1 ELABORAREA STUDIULUI PEDOLOGIC PENTRU EVALUAREA RESURSELOR PE TERITORIUL ORASULUI VICTORIA A. PIESE SCRISE 1. INTRODUCERE Studiu pedologic constituie materialul stiintific prin care se concretizeaza o cartare pedologica sau o activitate de prelucrare a unor date pedologice deja existente (reambulare), cu sau fara cercetari de teren în completare pe un anumit teritoriu. El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor si a conditiilor de mediu, explicarea materialelor cartografice, o prognoza asupra evolutiei solurilor, recomandari asupra gospodaririi rationale, protectiei si ameliorarii resurselor de sol- teren. Cartare pedologica reprezinta activitatea executata în cea mai mare parte pe teren si cuprinde: cercetarea solului-terenului, identificarea, delimitarea pe harta, plan sau aerofotograma a unor unitati de teritoriu cu soluri similare, în conditii de m ediu similare. Studiul pedologic se refera la municipiul Codlea, judetul Brasov care are populatie de 24. 256 locuitori si se afla in NV Tarii Barse i la poalele Magurii Codlea 2. CONDITII FIZICO-GEOGRAFICE 2.2 Relief Din punc t de vedere g eografic si geomorfologic teritoriul administrativ al municipiului Codlea se situeaza in N-V Tarii Barsei, la poalele Magurii Codlea (1294 m) care este emblema localitatii si totodata cel mai înalt vârf din Muntii Persani. Vazuta dinspre Brasov Magura apare ca o formatiune muntoasa prelungita în directia nord–sud , iar dinspre Vulcan ea are forma unui con ascutit si abrupt fiind acoperita de paduri pâna pe culme. Hotarul Codlei se învecineaza spre est cu Halchiu si Ghimbav , spre sud cu cu Vulcan , spre vest cu Holbav , Sinca Noua si Vad iar spre Nord cu Vladeni , Dumbravita si Satul Nou Teritoriul administrativ al localitatii se întinde pe o suprafata de 12.520 ha, din care aproape jumatate apartine formei montane constituita din versantii estici si nordici ai Magurii Codlea cu expozitie generala nordica si estica. Altitudinea din zona montana variaza între 1291,5 m (Magura Codlei) si 600 m. Cealalta jumatate din teritoriu apartine depresiunii Bârsei. Trecerea de la relieful accidental din zona montana spre sesul Bârsei se face prin intermediul unor terase piemontane de acumulare ale caror altitudini se situeaza între 550 m si 600 m. În aceasta zona se afla câteva coline cum sunt: “Dealul Câinelui” cu 599,5 m si “Dealul Frumos” cu
Transcript
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 1/34
1
ELABORAREA STUDIULUI PEDOLOGICPENTRU EVALUAREA RESURSELOR PE TERITORIUL
ORASULUI VICTORIA
A. PIESE SCRISE
1. INTRODUCERE
Studiu pedologic constituie materialul stiintific prin care se concretizeaza ocartare pedologica sau o activitate de prelucrare a unor date pedologice dejaexistente (reambulare), cu sau fara cercetari de teren în completare pe un anumitteritoriu. El cuprinde un text cu caracterizarea solurilor si a conditiilor de mediu,explicarea materialelor cartografice, o prognoza asupra evolutiei solurilor,recomandari asupra gospodaririi rationale, protectiei si ameliorarii resurselor de sol-
teren.Cartare pedologica reprezinta activitatea executata în cea mai mare parte pe
teren si cuprinde: cercetarea solului-terenului, identificarea, delimitarea pe harta, plansau aerofotograma a unor unitati de teritoriu cu soluri similare, în conditii de mediusimilare.
Studiul pedologic se refera la municipiul Codlea, judetul Brasov care are populatiede 24. 256 locuitori si se afla in NV Tarii Barsei la poalele Magurii Codlea
2. CONDITII FIZICO-GEOGRAFICE
2.2 Relief
Din punct de vedere geografic si geomorfologic teritoriul administrativ almunicipiului Codlea se situeaza in N-V Tarii Barsei, la poalele Magurii Codlea (1294m) care este emblema localitatii si totodata cel mai înalt vârf din Muntii Persani.Vazuta dinspre Brasov Magura apare ca o formatiune muntoasa prelungita în directianord – sud , iar dinspre Vulcan ea are forma unui con ascutit si abrupt fiind acoperita
de paduri pâna pe culme.Hotarul Codlei se învecineaza spre est cu Halchiu si Ghimbav , spre sud cu cuVulcan , spre vest cu Holbav , Sinca Noua si Vad iar spre Nord cu Vladeni ,Dumbravita si Satul Nou
Teritoriul administrativ al localitatii se întinde pe o suprafata de 12.520 ha, dincare aproape jumatate apartine formei montane constituita din versantii estici sinordici ai Magurii Codlea cu expozitie generala nordica si estica. Altitudinea din zonamontana variaza între 1291,5 m (Magura Codlei) si 600 m. Cealalta jumatate dinteritoriu apartine depresiunii Bârsei. Trecerea de la relieful accidental din zonamontana spre sesul Bârsei se face prin intermediul unor terase piemontane de
acumulare ale caror altitudini se situeaza între 550 m si 600 m. În aceasta zona seafla câteva coline cum sunt: “Dealul Câinelui” cu 599,5 m si “Dealul Frumos” cu
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 2/34
2
635,4 m, care imprima zonei terasiere cu relief usor ondulat. Sediul propriu-zis alBârsei situat între cursurile de apa Bârsa, Vulcanita si Valea Homorodului coboarausor spre nord-est unde se înregistreaza cele mai joase cote (520-525 m).Din suprafata cuprinsa în perimetrul orasului aproape jumatate se afla în zona deses, având un aspect plan fara denivelari importante; 25 % din suprafata se afla pe
pantele de racordare (deluviale) care prezinta o înclinare destul de accentuata 15-30%, iar restul de suprafata construibila este situata în zona de versanti a dealurilordin nord-vest care marginesc muntele Magura Codlea.
Muntii Persani se caracterizeaza prin altitudine si energie de relief reduse;frecvente depresiuni si înseuari, unele utilizate din vechime ca pasuri; glacisuri siterase la periferia masivului sau în depresiunile interioare. Înaltimea medie de 800 -1.000 m corespunde unei suprafete de netezire numita de N. Orghidan - PoianaMarului, dupa localitatea unde ea este tipica. Putine culmi (Magura Codlei -1.292 m,vârful Cetatii - 1.104 m), martori ai altei suprafete de netezire mai veche de 1.100 -1.300 m, sculptata în calcare si conglomerate, depasesc nivelul general (800 - 1.000
m). Persanii domina dealurile înconjuratoare cu 100-150 m, deosebindu-se de eleprin litologie, energia reliefului si peisajul specific de paduri întinse si poieni.
2.2 Geologie (litologia si depozitele de suprafata)
Padurile ce compun UB Codlea sunt situate in sectorul sudic al Muntilor Persani,pe poalele nordice, sudice si vestice, ale Magurei Codlea. Din punct de vedere
geologic, substratul este format din conglomerate, marne, gresii cretacice, calcare siroci metamorfice de tipul micasisturilor si paragnaiselor si pietrisurilor cuaternare. Ingeneral, este alcatuit intr-un substrat cu roci usor erozibile care de-a lungul timpuluisub actiunea factorilor interni si externi au determinat o geomorfologie variata in caredominant este versantul cu înclinare moderata si expozitii însorite si umbrite
Muntii Persani au o structura petrografica complexa, alcatuita din roci cristaline,calcare mezozoice, flis si aglomerate vulcanice. Prezinta interesante forme carstice(Cheile Vârghisului, pestera Meresti, s.a). În extremitatea de N a muntilor Persani,Oltul si-a sculptat, în bazalt, frumosul si salbaticul defileu de la Racos.
Muntii Persani au un mozaic litologic putin obisnuit, care reflecta o evolutieframîntata. Alaturi de sisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flisului (calcare,conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite,gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) si vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri).Marea complexitate litologica se reflecta în diversitatea formelor de relief, a solurilorsi vegetatiei.
Partea centrala a acestor munti este alcatuita din roci cristalino-mezozoice.Sisturile cristaline dau un relief greoi si masiv, care au conservat foarte binesuprafata de netezire Poiana Marului. Masivul Gîrbovei din Persanii centrali esteconstituit în mare masura din roci cristaline, ce dispar însa sub cuvertura de
conglomerate, la care se adauga bazalte si tufuri spre nord, gresii si marne la sud.Calcarele raspîndite în zona estica si, fragmentar, În cea vestica a acestor munti, au
generat un relief carstic cu versante abrupte, chei, defilee, hornuri, lapiezuri, ca, spreexemplu, în portiunea centrala a Defileului Oltului, pe vaile Vîrghisului, Saratei,Lupsei, precum si cea mai înalta cota a regiunii, Magura Codlei.
2.3 Hidrografia si Hidrologia
Cele mai importante ape ale tinutului sunt Vulcanita si Bârsa. Vulcanita fuseseinitial pârâul celor din Vulcan, însa apa sa putina nu putea fi folosita. În anul 1427comunele Vulcan, Codlea si Halchiu au hotarate sa aduca printr-un nou canal apadin Bârsa în comune. Dupa mentiunile lui Heinrich Wachner, noul canal, Vulcanita, afost amenajat in1517.
Dupa inundatia produsa de catre Vulcantia în 1975, de-a lungul granitei dintre
Codlea si Vulcan s-a amenajat în 1978 un nou canal, care stabilea o legaturatransversala între Vulcanita si Bârsa si urma sa protejeze de inundatii noile cartiere,asezate mai jos, precum si zona industriala a orasului.
2.4 Clima
Codlea are o clima continentala temperata însa în zona hotarului, din cauza altitudiniidiferite a fiecarei zone, pot fi înregistrate diferente de temperatura. Temperatura medie este
asemanatoare cu cea a Brasovului, respectiv 7,8°C. Media precipitatiilor este de 650mm/an.Temperatura minima, masurata iarna, a fost de -28°C, iar temperatura maxima, înregistratavara, de +35°C.
Clima zonei are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota detranzitie între clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental, mai umedasi racoroasa, caracteristica zonei de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usorscazute.Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpuliernii nu se înscriu în valorile extreme.
Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de
600-700 mm/an. Vântul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si vitezemedii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.
Este un climat de adapost cu particularitatile ce-l definesc, un element important estefenomenul de înghet timpuriu cu repercusiuni în activitatea agricola
2.5 Vegetatie si Fauna
Fauna municipiului Codlea este asemanatoare celei existente în Europa Centrala.Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentata. Prin padurile de conifere sifoioase salasluiesc animale caracteristice: ursul brun, cerbul carpatin, capriorul, lupul,mistretii, jderii, pisicile salbatice, râsii, vulpile, nevastuicile si dihorii. Dintre rozatoare:veveritele, pârsul (mare, mai rar cel mic), soarecii. Zonele joase ale depresiunii sunt
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 4/34
4
populate cu iepuri. Pasari mai întâlnite sunt potârnichea, , vrabia si porumbelul, în padureade lânga Prejmer existând câteva specii ocrotite: vântureii, sorlita, sorecarii comuni, sorecariide iarna, striga de Ural si huhurezul. De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni ratesalbatice si berze. Reptilele sunt putine: vipera, sarpele de apa, sopârlele. Amfibienii suntreprezentati de salamandre, tritoni si broaste. Ihtiofauna este bogata, atât în râurile demunte, cât si în Olt. Coleopterele si lepidopterele sunt întâlnite în aproape tot arealul Tarii
Barsei.
Vegetatia din municipiul Codlea este modificata adanc de interventia factorului uman ,prezinta ca trasatura esentiala etajarea pe verticala, cu limitele mai labile ale diferitelor etaje,in functie de varietatea reliefului, deci de topoclimat. Inversiunile de temperatura se resimt siele, in sensul unor inversiuni de vegetatie, care se pot urmari insa mai greu din cauzadefrisarilor aproape radicale din vatra depresiunii.Etajul pajistilor alpine si subalpine primareocupa marile inaltimi de pe rama montana sudica, fiind mai extinse in Bucegi si mult mairestranse in celelalte masive inalte. Sunt domenii ideale de pasunat, care au si favorizat, dealtfel, oieritul stravechi al mocanilor din Depresiunea Brasovului.
Molidisurile carpatice sunt mai raspandite in Bucegi si Piatra Craiului, asaltand versantii
mai putin abrupti. Celelalte masive montane din sud apartin domeniului padurilor deamestec de molid, brad si fag, cu insule de molidisuri doar in Postavarul, Piatra Mare si mairar in restul varfurilor inalte. Cea mai mare parte a muntilor Persani si a culmilor montane deinaltime mijlocie din bazinele Tarlungului si Buzaului superior constituie domeniul fagetelorpure sau in amestec cu gorunul, in zonele marginale, la contactul cu piemonturile.
In sfarsit, vatra depresionara joasa si mai ales rama piemontala periferica sunt - sau maibine zis au fost - acoperite de paduri de stejar ( stejarul pedunculat), fiindca in prezentacesta se mai pastreaza doar insular sau ca exemplare izolate, fiind defrisat inca din timpurivechi, dar mai intens in ultimele 200-300 de ani.
2.6 Influenta antropica
Sub actiunea omului, solul a suferit modificari substantiale, devenind, intr-o oarecaremasura, un produs al muncii omenesti. Lucrarile solului, care au menirea sa creeze conditiicat mai bune pentru cresterea plantelor, exercita influente multiple si complexe asuprasolului. Efectuarea lucrarilor solului in cazul versantilor pe linia de cea mai mare panta estecauza principala a manifestarii intense a eroziunii.
O structura necorespunzatoare a culturilor si practicarea monoculurii, duce la obtinereade productii scazute, dar exista, in acelasi timp, si influente negative asupra solului.Exagerarile, in ce priveste cultura prasitoarelor, au efecte negative chiar si asupra celor mai
bune soluri, deoarece prin mobilizarea repetata a terenului se produce deteriorareastructurii. Folosirea incorecta a ingrasamintelor are efecte negative atat asupra productiilor,cat asupra proprietatilor solului. Prin destelenirea terenurilor in zona de stepa, se inlaturavegetatia naturala ierboasa, cu efect de franare procesului de acumulare a humusului, iarprin defrisarea padurilor se produce o intensificare a procesului bioacumulativ.
Defrisarea padurilor si folosirea nerationala a acestora in cultura plantelor duc lamanifestarea eroziunii, uneori pana la scoaterea terenurilor respective din circuitul agricol.
Poluarea este un fenomen general, legat strict de actiunea omului, care afecteazaintreaga natura. Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezarii urbane,sub influenta factorului antropic.Initial produsele poluante erau putine, de natura organica siusor degradabile de catre microorganismele mediului(bacterii si ciuperci)
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 5/34
5
3. SOLURILE
3.1. Invelisul de sol in raport cu conditiile natural si repartitia naturala a
solurilor
Pe teritoriul municipiului Codlea, se gaseste o gama variata de soluri. Aceastadiversitate rezulta din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele derelief, factorii hodrologici si factorii topoclimatici.
Tipurile de soluri au o dispunere conforma cu treptele de relief, cu constitutiamineralogica a diferitelor depozite, cu conditiile climatic.
Solurile brune luvice si luvisolurile albice (clasa luvisoluri) sunt solurile celemai evoluate, formate pe materiale parentale sarace in minerale calcice siferomagneziene reprezentate prin luturi, argile, conglomerate si gresii cu cimentsilicios, precum si depozite loessoide puternic decarbonatate.
Sesul piemontan este mai fertil, fiind alcatuit în parti aproximativ egaledin soluri cernoziomoide rendzinice, inclusiv rendzine litice (prundice), soluricernoziomoide cambice si lacovisti, inclusiv semiturboase.
Evolutia solurilor de pe teritoriul municipiului Codlea a fost influentata deinterventia omului si de procesul de eroziune.
Solul ia nastere si evolueaza sub influenta conditiilor de mediu, fiind oformatiune naturala. Acesta este rezultatul actiunii cumulative a opt factori naturali desolificare:
Roca;
Relieful; Clima;
Timpul;
Organismele (vegetatia);
Apa freatica;
Apa stagnata;
Omul.
Influenta rocii
Roca constituie materialul parental initial de solificare, exercitand asupra lui oinfluenta deosebita care depinde de urmatoarele caracteristici:
Alcatuirea chimica, granulometrica si mineralogica;
Compozitatea sau starea de afanare.Caracteristicile mentionate mai sus se mentin si la solurile evaluate. Astfel,
solurile formate pe nisipuri sunt usoare, permeabile, sarace in coloizi, iar pe argilesunt grille compacte, slab permeabile si bogate in coloizi.
Roca exercita asupra solificarii o influenta importanta in sensul ca, pe aceeasi
roca, in diferite conditii de clima si vegetatie se pot forma soluri diferite, iar pe roci
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 6/34
6
diferite, dar in aceleasi conditii de clima si vegetatie, se poate forma acelasi tip desol.
Procesele de bioacumulare si levigare au un rol deosebit in formarea sievolutia solurilor, iar intensitatea acestora depinde de caracteristicile rocilor, care setransmit, si solurilor respective. S-a constatat ca acumularea humusului este in
functie de textura: mai intensa in cazul solurilor argiloase;
mai scazuta in cazul solurilor nisipoase.Procesul de levigare este influentat in ideea ca pe solurile nisipoase levigarea
este mai puternica, iar pe solurile argiloase este mai slaba.Prin urmare, pe rocile grele se formeaza soluri mai bogate in humus, ceea ce
nu se intampla pe rocile usoare.
Influenta reliefului
Relieful diferentiaza solificarea prin unitatile de relief care determina ozonalitate orizontal-altitudinala a climei, a vegetatiei si a solului, dar si pe areale mairestranse influentand prin orizontalitate, versanti si depresiuni.
In cadrul unitatilor de relief, exista uniformitati ca suprafete convexe, concavesi plane.
In cazul suprafetelor concave, o parte a apei din precipitatii se scurge lasuprafata, iar solificarea decurge in conditii de umiditate mica, levigarea este, deasemenea, mai redusa, profilele mai scurte si orizontul mai slab diferentiat.
Pe suprafetele convexe se adauga apa scursa din imprejurimi, solificareaavand loc in conditii de umiditate accentuata, iar levigarea fiind si ea accentuate,profilele mai lungi si orizonturile mai bine differentiate pe suprafetele plane.Cantitatea de apa provenita din precipitatii este mai mare, deci aceste soluri prezintao stare normal de umiditate si evolutie.
Conditiile diferite de solificare apar in cazul expozitiilor. Versantii cu expozitiesudica sunt mai bine incalziti decat cei cu expozitie nordica, ceea ce influenteazainvelisul de sol.
Influenta climei
Clima actioneaza in solificare prin precipitatii si temperatura, dar si princelelalte elemente ale sale, precum vantul, umiditatea atmosferica si insolatia. Aceasta mai influenteaza si formarea partii organice a solului si creeaza conditii dedezvoltare a vegetatiei care constituie sursa de materie organica a solului.
Conditiile climatice asupra intensitatii procesului de eluviere-iluviere exercita oinfluenta deosebita, ceea ce duce la o diferentiere mai accentuata a solurilor. Cu catclima este mai umeda, cu atat eluvierea este mai intensa.
In Romania, clima este mai putin umeda si, deci, eluvierea mai slaba.
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 7/34
7
Influenta timpului
Solurile reprezinta rezultatul manifestarii solificarii pe parcursul a sute de miide ani. Exista si situatii in care solificarea este de data recenta.
Interfluviul este un teritoriu vechi pe care solificarea s-a manifestat timpindelungat. Pe acesta, solul este bine format de tip cernoziom, pe cand lunca esteun teritoriu tanar. Daca apa se revarsa si depune aluviuni noi in fiecare an, acesteanu au timp sa se solifice. Daca lunca iese de sub influenta procesului de aluvionare,incepe solificarea. Cu cat procesul este mai indelungat, cu atat solificarea este maiavansata, aluviunile trecand in soluri aluviale, iar acestea, la randul lor, in soluri dince in ce mai apropiate celor de pe interfuviu.
Influenta organismelor
Organismele animale din sol (fauna), reprezentate prin diverse insect,viermi, animale rozatoare sau sapatoare (soareci, popandai, harciogi, cartite), au unrol important in procesul de solificare, deoarece solificarea este un proces de naturabiologica. Organismele determina retinerea si acumularea substantelor nutritive,fenomen ce constituie latura esentiala a solificarii.
Cantitatea de materie organica este, in general, mai mare in cazul vegetatieide stepa, in comparatie cu vegetatia de padure.
In cazul vegetatiei lemnoase de padure, se formeaza soluri de padure care,
desi au un continut mare de humus, acesta este de calitate inferioara siaprovizionarea cu substante nutritive si fertilizate este scazuta.
Influenta apelor freatice si a apelor stagnante
Apa are un rol foarte important in procesul de formare si de evolutie a solurilor,influentand dezagregarea, alterarea, bioacumularea si eluvierea-iluvierea.
Solurile s-au format si au evoluat in conditii de umezire normala sub influentaprecipitatiilor atmosferice, fiind denumite si soluri automorfe.
Uneori formarea si evolutia solurilor are loc in conditii de supraumezire,determinate de prezenta apelor freatice aflate la mica adancime sau a apelorstagnante. In aceasta situatie, solificarea prezinta anumite particularitati, ducand laformarea unor soluri specifice ca: hodromorfe, halohidromorfe, hidroautomorfe.
La luvosol, procesul pedogenetic predominant este cel de eluviere-iluviere. Migrarea coloizilor minerali reprezentati, in general, de argila si oxizi si hidroxizi
de fier si aluminiu au determinat formarea orizontului B argic (Bt) profund si aorizontului E luvic (El) sau E albic (Ea) saracit in argila si sescvioxizi si imbogatit,
secundar in pudra de silice.
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 9/34
9
Bioacumularea este mai slaba, deoarece resturile organice supuse humificarii aucharacter acid, si este realizata predominant de ciuperci si mai putin de bacterii. Incompozitia humusului predomina acizii fulvici, acesta fiind de tip mull-moder saumoder.
Alcatuirea profilului: Ao-El-Bt-C.
3.2.2. Clasa Cernisoluri
Cernoziomurile
In cazul cernoziomurilor tipice, procesul de solificare caracteristic estebioacumularea intensa si acumularea unei cantitati mari de materie organizahumuficata.
In cazul cernoziomurilor cambice si argice, pe langa procesul de bioacumulare sihumificare, este prezent si procesul de argilizare si eluviere-iluviere.
Alcatuirea profilului: Am-AC-C sau Cca. Rendzinele
Procesul pedogenetic este dominat de prezenta ionilor de calciu rezultati dinalterarea fizica si chimica a calcarelor, care, in prezenta humusului, formeaza humatide calciu foarte stabili ce se acumuleaza in orizontul A mollic.
Rendzinele evoluate in conditii fitoclimatice diferite se diferentiaza doar subraportul tipului de humus. Astfel, in subzona amestecurilor de rasinoase cu fag seformeaza rendzine cu mull moder, in subzona molidului – rendzine cu moder, iar sub jnepenisuri si ienuperete, rendzine cu moder si humus brut.
Alcatuirea profilului: Am-AR-Rn.
3.2.3. Clasa Cambisoluri
Euticambosoluri
Procesul pedogenetic dominant este cel de alterare moderata a materialuluiparental cu formarea orizontului Bv, eutricambosolurile fiind formate pe materialeparentale bogate in minerale calcice si feromagneziene si pe forme de relief cudrenaj bun.
Resturile organice provenite de la vegetatia lemnoasa si ierboasa neacidofila suntsupuse humificarii de catre bacterii si ciuperci, rezultand humus de tip mull forestier,alcatuit din acizi huminici bruni si acizi fulvici.
Alcatuirea profilului: Ao-Bv-C.
Districambosoluri
In districambosoluri, in conditii de climat rece si reactie acida si foarte acida,activitatea microorganismelor este mai redusa astfel incat transformarea resturilor
organice este mult mai lenta.
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 10/34
10
Solurile fiind situate, in general, pe versanti cu drenaj intern si extern foartebun, fierul rezultat din alterarea mineralelor ramane in stare oxidata.
Aciditatea de schimb a acestor soluri este determinata predominant de cationiide aluminiu care impiedica si migrarea argilei din orizonturile superioare in orizontulBv.
Alcatuirea profilului: O-Ao-Bv-C.
3.2.4. Clasa Hidrisoluri
Gleiosolurile
Acestea se formeaza in conditii de prezenta a apei freatice in primii 50 cm aisolului. Excesul de apa freatica creeaza un mediu anaerob astfel incatmicroorganismele isi procura oxigenul, necesar proceselor metabolice, din compusiiorganici si minerali ai solului.
In perioadele cand nivelul apei freatice coboara si patrunde mai mult aer insol, se intensifica procesele aerobe, astfel incat compusii fierului si manganului seoxideaza generand un orizont gleic de oxidoreducere (Go) cu un aspect marmorat(pete brun roscate in amestec cu pete de culoare cenusie). Materia organicaacumulata in conditii de aerobioza se descompune lent, generand humus de tip mull,alcatuit din acizi huminici saturati in cationi de calciu care se acumuleaza intr-unorizont Am gros, de culoare negricioasa.
Alcatuirea profilului: Ao-AGo-Gr.
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 11/34
11
3.3 Caracterizarea unitatilor de sol
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.1
Denumire: Sol pseudog leic mlast inos, carbonat ic, puternic profun d (101-
125cm ), pe luturi/pietrisu ri pe roci metamorfic e si sedimentare, lut/ lut-argilo s
Suprafata:4 ha 0.06%Profile: 41Judetul: BrasovTeritoriu administrativ: CodleaUnitatea fizico-geografica:Depresiunea Brasov(martor tectano-eroziv, Dealul Muscel) Aspectul suprafetei terenului: moderat neuniform datorita alunecarilor de terenConditii naturale in care apare:
o Relief, panta: versant cu alunecari, microdepresiunea, 1-10%o Procese de panta: alunecari de teren in valuri si trepte semistabilizateo Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: >10 m; neinundabilo Vegetatie: higrofila
Principalele soluri cu care se asociaza: argiluvsoluri
CARACTERISTICILE SOLULUI
Profil de tipul: Ao-Btw-RpGrosimea orizontului (cm): Ao: 10-15Textura:fina/ mijlocie
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm inorizontul A; AC; B
30;42 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 45 % v/v micaGradul de tasare (GT) 20-75 cm 13 % moderatPermeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv0.6 mm/h mica
Reactia-pH (H2O) in oriz. Ap sau 0-20cm
7.3-7.5 - Slab alcalina
Continutul de CaCO3 total. 0-20; 20-50 cm
4.7-18.8 % Moderat-mare
Gradul de saturatie in baze (V8,3) inoriz. A; B
>91 % Sol bazic
Continutul de aluminiu schimbabil in
oriz. Ap/0-20 cm
- - -
Continutul de humus in oriz. Ap sau0-20cm
3.5-5.8 % mijlociu
Rezerva de humus (0-50 cm) 196 t/ha modeart Aprovizionarea cu azot total in Ap sau
0-20 cm0,153-0.290
% Moderat-mare
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 5-10 ppm Foarte mica-micaPotasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 42-98 ppm Foarte mica-mica
Volumul edafic util (V) 111 % v/v Foarte mareErodabilitatea (S) 0,9 - PuternicaRezistenta la arat 56-60 kgf/dm mare
Portanta (O) pe pante<5% - - slabaGradul de debazificare - - -
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 12/34
12
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.2
Denumire: Sol cernoziomo id cambic-gle izat mod erat rel ict mo derat profund (76-
100 cm ) pe lutur i/pietrisu ri f luv iat i le lut/ lut
Suprafata: 35 ha 0,52%Profile: 52
Judetul: BrasovTeritoriu administrativ: CodleaUnitatea fizico-geografica: Depresiunea Brasov Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni longitudinale si pietris lasuprafataConditii naturale in care apare:
o Relief, panta: teresa, con de dejectie; 1-5%o Procese de panta: -o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 3-5m , neinundabilo Vegetatie: cultivata
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri brune eu-mezobazice molice
CARACTERISTICILE SOLULUI
Profil de tipul: Am-BvGr-CnCr-RpGrosimea orizontului (cm): Am: 30-35Textura: mijlocie
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm inorizontul A; AC; B
32;26 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 51 % v/v mareGradul de tasare (GT) 20-75 cm -6 % netasatPermeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv5 mm/h Mare
Reactia-pH (H2O) in oriz. Ap sau 0-20cm
6,1 - Slab acida
Continutul de CaCO3 total. 0-20; 20-50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V8,3) inoriz. A; B
82;73 e % Eubazic;Mezobazic
Continutul de aluminiu schimbabil inoriz. Ap/0-20 cm
0 me Absent
Continutul de humus in oriz. Ap sau0-20cm 5.70 % Mijlociu
Rezerva de humus (0-50 cm) 307 t/ha Extrem de mare Aprovizionarea cu azot total in Ap sau
0-20 cm0,282 % Mare
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 36 ppm ModerataPotasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 64 ppm Foarte mica
Volumul edafic util (V) 79 % v/v mareErodabilitatea (S) 0 - AbsentaRezistenta la arat 56-60 kgf/dm mare
Portanta (O) pe pante<5% - - BunaGradul de debazificare - - slab
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 13/34
13
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.3
Denumire: Sol bru n luv ic peseud ogleizat slab, foarte puternic , profu nd (126-156cm ) pe luturi/pietrisu ri f luviat i le, lut/ lut-argilos
Suprafata: 56 ha 0.84%
Profile: 42Judetul: BrasovTeritoriu administrativ: CodleaUnitatea fizico-geografica: Despresiunea Brasov Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuniConditii naturale in care apare:
o Relief, panta: tersa de cofluenta (Barsa-Turcu 1-2%o Procese de panta: -o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 10 m; neinundabilo Vegetatie: cultivata
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri brune luvice pseudogleizate puternic in
microdepresiuni si soluri pseudogleizateCARACTERISTICILE SOLULUI
Profil de tipul: Ao-El-Bt-RpGrosimea orizontului (cm): A: 20-25; Bl 15-20Textura: mijlocie la suprafata si fina la profil
Denumire indicator Valoare U.M Interpretare
Continutul de argila<0,002 mm inorizontul A; AC; B
25;34 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 49 % v/v MareGradul de tasare (GT) 20-75 cm 2 % Slab tasatPermeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv5 mm/h mijlocie
Reactia-pH (H2O) in oriz. Ap sau 0-20cm
5.9 - slab acida
Continutul de CaCO3 total. 0-20; 20-50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V8,3) inoriz. A; B
60;66 % mezobazic
Continutul de aluminiu schimbabil inoriz. Ap/0-20 cm
- me -
Continutul de humus in oriz. Ap sau0-20cm 1.9-2.6 % mica
Rezerva de humus (0-50 cm) 98 t/ha mica Aprovizionarea cu azot total in Ap sau
0-20 cm0,129 % mica
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 14 ppm mica
Potasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 34 ppm Excesiv de micaVolumul edafic util (V) 127 % v/v Excesiv de mare
Erodabilitatea (S) 0,9 - puternicaRezistenta la arat 56-60 kgf/dm Mare
Portanta (O) pe pante<5% - - Temporar nesatisfGradul de debazificare - - Moderat
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 14/34
14
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.4
Denumire: Sol brun argilu vial pseudo gleizat slab-rendinic , alb lavigat,sem ipro fund (51-75 cm ), pe luturi cu sc helet/pietris uri calcaroase lut/ lutargilos
(6-25%)
Suprafata: 19 ha 0.29%
Profile: 59Judetul: BrasovTeritoriu administrativ: CodleaUnitatea fizico-geografica: Muntii Piatra Craiului; Depresiunea Brasov Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni si pietreConditii naturale in care apare:
o Relief, panta: con de dejectie 2-10%o Procese de panta: -o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 3-5m; neinundabilo Vegetatie: cultivata
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri brune eu-mezobazice pseudogleizate-
Continutul de argila<0,002 mm inorizontul A; AC; B
25;43 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 44 % v/v MijlocieGradul de tasare (GT) 20-75 cm 15 % ModeratPermeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv0.7 mm/h Mica
Reactia-pH (H2O) in oriz. Ap sau 0-20 cm
6.9 - Neutra
Continutul de CaCO3 total. 0-20; 20-50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V8,3) inoriz. A; B
73;>91 % Sol bazic; mezobazic
Continutul de aluminiu schimbabil inoriz. Ap/0-20 cm
- me -
Continutul de humus in oriz. Ap sau0-20cm 2.1-3.1 % Mic
Rezerva de humus (0-50 cm) 114 t/ha Mica Aprovizionarea cu azot total in Ap
sau0.180 % Moderata
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 30 ppm ModeratPotasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 70 ppm Mica
Volumul edafic util (V) 66 % v/v ModeratErodabilitatea (S) 0,9 - PuternicaRezistenta la arat 61-75 kgf/dm Foarte mare
Portanta (O) pe pante<5% - - Temporarnesatisfacatoare
Gradul de debazificare - - Slab
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 15/34
15
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.5
Denumire: Sol bru n eu-mezobazic gleizat slab rel ict , foarte puternic pro fund
(126-150 cm), pe lutu ri/pietrisuri f luv iat i le, lut/ lut
Suprafata: 74 ha 1.12%Profile: 60
Judetul: BrasovTeritoriu administrativ: CodleaUnitatea fizico-geografica: Depresiunea Brasov Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni si pietris la suprafataConditii naturale in care apare:
o Relief, panta: teresa, con de dejectie; teresa; lunca 2-5 (10)%o Procese de panta: -o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 3-5m , neinundabilo Vegetatie: cultivata, pajiste mezofila
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri aluviale
CARACTERISTICILE SOLULUI
Profil de tipul: Ao-Bvg-Cn-RpGrosimea orizontului (cm): Ao: 25-35Textura: mijlocie
Denumire indicator Valoare U.M InterpretareContinutul de argila<0,002 mm in
orizontul A; AC; B22;21 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 52 % v/v MareGradul de tasare (GT) 20-75 cm -8 % NetasatPermeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv8 mm/h Moderata
Reactia-pH (H2O) in oriz. Ap sau 0-20cm
7.0 - Neutra
Continutul de CaCO3 total. 0-20; 20-50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V8,3) inoriz. A; B
>91 % Sol bazic
Continutul de aluminiu schimbabil inoriz. Ap/0-20 cm
0 me Absent
Continutul de humus in oriz. Ap sau
0-20cm
3.93 % Mijlociu
Rezerva de humus (0-50 cm) 182 t/ha mare Aprovizionarea cu azot total in Ap
sau 0-20 cm0,200 % Moderata
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 95 ppm Foarte marePotasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 188 ppm Moderat
Volumul edafic util (V) 120 % v/v Foarte mareErodabilitatea (S) 0.7 - MicaRezistenta la arat 56-60 kgf/dm Mare
Portanta (O) pe pante<5% - - BunaGradul de debazificare - - Nedebazificat
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 16/34
16
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.6
Denumire: Sol gleic molic ,relict,slab levigat,mod erat profun d (76-100 cm ) pe
depozite fluv iat i le, lut/ lut argilos , drenat
Suprafata: 4 ha 0,06%Profile: 62
Judetul: BrasovTeritoriu administrativ: CodleaUnitatea fizico-geografica: Depresiunea Brasov Aspectul suprafetei terenului: slab neuniformConditii naturale in care apare:
o Relief, panta: teresa, con de dejectie (microdepresiune) 1-2%o Procese de panta: -o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 1-2 ,(3) m , neinundabilo Vegetatie: cultivata si pajiste mezohigrofila
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri gleice molice mlastinoase
CARACTERISTICILE SOLULUI
Profil de tipul: Am-Cr-RpGrosimea orizontului (cm): Am: 30-37Textura: mijlocie/ fina
Denumire indicator Valoare U.M InterpretareContinutul de argila<0,002 mm in
orizontul A; AC; B29;36 %
Porozitatea totala (PT) 20-75 cm 47 % v/v mijlocieGradul de tasare (GT) 20-75 cm 8 % slabPermeabilitatea (K) in orizontul
restrictiv1.5 mm/h mica
Reactia-pH (H2O) in oriz. Ap sau 0-20cm
6,2 - Slab acida
Continutul de CaCO3 total. 0-20; 20-50 cm
0 % Absent
Gradul de saturatie in baze (V8,3) inoriz. A; B
69 % Mezobazic
Continutul de aluminiu schimbabil inoriz. Ap/0-20 cm
- me Absent
Continutul de humus in oriz. Ap sau
0-20cm
12.02 % Foarte mare
Rezerva de humus (0-50 cm) 406 t/ha excesiva Aprovizionarea cu azot total in Ap sau
0-20 cm0,570 % Mare
Fosfor mobil in Ap sau 0-20 cm 16 ppm micaPotasiu mobil in Ap sau 0-20 cm 42 ppm Foarte mica
Volumul edafic util (V) 85 % v/v mareErodabilitatea (S) 0 - AbsentaRezistenta la arat 61-75 kgf/dm Foarte mare
Portanta (O) pe pante<5% - - slabGradul de debazificare - -
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 17/34
17
4. ANALIZA FACTORILOR LIMITATIVI AI PRODUCTIEI, PROGNOZAINVELISULUI DE SOLURI SI CERINTELE AMELIORATIVE
Procesul productiei agricole este legat in mod nemijlocit de sol. Solul este unmijloc de productie limitat cantitativ de spatiul geografic, obtinerea de productii din ce
in ce mai mari fiind limitata de 3 factori principali: textura, eroziunea de suprafata,panta terenului. Una din insusirile importante ale solului este textura.
Textura – depinde de materialul parental si de caracterul procesului de solificare,textura la randul sau exercitand o influenta importanta asupra solificarii.
Textura fina – se opune levigarii accentuate, determina formarea de profile maiscurte, dar cu orizonturi bine diferentiate, stimuleaza o acumulare de humus, creeazaconditii de evolutie a solului.
Textura grosiera – are o permeabilitate mare pentru apa si aer, capacitatea deretinere a apei este mai mare, continut ridicat de substante nutritive, potential ridicat,dar care nu poate fi valorificat din cauza deficientelor in ceea ce priveste regimulaero-hidric.
Textura mijlocie – are cele mai bune proprietati, majoritatea plantelor de culturase dezvolta optim pe acest tip de textura.
Exista culturi care prefera un anumit tip de textura astfel: cartofi, sfecla de zahar,vita-de-vie, prefera o textura grosiera, in timp ce graul valorifica foarte bine texturafina, insa majoritatea plantelor de cultura prefera textura mijlocie.
Textura, determinand sau influentand conditiile de crestere ale plantelor care aucerinte foarte variate, constituie un criteriu de baza in alegerea sortimentului decultura.
Marea majoritate a plantelor de cultura se dezvolta optim in cazul texturii mijlocii.Pentru unele culturi, textura poate constitui un factor restrictiv, cum se intampla deexemplu, textura fina (argiloasa) in cazul vitei de vie, pomilor, cartofului.
Textura determina stabilirea masurilor agrotehnice si ameliorative ce urmeaza safie aplicate solului. In cazul texturilor fine in comparatie cu cel al texturilor grosieremobilizarea solului trebuie facuta pe o adancime mai mare, ingrasamintele chimicepot fi aplicate in doze mai mari si intervale mai lungi de timp.
Eroziunea – aduce prejudicii importante sectoarelor agricole. Cantitatea de sol cese pierde anual la ha prin eroziune este de 0,5-500 t, fiind conditionata de volumulprecipitatiilor si intensitatea acestora, de relief, de modul de folosinta si deproprietatile lor.
Erodarea in fiecare an a unei cantitati de sol, chiar daca aceasta este la limitaminima mentionata, are consecinte grave asupra fertilitatii solurilor. In eroziunea de
suprafata are loc pierderea materialului fin, a unei parti din coloizi, scadereacontinutului de humus, argila si substante nutritive in orizontul superior. Materialulspalat prin eroziune este cel fin, din acest considerent inrautatindu-se structurasolului.
Pe masura intensificarii eroziunii orizontul cu humus devine subtire si uniform prinbrazdarea lui de catre rigole, fagase si ogase in care este erodat complet pana laroca nesolidificata. Pierderile de argila si humus duc la degradarea structurii si inconsecinta la reducerea porozitatii necapilare, cresterea densitatii si reducereacapacitatii pentru apa capilara.
In fazele avansate ale eroziuniii are loc pierderea partiala sau totala a orizontuluisuperior fertil, iar prin ogasele si ravenele formate, suprafata devine improprie pentru
cultura plantelor de camp. Eroziunea nu provoaca numai distrugerea solului situat inpanta, dar si o parte din solurile situate pe vai. De asemenea ea modifica regimul
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 18/34
18
apei, fapt cu consecinte importante nu numai asupra productiei plantelor, dar siasupra regimului hidrologic al climatului in general arid.
Eroziunea duce la scaderea fertilitatii solurilor, a scoaterii din circuitul agricol aunor mari suprafete de teren. Ea provoaca o rupere a echilibrului natural cuconsecinte dezastruoase asupra mediului inconjurator si, in general, asupra vietii.
Poluarea reprezinta contaminarea mediului înconjurator cu materiale care
interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor
(organismele vii si mediul în care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului
înconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea
mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.
Sunt doua categorii de poluanti:
Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se
descompun rapid în proces natural. Acesti poluanti devin o problema când se
acumuleaza mai rapid decât pot sa se descompuna. Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se
descompun foarte lent în mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este
dificil sau chiar imposibil sa se îndeparteze acesti poluanti din mediu. Compusii
nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan , dioxine, bifenili policlorurati si
materiale radioactivepot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si pot sa
urce în lantul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele
compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa
distruga acele plante. Un peste mic care se hraneste cu aceste planteacumuleaza o cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte
animale carnivore care se hranesc cu pesti mici pot sa acumuleze o cantitate mai
mare de toxine. Acest proces se numeste „bioacumulare”.
Poluarea apelor Cererea de apa potabila este în crestere continua cât timp
populatia globului creste. Din anul 1942 pâna în anul 1990 preluarea apei potabile
din râuri, lacuri, rezervoare si alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei
consumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru irigatie, 39% a fost pentru
generarea de curent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilitati; industria si
mineritul au folosit 7% si restul a fost folosita pentru animalele domestice si în
scopuri comerciale.
Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite în agricultura, cum ar
fi îngrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. În Statele
Unite, 37% din lacuri si estuare si 36% din râuri sunt prea poluate pentru practicarea
pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În tarile în curs de dezvoltare,
mai mult de 95% din apa menajera este aruncata în râuri si golfuri, creând un risc
Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
Cultura Numar puncte Kg/punct Productie la hectar(kg/ha)
PASUNI 81 200 16 200FANETE 90 50 4 500
MAR 13 300 3 900PAR 18 300 5 400
PRUN 6 250 1 500CIRES-VISIN 8 100 800
Legenda de culori
Clase de bonitare Grupa de clase de bonitare
Cod Nota de
bonitare
Nr.
Creionului
Culoare Cod Nota de
bonitare
Nr.
Creionului
Culoare
Extra
-color
Colo-
rama
Extra
-color
Colo-
rama
XV
XIV
XIII
XIIXI
>141
131-140
121-130
111-120101-110
24
23
22
2120
24
23
22
2118
Negru
Gri
Maro inchis
Maro deschisSepia
A+ >101 22 22 Maro
inchis
I
II
91-100
81-90
17
16
15
17
Verde-galbui
Verde-albastru
A 81-100 16 17 Verde
albastrui
III
IV
71-80
61-70
13
12
10
13
Albastru deschis
Albastru inchis
B 61-80 13 10 Albastru
deschis
V
VI
51-60
41-50
10
9
8
7
Violet
Roz carmine
C 41-60 9 7 Roz
carmin
VII
VIII
31-40
21-30
6
5
5
4
Rosu caramiziu
Portocaliu
B 21-40 5 4 Portocaliu
IX
X
11-20
0-10
4
2
3
2
Galben inchis
Galben deschis
C 0-20 2 2 Galben
deschis
7/18/2019 codlea
http://slidepdf.com/reader/full/codlea 33/34
33
6. CONCLUZII
Realizarea acestui studiu pedologic pe teritoriul orasului Codlea a avut ca scop
rezolvarea urmatoarelor probleme:
- Cartarea pedologica in vederea caracterizarii aprofundate si multilaterale a
solurilor cu mijloc de productie in sectorul agricol; - Cunoasterea cantitativa si calitativa a invelisului de sol cu scopul utilizarii lui
cat mai rational pe categorii de folosinta; - Determinarea gradului de favorabilitate a solurilor pentru diferite culturi; - Precizarea capacitatii de productie a terenului pentru diferite plante de cultura,
plantatii pomicole si viticole si pajisti naturale; - Stabilirea cauzelor care limiteaza capacitatea de productie si evidentierea lor
in vederea diminuarii sau inlaturarii efectelor negative care limiteaza recoltele.
Bibliografie
CARTAREA SI BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE SI SILVICE,SPARCHEZ GH., Editura Universitatii Transilvania, Brasov 2008
