalnim u unele persoane despre are ne formam o parere instantaneura2and in aelasi timp, laaeleasi lururi, interesati de aeleasi teme pro+a+il din au2a eperientei vietii asemanatoare. *poiintalnim si persoane u are onversam, ineplia+il, ostil si inonforta+il.

In artea 6Codul ulorilor6 se 0rupea2a aspete variate a personalitatii si omportamentului upatru ate0orii de ulori" rosu, al+astru, al+, 0al+en. In timp e putini dintre noi apartin omplet uneisin0ure ulori, aeste ate0orii repre2inta un 0hid folositor pentru tipurile de personalitate. 9olosesodul ulorii pentru personalitate deoaree uloarea este de8a o metafora sta+ilita pentru emotii siomportament. :oi vedem rosu and suntem suparati si ne simtim 6al+astru6and suntem tristi.9olosind 0hidul ulorii pentru personalitate, ititorii vor fi apa+ili sa vada motivatiile din spateleomportamentului lor si a elor din 8ur. ;or fi apa+ili sai aepte pe eilalti pentru eea e sunt si, elmai important, vor invata sa inorpore2e ulorile vietii.

4


5/168

Introducere

9e+ruarie 14 ,1&$

*m+ulante si pompieri u 0irofare de uloare rosie. Ploua rau in aeea noapte. #u si sotia meaam iesit in oras de


6/168

Capitolul 1

ELEMENTELE PERSONALITATII

Fiecare femeie care a dat nastereLa mai mult de un copil

Iti va spune ca fiecare vineCu o personalitate unica la nastere.

Personalitatea este innascuta

9ieare opil este nasut u un set uni de trairi ale personalitatii. Intre+ati orie femeie are adat nastere la mai mult de un opil si ea va fi de aord a fieare din opiii ei arata diferite note de

omportament.Unii psiholo0i teoreti2ea2a personalitatea opilului a fiind inomplet formata pana la varsta deini ani, altii mer0 mai departe, spunand a personalitatea se de2volta inet in timpul vietii, in

proesul de desoperire si de maturi2are. #u nu sunt de aord. #u red a atuni and unul dintreole0ii mei foloseste uvantul ApersonalitateB se refera la istoria personala. #u red a fieare

personalitate este ompleta a si oneptie si vine din sufletul fiearui opil. #ste un adou ontinuu utrairi 0eneti variate, la fel a si uloarea parului si 0rupa san0uina. Personalitatea nu este shim+ata demediu. 5tiinta nu a desoperit ina toti fatorii are determina mahia8ul nostru prenatal.

Personalitatea noastra este oEsenta solida de retrairi

Reflectand esenta unicaA particularitatii omului.

Personalitatea este esenta solida a trairilor, refletand esenta unia a partiularitatii umane.5oiolo0ii, pentru a eplia personalitatea in termeni 0enetii sau din punt de vedere al influenteimediului au limitat intotdeauna intele0erile noastre la adevarata natura a personalitatii noastre.Personalitatea nu este nea0ra si al+a.

Putem intele0e personalitatea si pe noi insine numai prin deshiderea ohilor spre o nouavi2iune a intele0erii. Chiar de la ineputul timpurilor, oamenii au inerat sa invete eea e ii fae sa semiste. 5u0estiile au aratat a oamenii aveau o putere unia si limitata din au2a influentei 2eitatilor.*strolo0ii au desoperit douaspre2ee semne ale 2odiaului a o determinare a fatorilor de

personalitate su+stituind puterea planetelor u puterea 2eilor. Traditiile hine2e au asoiatpersonalitatea u anul nasterii opilului. 'ai tar2iu teoretiienii sau intors la mediul inon8uratorpentru a eplia diferentele personale. #i au ate0orisit personalitatile in onordanta u patru aspetedominante ale naturii" pamant, aer, fo si apa. *easta teorie a elementelor ne asi0ura noua un startinteresant de la are noi sa intele0em personalitatea. #ste simplu, este memora+il si este Brotit intrun

pamant istori fertil.B

Personalitatea nu este neagra si alba.Personalitatea este un caleidoscop.

$


7/168

Personaliatea este o interpretare a vietii

Unii oameni vad lumea prin ohelari olorati in rosu, altii o vad prin ohelari ne0ri, dar nuputem inera personalitatile asa um ineram ohelarii. Personalitatea se determina usor and esti

suparat, in0ri8orat sau li+er, and esti pasiv sau asertiv.Personalitatea este mai mult deat o atitudine, este eea e noi numim au2a atului de areationa.

Personalitatea este heia modului de a reationa la o situatie sau alta.

Personalitatea este un cod al co!porta!entului

Personalitatea este esenta 0andurilor si sentimentelor areti spun um sa te ondui. #ste olista de raspunsuri +a2ate pe valori sustinute puterni si re2ute. Personalitatea iti diretionea2aemotiile la fel a si ratiunea, la fieare eperienta de viata, determina hiar si e fel de tip de reatieemotionala sau ere+rala ai. Personalitatea este un proes ativ in are inima si mintea ditea2a fiearui

om um sa se simta, um sa se omporte si um sa 0andeasa.

Niciodata nuti poti sc!imba esenta culoriiInvata sati alimente"i puterea

#ati cunosti limitele.Probabil cea mai mare strategie unama dintre toate

Este privirea abandonului propriei personalitati#i simplu inlaturarea inlaturarea proprie$incolo de marginile drumului vietii.

Personalitatea ta are 0ri8a si te prote8ea2a a un parinte. 9ara trairi lare de personalitate aresati marhe2e viata, noi am fi pierduti. #ste eea e te fae diferit de eilalti si dei ri0id si destul dere2istent la shim+ari. Personalitatea te prote8ea2a, te aepta si este mult mai flei+ila u altii.Personalitatea punte2a fiearuia dintre noi diretii partiulare si ne fae sa ne simtim inonforta+ilatuni and deviem de la ea. In momentul in are noi stam in afara drumului vietii ne simtimde2orientati.

Cand ineram sa ne0am sau sa epliam unele proese neo+isnuite ne simtim emotionati sisimtim o va0a idee de teama a suferim o durere sufleteasa pe are noi nu o putem intele0e, nesimtim onfu2i de inapa+ilitatea de a ne da seama de omportamentul nostru irational.

Eu cred ca viata este cea mai distractiva calatorie dintre toate

Poate fi cea mai buna calatorie decat ai visat creodata$aca stii unde ai fost si unde esti.

Pentru fieare dintre noi inima personalitatii noastre este vitala in epliarea noastra. 9iearedintre noi are nevoie de un od al omportamentului personal si, daa nu ne intele0em sufiient pentrua ne stapani unele reatii, atuni niiodata nu vom reste sanatosi si feriiti.

Personalitatea este un !ister

Din paate doar putini dintre noi unos motivatia felului de a 0andi si de a ationa pro+a+ilniiunul dintre noi nu unoaste raspunsul omplet. Totusi putem inera. Pentru ma8oritatea oamenilor,

propria personalitate este el mai mare mister dintre toate. #i sunt foarte frustrati atuni and nu intele0+a2a atiunilor si reatiilor lor. Inerand sa intele0em personalitatea noastra, sin0ura ale este de areste pas u pas aumuland destule unostiinte despre noi si inepand sa detinem ontrolul asupra vietii

(


8/168

noastre. Cunoasterea este putere. Cunostiintele pe are le vei aumula din aeasta arte, iti vor daputerea de ati shim+a omportamentul, daa ale0i sa intele0i omportamentul elorlalti.

Personalitatea este un curcu"eu

Cu mii de ani in urma, and elementele unosute erau doar pamantul, erul, foul si apa,eistau patru tipuri de personalitate diferite. In aeasta arte voi imprumuta si voi etinde metafora

antia. In A-hidul ulorilor A, 9oul devine uloarea rosie, *l+astrul refleta Pamantul, *l+ul repre2inta*pa iar *erul este repre2entat de -al+en. 9ieare dintre aeste ulori are un set de trairi, puteri si limite,dar nu departe de aeste limite ele eplia si personalitati individuale. *este ulori sim+oli2ea2alaritatea diferentelor dintre oameni, dar si a relatiilor dintre ei.

Pamantul fara apa este de2olant si nu ar eista fo fara aer. 5im+oli, fieare personalitate sepoate defini el mai +ine prin relatiile u elelalte personalitati. *r tre+ui sa intele0em a aeste ulori se potrives si hiar se identifia foarte +ine u ele patrutipuri de personalitate, re0asite in fieare ultura din lume, in fieare reli0ie, rasa si se.

*easta influentea2a fieare atiune si reatie, desi0ur fieare personalitate isi de2volta putereadar si sla+iiunea unia. 9ara variatii si eeptii, putem identifia in mod lar tipul de personalitate

partiular, fieare dintre noi ar putea sasi 0aseasa uloarea personala, sai invete arateristiile, sa

invete um sai aentue2e puterea si sa lure2e u limitele ei. *stfel noi am putea fi mai +ine pre0atitipentru a intele0e pro+lemele din viata de 2i u 2i.


9/168

Capitolul #

PRO$ILUL DE PERSONALITATE %ARTMAN$e vreme ce personalitatea ta este innascuta

si vine odata cu tine la nastere%raspunde fiecarei intrebari posibiledin amintirile tale cele mai vec!i.

#ste timpul sa desoperi propriul tip de personalitate, propria ta EuloareB. Poate a veidesoperi lururi de are nu erai onstient, sau vei intele0e de e ai anumite tendinte sau reatii pe areniiodata nu leai putut intele0e. In timp, pro+a+il vei putea sa identifii la fel de +ine ulorile altoroameni. *easta te va a8uta sa ii intele0i mai +ine si vei avea astfel mai multe relatii, mai multi

prieteni.#ste putin pro+a+il a tu sa fii 1F )osu, *l+astru, *l+ sau -al+en. :atura nu este atat de

simpla. De fapt, hiar si aei indivi2i u o afinitate foarte puternia pentru o anume uloare vor aveaurme ale elorlalte trei ulori. Cand re2ultatele testului vor india soruri mari in mai mult de o uloare prati, atuni and doua ulori au soruri aproape e0ale , la ineput ti se va parea difiil sa oidentifii pe ea mai puternia. :uti fae 0ri8i. Pe masura e vei iti mai departe, motivatiile siarateristiile fiearui tip de personalitate vor deveni lare si vei avea din e in e mai putine

pro+leme in determinarea ulorii primare =prinipale>.Pe masura e iti vei auta adevarata identitate vei inepe sa te ve2i diferit si u mai multa

auratete. ;ei deveni onstient de puntele tale tari. 5i astfel, suspiiunile Ene0reB despre tine pot fi

verifiate, te vei simti +ine stiind a nu esti sin0ur" toti avem in +alanta personalitatii si punte sla+e sipunte puternie. :u fii desura8at de nii o sla+iiune pe are o ai. In ultimul apitol al artii te voiinvata um sa transformi limitele in asti0uri.

Cand vei fae Profilul de Personalitate Hartman fii at mai siner u putinta. :u are nii un rostsa te minti sin0ur despre ine esti u adevarat. :esineritatea nu va fae deat sa limite2e unostinteletale despre tine si sati inure relatiile u eilalti.

*i aii ateva su0estii are te vor a8uta in ompletarea profilului"1. Daa nu este speifiat alteva, raspunde fiearei intre+ari din ea mai vehe amintire pe are o

ai de and erai opil. De vreme e personalitate e innasuta si vine odata u sufletul, aeasta vaoferi o perspetiva mai fina despre um teai nasut versus eea e ai devenit.

%. In primul rand marhea2a ale0erile are ti se par mai usoare. Trei peste ele pe are le

onsideri difiile, dar intorete la ele mai tar2iu.3. :u e2ita sai intre+i pe eilalti pentru a avea feed+a? mai ales pe ei are nu sunt de aordu tine. 7piniile lor te pot a8uta sa antaresti alitatile proprii.

4. 5traduiestete sa ale0i raspunsurile are sunt de ele mai multe ori tipie pentru 0andurile siGsauatiunile tale. 5u+onstient, sar putea sa vrei sa eviti identifiarea sau onfruntarea uadevaratul #U, dar alun0a aest 0and. )eompensele posi+ile pentru onestitate sunt prea mari.*um, +uurate de profil. #sti pe ale sa determini are este uloarea ta u adevarat.

!. Unii vor inera sa aute ai de a E+ateB profilul si sa aute de fapt paternuri pentru a interpretaprofilul. *ltii pot perepe desi0nul profilului a fiind supersimplifiant. 5per a nu va vetilasati paaliti de aestea. Profilul a fost folosit u sues pe sute de mii de persoane, timp de

peste 2ee ani pentru a produe revelatii si0ure. )e2ultatele miau intarit inrederea a

onestitatea ta si simplitatea profilului sunt o ehipa 0reu de +atut.

&


10/168

PRO$ILUL DE PERSONALITATE %ARTMAN

Indiatii" 'arhea2a u un uvantul sau fra2a are desrie el mai +ine um esti in ea mai mare

parte a timpului. *le0e un sin0ur raspuns din fieare 0rup. Dupa terminarea elor 3 de intre+ari,totali2ea2a sorul pentru fieare litera.

Calitatile si li!itele personalitatii

1. a> voluntar %. a> orientat spre putere+> mn0ietor +> perfeKionist> inventiv > nehotLrt

d> prietenos Mi Nnre2Ltor d> e0oist

3. a> dominant 4. a> independent

+> NnKele0Ltor +> suspiios> tolerant > nesi0ur

d> entu2iast d> naiv

!. a> hotLrt $. a> aro0ant+> loial +> 0ri8uliu> mulKumit > NnLpLKnat Mi tLutd> 8uLuM d> apriios

(. a> a0resiv . a> autoritar +> de Nnredere +> autoriti> ama+il > NndLrLtnid> soia+il d> tahinator

&. a> orientat spre aKiune 1. a> riti faKL de eilalKi+> analiti +> ea0erat de sensi+il> omod > timidd> nepLsLtor d> antipati

11. a> ferm 1%. a> pretenKios+> tipiar +> neiertLtor

> +un asultLtor > nemotivatd> petreLreK d> Nn0mfat

13. a> responsa+il 14. a> nerL+dLtor+> idealist +> apriios> atent > pasivd> vesel d> impulsiv

1!. a> u voinKL puterniL 1$. a> ertLreK+> respetuos +> nerealist> rL+dLtor > de2orientat

d> pus pe Motii d> intervine neNntre+at

1


11/168

1(. a> independent 1. a> a0resiv+> de Nnredere +> adesea depresiv> insta+il > am+ivalent

d> Nnre2Ltor d> iertLtor

1&. a> puterni %. a> insensi+il+> hi+2uit +> raKional> +lnd > plitisitor d> optimist d> nedisiplinat

%1. a> lo0i %%. a> 0ata Nntotdeauna+> emotiv +> u sentimentul vinovLKiei> a0rea+il > neentu2iastd> popular d> nuMi asumL o+li0aKiile

%3. a> pra0mati %4. a> fLrL milL+> manierat +> 0nditor> tolerant > deshisd> spontan d> Nnre2ut

%!. a> orientat spre datorie %$. a> lipsit de tat+> siner +> 0reu de mulKumit> diplomat > leneMd> vioi d> neor0ani2at

%(. a> diret %. a> alulat+> reativ +> mulKumit de sine> adapta+il > nemulKumit de sined> un performer d> neor0ani2at

%&. a> Nnre2Ltor 3. a> intimidant+> disiplinat +> 0ri8uliu> plLut > neprodutivd> harismati d> se teme sL Nnfrunte realitatea

Totalul alitatilor si limitelorOOOOO Total a OOOOO Total + OOOOOO Total OOOOOO Total d

Introdueti totalurile dvs in spatiile orespun2atoare. Hai sa vedem aum daa raspun2i si laurmatoarele situatii la fel um ai raspuns la 0rupurile de uvinte desriptive. Ina o data, ale0e doar unsin0ur raspuns si srie totalul pentru fieare litera la sfarsitul setiunii.

Situatii

31. Daa eu andide2 pentru un post, un an0a8ator ar tre+ui sa ma an0a8e2e in primul rand

pentru a sunt"a. am+iKios, diret Mi de Nnredere.+. hi+2uit, eat si de nLde8de.

11


12/168

. rL+dLtor, adapta+il si u tat.d. pus pe Motii, spiritual Mi alm.

3%. Cand ma impli intro relatie intima, daa ma simt amenintat de partener" a. )aspund u aeeasi moneda, u fapte si furie. +. Plan0, ma simt ranit si planuies ra2+unarea.

. Devin taut, ma retra0 si de ele mai multe ori tin in mine furia pana eplode2 de laun fapt +anal mai tar2iu. d. 'a distante2 si evit un onflit viitor.

33. Pentru mine viata are mai mult sens and" a. #ste orientata spre un sop si este produtiva. +. #ste plina de oameni si de sopuri. . #ste fara stresuri si fara presiuni. d. Imi permite sa fiu 8uaus, optimist si u sufletul usor.

34. Ca si opil am fost"

a. Inapatanat, straluitor siGsau a0resiv. +. @ine resut, 0ri8uliu siGsau depresiv. . Taut, plaut siGsau timid. d. Prea vor+aret, feriit siGsau 8uaus.

3!. *dult fiind, sunt"a. voluntar, ferm, MiGsau autoritar.

+. responsa+il, instit, MiGsau neiertLtor.. tolerant, mulKumit MiGsau motivat.d. harismati, po2itiv MiGsau antipati

3$. Ca parinte, sunt" a. *utoritar, ma enerve2 usor siGsau nu fa ompromisuri. +. In0ri8orat, sensi+il siGsau riti. . Permisiv, usor de paalit siGsau deseori depasit de situatie. d. Juaus, nepasator siGsau iresponsa+il.

3(. Intro earta u un prieten, de ele mai multe ori " a. Imi sustin u inapatanare vor+ele u fapte. +. 5unt preoupat de sentimentele si prinipiile elorlalti. . 5unt inremenit in taere, ma simt prost siGsau onfu2.

d. 5unt 20omotos, ma simt prost siGsau fa un ompromis.3. Daa am un prieten in nea2, sunt" a. Protetor, plin de resurse si reomand solutii. +. In0ri8orat, empati si loial indiferent de pro+lema. . 5aritor, ra+dator si un +un asultator. d. 7ptimist, nu emit 8udeati si minimali2e2 importanta pro+lemei.

3&. Cand am de luat o dei2ie, sunt" a. Insistent, artiulat si lo0i. +. Preis, preaut si 8ude pro+lema pe toate fetele.

. Indeis, timid si sovaielni. d. Impulsiv, nean0a8at si inonstant.

1%


13/168

4. Cand 0reses, ma simt" a. *utoriti in interior, dar inapatanat ver+al si defensiv. +. ;inovat, autoriti si vulnera+il la depresie starui asupra eseului, Nl anali2e2.

. :elinistit si plin de fria, dar tin totul pentru mine. d. Jenat si nervos aut sa sap de situatie.

41. Daa ineva ma inseala" a. 5unt suparat si planuies u vilenie ai de a io plati. +. 'a simt ranit adan si nu pot uita niiodata omplet. In 0eneral nui dea8uns doar

sa io plates. . 5ufar in taere si planuies sa io plates sauGsi sa evit total aea persoana. d. ;reau sa evit onfruntarea, nu onsider situatia destul de importanta a sa ma supar

siGsau aut alti prieteni.

4%. 'una este" a. Cel mai produtiv mod de asi petree ineva timpul. +. 7 ativitate sanatoasa are ar tre+ui fauta +ine, daa tot o fai. 'una ar tre+ui

fauta inainte de a te 8ua. . 7 ativitate po2itiva atat timp at iti plae si nu te simti presat so indeplinesti. d. Un rau neesar, mult mai putin importanta deat 8oaa.

43. In situatii soiale, sunt mai de0ra+a" a. Temut de eilalti. +. *dmirat de eilalti. . Prote8at de eilalti. d. Invidiat de eilalti.

44. Intro relatie, sunt mai preoupat sa fiu" a. Inteles +ine si apro+at. +. Inteles, apreiat si apropiat. . )espetat, va2ut a tolerant si impaiuitor. d. /audat, sa ma distre2 si sa ma simt li+er.

4!. Pentru a ma simti viu si po2itiv, aut" a. *ventura, sa fiu sef si sa am multa atiune.

+. 5euritate, reativitate si sens. . *eptare si si0uranta. d. @uurie, noi moduri de a ma 8ua si ompania altora.

Totalurile 5ituatiilor"

OOOOO Total a OOOOO Total + OOOOOO Total OOOOOO Total d

*um adunati totalurile o+tinute la intre+arile 13 u totalurile o+tinute la intre+arile 314! pentru ao+tine un total 0eneral. Cele patru tipuri de ulori orespun2atoare personalitatilor sunt sta+ilite pentrufieare litera astfel" Rosupentru a, Al"astrupentru ", Al"pentru csi &al"enpentru d.

Total 0eneral

13


14/168

)oMu =a>OOOOO *l+astru =+>OOOOO *l+ =>OOOOO -al+en =d>OOOO

Interpretarea scorurilor

/itera u totalul el mai mare refleta personalitatea ta naturala. :umarul de raspunsuri din mai

multe oloane su0erea2a insemnatatea amesteului pe arel repre2inta personalitatea ta. *i o sin0urapersonalitate de +a2a, dar poti fi un ameste puterni =omportamental> a doua personalitati, depindede raspunsurile tale. 7rium, motivatia =nu omportamentul> determina personalitatea primara =vomvedea in Capitolul 3>.

Daa totalurile de la setiunea de ale0ere de uvinte nu onorda u totalurile de la setiunea desituatii, vei 0asi lamuriri in apitolele urmatoare despre multele ulori si motivele lor.

O noua identitate

Cum te simti aum a ai o noua identitate si a esti mem+ru al unui 0rup de elita, oameni uaeeasi uloare Desi0ur, esti uni, dar este o le0atura puternia de similaritate intre tine si oriine

impartaseste arateristiile distinte ale ulorii tale.Tre+uie sa te 0andesti la aest profil de uloare a la un 0hid, nu a la eva +atut in uie. 9oarte

putini oameni sunt omplet repre2entati doar de o sin0ura uloare. Culoarea refleta doarpersonalitatea primara, dar, a si ma8oritatea oamenilor, esti pro+a+il un ameste de tipuri. -radul inare ai ales anumite raspunsuri mai de0ra+a deat pe altele india e uloare te repre2inta. #sti, orium,intotdeauna predominant o uloare, o personalitate. Chiar daa sorul tau e un mister aum, dupa evei fi studiat intrea0a arte vei putea sa iti intre0esti uloare primara.

Un prim re2ultat al faptului a tiai apliat Profilul de Personalitate Hartman este a aidesoperit primul adevar important despre tine. #sti fie un EpurB =predominant o sin0ura uloare,totali2and 3 sau mai multe raspunsuri la o sin0ura litera>, fie o Epersonalitate mitaB =doua sau maimulte ulori are au aproape aelasi total>.

Deodata ai o noua identitate poate una sperata. :u tu ai aleso, nu ai studiat pentru ea, nu aiahi2itionato printrun efort onstient. :ii parintii nu pot fi fauti raspun2atori pentru ea.Personalitatea ta este unia si te repre2inta.

Fa ceea ceti vine natural sa faci.Este cel mai drept drum spre

Pacea interioara.

Culorile secundare

In timp e EpuriiB se re0ases u usurinta in eemplele are refleta uloarea prinipala,indivi2ii are au puternie ulori seundare nu o fa. *estia sunt mai omplei. Carateristiile lormotivationale si omportamentale sunt mai 0reu de identifiat. 7data e ai reva2ut fieare dintreulori, Capitolul & va intra mai adan in ulorile seundare. *um as vrea sa va ofer o surtaintroduere despre ele mai omune amesteuri de personalitate.

Cea mai difiila om+inatie de ulori pe are o poate avea un individ este )osu si *l+astru.Daa esti puterni in am+ele ate0orii, adesea te vei tre2i aland pe ineva pe +ataturi pentru a re2olvao pro+lema =)osu>, dar te vei simti vinovat imediat pentru a ai faut aea persoana sa sufere=*l+astru>. Capitolul 3, despre motive, te va a8uta sa intele0i lupta ta ontinua dintre a auta puterea sia auta intimitatea intro relatie.

Com+inatia )osu*l+ este difiil de itit pentru a oamenii pot fi a0resivi si determinati un

minut =)osu>, pentru a imediat sa fie tauti si pasivi =*l+>. Daa te potrivesti aestei ate0orii,motivatia ta este puterea sau paea mai de0ra+a deat intimitatea, are te suteste de lupta intensa a

14


15/168

om+inatiei )osu*l+astru. 'ai de0ra+a esti prost inteles de eilalti, pentru a ai un omportamentimprevi2i+il si nu le permiti elorlalti sa te iteasa u usurinta.

Daa esti )osu-al+en, esti un lider natural si ai o om+inatie onforta+ila. )osul itidiretionea2a viata u dinamism, in timp e harisma lui -al+en invita oamenii sati aute prietenia.

Daa esti o om+inatie de *l+astru*l+, te simti onforta+il. Te eprimi siner si u tat.

7amenii te vad determinat, dar flei+il. #sti un om u are aproape oriine se poate intele0e.*l+astru-al+en este distrativ si tahinant. Il denumes personalitatile mele duale, pentru apot sa fie distrativi si fara 0ri8i, pentru a in lipa urmatoare sa devina +rus serios. #i pot +a0a opiiiveinilor in masina intro 2i pentru a plea intro ursa ne+una la pla8a pentru o +aie de soare si pentrudistratie. 7data a8unsi insa, inep sa se in0ri8ore2e despre lururile pe are ar fi putut sa le faa daastateau aasa.

Daa ai om+inatia de ulori *l+ si -al+en, ai ele mai +une indemanari dintre toate tipurile depersonalitate. #sti relaat si ale0i de o+iei drumul re2istentei elei mai mii. :u ai un onflit puterniintre ulori, in iuda motivatiilor repre2entate de fieare. Te simti +ine u om+inatia ta si imprastii oatmosfera are invita pe toti in 8urul tau.

5i totusi, indiferent ine esti, esti ondus de o personalitate de +a2a. Tre+uie sati 0asesti

motivatia interioara, hiar daa este asunsa de un ameste de doua sau mai multe ulori. Toti oameniiau o sin0ura uloare primara, de aeea este esential sati determini uloarea de +a2a. 7 persoana u unsin0ur eas stie at e easul, dar o persoana u mai multe easuri niiodata nu e si0ura de at e easul.

;ei 0asi indiii despre personalitatea ta primara indiferent de amesteul pe are il ai inurmatoarele apitole despre motivatii. Pe masura e itesti, amintesteti a tre+uie sa aor2i respetalitatilor personalitatii tale naturale. 9a e vine in mod natural. *esta este el mai drept drum atre

paea ta interioara.*um sa ontinuam a )osu, *l+astru, *l+ si -al+en. ;om inepe prin identifiarea si

eplorarea nevoilor, dorintelor si motivelor fiearei ulori in uru+eul omple si fasinant depersonalitati.

Date de!o'rafice si personalitatea

9ieare 0rup de persoane ofera date demo0rafie diferite in funtie de numarul de )osii,*l+astri, *l+i sau -al+eni arel ompun. 9irmele de van2ari au mai multi oameni )osu si -al+en, intimp e departamentele finaniare au mai multi *l+astru si *l+. /a modul 0eneral, datele su0erea2a a3!F din oameni sunt *l+astru, %!F )osu, %F *l+ si %F -al+en. In timp e identitatea seuala sidiversitatea ulturala modifia aparenta unei ma8oritati mari deat a oriarei alte ulori, adevarul estea, nativ, sunt mai multe femei )osu deat +ar+ati )osu , dar soietatea fae in asa fel inat sa para aeista mai multi +ar+ati )osu si femei *l+astru. 'ulte tari inura8ea2a diferentele dintre ulori printendintele ulturale, dar, la nivel individual, statistia 0enerala ramane aeeasi in toata lumea.

$iltre de personalitate

5unt adesea Nntre+at e rol au alKi fatori Nn determinarea personalitLKii de +a2L. /a fel de deslumea se Nntrea+L um de pot sL Nnadre2 pe toatL lumea Nn doar patru personalitLKi de +a2L. naintede a a8un0e la puntul esenKial al lurLrii mele am sLKi pun teva Nntre+Lri importante.

:imi nu eista in vid. De vreme e personalitatea este fatorul heie in a determina um opersoana va fae fata vietii, aeasta este lar influentata de o multitudine de alti fatori semnifianti.

1!

#travertit

Introvertit

*+strat

Conret

7rdineanasterii

7rdineanasterii

Inteli0enKLinteletualL

Inteli0enKLemoKionlL

@Lr+at

9emeieIntJmplato

r

5evential


16/168

'ulti fatori influentea2a personalitatea noastra. Insa, privind in perspetiva, este maiimportant sa identifiam mie2ul are ne impulsionea2a, ne alau2este motivele, mai mult deat oriealt fator. 7data e este identifiat u auratete, inepem sa apreiem um alte influente loves inmie2ul motivelor noastre. *easta de asemenea spune multe despre um pot ate0ori2a masele innumai patru 0rupe de personalitate primara.

:u eista doi oameni perfet asemanatori. Cu toate aestea, va 0arante2 a fieare personalitate-al+en este ondusa de aelasi motiv intern, are este distratia. *easta este ma0ia odului ulorilor.

De eemplu, unul din ei mai +uni prieteni deai mei e un -al+en. :oi impartasim multe atitudinisimilare drept multumire personalitatii noastre omune. Cu toate aestea, el este un introvert are isitra0e ener0ia din interiorul sau. Prefera sa alareasa sin0ur, in timp e eu sunt un etravert simi iauener0ia de la altii eu prefer interatiunea u at mai multe persoane.

Provin dintro familie u sapte opii, dintre are trei au personalitate -al+en. *m o sora si elmai mi frate -al+en si eu sunt un opil de la mi8lo. In vreme e ordinea nasterii si 0enul neinfluentea2a u ertitudine, reea2a diferente in personalitatea noastra, toti impartasim aelasi motorintern, are este distratia.

9ata omului, u numarul ei limitat de variante =e. ohii, nasul, +ar+ia, urehile, parul>niiodata nu va produe eat aeeasi infatisare. *elasi luru e vala+il si la personalitate. /imitata la

patru motive alau2itoare, nu eista doi oameni are sa fie identii datorita numeroaselor filtre de

personalitate.9iltrele sunt" etraversie G introversie aleator G sevential a+strat G onret ordinea nasterii =in familiile u mai multi opii> inteli0enta inteletuala G inteli0enta emotionala masulin G feminin

1$


17/168

Capitolul (

MOTI)ATIILECODULUI CULORILOR

Invata sa vorbesti fluentPatru limbi straine&

Tomai ati ompletat un profil are va relevat uloarea proprie de personalitate. Profilulimplia multe comportamente. Comportamentele sunt determinate de nevoi si dorinte. De eemplu,daa un )osu are nevoiesa fie drept, omportamentul lui este mai urand aela de a avea pareri. 5idaa un )osu vreasa fie intro po2itie de lider, omportamentul lui este mai de0ra+a asertiv siGsauautoritar =nevoi si dorinteQ>.

*sa um omportamentul este ditat de nevoi si dorinte, nevoile si dorintele sunt determinatede motive. 'otivele sunt diretiile noastre ele mai adani. #le eplia de e ne purtam si 0andim asaum o faem. #le sunt fortele onduatoare din spatele personalitatii noastre. 'otivele sunt pentru

personalitatea noastra e sunt motoarele pentru masini.'otivele sunt principala cale de identificare a culorii personalitatii.9ieare uloare are o motivatie unia si puternia. Pentru )osu e puterea. Pentru *l+astru,

intimitatea. Pentru *l+ e paea. Pentru -al+en e distratia.Imi amintes de un paient +ar+at, *l+. =*mintitiva, E*l+B este uloarea personalitatii, nu

neaparat uloarea pielii. Cand e vor+a de uloarea pielii, toti ar tre+ui sa nu faem deose+iri.> Timp de! ani, aest paient a avut o relatie u o femeie pe are o iu+ea, in timp e era intepenit intro asatorie

+a2ata numai pe o+li0atii soiale si presiuni. :u eista nii dra0oste, nii prietenie in aest maria8.'ulti alti +ar+ati ar fi divortat si ar fi pleat u femeia pe are o iu+eau. Dar aest +ar+at, personalitate*l+, avea paea a motiv primar. #l nu vroia sa faa valuri. #l nu putea sau nu vroia sa se onfrunteu sotia sa. *vea destule motive a sa se simta +ine in interior si o onfruntare ar fi fost dureroasa. *

ales sa multumeasa si persoana sa =avand o relatie> si pe altii =stand asatorit u sotia>. In aelmoment, motivele, nevoile si dorintele erau impinse de el in diretii diferite. :u este delo surprin2atora a folosit un patern omportamental nesanatos. #ra neferiit sii faea si pe ei din 8ur neferiiti.

'otivele, nevoile si dorintele nu sunt nii +une, nii rele. 5unt neutre. Devin sanatoase saunesanatoase, in funtie de at de le0ate sunt de adevar.

'otivul paii de la *l+ poate fi sanatos daa nu sufera nii o persoana impliata. In a2ul+ar+atului de mai sus, motivul *l+ al paii era e0oist. Inapaitatea sa de a fi instit u sotia si de aaepta onseintele omportamentului sau a tinuto sa nusi 0aseasa si ea pe ineva are sa oiu+easa. * tinuto pe prietena sa sa 0uste din plin frumusetea unei relatii deshise si alde. 5i laimpiediat pe el sasi de2volte araterul si sasi urme2e nevoile si dorintele intrun mod po2itiv.'otivul sau paea, era neutru dar atiunile sale erau nesanatoase, e0oiste si neinstite. * faut o

mi2erie din viata lui si din toate vietile impliate in a sa.Povestea paientului meu *l+ a avut un sfarsit feriit. * invatat sasi de2volte araterul si sasi

urete motivele. * prins destul ura8 at sa fie instit u sotia. 5a mutat intrun apartament luruare era difiil si inonforta+il, mai ales pentru o persoana *l+, are iu+este asa de mult onfortul si aramas sin0ur pana a ales u are femeie vrea sa traiasa. In ele din urma a aleso pe prietena sa. Pe atde difiil a fost aest proes, pe atat de implinita ia fost viata dupa aeea. *easta dei2ie a fost primul

pas spre aordarea motivelor proprii u realitatile vietii.*est +ar+at a atins suesul indiferent de uloarea personalitatii sale. 5ia eaminat motivele,

a reali2at um le folosea intro maniera nesanatoasa si lea pus apoi intro perspetiva noua, sanatoasasi po2itiva. 9iind *l+, avea in ontinuare nevoie de pae, dar a reunosut a nu poti 0asi paeaadevarata deat dupa e te onfrunti u adevarul privind omportamentul tau. Confruntanduse uadevarul, sia infruntat limitele personalitatii sale innasute =pasivitate, indei2ie, si nevoia de a evita

1(


18/168

onfruntarile u orie pret>, si a de2voltat o diretie sanatoasa propriului arater. * avut apoi sues intoate relatiile personale, datorita noii sale ahi2itii" alinierea motivelor, nevoilor si dorintelor la adevar.

*est surt eemplu ilustrea2a alitatile si limitele personalitatii *l+, dar fieare uloare arepropriul set uni de dorinte, nevoi si modele omportamentale, toate aprinse de un set uni de motive.*um a stiti uloarea personalitatii voastre, are sunt motivele, nevoile si dorintele voastre

partiulare Ce va releva despre voi adevarata voastra uloare

*mintitiva a in timp e fieare individ are un sin0ur motiv alau2itor, amesteul elei deadoua ulori reea2a amesteuri in nevoile, dorintele si omportamentele uiva. Cauta aum sa asti0i operspetiva simpla si lara asupra motivului entral al ulorii tale asa um este definit de motivulalau2itor. In Capitolul & vom arata nuante mai omplee ale ulorilor seundare si amesteul de

personalitati.

ROSU

Rosu este dornic de putere

*nuntat simplu, )osu are propriul sau drum. Daa sunt resuti intrun mediu unde ei sunt in

staresasi manipule2e parintii, devin difiil de ondus and devin adulti. Cand sunt lasati de apul lor preamult timp, le este aproape imposi+il sa renunte la propria putere si li+ertate atuni and intalnesautoritatea in soietate =profesori, sefi, politie, ofiteri militari, et>, autoritate e refu2a sa le aordeontrolul total pe arel er.

Rosu vrea sa fie productiv

/ui )osu ii plae sa muneasa la soala, in ariera si in relatiile lui. :umai sa nu te astepti saaorde aeeasi importanta lururilor de are le pasa altora um ar fi situatia solara a altora, arieraaltuia si maria8ele lor. Dar dale un motiv de a produe eva si urmarestei. /ui )osu ii plae sasi duatrea+a la +un sfarsit. *desea sunt dependenti de muna. Cu toate aestea, nu vor aepta sa faa eeae nui interesea2a pe ei.

Rosu vrea sa fie apreciat de ceilalti

)osu are nevoie sa para elorlalti atotunosator. Tan8es dupa apro+area elorlalti in privintainteli0entei si profun2imii lor. ;or sa fie respetati mult mai mult deat vor sa fie iu+iti. ;or sa fieadmirati pentru mintea lor lo0ia si pratia. Cand ai dea fae u un )osu, ai 0ri8a sa fii preis si lao+iet. )osu este nelintit la vederea larimilor sau a altor semne de Esla+iiuneB.

Rosu nu tre"uie luat prea in serios*desea, )osu se limitea2a doar la fapte, asa um le intele0e el, in iuda omportamentului lui

anta0onist. )areori spune Edupa parerea meaB inainte de asi sustine u ardoare opiniile. *m va2utprea multi *l+astru, *l+ sau -al+en devenind dea dreptul in0ri8orati de ar0umentele aduse de )osu,doar pentru a desoperi mai tar2iu a )osu era interesat doar de disputa in sine. )osu adora un +un 8ode putere. Dar odata e devii impliat emotional in ar0umentarea au2ei, sar putea sa fii de2ama0it sifrustrat desoperind a )osu nu mai este interesat de su+iet.

Rosu cauta oportunitatile de conducere.

In iuda ri0iditatii militariei, foarte multi tineri )osu, +ar+ati si femei, ale0 o ariera militarapentru a le ofera oportunitatea de a deveni onduatori. )osu este adeseori numit si E+olnav dupaontrolB. Ii plae sa se afle in saunul de onduere. Copilul )osu este de multe ori frustrat in soala

1


19/168

din au2a profesorilor =adesea personalitati *l+astru>, are nui lasa sa preia onduerea. )osu este0ata sa plateasa orie pret pentru oportunitatea de a ondue.

AL*ASTRU

Al"astru este !otivat de altruis!

*l+astru adora sa faa lururi dra0ute pentru eilalti. Cauta oa2iile de a oferi un adou numaipentru a adue feriirea pe fata unei persoane. 9ilosofia sa este Efii mai de0ra+a altruist, deat e0oistB.*l+astru se simte vinovat atuni and fae lururi numai pentru el. #i tin usa deshisa pentru oameni,se ofera sai dua u masina atuni and au nevoie, ontri+uie la atiuni arita+ile, uneori isi dediaintrea0a viata in a8utorarea elorlalti.

Al"astru are nevoie de prietenie

'ai mult deat orie alteva, *l+astru vrea sa fie iu+it. Un adevarat *l+astru va sarifia oariera de sues pentru a im+unatati o relatie importanta. Desi era onsiderata o alitate eminamente

feminina, Ea avea 0ri8a de eilaltiB este inteleasa aum u mai multa auratete a o trasatura depersonalitate a *l+astrului.

Al"astru tan+este sa fie inteles

*l+astru este multumit and este asultat, and se simte inteles si apreiat. #ste reunosutpentru destainuirile sale, pentru a pune aentul foarte tare pe a fi unosuti si intelesi. In ohii unui*l+astru, a fi vulnera+il este un pret mi de platit pentru o le0atura de suflet. *l+astru poate avea maides deat eilalti inima 2dro+ita, dar investeste si el mai mult in dra0oste.

Al"astru are nevoie sa fie apreciat si sa nu fie uitat

*l+astru onsidera a o simpla palma pe spate pentru ineva in nea2 nu e niiodata de a8uns.*l+astru fae atatea eforturi pentru a fae din lume un lo mai +un, inat uneori are nevoie sa i sespuna at este de minunat. *re nevoie sa fie apreiat si, mai mult deat atat, sa nu fie uitat pentrufaptele lui +une. Ii plae a oamenii sal feliite de 2iua sa de nastere, de sar+atori, mai ales daaaeasta are un arater personal o feliitare fauta manual, o petreeresurpri2a, o 2i speiala arenui treuta in alendar. *l+astru are nevoie de de dra0oste si tandrete.

Al"astru este condus de o constiinta !orala foarte puternica

*l+astru se omporta intro maniera oreta si respeta+ila, deoaree are un od moral dupaare se 0hidea2a in dei2iile pe are le ia, in 8udeatile de valoare, hiar si in timpul li+er. /ui *l+astruin fae plaere sa fie +un. Dintre toate ulorile de personalitate, *l+astru este el are are un puternisimt al inte0ritatii. Din punt de vedere eti, *l+astru este el are ar tre+ui pus intro funtie deonduere, dar are rareori este.

Cel mai bun lucru in ati sti limitele este ca%odata intelese% se pot transforma in puncte forte.

1&


20/168

AL*

Al" este !otivat de pace

*l+ va fae aproape orie pentru a evita onfruntarile. Ii plae sa pluteasa prin viata farasiane sau disonfort. E* se simti +ineB este mult mai important deat Ea fi +ineB.

Al" are nevoie de "unatate

Cum *l+ raspunde frumos la ordialitate si ondesendenta, and este tratat neplaut are oinapatanare tauta, puternia. Uraste sa fie ertat. :u ii pla uvintele urate. 5e deshide imediat infata personelor +une si se da inapoi imediat in fata persoanelor ostile. 5unt motivati de +landete si nu

pot sa intelea0a de e alti oameni nu sunt +uni.

Al" prefera puterea data de tacere

*l+ adora independenta tauta. Ceea e altora li sar parea a fi disperare, la ei poate fi doarinapatanare. Cei are nu vor intele0e natura iu+itoare de pae a lui *l+ si vor inera sal su+8u0e se

vor lovi de un 2id de re2istenta pasiva. *l+ este mult mai puterni deat ar putea unii rede.

Lui Al" ii place sa treaca neva,ut

Ii plae sa i se eara parerea, dar nu se va oferi niiodata voluntar. Ii plae sa ai+a respetulelorlalti, dar rareori il auta u tot dinadinsul. *re nevoie sa fie ointeresat pentru a vor+i desprea+ilitatile, alitatile si interesele lui.

Al" este un independent.

5pre deose+ire de )osu si de *l+astru, are vor sai ontrole2e pe eilalti, *l+ nu vrea deat saevite sa fie ontrolat. Pur si simplu refu2a sa fie su+ onduerea altuiva, mai ales and se simte tratatfara respetul pe are simte al merita. *l+ vrea sa faa e vrea, and vrea, nu ere prea mult de laeilalti si uraste a altii sa ii eara sa faa eva. *desea insa se supune unor erinte nere2ona+ile doar

pentru a mentine paea. Isi eprima furia si frustrarea numai and nu vor mai suporta sa fie priviti desus. *l+ nu suporta sa fie presat si sunt de temut and, in sfarsit, Eeplodea2aB.

Al" se si!te !otivat de dorintele altor persoane

*l+ este deshis atre reomandarile altora privind aile de re2olvare a situatiilor. /iderul *l+valori2ea2a ideile noi de mana0ement ale an0a8atilor. Copiii *l+ aepta a8utorul altora si sunt elevi

reeptivi. *l+ fae intalnirile a0rea+ile. #ste interesat a elelalte persoane sa se distre2e si este 0ata safaa orie pentru aeasta. 7rium, *l+ vrea su0estii, nu omen2i.

&AL*EN

Lui &al"en ii place +oaca

-al+en onsidera a viata este o petreere, iar el este 0a2da. Un tata =*l+astru> a fost de2ama0itand fiul sau =-al+en> prefera sasi petreaa timpul u prietenii in lo sa stea u el. Iam reamintittatalui a fiul sau era motivat de 8oaa si iam su0erat a ar tre+ui sa inere sa or0ani2e2e niste

ativitati de are fiul sa se simta atras. #ra Eprinipiul elei mai +une oferteB, si a mers. -al+en nu vreadeat sa se distre2e.

%


21/168

&al"en iu"este laudele

-al+en are nevoie sa fie remarat. Prea putine lururi, in afara de laude, vor im+unatati relatiileu un -al+en. *re nevoie sa stie a este valori2at si apro+at de eilalti. -al+en ationea2a adesea de

para ar avea lumea la piioare, dar are si el temerile si frustrarile lui, pe are rareori le impartasesteinainte de a se simti si0ur din punt de vedere emotional. 5i0uranta ii este el mai +ine evidentiata prinlauda.

&al"en are nevoie de le'aturi e!otionale

-al+en, u nonsalanta lui, adesea este onsiderat a fiind unul aruia nui pasa de nimi. :iminu poate fi insa mai departe de adevar. #l are nevoie de atentia elorlalti, de man0aierea lor. Ii plae safie atins, pentru a el onsidera a ea mai direta le0atura se fae prin ontatul fi2i.

&al"en vrea sa fie popular

-al+en vrea sa fie in entrul atentiei, pentru el este foarte important sa fie aeptat soial.Prietenia oupa un lo de maima prioritate in viata lui pentru a popularitatea raspunde unei nevoi de

+a2a a sa" nevoia de a fi apro+at de toti din 8ur. -al+en are o mare plaere in a disuta, si poate aveaatat disutii elevate, at si disutii minore, pentru a se poate lasa foarte usor dus de val.

&al"en iu"este actiunea

Usor de plitisit, -al+en auta aventura. :u poate sta loului prea mult timp. Isi ale0e prieteniare, a si el, refu2a sa aorde prea mult timp Edetaliilor plitioaseB pentru a intra in el mai importantlo din viata" 8oul. In mod ironi, multi oameni dia0nostiati u *DD = Defiit de *tentie> sunt, defapt, personalitati vesele =de -al+en>, are se lupta u ina+ilitatea lor innasuta de a sta loului preamult timp.

Scurta privire asupra personalitatilor

*um a sunteti familiari2ati u motivele, nevoile, dorintele si omportamentele fiearei uloride personalitate, sa arunam o privire asupra lururilor de +a2a.

ROSU AL*ASTRU AL* &AL*ENMOTI)E Putere Intimitate Pae DistratieNE)OI 5a arate +ine

=literalmente>.5a fie drept.5a fie respetat.

5a ai+a apro+areaunui 0rup selet sirestrans.

5a fie +un=moral>.5a fie inteles.5a fie apreiat.

5a fie aeptat.

5a se simta +ine =ininterior>.5a ii fie aloat unspatiu personal.

5a fie respetat.5a fie tolerat.

5a arate +ine=soial>.5a fie ramarat.5a fie laudat.

5a ai+a apro+areamaselor.

DORINTE 5asi asundanesi0uranta=inhi2anduse insine>.Produtivitate.Conduere.Infruntand

aventura.

5asi de2valuienesi0uranta.Calitate.*utonomie.5euritate.

5a se a+tina de la ase simti [email protected].

5asi asundanesi0uranta=deshi2anduseatre eilalti>.9eriire./i+ertate.Juanduse u

aventura.

%1


22/168

7data e am identifiat ele patru tipuri de personalitate, motivele din spatele lor si filtrele depersonalitate, vom ontinua in apitolele e urmea2a sa definim puntele tari si limitele fiearei ulori.*mintitiva a toate arateristiile ulorii voastre prinipale nu pot defini propria voastra

personalitate, dar motivele, nevoile si dorintele din spatele aestor arateristii va influentea2a preis.;eti o+serva a, oa2ional, aeleasi arateristii apar la doua personalitati diferite. *easta se

intampla pentru a eista diferente si similitudini intre personalitati. 7rium, in 0eneral, veti desoperia o uloare anume se potriveste mai +ine deat oriare alta u personalitatea voastra.

Pe masura e va veti identifia puntele tari le veti putea reunoaste si pe ele sla+e. /imitelenu sunt eva de are sa va fie fria. 9ieare uloare are multe de invatat de la elelalte. Dar suntem maiefiienti in ai intele0e pe eilalti and ii vedem pe deantre0ul, and ii tratam a personalitatiomplete, deat and le vedem doar puntele sla+e sau limitele.

Citind despre limitele unora poate fi dureros. Poate fi difiil sa identifiam ariile in are suntemdefiitari =mai ales tu, )osuQ>, pentru a preferam sa ne prote8am de aestea. *sa a pre0atitiva de unmi disonfort. E;a durea numai un piB, um spune dotorul. -anditiva a totusi tratamentul estemai +un deat +oala, si, in aest a2, tratamentul este unoasterea. Cel mai +un luru in privintalimitelor este a, odata unosute, se pot transforma in punte forte.

#untem mult mai eficienti in a intelege alti oameni

cand ii vedem ca intreg sii tratam cape niste personalitati complete% mai degraba decat atunci cand ne concentram

pe limitele sau punctele lor forte.

%%


23/168

Capitolul -

PERSONALITATEA IN PERSPECTI)A

Pentru a e(perimenta pasiunea% cineva trebuie sa aibaun simt ascutit al celuilalt si sa simta

congruenta intre cel care esi viata pe care o duce.

Teoria Personalitatii Hartman identifia trei dimensiuni esentiale are tre+uie sa lure2e launison pentru a un individ sa fie pe deantre0ul uman, plin de viata. Toate trei 8oaa roluri diferite inrearea unei personalitati omplete.

Personalitatea

Personalitatea 8oaa rolul entral intre ele trei elemente ritie. 9ieare personalitate esteondusa de un mie2 de motive, pe are lati identifiat atuni and ati ompletat Profilul de

personalitate Hartman. )epre2inta nevoile, dorintele si omportamentul innasut ale fiearuia. Chiardaa nimeni nu este oprit sa adopte puntele tari sau sla+e ale tuturor personalitatilor, omul nu poateniiodata sa renunte la mie2ul innasut al personalitatii sale. Chiar daa ineva vrea sa se shim+e si saatione2e a o alta personalitate, in sufletul lui nu poate ne0a ine este de fapt.

Condueam un 0rup de team+uildin0 in 7nard, California. 'onia a asultat impreuna ueilalti and am pre2entat lururile de +a2a din Codul Culorilor. /a un moment dat, a eplodat"B 5unteaQ :u pot sa red astaQ Dupa ate am faut a sa ma eli+ere2 de memoria ei, in final, am a8uns a eaQB.

*m disutat pro+lema ei si 'onia mia epliat a EeaB era mama ei, de la are nu simtiseniiodata dra0oste si are nu avusese 0ri8a de ea. Jurase sa nu a8un0a niiodata a femeia arei

distrusese opilaria si, pe de alta parte, isi adorase tatal si petreuse ore nesfarsite imitandui punteletari si ale0and un stil de viata similar u al lui.*uratetea si simplitatea Codului Culorilor fa relativ usoara identifiarea mie2ului propriu,

adevarat, al personalitatii tale si al personalitatilor elor u are interatione2i. 'onia a identifiatrapid mie2ul *l+astru al personalitatii ei si al mamei sale, in timp e tatal ei fusese un )osu. In dorintade a se distanta de mama, se distantase dureros de ea insasi. Inerase sa de2volte puntele tari aletatalui =)osu>, dar motivele fusesera ne0ative iar personalitatea sa *l+astru nu putuse fi inlouita, ireprimata. *stfel, mie2ul ei o urmarise in permanenta, in iuda tuturor eforturilor sale, si isireunosuse propria personalitate in lipa in aremi asultase pre2entarea. Personalitatea noastra vineodata u sufletul nostru si tre+uie respetata si in0ri8ita pentru a este vitala fiintei noastre.

De,voltarea caracterului

Caraterul adue su+stanta personalitatii. Urmatoarea mea arte, ECodul CaraterelorB, adueinte0ritatea Codului Culorilor. #ste esential sa te unosti, sa stii totul despre tine. Dupa ompletareaProfilului de Personalitate Hartman stii are sunt nevoile, dorintele, motivele si omportamentele tale,dar nu poti identifia proportia de punte sla+e si de limite pe are le ai.

9ara Codul Caraterului nu poti identifia u usurinta e omportamente sa de2volti de la altepersonalitati, nu poti stii are din limite iti reea2a difiultati and interatione2i u alte persoane.*easta ere un proes numit arateri2are si va fi introdus folosind un instrument numit Profil deCarater Hartman. Pentru a ontinua proesul de ompletare a personalitatii tale tre+uie sa identifii sisa de2volti trasaturile de personalitate tratate nenatural in raport u personalitatea innasuta, in timp e

mentii si prote8e2i mie2ul onduator al tau personal.

%3


24/168

* arateri2a inseamna a provoa aventura. #ste foarte difiil sa aepti ine esti si sa ineri inaelasi timp sa de2volti puntele are te a8uta sa inlouiesti defiientele. *easta ere un efort are

poate dura o viata.Deoamdata, o ilustrare simpla este sufiienta. Te va a8uta sa ve2i orelatia puternia dintre

personalitate si arater. #ista patru moduri 0enerale de a identifia nivelele diferite la are operea2aoamenii.

Prima dimensiune se refera la oamenii are foloses puntele puternie ale fieareipersonalitati, altele deat ele innasute. In timp e Codul Culorilor va ere sa va aeptati mie2ulonduator al motivelor a innasute si de neshim+at, reunoaste de asemenea realitatea a putetiale0e sa de2voltati orie dar po2itiv al elorlalte personalitati.

Dimensiunea 5anatatos identifia oamenii are foloses a+ilitatile po2itive oferite depersonalitatea lor de +a2a. #perienta mea profesionala arata a ei mai multi oameni pot supravietuionforta+il toata viata +a2anduse pe puntele forte ale propriei personalitati.

Dimensiunea :esanatos arateri2ea2a oamenii are tre prin viata folosinduse de limitelepersonalitatii lor de +a2a.

Dimensiunea @olnav repre2inta ultima fa2a de sanatatea mintala. 7amenii are se foloses delimitele tuturor personalitatilor, altele deat ea de +a2a, pentru a trai sunt etrem de 0reu de identifiatu auratete. De ate ori ro0 la seminarii un partiipant sa identifie uloarea de +a2a a unui asemeneaom, ma intrea+a EPot sa foloses uloarea :e0ruBQ :u pot vedea u usurinta mie2ul de personalitate

pentru a 0ases numai limitele, si aelea ale mai multor personalitati, nu doar a uneia.Cei mai multi oameni operea2a in una din urmatoarele dimensiuni duale" dimensiunea De

arater 5anatos, dimensiunea 5anatos:esanatos si dimensiunea :esanatos@olnav. Una dindinamiile po2itive pentru a deveni om de arater este a daa te lupti u limitele unei personalitati=alta deat a ta>, te poti onentra pe puntele puternie ale altei ulori pentru a o invin0e. De2voltarea

puntelor puternie are nuti apartin nativ ere o muna aer+a si multe umilinte pentru a reusi.

Pasiunea creatoare

In sfarsit, pasiunea insufla viata si in personalitate, si in arater. Cunosand personalitatea siaraterul, poti vedea lumina din asa, dar nu ai nii o 0arantie a e ineva aasa. Pasiunea aprindelumina and persoana este aasa, reand o siner0ie puternia intre ele doua. Pasiunea nu poate fifortata. Tre+uie sa fie ori0inala si sa porneasa din adanurile fiintei. #ste a respiratia. Tre+uie sa o

fai in felul tau sau sa mori. Din paate, traim intro soietate in are oamenii mor u mult timp inaintede a fi in0ropati. Pasiunea fae diferenta dintre um ne dam 8os din pat dimineata si um ne +a0aminapoi in pat seara. Pentru a eperimenta pasiunea tre+uie sa stii si0ur ine esti si sa eperimente2ion0ruenta dintre ine esti si e viata dui. Daa aest aspet al metodei ulorii te interesea2a, tre+uiesa auti un eemplar din Codul Caraterului and va fi la van2are.

*um, a am pus personalitatea in perspetiva intre0ului, hai sa ne onentram pe mie2ul depersonalitate. *ii inepe totul si, la fel a in a2ul onstrutiei unei ladiri, daa nu punem fundatiaoret, nimi nu se va alinia mai tar2iu. Personalitatea este aoperita de motive are ne ondu si ofera

putere dorintelor, nevoilor, puntelor puternie si limitelor noastre.

De arater 5anatos :esanatos @olnav.

arateristiipo2itive ale fieareipersonalitati, altadeat ea innasuta

.arateristii

po2itive ale proprieipersonalitati

/arateristiine0ative ale propriei

personalitati

/arateristiine0ative ale fiearei

personalitati, altadeat ea innasuta

%4


25/168

Capitolul 0

ROSU MANUITORII PUTERII

)Rosii au cea mai dominanta% intimidanta personalitate.Pentru ei e(primarea emotionala este inconfortabila si creea"a

vulnerabilitate% pe care ei o evita de obicei

Activi si productivi

Personalitatea rosie tree prin viata u forta. *sa um spunea Helen Reller Eviata este ori oaventura, ori nimi.B E)osiiB sunt foarte dediati au2elor si sunt hotarati sa indeplineasa orie asea2aviata in fata lor. De fapt, ei auta provoari si u mii eeptii, ei se ridia la nivelul asteptarilor. Care2ultat al naturii lor tenae, ErosiiB adesea au sues. 5uesul lor vine mai intai din afaeri siativitati orientate atre un sop, in timp e Eal+astriiB,de eemplu, eperimentea2a suesul prinrelatiile interpersonale puternie sau prin ativitati foarte reative. E)osiiB auta atiune si re2ultate. #i

isi dores produtivitate. #i isi masoara suesul dupa at de mult =vs. at de +ine> siau indeplinitsarinile. Pur si simplu stand, ErosiiB re2olva pro+lemele.)i,ionari

Cu plaere as urma un ErosuB sanatos pana la apatul pamantului. #l se uita in permanenta atreviitor si pune piesele de pu22le impreuna, in apul lui. 7amenii ii au2a adesea pe ErosiiB pentru a pursi simplu ationea2a fara sa se 0andeasa maar o seunda. De fapt, adevarul este opusQ E)osiiB urassa esue2e. De aeea ei se intrea+a mereu EDaa am sa dau 0resB

)o+ este un ErosuB si este el mai mi frate dintro familie e detine o afaere. Cei doi frati maimari ai sai sunt Eal+astriiB si isi fa 0ri8i in permanenta in privinta detaliilor, um ar fi miile plan0eri

ale an0a8atilor si situatia finaniara urenta. Intre timp )o+ este entrat pe viitor si reea2a noiompanii a ramifiatii ale atualei afaeri de sues si pre0ateste personalul pentru roluri puternie deonduere, pe masura e ompania evoluea2a. E)osiiB vad instintiv viitorul si fa pasii neesari atresues.

In timp e ma8oritatea personalitatilor =Eal+astruB in partiular> se opres u 0andul a pot esua,ErosiiB, instintiv, au de2voltat de8a un plan alternativ, ei isi spun" E*um, daa planurile ori0inale auesuat, voi fae asta sau hiar ealalta.B In timp e eilalti se opres de fria, ErosiiB infrunta fria ualternative rationale si pur si simplu fa eea e tre+uie faut.

Insensi"ili si e'oisti

E)osiiB sunt atat de +ine definiti inat este 0reu de re2ut a nu isi pot reunoaste pe louloarea personalitatii. 'ulti o fa. Dar adesea, el mai mare o+staol pentru ErosiiB in identifiarea

proprie, este ne0area, refu2ul. E)osiiB sunt mandri si stiu sasi epuna alitatile si opiniile in fatatuturor. 5e pot pre2enta pe ei insisi intro maniera distanta si insensi+ila. 7 mama a promis sasi duafiia adolesenta ErosieB la +i+liotea pentru a studia pentru o lurare solara. Chiar inainte sa plee,mama si tatal sau ertat, iar tatal a amenintat u divortul. 9ata a fost martora la intrea0a disutie, area durat o ora. 'ama era devastata si plan0ea inontrola+il, and fiia sa ia spus, fara nii o le0atura"E'ama, putem a8un0e la +i+liotea inainte sa inhidaQB :umai ErosiiB pot fi atat de insensi+ili fata desentimentele altora. *easta sla+iiune poate eplia de e ErosiiB au atata sues in de2voltarea si

promovarea ideilor, evenimentelor, in afaeri risante, in omparatie u relatiile de alitate.

%!


26/168

Re'ele +un'lei

/uand in onsiderare natura lor produtiva si tenae, nu este de mirare a ErosiiB de+ordea2a deo inredi+ila inredere in sine. #i par a fi puternii si si0uri pe ei insisi. De aeea putini oameni suntdispusi sa ii onfrunte. *easta putere le aorda statutul de ea mai temuta dintre toate personalitatile.#i sunt Ere0ele 8un0leiB. Cand oamenii auta sfaturi sau indrumare, ei desopera a ErosiiB sunt de

mare a8utor. E)osiiB au un simt al oretului si adesea se eprima intro maniera pe are putini oamenio pot respin0e. 'ulti ErosiiB sunt foarte inteli0enti si au a+ilitati in luarea +unelor dei2ii. Dupa aeea,eilalti ale0 sal urme2e. 5i, de e nu Cand 0asesti un dotor +un, mai auti altul *+ilitatea lormisterioasa si de invidiat de a avea adesea dreptate este ea are ii influentea2a pe eilalti sai ase2e in

po2itii de lideri. Darul natural si dorinta de a ondue a ErosiilorB este ea are ii ondue atreseletarea oportunitatilor e ii du atre varful multor or0ani2atii, afaeri, si alte afilieri.

Condu% urmea"a sau date la o parte.

Poate el mai intri0ant omple al ErosilorB, aparent si0uri de sine si de o aro0anta frustranta,sta hiar in inseuritatea lor. #i auta aeptarea si intele0erea pe are ei, adesea, refu2a sa o aorde

altora. Totusi, aeasta nevoie este plasata atat de adan in inimile lor, unde este u di+aie porte8ata,inat este adesea foarte +ine asunsa de ohii ratiunii. Tinand ont de lo0ia lor, ei refu2a sareunoasa vulnera+ilitatea emotionala. Ca tineri, and sunt oareum sensi+ili la emotii, inseuritatealor este mult mai lar o+servata. Din paate, u varsta ei isi pastrea2a inseuritatea emotionalade0hi2ata in fata elorlalti. Cu timpul, ei pierd adesea perspetiva adevarata si hiar red a nu aunevoie de emotii. Ironia este a , pentru a ErosiiB sa poata eperimenta o viata normala, intima, eitre+uie sa se epuna in fata elei mai mari temeri propria inseuritate emotionala si nevoia de a fiiu+it si aeptat.

Pretentiosi si critici

E)osiiB sunt foarte ritii in privinta elorlalti. 'a8oritatea ErosilorB sunt ritii din punt devedere ver+al, in timp e ativa raman nesatisfauti, in liniste, de performantele altora in viata. #i suntmai de0ra+a nera+datori u insufiienta umana si red a nu ar tre+ui tolerata. Chiar daa nu sunt atatde perfetionisti a si Eal+astriiB, ErosiiB vor totusi a un luru sa fie +ine faut si at mai repede. :utolerea2a prostia, lipsa simtului omun sau a nepre0atirii. #i asteapta re2ultate si isi aorda putin timp

pentru a le reaminti elorlalti e asteapta de la ei. #i pot fi foarte ra2+unatori si reationari fata deeilalti. Ironia se 0aseste in modul in are aest omportament este +a2at emotional, and reali2ea2ari0iditatea lo0iii are permite o astfel de 0andire si un asemenea omportament din partea ErosilorB.

Nesi'uri

E)osiiB isi pot in0ropa propria inseuritate atat de adan inat sa nu simta onstient durereaprovoata de epunerea lor. Dupa aeea, ei sunt adesea insensi+ili la nervii atinsi ai elorlalti are vorsau pot sasi asunda vulnera+ilitatea mai 0reu. E)osiiB nu dores rau altora atata timp at

produtivitatea proprie ii inanta si demonstrea2a a au avut dreptate. E)osilorB nu le pla o+staoleledin alea pro0resului fie ei an0a8ati, opii, soti sau prieteni.

Tre"uie sa ai"a dreptate

Condusi de nevoia de asi asunde inseuritatea emotionala, ei au pretentia sa ai+a dreptate. #inu se intrea+a daa sunt pereputi de eilalti a avand dreptate. #i delara pur si simplu a au dreptate

1F. Chiar si and sunt aduse dove2i are sustin 0reselile lor ei atalo0hea2a 0reseala proprie a fiindo neintele0ere sau o 0reseala de interpretare.

%$


27/168

)Rosii sunt atat de categorici.$aca iau *+, dintre deci"ii corect sunt fericiti pentru ca

ei stiu ca celelalte -, ar fi fost si acelea corecte% dar tu ai gresit.

7 familie auta o ladire u +irouri dar nu stia adresa eata. Un adolesent a remarat" Ereda este in apropiere de oltul 'oody u /inoln.B 5ora lui BrosieB mai mare, -inny, a raspuns E7, nu,

nu este. :u poate fi aolo. Cunos toate ladirile de aolo.B -inny a ondus mai departe si a i0noratsu0estia. 7 ora mai tar2iu, dupa mai multe telefoane, ei au parat in fata unei ladiri situata hiar peoltul 'oody u /inoln. Cand au a8uns aasa mama lor ia su0erat a in viitor sa ia in onsideraretoate su0estiile. /a aestea -inny a repliat E5tiu si0ur a nu a spus 'oody u /inoln. Tre+uie sa fispus in alta parte. In definitiv, eu sunt ea are a 0asit adresa, nui asaQB

Co!petitivi si indra,neti

E)osiiB sunt indra2neti si ura8osi am+ele trasaturi indepartandui de lumea afaerilor sau deindatoririle asnie, eelea2a in aventuri um ar fi esaladarea muntilor sau onstruirea propriei ase.Totusi, ErosiiB pot 0asi o mare plaere in promovarea unui onept novator sau sa atin0a varful in

lumea afaerilor. Com+inand alitatile lor, ura8ul si ompetitivitatea, ErosiiB sunt indra2neti atat inlimita unei struturi or0ani2ationale, at si in plan personal.

In afaeri, aasa u prietenii, sau an0a8ati in ho++yuri, ErosiiB si0ur o+tin portia lor dinEplaintaB. #i sunt arateri2ati de e0oism. #i stiu e vor si adesea ontrolea2a evenimentele si oamenii

pentru asi atin0e sopul. :u sunt prea preoupati u sentimentele de vinovatie sau ompasiune pentrualtii. In mod ironi, ErosiiB foarte nesi0uri auta atentie si se asi0ura a orie nea8uns tre+uie sa indure=+oala sau aidente> aest luru este simtit si de ei din viata lui.

Tenace si solicitanti

@olnav sau sanatos, ErosuB este o personalitate are impune EtaeB. #i sunt atat de tenae si deautoritari inat te tra0e in 8os imediat. E)osiiB amintes de musafirii are au pretentia a intrea0a asa,0a2dele, sasi shim+e pro0ramul in funtie de pro0ramul lor personal. Dupa o surta perioada de timp

petreuta u o astfel de personalitate, o shim+are si o 0ura de aer urat este nu numai +inevenita, ihiar neesara.

In relatiile lor de lideri, ErosiiB pot fi, de asemenea, autoritari. #i se asteapta a su+ordonatii lorsasi aminteasa loul in ierarhie. #ste 0reu sa lure2i pentru ei sau sa traiesti u ei deoaree le plae saordone altora si au putina onsideratie pentru pro0rame de8a sta+ilite, pentru o+li0atii familiale sauinterese profesionale. Daa sunt provoati devin adesea a0resivi datorita naturii lor intimidante siatitudinii lor aro0ante. Chiar daa mentin o po2itie de lider sau de su+altern, ErosiiB sunt adeseainlinati sa fie a0resivi u ei are le stau in ale. :u se rusinea2a in fata au2elor pu+lie la adresa

omportamentului lor revendiator. 9ara prea mult tat, ei urmares fara indupleare elemente dinviata lor are au nevoie de atentie, fie a este vor+a despre o re2ervare 0resita la hotel sau alifiativeinaepta+ile ale opilului. *0resiunea este evidentiata fara a tine ont de sentimentele elorlalti.E)osiiB nesanatosi sunt foarte a0resivi.

Insistenti si 2otarati

Pe de alta parte, afirmarea po2itiva 2+oara atat de usor, la personalitatile ErosiiB, asa um ur0eapa de pe spatele unei rate. #i nu au nevoie de lin0useala pentru asi sta+ili po2itia, in nii o situatie. *stii a au dreptate ii a8uta pe ErosiiB sa fie onvinsi de po2itia lor, in timp e ii intimidea2a pe eilalti.-rupurile de afaeri sunt intotdeauna inantate de pre2enta ErosilorB sanatosi. E)osiiB spun tot e au de

0and diret si onest, in iuda efetului asupra popularitatii lor.#i au o vointa de fier si sunt foarte hotarati. E)osiiB iau atitudine foarte fermi si se asteapta aeilalti sai urme2e. *desea eilalti ii urmea2a and ErosiiB se pre2inta si isi pre2inta si ideile impreuna

%(


28/168

u motive lare. Totusi, aeeasi putere de dei2ie poate fi traita a o limitare and ErosiiB suntde2a0rea+ili sau in opo2itie.

Neplacuti

:eplaut =de2a0rea+il> este un uvant are vine in minte and se iau in seama limitele ErosilorB.Chiar daa este pentru mentinerea de2+aterii sau pentru nevoia de a onverti lumea in funtie de

redintele lor, ErosiiB pot fi foarte inapatanati si inversunati in e priveste ma8oritatea pro+lemelor,pleand de la um sa platesti o fatura =ash, e sau ard de redit>, pana la termene limita =E:u imipasa daa nu am nevoie de ea pana mieruri. Tu, tot tre+uie sa o omplete2i, pentru a asa tiam spuseuQB>

7 ompletare lo0ia la natura lor neplauta si la mintile lor lo0ie este aeea a ErosiiBsavurea2a meritele unui onflit ver+al. #i par aomodati u aest stil de eprimare ver+ala. Ii tre+uiefoarte putin unui ErosuB sa se onfrunte u o alta persoana. Par atat de aomodati, astfel inat rareorireunos onflitul pe are ei lau reat.

E)osiiB nu au un talent natural al onversatiei. #i sunt +uni ititori. *+ilitatea de a asulta si dea empati2a sunt adesea trasaturi limitate in personalitatea ErosilorB. *este limitari impin0 multi ErosiiBatre sin0uratate, desi rareori admit a sunt sin0uri. *desea ii invinuies pe altii de sin0uratatea lor

=Esotul ma lasat in aeasta inuratura, fara un sin0ur prietenB a spus o femeie ErosieB la 2ee anidupa divort. 5au EDaa oamenii ar fi fost mai eduati sau mai inteli0enti ar fi putut sa ma apreie2e.B>

Plini de resurse si si'uri de sine

Datorita istetimii lor si a inrederii in sine, ErosiiB adesea provoaa pe ei de la putere si isiontrolea2a u sues propriul destin. Daa mas afla intro situatie de ur0enta as prefera sa fiu inompania unei personalitati rosii.Ei mananca% dorm si respira actiune.:ii o situatie nu va soate tote e mai +un din ei pana and ei nu vor fi verifiat toate posi+ilitatile de re2olvare. Pur si simplu nuedea2a usor. 5unt rareori intimidati sau amenintati de o+staolele vietii. *u un simt al ompetitieifoarte de2voltat, iar oponentii lor =fie a este un utremur sau soara> nu vor asti0a usor.

Neinduplecati si nera"datori

Daa ai nevoie de un a0ent, de o persoana are sa stran0a fonduri sau de un aliat politi, auta opersoana u arateristiile unei personalitati ErosiiB. :imeni nu poate avansa a un ErosuB. *m fautde8a alu2ie la natura lor indra2neata, insistenta si ompetitiva. #i sunt, de asemenea, pra0matii. In losa se oupe de nimiuri, ei mer0 la inima pro+lemei si er o re2olvare rapida.

Personalitatea )rosie trece in forta prin viata.

E)osiiB se aruna in inima au2ei. Daa simt a ai eva e merita, de oferit vor fae u plaeree vor putea pentru a te a8uta. E)osiiB sunt neindupleati in lupta pentru au2a in are ei red. 5unt lafel de si0uri si atuni and ii promovea2a pe altii, a si atuni and se promovea2a pe ei insisi daa suntdediati oneptului. Cand se dedia unui onept ErosiiB nu au e0al. 5unt 0reu de onvins, dar la felde 0reu isi pot shim+a parerea o data onvinsi. Pentru a desoperi talentul la dans al unui opil,

parintii ErosiiB ondu distante lun0i si asi0ura suportul finaniar pentru asi vedea opilul reusind. =Defapt, aeasta arte nu ar fi fost pu+liata daa nu as fi avut suportul a trei prieteni ErosiiB. Doi dintre eimiau dat si0uranta de a srie prin numeroase su0estii, timp si suport. Cu elalalt ma intalneam lamiul de8un pentru ami iti noile apitole. Cand am lasat un mesa8 pentru a anula o astfel de intalnire,

prietenul meu ma sunat la 11 noaptea si ma intra+at daa nu umva am anulat intalnirea pentru a numiam faut EtemeleB. *vea dreptate. *veam nevoie de inura8arile ei.>

E)osiiB urmares tot e vor =sanatos sau nesanatos> inainte de a le avea. #i vor a toti saraspunda and si um onsidera ei adevat. #i se lupta u nera+darea. :u pot astepta a eilalti sa

%


29/168

EreasaB si se omporta asa um stiu ErosiiB sa se omporte. Copiii ErosiiB er sa fie tinuti in +rateimediat, Ela omandaB =plan0>. ;an2atorii ErosiiB nu numai a ii er sa ii asulti, dar iti er sa siraspun2i la intre+ari prostute =E*um serios doamna 'eriSeather, nui asa a var plaea sa onduetiun Cadilla nou, deat tot pe el vehi u are prietenii vau va2ut de ani de 2ileB>. Parintii ErosiiB eradesea respet, in lo sa faa eva pentru al asti0a. *n0a8atii ErosiiB nu pot tolera indei2ia sau

produtivitatea sa2uta. Una dintre ele mai mari 0reseli ale stilului de onduere ErosuB estenera+darea. #i mer0 inainte prea repede si deseori prea dur.

@o+ este un puterni C#7. #l foloseste foarte putin timp pentru a a8un0e la mie2ul pro+lemei.:u are ra+dare u oamenii are ii iroses timpul pentru detalii. Controlorul sau Eal+astruB, John,tre+uie sa verifie onstant toate pro+lemele ompaniei si ii trimite memouri lui @o+, memouri peare aesta nu le iteste.

@o+ mia spus a este satul de memourile lui John si a intentionea2a sai spuna sa nu le maisrie, in asteptarea unei disutii le0ate de su+ietele uprinse in aeste memouri. Iam amintit de odululorilor si um din perspetiva Eal+astraB a lui John era foarte importanta apreierea lui @o+ u

privire la muna sa 0rea si sai sustina dei2iile pentru a se simti in si0uranta. @o+ a fost de aord aJohn sa ontinue u memourile, dar la onditionat sa su+linie2e trei dintre ele mai importante

para0rafe, a si um @o+ ar fi avut doar trei minute din 2i pentru a iti aeste notite. *est ompromisia tinut pe ei doi in aeeasi ehipa asti0atoare timp de ani de 2ile.

Adesea cel mai important bloca/ in propria identificarea )rosilor este negarea.

Calculati si !anipulativi

E)osiiB sunt adesea alulati si manipulativi pentru a putea ontrola vieti si pentru asi atin0esopul. E)osiiB nu isi aruna vietile in aer si spera pentru un vant favora+il. Isi reea2a propriul vant siineara sa forte2e viata sa sufle in diretia lor.

*m va2ut vieti ale unor prieteni apropiati , temporar distruse de atre manipularea di+ae aunei personalitati ErosiiB nesanatoase. Ca tanar profesionist am lurat intrun pro0ram de prevenire aonsumului de dro0uri unde seful era un astfel de ErosuB. 'ulti dintre ole0ii mei erau fostionsumatori de dro0uri si siau destainuit sefului lor multe dintre evenimentele, sentimentele si friile

pe are le intampinau in lupta lor pentru o viata fara dro0uri. * an0a8at trei persoane unosanduletreutul si a utili2at aeste informatii atuni and aeste persoane ereau prime, avansari sau

perspetive le0ate de muna depusa, si are lui nu ii plaeau.Comentarii a" E*um intele0 de e tea dat afara din asa tatal tau. #rai atat de dispretuitor si

atuni and el iti erea mii favoruriB sau E*stepti mereu eva are sa te faa feriit intai dro0urile siaum mai multi +ani.B #rau des intalnite la intalnirile u aest diretor.

Lipsa de orientare in relatiile inti!e

9ara nii o indoiala ea mai mare piedia in fata suesului personalitatilor ErosiiB, pentru aputea eperimenta o viata de +una alitate, este ina+ilitatea lor de a fi intimi u alte persoane. 5unt atatde determinati si de produtivi, inat lipsa intimitatii este adesea i0norata sau hiar ne0ata a fiind unonept important. Daa sunt oretati, a8un0 eventual sasi asume rolul de Ein0ri8itori ai umanitatiiB,in opo2itie u un Emem+ru al ehipei umaneB.

Ca oameni de afaeri, ei pot fi simultan straluiti si +rutali. Din paate aeasta minte alulataredue adevarata intimitate la o notiune impratia+ila, a si la o posi+ilitate putin pro+a+ila. Un

paient ErosuB a pieduto pe femeia visurilor sale, deoaree a asteptat sa se asatoreasa pana inmomentul eat, pentru el, de reduere a impo2itelor. Intimitatea ere e0alitate, si un ErosuB u o mintealulata nu onsidera a merita sa lupti pentru e0alitate.

E)osiiB se uita pro+a+il mult timp la T; si investes mai mult timp in muna deat orie altapersonalitate. Din paate si aest luru ii indepartea2a de pro+lema intimitatii in relatii. #i au rareori

%&


30/168

ho++yuri =asa um au Eal+astriiB si Eal+iiB> sau prieteni =asa um au E0al+eniiB>. 5unt pierduti faraariera lor sau fara familie. Intro reenta eursie u pluta, un ErosuB nu a putut re2ista nii trei ore

pana sa isi sune sotia sa vada de mai fae. 5una foarte romanti, dar realitatea era a nu au fostdespartiti delo in 2ee ani de asniie, si in iuda faptului a era u prieteni apropiati, se simtea

pierdut si inonforta+il fara sotia sa in apropiere. *devarul este a sta rareori cu ea hiar si and esteaasa. 9ie muneste onstant la o arte sau srie un artiol. )areori sta doar lan0a ea. Dar are nevoie deea. 5i avand si ea nevoie de afetiunea lui, partiipa la 8oul lui u telefonul 0ri8uliu si pare feriita.

E)osiiB sunt primii are iti amintes a sunt nera+datori sa plee de aasa si sa fie pe ontpropriu ina de la varsta de 1 ani. #i sunt, de asemenea, primii are se intor aasa =fi2i sauemotional> si auta onfortul unei familii iu+itoare si areia ii pasa. Unii Erosii vor atra0e si ultima

piatura de simpatie de pe urma unei +oli =in speial +ar+atii ErosiiB>. *lti ErosiiB isi asund durerea sidisonfortul. *este omportamente sunt nesinere si e0oiste. #le nu ondu la o intimitate adevarata.'ai de0ra+a lasa un individ ErosuB septi si sin0ur.

*est 0ol reea2a adesea un individ foarte suparat are rede foarte puterni in neputinta de aere relatii de alitate. Un paient de 4 de ani mia spus a nu a invatat niiodata sa iu+easa. 5ia datseama de aest luru in timpul sesiunilor de luru u fiul sau. Intruna din aeste intalniri a plansE'am tre2it, in sfarsit la 4 de ani, si am reali2at a nu stiu nimi despre viata si iu+ire.B *easta furievine din fustrarea elor ErosiiB de a avea ontrol, mai de0ra+a deat sasi imparta destinul, si in privinta

ErosiilorB, isi are +a2a in inseuritatea lor. #i vor o relatie de lun0a durata, dar se tre2es a nu sunt instare sa ontrole2e proesul. Ca re2ultat, multi a+andonea2a eea e isi dores pentru un mod de viata

pe are il pot ontrola.Este singuratate in varf%dar poti manca mai bine.

Li!itele 3rosilor4

E)osiiB sunt un sir de limitari dinamie. :u sunt su+tili si va0i. 5unt usor de detetat si deinteles. Poate fi 0reu sa traiesti sau sa lure2i u ei, eeptie faand a2urile in are se fae totul umvor ei. E)osiiB sunt adesea impunatori si revendiatori. 5e vor erta Epana la ultima piaturaB. :aturalor e0oista reaminteste permanent elorlalte personalitati a ErosiiB se vor onsidera mereu numarulunu. 5unt adesea insensi+ili si aro0anti, eea e reea2a distanta si lipsa de inredere. Intimitatea este,

pro+a+il, ea mai putin de2voltata apaitate a lor. Ca re2ultat al naturii lor ritie si neplaute, seearta de pe +a2ele lo0iii si sunt apa+ili sa manipule2e in mod onstant. Indivi2i u un 0rad ridiat dever+ali2are, ErosiiB ii ritia adesea si ii intimidea2a pe ei din 8ur. #i sunt in mod deose+it vinovati dene0are ECine, euB. 5unt adesea surprinsi sa afle a eilalti il pot vedea intro lumina ne0ativa, daronsidera a vina este a elorlalti. /ipsa lor de tat si inapatanarea tind sa epuna un individ frustrat,are infloreste in po2itii de putere si ontrol, si totusi se misorea2a and este vor+a de viata soiala. In

permanenta proesand un nou 0and, aesti indivi2i, adesea slipitori, tre+uie sa fie in permanentaonstienti de limitele lor pentru a nu se feri pe ei insisi de eperienta unei vieti de alitate.

Calitatile 3rosilor4

E)osiiB sanatosi sunt esenta umanitatii. #i sunt ei are muta si 20altaie soietatea. 5untunosuti pentru natura lor dominatoare. #i sunt liderii puternii si dele0atii responsa+ili.Personalitatile ErosiiB pot fi un +un de pret al unei or0ani2atii. #i se +uura de ompetitii si provoari.*pelea2a foarte usor la forta interioara pentru propria motivare si diretionare.

E)osiiB se onentrea2a mai +ine and isi sta+iles sopuri si u tenaitate se su+ordonea2aaestora =se su+ordonea2a si or0ani2atiilor, persoanelor sau au2elor pe are ei le valori2ea2a>. #ivalori2ea2a produtivitatea si suesul, si plates de +una voie pretul pentru am+ele. #i apreia2alurul in ehipa, la aelasi nivel a si individualismul. E)osiiB promovea2a ele mai multe aspete ale

vietii u inredere in sine si tenaitate. #i amintes in permanenta de faptul a puterea deriva din0andirea rationala si omuniarea po2itiva. #i sunt standardul dupa are noi ne masuram ura8ul in

3


31/168

0andire. # modelea2a aele alitati de lider pe are noi ineram sa le treem. E)osiiB repre2inta foulfolosit de teoretiienii timpurii pentru a eplia teoria naturii. /uminile lor ontinua sa rada straluitora un semnal luminos al tariei si produtivitatii, inal2indune si reasi0urandune de natura lor plina deresurse si protetiva.

Pentru )rosii a castiga nu este totul%este singurul lucru.

Calitatile 3Rosiilor4

Ca individ

o #elea2a in 0andirea lo0iao #ste dediat unui mod de viata produtivo Dinami si direto Tinde atre independentao /ider innasuto Plin de resurse =puterni supravietuitor>o Creativ in situatii de ri2a

Ca persoana care co!unica

o 7perea2a intro maniera foarte lo0ia si sensi+ilao Diret si onest in e priveste opiniileo Isi ver+ali2ea2a +ine 0andurileo Diretionea2a onversatia intrun sens produtiv si pra0matio /e spun elorlalti po2itia lor intro relatie

Ca persoana care fi5ea,a tinte6scopuri

o #ste innasut din aest punt de vedere fiea2a tinte intrun mod onforta+il si si0uro 'entine un puterni simt al perspetivei =vede intrea0a ima0ine>o 9oarte disiplinato 9oarte produtivo Ia dei2ii rapid si usoro 7rientare puternia atre sop =vrea sa ure at mai sus pe sara>

Ca persoana de cariera

o Tinde atre po2itii de lidero Conforta+il u puterea =atata timp at elGea o detine>o #elent or0ani2atoro 9oarte +un dele0atGrepre2entanto )apid in luarea dei2iilor si +un manuitor al resposa+ilitatiloro 5e motivea2a sin0uro Tinde atre ompetitieo Dinami si insistento 7rientat atre sarina si efiient

o Inre2ator in a+ilitatea de a reusio *re inredere in propriile instinte in afaeri difiil de desura8at

31


32/168

Ca parinte

o 9oarte +un in luarea dei2iiloro Indisuta+il lider in asao Isi asuma responsa+ilitati pentru prote8area familieio Un eelent furni2oro )apid in e priveste un sfat +un sau diretionareao Promovea2a oe2iunea 0rupului sau onfortul de a fi sin0uro Promovea2a ativitatile opiilor

Ca si copil

o 5pune eea e 0andesteo 9oarte vor+areto 5imt al independentei foarte puterni

o Dispus sa riste si sa inere noi eperienteo Preia omanda and parintii nu sunt aasao Capa+il sa dea inapoi intrun mediu ne0ativo *re puterea de a shim+a radial o situatie neinsemnatao Crede in sine are o mare inredere in sine

Ca prieten

o Diret si rapid in e priveste su0estiileo 9oarte +un in situatii de ur0enta sau de2astreo

Promovea2a ativitatile de 0rupo 5e an0a8ea2a in onflite diret si onforta+ilo Produtiv in re2olvarea pro+lemelor

Ca partener de viata

o 9oarte protetoro /oial relatieio Promovea2a eperiente interesanteo Isi asuma responsa+ilitatea pentru nevoile finaniareo De inredere si pe are te poti +a2ao Initia2a intalniri si ativitati

Cariere de care pot fi atrasi 3rosii4

o *dministratoro Politisto 7fiter in armatao Politiiano Intreprin2atoro *voato 'edio Conta+il

3%


33/168

o In afaeri imo+iliareo Criti profesionisto *ntreprenor in onstrutiio ;an2ator

o In mar?etin0o Preoto 5uprave0hetor de soala

:ota" ErosiiB sunt ondusi in mod natural atre sues, in ariera.

Desi0ur, toate tipurile de personalitate pot fi re0asite in toate oupatiile, datorita numeroaselorvaria+ile in fieare ariera.

Personalitati care par a fi 3rosii4

Hillary Clinton" tenae si si0ura pe propriile a+ilitati, ea i0nora pu+li afirmatiile le0ate de

infidelitatea sotului. 'ottoul ei pare sa fie" EDoar duma la Casa *l+a, @ill, unde pot fae evaimportant, si apoi mai vor+im.B

Preotul @illy -raham" and a fost pentru prima oara in )usia sa vor+easa despre Dumne2eu,ineva ia amintit a toti de aolo sunt omunisti =si astfel atei>. *u2ind aestea mandru a spus" ECandvoi termina, nu vor mai fi.B 5i plin de inredere lea transmis mesa8ul restinitatii.

'adonna" Ce nu am va2ut de8a 5i totusi ontinua sa se promove2e u o pasiune pe are nu opoti i0nora.

Natiuni 3rosii4

o Chinao Japoniao -ermania

Li!itele 3Rosiilor4

Ca individ

o In 0eneral ineara sa isi serveasa siesi =Eeu e asti0 din astaB>o Promovea2a hara+a+ura si onflitul atuni and este vor+a de un interes personalo :usi unoaste propriile trairio )eali2ea2a si nea0a propriile eseurio Crede a are intotdeauna dreptateo :u se poate relaa sau simti onforta+il deat daa produe evao *desea aro0ant si sfidator fata de autoritatio :epolitios fata de sentimentele altora =e0oist>o :u va reunoaste fria de a pierde puterea si ontrolul

Ca persoana care co!unica

o /ipsit de emotii si detasat de sentimente

33


34/168

o Insensi+il si fara tato :u apreia2a detaliile si frumuseteao Plitisit de sporovaiala inutilao Intuitia este surmenata de propria inseuritate si 8udeatao Dur si ritio /ipsa a+ilitatii de a imparti intimitatea

o Prost asultator

Ca persoana care fi5ea,a tinte6scopuri

o :era+dator in atin0erea sopuriloro Prea ri0id in privinta perspetivelor vietiio Traieste mai viata mai de0ra+a pe hartie, deat u oameniio Inura8ea2a antitatea, in defavoarea alitatiio 5e supara usor daa sopurile nu sunt atinse sau sunt +loateo Ii invinovateste pe altii pentru propriile eseuri

Ca persoana de cariera

o Cauta puterea pentru ai putea ontrola pe eilaltio )efu2a sa se relae2e se ondue pe sine si pe eilaltio :u ii plae sa i se spuna e are de fauto Poate fi insensi+il fata de altii pentru a putea promova in afaerio Ia dei2ii prea repedeo *desea nu se 0andeste prea mult la pro+lema si nui onsulta si pe eilaltio 'ai putin preoupat de oameni si mai mult de indeplinirea sarinii

o Cere elorlalti loialitate si supunereo :u fae ompromisuri si este autoritaro Criti fata de altii, nu fae omplimente prea deso *desea prea ompetitiv pentru a savura ompetitia

Ca parinte

o 5e asteapta la performante ridiate fara a oferi a8utoro ;rea supunere stritao ;rea loialitate din partea familiei u orie preto

Insensi+il la temerile si pro+lemele opiiloro *re pretentia la ultimul uvant in luarea dei2iilor importanteo Detasat fata de opii nu se EimpartasesteBemotionalo :u aepta deviatiile de la asteptarile fiate de elo 5ta+ileste 0ranite dure si limitateo Prost asultatoro :era+dator u 8oaa si alte lururi neesentialeo :u EitesteB nevoile emotionale ale opiiloro -reu de multumit ramane neimpresionato Un simt puterni de +ine si rau nea8este opilul and aesta a 0resit

Ca si copil

34


35/168

o Cheltuie multa ener0ie pentru asi manipula parintiio *desea sfidatoro )e2ista ontrolului simte a stie mai multe deat parintiio Criti la adresa parintiloro /upta onstant u fratii pentru ontrol si putereo Inonstient asunde inseuritatea si nevoile emotionaleo Distantat si ree fata de familieo 9oarte independent le ere elorlalti sal amu2eo Pretentios parintii nu fa niiodata eva um tre+uie

o 9ae 0reu omplimenteo Dramati si suprareativ la durereo *steapta sa fie servit, mai ales and este +olnavo Prost asultator

Ca prieten

o Insensi+il si lipsit de emotiio :ui plae sa admita a are nevoie de prietenio :u isi impartaseste sentimenteleo Intra intro relatie intre+and Eeu u e ma ale0Bo *sulta doar and are intereso Pastrea2a doar prieteniile rationaleo Ineara sa ontrole2e ativitatile de 0rupo 5e asteapta a prietenii sa faa lururile asa um vrea elo :era+dator u altiio :e0ativ si riti u altiio Crede a este mult mai important sa ai+e dreptate deat sa fie plauto ;iolent and este enervato Plitisitoro 5e asteapta sa fie amu2at pana la ineperea atiuniio Inapatanato :ea0a orie nepotrivire sau responsa+ilitate

Ca partener de viata

o Interesat mai intai de propria multumire

o Da prioritate arierei, in defavoarea relatiilor personaleo Pretentios si aro0anto *sunde inseuritateao Criti la adresa imperfetiunilor partenerului de viatao /ipsa de sensi+ilitateo *sedea refu2a po2itia prioritara a intimitatii intro relatieo Prost asultator

Cu! sa interactiona! cu 3Rosii4

Ce sa faci1. sa pre2inti pro+lemele lo0i

3!


36/168

%. sa pretin2i atentia si respetul lor3. fati temeleQ4. fii diret, onis si speifi in onversatie!. fii produtiv si efiient$. oferale oportunitati de lider(. ver+ali2ea2ati sentimentele. spri8ina natura lor ate0oria

&. promovea2a motivele lor inteli0ente1. fii pre0atit u fapte si fi0uri11. respeta nevoia lor de a lua dei2ii in modul lor

Ce sa nu faci1. sa nui im+ratise2i in fata altora%. sa nu te erti pleand de la o pro+lema emotionala3. nu folosi intotdeauna o apropiere autoritara4. nu utili2a pedeapsa fi2ia

!. nu fii inet si indeis$. nu astepta o relatie personala si intima(. nu le ataa personalitatea. nu lua personal ar0umentele lor&. nu astepta a ei sati eara parerea1. nu le ere onstant interatiune soiala

Su'estii pentru 3Rosii4

1. lea0ate de eilalti emotional si soial. Ii motivea2a sa fie mai drepti si ooperanti u tine inindeplinirea sarinilor.

%. pretuieste si inura8ea2a tot e este po2itiv in eilalti, si astfel ii a8uti sa se entre2e pe prioritati.*titudinile si omportamentele ne0ative sau ritie pot rea la fria, si ondu oamenii atreri2e si reatii.

3. relaea2ate. )oma nu a fost onstruita intro 2i. Daa esti prea pretentios u tine insuti sau ueilalti nu a8un0i la alitate sau inredere.

4. fiea2ati teluri pe are le poti u a8utorul puterniei tale disipline. 9iea2a teluri diferite sifoloseste diferite stiluri and ai dea fae u 0rupuri.

!. evita sai invinuiesti pe altii pentru nein

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	bosneaga-alina
View:	390 times
Download:	14 times

Codul-Culorilor-Taylor-Hartman.pdf

Documents