Servicii de asistență tehnică
„Măsurarea costurilor administrative și
identificarea sarcinilor administrative aferente
legislației în domeniile reglementate de
Ministerul Justiției”
Cod SMIS 15338
Raport Final
Mai 2014
Măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției - SMIS 15338 Raport final
Pagina 3 din 142
Cuprins:
ABREVIERI....................................................................................................................................................................... 7
1. OBIECTIVELE RAPORTULUI FINAL ....................................................................................................................... 9
2. CONTEXTUL STUDIULUI ....................................................................................................................................... 9
3. ASPECTE METODOLOGICE ................................................................................................................................ 11
3.1 TERMENI METODOLOGICI UTILIZAȚI .................................................................................................................. 11
3.2 SELECȚIA OBLIGAȚIILOR DE INFORMARE ......................................................................................................... 13
3.3 VALIDAREA LISTEI OBLIGAȚIILOR DE INFORMARE ............................................................................................ 16
3.4 INFORMAȚII PENTRU DETALIEREA OBLIGAȚIILOR DE INFORMARE VALIDATE ................................................... 17
3.5 IDENTIFICAREA DATELOR SOLICITATE .............................................................................................................. 17
3.6 IDENTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR ADMINISTRATIVE ............................................................................................. 18
3.7 VALIDAREA DATELOR SOLICITATE ȘI A ACTIVITĂȚILOR ADMINISTRATIVE........................................................ 19
3.8 IDENTIFICAREA TARIFELOR INTERNE ................................................................................................................ 19
3.9 IDENTIFICAREA TARIFELOR EXTERNE ............................................................................................................... 20
3.10 IDENTIFICAREA RESPONDENȚILOR ................................................................................................................... 20
3.11 APLICAREA CHESTIONARELOR ......................................................................................................................... 21
3.12 INSTRUMENTUL PENTRU EXTRAPOLAREA COSTURILOR ȘI SARCINILOR ADMINISTRATIVE PE OBLIGAȚIE DE
INFORMARE LA NIVEL NAȚIONAL - FIȘA DE CENTRALIZARE ......................................................................................... 21
3.13 LIMITE METODOLOGICE ..................................................................................................................................... 22
4. CONCLUZIILE GENERALE ALE CERCETĂRII – DATE CANTITATIVE .................................................................... 23
4.1 CONCLUZIILE SPECIFICE ALE MĂSURĂRII COSTURILOR ADMINISTRATIVE GENERATE DE OBLIGAȚIILE DE
INFORMARE CONȚINUTE DE REGLEMENTĂRILE PROCEDURAL CIVILE .......................................................................... 24
Preambul ............................................................................................................................................................. 24
4.1.1. Introducere .......................................................................................................................................... 25
4.1.2. Inventarierea obligațiilor de informare ............................................................................................... 26
4.1.3. Segmentarea obligațiilor de informare ............................................................................................... 27
4.1.4. Definirea activităților administrative și a datelor solicitate ................................................................ 27
4.1.5. Strângerea datelor despre populație, frecvență sau număr de evenimente ....................................... 28
4.1.6. Derularea cercetării de teren .............................................................................................................. 31
4.1.7. Centralizarea datelor obținute prin intermediul cercetării de teren ................................................... 31
4.1.8. Extrapolarea datelor despre costurile administrative unitare la nivel național .................................. 35
4.1.9. Concluzii finale..................................................................................................................................... 35
4.1.9.1. Legislația procesual civilă și impactul asupra costurilor administrative ......................................... 35
4.1.9.2. Datele cantitative obținute ............................................................................................................. 38
4.1.9.3. Probleme / disfuncționalități și recomandări în domeniul obligațiilor de informare generate de
procedura civilă ................................................................................................................................................... 43 4.2 CONCLUZIILE SPECIFICE ALE MĂSURĂRII COSTURILOR ADMINISTRATIVE GENERATE DE OBLIGAȚIILE DE
INFORMARE DIN LEGISLAȚIA LEGATĂ DE ÎNREGISTRAREA, FUNCȚIONAREA ȘI ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII
OPERATORILOR ECONOMICI .......................................................................................................................................... 50
4.2.1. Introducere .......................................................................................................................................... 50
Măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției - SMIS 15338 Raport final
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 4 din 142
4.2.2. Inventarierea obligațiilor de informare ............................................................................................... 50
4.2.3. Segmentarea obligațiilor de informare ............................................................................................... 51
4.2.4. Definirea activităților administrative și a datelor solicitate ................................................................ 52
4.2.5. Strângerea datelor despre populație, frecvență sau număr de evenimente ....................................... 53
4.2.6. Derularea cercetării de teren .............................................................................................................. 53
4.2.7. Centralizarea datelor obținute prin intermediul cercetării de teren ................................................... 54
4.2.8. Extrapolarea datelor despre costurile administrative unitare la nivel național .................................. 55
4.2.9. Concluzii finale..................................................................................................................................... 56 4.3 CONCLUZIILE SPECIFICE ALE MĂSURĂRII COSTURILOR ADMINISTRATIVE GENERATE DE OBLIGAȚIILE DE
INFORMARE GENERATE DE LEGISLAȚIA CU INCIDENȚĂ ASUPRA PROFESIILOR LIBERALE REGLEMENTATE DE
MINISTERUL JUSTIȚIEI .................................................................................................................................................. 75
4.3.1. Introducere .......................................................................................................................................... 75
4.3.2. Inventarierea obligațiilor de informare ............................................................................................... 76
4.3.3. Segmentarea obligațiilor de informare ............................................................................................... 76
4.3.4. Definirea activităților administrative și a datelor solicitate ................................................................ 77
4.3.5. Strângerea datelor despre populație, frecvență sau număr de evenimente ....................................... 78
4.3.6. Derularea cercetării de teren .............................................................................................................. 78
4.3.7. Centralizarea datelor obținute prin intermediul cercetării de teren ................................................... 78
4.3.8. Extrapolarea datelor despre costurile administrative unitare la nivel național .................................. 80
4.3.9. Concluzii finale..................................................................................................................................... 80 5. LECȚII ÎNVĂȚATE ............................................................................................................................................. 105
6. ANEXE ............................................................................................................................................................. 106
7.1. ANEXA 1 - LISTA ACTELOR NORMATIVE ANALIZATE ÎN CADRUL SMIS 15338 ............................................. 107
7.2. ANEXA 2 – INVENTARUL OBLIGAȚIILOR DE INFORMARE DIN SMIS 15338 ................................................... 111
Măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției - SMIS 15338 Raport final
Pagina 5 din 142
Lista tabelelor
Tabel 1 Dicționar metodologic
Tabel 2 Tarife interne
Tabel 3 Raport oră / minute
Tabel 4 Concluziile generale ale cercetării – date cantitative
Tabel 5 Topul primelor 5 cele mai costisitoare obligații de informare ce derivă din legislația aflată în
responsabilitatea MJ la nivel național
Procedură civilă
Tabel 6 Distribuția obligațiilor de informare specifice în funcție de standardele de obligații de informare
Tabel 7 Distribuția activităților administrative specifice în funcție de categoriile standard de activități
administrative
Tabel 8 Majorări taxe judiciare
Tabel 9 Distribuția obligațiilor de informare specifice legislației procedural-civile în funcție de numărul de
evenimente
Tabel 10 Clasamentul obligațiilor de informare specifice legislației procedural-civile în funcție de costul
administrativ anual
Tabel 11 Clasamentul obligațiilor de informare specifice legislației procedural-civile în funcție de costurile
administrative unitare
Tabel 12 Bune practici și sarcini administrative
Tabel 13 Timpi medii finalizare cauze în materia ”litigii cu profesioniști” – sursa Ministerul Justiției
Înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici
Tabel 14 Distribuția activităților administrative specifice în funcție de categoriile standard de activități
administrative
Tabel 15 Distribuția obligațiilor de informare în funcție de categoriile standard de obligații
Tabel 16 Distribuția obligațiilor de informare în funcție de numărul de evenimente
Tabel 17 Distribuția costurilor administrative în funcție de nivelul de complexitate al obligațiilor de informare
Tabel 18 Clasamentul OI din domeniul înregistrării, funcționării și încetării activității operatorilor economici, în
funcție de totalul costurilor administrative anuale pe OI
Tabel 19 Clasamentul OI din domeniul înregistrării, funcționării și încetării activității operatorilor economici, în
funcție de costul mediu unitar pe OI
Tabel 20 Clasamentul OI din domeniul înregistrării, funcționării și încetării activității operatorilor economici, în
funcție de totalul sarcinilor administrative anuale pe OI
Tabel 21 Clasamentul OI din domeniul înregistrării, funcționării și încetării activității operatorilor economici, în
funcție de sarcina medie pe OI
Profesii liberale reglementate de Ministerul Justiției
Tabel 22 Distribuția activităților administrative specifice în funcție de categoriile standard de activități
administrative
Tabel 23 Distribuția costurilor și sarcinilor administrative anuale pentru fiecare profesie conexă în parte
Măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției - SMIS 15338 Raport final
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 6 din 142
Tabel 24 Distribuția obligațiilor de informare în funcție de categoriile standard de obligații
Tabel 25 Distribuția obligațiilor de informare în funcție de numărul de evenimente
Tabel 26 Clasamentul OI din domeniul profesiilor conexe, în funcție de totalul costurilor administrative
anuale pe OI
Tabel 27 Clasamentul OI din domeniul profesiilor conexe, în funcție de totalul costul mediu unitar pe OI
Tabel 28 Clasamentul OI din domeniul profesiilor conexe, în funcție de totalul sarcinilor administrative
anuale pe OI
Tabel 29 Clasamentul OI din domeniul profesiilor conexe, în funcție de sarcina medie unitară pe OI
Tabel 30 Clasamentul OI din domeniul practicienilor în insolvență, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Tabel 31 Clasamentul OI din domeniul traducătorilor și interpreților autorizați, în funcție de costul mediu
unitar pe OI
Tabel 32 Clasamentul OI din domeniul experților tehnici judiciari, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Tabel 33 Clasamentul OI din domeniul executorilor judecătorești, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Tabel 34 Clasamentul OI din domeniul notarilor publici, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Tabel 35 Clasamentul OI din domeniul avocaților, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Tabel 36 Clasamentul OI din domeniul mediatorilor, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Tabel 37 Clasamentul OI din domeniul experților criminaliști, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Tabel 38 Clasamentul OI din domeniul operatorilor AEGRM, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției - SMIS 15338 Raport final
Pagina 7 din 142
Abrevieri
AA Activități administrative
AEGRM Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare
DS Date solicitate
INS Institutul Național de Statistică
ISCO International Standard Classification of Occupations
MCS Modelul Costului Standard
MJ Ministerul Justiției
NCPC Noul Cod de Procedură Civilă
OI Obligație de informare
ONRC Oficiul Național al Registrului Comerțului
OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului
SGG Secretariatul General al Guvernului
UCC Unitatea Centrala de Coordonare
UE Uniunea Europeană
PFA Persoana fizică autorizată
ÎI Întreprindere individuală
ÎF Întreprindere familială
SRL Societate cu răspundere limitată
SA Societate pe acțiuni
SCA Societate în comandită pe acțiuni
SCS Societate în comandită simplă
SNC Societate în nume colectiv
GIE Grup de Interes Economic
GEIE Grup European de Interes Economic
HG Hotărâre de Guvern
Informațiile cuprinse în prezentul raport nu reflectă în mod obligatoriu opinia Uniunii Europene, a
Secretariatului General al Guvernului sau a Ministerului Justiției. Niciuna dintre acestea nu poate fi
considerată responsabilă pentru modalitatea în care vor fi utilizate informațiile conținute de prezentul
raport.
Prezentul raport înglobează un studiu de percepție asupra costurilor administrative ocazionate de
îndeplinirea obligațiilor de informare legale, costuri suportate de mediul de afaceri din România.
Măsurătoarea s-a realizat în conformitate cu ”Metoda Costului Standard”, metodă care nu pretinde a oferi
rezultate riguros fundamentate statistic, ci reflectă percepția unui număr semnificativ de agenți economici
(3104 respondenți unici) asupra poverii administrative.
Reproducerea informațiilor cuprinse în prezentul raport este permisă cu acordul Secretariatului General al
Guvernului.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 9 din 142
1. Obiectivele raportului final
Acest raport este principalul rezultat al proiectului de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor
administrative și identificarea poverii administrative generată de legislația reglementată de Ministerul
Justiției, proiect implementat de Secretariatul General al Guvernului și Cancelaria Primului Ministru cu
ajutorul asocierii Deloitte Consultanță și Archidata, și beneficiind de valoroasa implicare a Ministerului
Justiției și a structurilor sale subordonate.
În această raportare sintetizăm activitatea și datele identificate pe parcursul unui an de cercetare
(perioada martie 2013 – martie 2014). Documentul este rezultatul discuțiilor purtate cu aproximativ 3000
de firme și experți din România precum și al consultărilor cu structurile specializate din ministere
și structuri subordonate cu privire la 283 de obligații de informare. Ne dorim ca acest raport și
bazele de date transferate Secretariatului General al Guvernului să constituie punctul de referință pentru
administrația românească în derularea viitoarelor măsurători naționale, atât din punct de vedere al
monitorizării progresului în diminuarea birocrației, cât și din punct de vedere al lecțiilor învățate pe
parcursul acestui demers.
Raportul final respectă următoarea logică de structurare:
Prezentarea contextului de politici publice care a generat necesitatea acestui studiu;
Detalierea pașilor metodologici urmați de echipa de cercetare;
Concluzii tehnice generale la nivelul întregului SMIS (date cantitative);
Concluzii tehnice specifice pentru cele trei pachete legislative analizate în cadrul SMIS
15338;
Anexe cu baze de date utilizate în proiect pentru SMIS 15338
2. Contextul studiului
La nivelul Uniunii Europene procesul de măsurare a costurilor administrative este una dintre priorităţile
Strategiei Lisabona, prioritate ce are ca scop creşterea productivităţii companiilor europene şi
îmbunătățirea competitivităţii acestora.
Astfel, Comisia Europeană a demarat un amplu proces de măsurare a costurilor administrative generate
de legislaţia comunitară, iar pe lângă acţiunile întreprinse la nivel european, Comisia a solicitat ca statele
membre să realizeze propriile măsurători ale poverii administrative generate de reglementările naţionale.
La începutul anului 2007 Comisia Europeană a adoptat Comunicarea COM(2007)23 - Programul de
acţiune pentru reducerea sarcinilor administrative în Uniunea Europeană. În acest context, a fost asumat
angajamentul potrivit căruia sarcinile administrative generate de legislaţia comunitară să fie reduse cu
25%.
Secretariatul General al Guvernului, prin Cancelaria Primului Ministru, este instituţia care
coordonează eforturile de reducere a sarcinilor administrative în România, urmărind diminuarea
costurilor suportate de sectorul de afaceri pentru a îndeplini obligaţiile legale de furnizare către terți a
informaţiilor privind activităţile lor .
În luna septembrie 2008, Guvernul României a adoptat Strategia pentru o reglementare mai bună la
nivelul administraţiei publice centrale 2008-2013 iar cea de-a doua direcţie de acţiune a Strategiei
vizează reducerea sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri şi prevede ca obiectiv principal
reducerea sarcinilor administrative aferente legislaţiei naţionale până în 2012, în procent de 25%.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 10 din 142
Demersurile de măsurare a costurilor administrative pe care le iniţiază Guvernul României, prin
Secretariatul General al Guvernului, se regăsesc şi în Planul de Acţiuni de implementare a Planului
Naţional de Reforme ca acţiuni distincte menite a permite în perioada 2011-2013 reducerea cu 25% a
sarcinilor administrative.
În anul 2008 a fost creata Unitatea Centrala de Coordonare (UCC) a procesului de măsurare a
costurilor administrative, formata din SGG – Direcţia Politici Publice, Comisia Naţională de Prognoză,
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Direcţia Mediu de Afaceri, care a avut
responsabilitatea întocmirii planului de acţiune al axei de măsurare a costurilor administrative, în cadrul
strategiei privind o reglementare mai bună.
Proiectul vizat de acest Raport vine în continuarea firească a proiectelor derulate deja de către SGG în
domeniul costurilor administrative, fiind o extindere şi o dezvoltare a acestora, context în care se impun a
fi amintite:
Proiectul nr. G2G07/RM/8/3 (Government to Government) care a introdus, pentru prima dată
în România metodologia MCS de măsurare a costurilor administrative, generând prima
analiză/măsurătoare pilot a unui domeniu legislativ, respectiv securitatea muncii;
Proiectul nr. G2G09/RM/8/2 a reprezentat o continuare a primului proiect în parteneriat cu
Guvernul Olandei, care şi-a propus elaborarea unui manual MCS adaptat nevoilor din
România, validat și cu reprezentanții mediului de afaceri;
Alte proiecte de măsurare a costurilor administrative și a sarcinilor administrative pentru
legislația din competența de reglementare a altor Ministere cum ar fi Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,
Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul
Finanțelor Publice etc.
De asemenea, acest proiect are sinergii cu un proiect cu teme și preocupări similare, derulat de Ministerul
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în aceeași perioadă de referință, respectiv 2013-2014. Este
vorba de proiectul ”Servicii de consultanţă pentru implementarea proiectului - Identificarea/simplificarea
barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri; elaborarea şi implementarea unor
indicatori calitativi şi cantitativi de monitorizare”. Obiectivele urmărite de Ministerul Economiei, prin acest
proiect au fost:
Identificarea/simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri;
Elaborarea unui sistem durabil pentru monitorizare şi evaluare ulterioară, incluzând consultări
cu beneficiarii şi sondajele pe tema progresului reformei.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 11 din 142
3. Aspecte metodologice
3.1 Termeni metodologici utilizați
Prezentăm în cele ce urmează înțelesul termenilor utilizați în cadrul acestui proiect și în raportările
aferente. Sensul termenilor explicați în continuare este unul contextual (și nu terminologic) și este în
legătură strictă cu metodologia costului standard și cu cerințele cercetării.
Tabel 1 Dicționar metodologic
Termen Explicație
Achiziții
Cheltuielile directe suportate de operatorul economic în îndeplinirea obligației de
informare, altele decât cheltuielile generale și cheltuielile pentru achizițiile necesare
procesului de conformare (respectiv, cheltuieli cu deplasări, fotocopiere, legalizări, poștă,
traduceri etc.).
Activități administrative Etapele pe care le parcurge operatorul economic în vederea îndeplinirii obligației de
informare.
Bune practici
Costurile asociate acelor activități administrative pe care operatorul economic le-ar realiza
oricum, și în absența constrângerii legale. Sunt activități pe care le derulează și în propriul
său interes – eng. business as usual - (de exemplu, afișarea planurilor de evacuare din
clădire, etichetarea produselor).
Cheltuieli generale
Marjă de 20% care se adaugă la tarifele interne și care reprezintă costuri generale
asociate cu utilizarea materialelor de birou, amortizarea echipamentelor, costul utilităților
etc.
Chestionar Instrumentul de evaluare a costurilor și sarcinilor administrative utilizat în interviuri.
Date solicitate Datele/documentele necesare pe care operatorul economic trebuie să le pregătească sau
să le furnizeze în vederea realizării obligației de informare.
Extrapolarea datelor
Generalizarea la nivel național a costurilor și sarcinilor administrative identificate pe baza
eșantioanelor de interviuri, respectiv calculul costurilor administrative totale și a sarcinilor
administrative totale la nivelul tuturor operatorilor economici înregistrați în România care
au realizat obligația de informare în cel mai recent an calendaristic pentru care există date
statistice.
Fișă de centralizare Instrumentul Microsoft Excel folosit pentru centralizarea răspunsurilor colectate pe baza
eșantioanelor de interviuri și pentru extrapolarea datelor la nivel național.
Frecvență
Valoarea care reprezintă de câte ori trebuie să fie realizată / a fost realizată procedura
respectivă de către un operator economic în cursul celui mai recent an pentru care există
date statistice.
Număr de evenimente
Numărul de evenimente surprinde de câte ori a fost realizată procedura respectivă de
totalitatea operatorilor economici, în cursul celui mai recent an pentru care există date
statistice.
ISCO - International Standard
Classification of Occupations
Una dintre principalele metode de clasificare elaborate de Organizația Internațională a
Muncii, aparținând unei familii internaționale de clasificări economice și sociale
(www.ilo.org). Clasificarea internațională standard a ocupațiilor ISCO reprezintă un
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 12 din 142
Termen Explicație
instrument utilizat în organizarea meseriilor în grupe/categorii clare în funcție de sarcinile
și responsabilitățile presupuse.
Manualul MCS – Modelul Costului
Standard
Metodologia destinată măsurării costurilor administrative în România, pregătită de firmele
de consultanță Berenschot din Olanda și Business Development Group (BDG) din
România în strânsă colaborare cu Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Obligație de informare
Obligații legale care derivă din legislația analizată în studiu, care incumbă operatorilor
economici și care au o componentă de informare. O obligație legală de informare
presupune:
transmiterea de informații prin orice modalitate către orice fel de subiect (autoritate
publică, cetățeni, alte companii, orice alt tip de terț); și/sau
punerea la dispoziție de informații prin orice modalitate către orice fel de subiect
(autoritate publică, cetățeni, alte companii, orice alt tip de terț). În acest caz nu există
etapa de transmitere a informațiilor, companiile respective având obligația de a
păstra la sediu și/sau la punctele de lucru diverse tipuri de date pentru diverse
controale, inspecții sau alte genuri de raportări pe care administrația sau alți terți
îndreptățiți le pot solicita.
Operator economic
În înțelesul prezentului studiu și conform MCS, persoana juridică înregistrată legal (de
exemplu, la Registrul Comerțului). Sunt excluse din măsurătoare organizațiile
„semiprivate”, cum ar fi asociațiile de caritate, spitale, sectorul non-guvernamental sau
companiile cu acționariat parțial sau complet public.
Populație Totalitatea operatorilor economici care au realizat în mod efectiv obligația de informare
analizată în cel mai apropiat an calendaristic pentru care există date statistice.
Sarcină administrativă
Costurile asociate acelor activități pe care operatorul economic nu le-ar suporta voluntar
în cazul in care nu ar fi obligatorii prin lege. Sunt costuri pe care operatorul economic le
înregistrează doar pentru a se conforma legislației și se calculează scăzând costurile
administrative asociate bunelor practici din costurile administrative totale.
Segmentare
Împărțirea unui grup țintă în funcție de criterii cum ar fi: dimensiunea companiilor din
grupul țintă, domeniul de activitate, realizarea online sau scriptic a obligației de informare,
etc. pentru a putea realiza o analiza diferențiată a costurilor administrative pentru o
obligație de informare.
Segmentarea unui grup țintă și implicit a unei obligații de informare devine necesară
atunci când dimensiunea operatorului economic sau apariția de elemente noi în
modalitatea de îndeplinire a obligației de informare antrenează diferențe semnificative în
costurile administrative totale. În aceste situații percepția despre încărcarea birocratică cu
care se confruntă operatorii economici în realizarea obligației de informare este mult
diferită de un segment la altul.
Simplificare administrativă
Măsură luată de autoritatea de reglementare dintr-un anumit domeniu cu scopul de a
reduce sarcinile administrative generate pentru mediul de afaceri prin obligațiile de
informare. Măsurile de simplificare administrativă pot viza introducerea unor sisteme
online pentru procesarea diverselor obligații de informare, reducerea complexității unor
formulare, eliminarea unor documente din rândul cerințelor, clarificarea procedurilor / a
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 13 din 142
Termen Explicație
legislației, etc.
Standardele de activități
administrative
14 categorii generale utilizate pentru încadrarea activităților administrative specifice din
fiecare obligație de informare, stabilite prin Modelul Costului Standard.
Standardele de obligații de informare 12 categorii generale utilizate pentru încadrarea obligațiile de informare specifice, stabilite
prin Modelul Costului Standard.
Tarif extern Costurile suportate de operatorul economic în îndeplinirea obligației de informare
generate de contractarea unor experți / specialiști externi.
Tarif intern
Costurile suportate de operatorul economic cu salarizarea angajaților implicați în execuția
obligațiilor de informare. Tarifele interne sunt stabilite în funcție de categoriile de
salarizare ISCO și sunt exprimate ”X” RON/oră.
3.2 Selecția obligațiilor de informare
Selecția efectivă a obligațiilor de informare care au fost analizate în prezentul studiu a urmărit etapele /
criteriile detaliate în continuare:
I. Au fost stabilite domeniile și actele normative care intră în competența de reglementare a
Ministerului Justiției (legislație primară, secundară și terțiară);
II. Au fost analizate din punct de vedere al obligațiilor de informare actele normative în vigoare la 31
decembrie 2012. Sfârșitul lunii decembrie 2012 este termenul general stabilit de Secretariatul
General al Guvernului pentru evaluarea costurilor aferente legislației din competența de
reglementare a diverselor Ministerului Justiției. Este necesar să menționăm excepția realizată în
ceea ce privește procedura civilă, zonă legislativă în care au fost identificate obligațiile de
informare din cadrul Noului Cod de Procedură Civilă (act intrat în vigoare la 15 februarie 2013).
Pentru că etapa de cercetare s-a derulat pe parcursul anului 2013, operatorii economici intervievați
nu aveau experiență în îndeplinirea obligațiilor de informare nou introduse. Astfel, cercetarea
noastră, deși a identificat toate OI ce derivă din NCPC, le-a măsurat prin interviuri cu operatorii
economici doar pe acelea care existau în vechiul Cod de Procedură Civilă și pe care operatorii
economici – justițiabili le-au îndeplinit în cursul anului 2012. În plus OI identificate în cadrul NCPC
se desfășoară după regulile stabilite în cuprinsul acestui act normativ, chiar daca sunt aceleași
sau similare cu cele din CPC din 1865. Așadar, în fapt, obiectul măsurătorii l-au reprezentat
obligațiile de informare astfel cum erau reglementate în vechiul Cod de procedură civilă.
III. Lista obligațiilor de informare derivate din actele normative de mai sus a fost comparată cu lista
obligațiilor de informare identificate la nivelul anului 2009. Au fost păstrate obligațiile de informare
identificate în anul 2009 care sunt încă în vigoare la momentul decembrie 2012 și pe care echipa
de consultanți nu le-a identificat în etapa de cartografiere de la punctul 2. În mod practic, numărul
obligațiilor de informare a fost redus față de anul 2009, deoarece în conformitate cu metodologia
MCS, parte din obligațiile de informare identificate în exercițiul anterior sunt activități administrative.
IV. Ca urmare a realizării pasului anterior, s-a întocmit lista consolidată a obligațiilor de informare,
structurată pe trei sub-domenii majore:
1. Procedură Civilă;
2. Legislația înregistrării și funcționării firmei;
3. Legislația profesiilor liberale.
V. Fiecare obligație de informare din lista consolidată a primit un cod unic de identificare pentru a
realiza delimitarea corectă a acestora și pentru eliminarea riscului de măsurare dublă unor OI.
Utilizarea acestui cod este totodată o metodă care facilitează identificarea OI în cadrul
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 14 din 142
următoarelor etape ale proiectului și, poate fi utilizat în evaluările viitoare și acțiunile de simplificare.
Codul unic de identificare este construit după următoarea logică: Minister – Număr OI – Număr
segment; drept exemplu concret, pentru un OI J-001-001, creat fictiv, litera "J" reprezintă inițiala
ministerului analizat, respectiv Ministerul Justiției, cifra "001" reprezintă numărul consecutiv al
obligației de informare identificate, iar ultima cifră "001" reprezintă numărul consecutiv al
segmentului;
VI. În lista consolidată a obligațiilor de informare au fost incluse următoarele câmpuri (a se vedea
inventarul obligațiilor de informare din Anexa electronică):
1. cod OI. Câmpul a fost explicat la punctul V;
2. denumirea obligației de informare / obligației de informare segmentate. Denumirea
trebuie să fie cât mai explicită cu privire la sensul și conținutul obligației de informare și
trebuie să conțină ca minim: a) acțiunea pe care trebuie să o realizeze operatorul
economic, b) beneficiarul acțiunii operatorului economic, cum ar fi: ”transmiterea cererii
de chemare în judecată instanței de judecată”, și c) specificații despre modalitatea de
informare, cum ar fi: ”transmiterea la registratura instanței a cererii de chemare în
judecată”;
3. act normativ. Actul/actele normative care reglementează obligația de informare;
4. articol. Articolul/articolele care detaliază obligația de informare;
5. text legal OI. Câmpul preia întocmai textul articolului care reglementează obligația de
informare;
6. origine OI. Apartenența obligațiilor de informare selectate la legislația Uniunii Europene
(UE) / legislația internaționale unde: A = obligația de informare este exclusiv o consecință
a reglementărilor UE și/sau internaționale; reglementările originale specifică informațiile
care trebuie furnizate de firme; B = obligația de informare este formulată în cadrul
reglementarilor UE și/sau internaționale, dar nu se specifică modalitatea concretă de
realizare a OI; C = obligația de informare derivă exclusiv din legislația națională;
7. complexitate OI. Încadrarea obligației de informare într-una dintre categoriile de
complexitate: simplă, medie, complexă – încadrarea servește dozării eforturilor de
intervievare;
8. Autoritate responsabilă. Autoritatea publică în competența căreia intră reglementarea
și/sau controlul obligației de informare;
9. standardul obligației de informare. Fiecare obligație de informare poate fi încadrată
într-una din cele 12 categorii generale utilizate pentru încadrarea obligațiilor de informare
specifice, stabilite prin Modelul Costului Standard, respectiv:
i. Categoria 1: Transmiterea rapoartelor si solicitarea rambursărilor: Informații incluse in
rapoarte si cereri de rambursare (ex: returnarea TVA)
ii. Categoria 2: Solicitare/cerere de autorizații sau scutiri individuale: Informații incluse in
aplicații pentru obținerea autorizațiilor sau scutirilor specifice firmei care aplică
iii. Categoria 3: Solicitare/cerere de autorizații sau scutiri generale: Informații incluse în aplicații
pentru obținerea autorizațiilor sau scutirilor care sunt obligatoriu de obținut pentru toate
firmele
iv. Categoria 4: Comunicarea desfășurării anumitor activități: Firmele trebuie sa comunice
desfășurarea unor anumite activități autorităților (ex: transportul încărcăturilor periculoase)
v. Categoria 5: Înregistrarea in evidența oficială: Exemplu – înregistrarea firmelor in Registrul
Comerțului
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 15 din 142
vi. Categoria 6: Efectuarea inspecțiilor: Firmele inspectează diverse aspecte ale activității lor,
pentru a respecta cerințele legale (ex: redactarea analizei SSM)
vii. Categoria 7: Aplicare pentru subvenții si fonduri: Informațiile necesare aplicării pentru
finanțare
viii. Categoria 8: Actualizarea planurilor și programelor: Firmele păstrează actualizate
documentele solicitate de către autorități (ex: manuale, planuri de urgenta, etc.)
ix. Categoria 9: Cooperare in cadrul proceselor de audit și a inspecțiilor: Informarea si asistarea
autorilor/inspectorilor (punerea la dispoziție a informațiilor, etc.)
x. Categoria 10: Etichetare pentru informarea terțelor părți: Printre altele, etichete aplicate
produselor pentru a indica diverse caracteristici ale produselor
xi. Categoria 11: Alte informații destinate terțelor părți: Exemplu – documentele financiare ce
însoțesc dosarul de investiție
xii. Categoria 12: Altele
10. grupul țintă. În acest caz este vorba despre tipurile de operatori economici care sunt
obligați prin lege să se conformeze obligației de informare, de exemplu, ”societatea
pârâtă” sau ”societatea aflată în insolvență”;
11. realizare electronică. Obligația de informare poate fi realizată integral electronic și/sau
online;
12. caracterul recurent sau singular. În acest câmp s-a înregistrat dacă obligația de
informare respectivă are loc o singură dată în viața operatorului economic (obligație de
informare singulară) – de exemplu, la înființarea firmei, sau are loc de mai multe ori,
permanent sau în anumite circumstanțe eligibile (obligație de informare recurentă);
13. segmentare. Acest câmp indică dacă obligația de informare a fost sau nu obiectul
segmentării, prin completarea cu ”DA” sau ”NU”, după caz. În realizarea segmentării
obligațiilor de informare avem în vedere prevederile manualului MCS pentru România.
Echipa de consultanță a folosit următoarele criterii de segmentare relevante specificului
obligațiilor de informare din domeniile reglementate de Ministerul Justiției:
Forma juridică a profesioniștilor ce constituie grupul țintă al obligației de
informare;
Modalitatea de comunicare a obligației de informare (de exemplu, comunicare
verbală, depunere prin poștă, depunere la registratură sau prin fax / email / portal
electronic).
În activitatea de segmentare, s-a ținut cont și de următoarele aspecte practice:
Segmentarea unei obligații de informare devine necesară atunci când forma
juridică a profesionistului sau modalitatea de îndeplinire a obligației de informare
antrenează diferențe semnificative în activitățile administrative sau costurile
administrative asociate obligației. În aceste situații percepția despre încărcarea
birocratică cu care se confruntă profesioniștii în realizarea obligației de informare
este mult diferită;
Una dintre condițiile introducerii segmentării în măsurătoare este dată de
disponibilitatea datelor statistice despre populația și frecvența obligației de
informare respective defalcate în funcție de criteriul de segmentare. De exemplu,
dacă segmentăm o obligație de informare în funcție de modalitatea de comunicare
vom avea nevoie să primim de la autoritatea responsabilă date despre frecvența și
populația obligației de informare defalcate pe modalități de comunicare.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 16 din 142
14. criteriul de segmentare. După cum aminteam mai sus, segmentarea grupului țintă
implică segmentarea obligației de informare după unul sau mai multe criterii. Lista
consolidată a obligațiilor de informare reține criteriul pe care l-am utilizat pentru fiecare
obligație segmentată;
15. cod DS. Codul unic al datei solicitate creat după logica: Codul OI + numărul
consecutiv al datei solicitate. De exemplu, pentru data solicitată ”Dovada achitării
taxelor legale, in original” din cadrul obligației segmentate de înmatriculare a
întreprinderii individuale la registrul comerțului prin depunerea cererii direct la registrul
comerțului, codul este J-167-001-12;
16. date solicitate. A se vedea definiția în dicționarul terminologic prezentat anterior;
17. activități administrative. A se vedea definiția în dicționarul terminologic prezentat
anterior;
18. AA standard. Acest câmp conține încadrarea activităților administrative specifice în
standardele de activități administrative, așa cum au fost stabilite de stabilite prin
Manualul pentru măsurarea costurilor administrative în România (versiunea în limba
română) pregătit de Berenschot și Business Development Group, ediția martie 2010.
Standardele sunt:
i. AA standard 1: Familiarizarea cu obligația de informare
ii. AA standard 2: Instruirea membrilor si angajaților cu privire la obligația informațională
iii. AA standard 3: Obținerea informațiilor relevante (selectarea din datele existente)
iv. AA standard 4: Adaptarea datelor existente (pentru a se conforma cerințelor autorităților)
v. AA standard 5: Elaborarea datelor noi
vi. AA standard 6: Introducerea informațiilor in formatul solicitat (formulare si tabele)
vii. AA standard 7: Proiectarea materialelor informaționale (pentru autorități sau terțe părți)
viii. AA standard 8: Plata taxelor de procesare a informațiilor
ix. AA standard 9: Organizarea ședințelor interne (a persoanelor responsabile cu îndeplinirea
OI)
x. AA standard 10: Organizarea ședințelor externe (a persoanelor responsabile cu îndeplinirea
OI si a specialiștilor externi)
xi. AA standard 11: Participare la inspecție si verificare (asistarea celor ce efectuează
inspecția)
xii. AA standard 12: Implementarea corecțiilor sugerate de către inspectori
xiii. AA standard 13: Copiere, distribuție, arhivare (a informațiilor solicitate)
xiv. AA standard 14: Transmiterea informațiilor
19. populație. A se vedea definiția în dicționarul metodologic prezentat anterior;
20. frecvența. A se vedea definiția în dicționarul metodologic prezentat anterior;
21. evenimente. Acest câmp este rezultatul produsului dintre populația asociată unui
segment al OI și frecvența acelui OI, respectiv de câte ori s-a realizat obligația
respectivă în cursul unui an calendaristic.
3.3 Validarea listei obligațiilor de informare
Lista consolidată a obligațiilor de informare alcătuită în etapa anterioară a fost supusă verificării și validării
grupului tehnic de lucru organizat la nivelul proiectului, format din reprezentanți ai Ministerului Justiției și
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 17 din 142
ONRC. Verificarea a fost menită a elimina: a) obligațiile de informare care se dublează, b) obligațiile de
informare care sunt de fapt activități administrative în cadrul altor obligații de informare, c) obligațiile de
informare care nu mai sunt în vigoare la momentul derulării prezentului studiu.
Această etapă s-a finalizat cu lista obligațiilor de informare care au fost incluse în măsurătoare în cadrul
proiectului.
3.4 Informații pentru detalierea obligațiilor de informare validate
Pentru fiecare obligație de informare din lista finală, Consultantul a solicitat colaboratorilor din cadrul
Ministerului Justiției și autorităților subordonate date cantitative necesare realizării procesului de
extrapolare a calculului costurilor administrative și sarcinilor administrative la nivel național, respectiv:
1. date despre populația fiecărei obligații de informare / fiecărui segment al fiecărei
obligații de informare. Prin populație se înțelege totalitatea operatorilor economici care au
realizat în mod efectiv obligația de informare analizată în cel mai apropiat an pentru care există
date statistice ( s-au solicitat date de la nivelul anului 2012 sau date din ani proximi - atunci
când datele pentru 2012 nu erau disponibile).
2. date despre numărul de evenimente. Prin numărul de evenimente înțelegem cifra care
reprezintă de câte ori a fost realizată procedura respectivă de totalitatea operatorilor
economici, în cursul celui mai recent an calendaristic pentru care există date statistice (s-au
solicitat date valabile la nivelul anului 2012) – de exemplu, numărul de fuziuni transfrontaliere
realizate într-un an.
Obținerea datelor cantitative s-a realizat prin executarea succesivă a următorilor pași:
I. Solicitare de date oficiale de la autoritatea / autoritățile publice cu competențe în
reglementarea sau implementarea OI;
II. În absența datelor oficiale, au fost solicitate estimări de la autoritatea / autoritățile publice cu
competențe în reglementarea sau implementarea OI;
III. Dacă nici estimările nu au fost disponibile, am încercat să obținem estimări din terțe surse –
(asociații profesionale, experți, publicații, metode de inducție în baza unor date generale etc.).
Subliniem că obligațiile de informare cu frecvență, populație sau număr de evenimente ”0”, au
fost măsurate prin interviuri cu experți din domeniu, pentru estimarea costului unitar al obligației
de informare. Având în vedere însă că obligația de informare nu s-a realizat niciodată sau nu s-a
realizat în cursul anului 2012, costurile și sarcinile administrative înregistrate au fost de 0 RON în
anul de referință (de exemplu, obligația de autorizare a unui laborator privat de expertize criminalistice).
3.5 Identificarea datelor solicitate
Datele solicitate (DS) reprezintă, în termeni concreți, datele sau documentele pe care o firmă trebuie să le
dețină / transmită în vederea îndeplinirii obligației de informare. De exemplu, dacă activitatea
administrativă se referă la ”pregătirea împuternicirii avocațiale”, data solicitată corespunzătoare va fi
”împuternicirea avocațială”. În identificarea datelor solicitate am analizat întregul proces de realizare a
obligației, începând de la activitatea operatorului economic de a se familiariza cu procedura în cauză,
respectiv de la efortul firmei de a afla ce date sau documente trebuie să obțină, pas cu pas, pentru a
asigura conformitatea îndeplinirii obligației de informare.
În identificarea datelor solicitate am utilizat datele furnizate de legislația analizată în prima etapă a
metodologiei.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 18 din 142
3.6 Identificarea activităților administrative
Activitățile administrative (AA) reprezintă, în termeni concreți, etapele pe care o firmă trebuie să le
parcurgă în vederea obținerii fiecărei date solicitate și implicit în vederea îndeplinirii obligației de
informare. Similar cu identificarea datelor solicitate, cercetarea noastră se va axa pe întregul proces al
execuției obligației, începând întotdeauna de la activitatea operatorului economic de a se familiariza cu
procedura în cauză, respectiv de la efortul firmei de a afla ce trebuie să facă, pas cu pas, pentru a
îndeplini obligația de informare.
Lista activităților administrative se încheie întotdeauna cu finalitatea efectivă a obligației de informare, în
cele mai multe cazuri, cu etapa de intrare în posesia unei autorizații, a unei aprobări, a unui certificat, cu
transmiterea de documente către autorități sau punerea unor documente sau informații la dispoziția
autorităților sau terților.
Și în identificarea activităților administrative am utilizat datele furnizate de legislația analizată la prima
etapă a metodologiei. Pentru fiecare obligație de informare am realizat o descriere a procesului prin care
trece operatorul economic. De exemplu, în cazul obligației de înmatriculare a persoanei fizice autorizate
la registrul comerțului - depunerea cererii direct la registrul comerțului, activitățile administrative sunt:
Activități administrative Data solicitată
0.1. Familiarizarea cu obligația
1. Cerere de înregistrare 1.1 Completarea cererii de înregistrare la registrul comerțului
2. Copia certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul a actului de identitate;
2.1 Realizarea copiei certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul a actului de identitate
3. Documentul care atestă drepturile de folosinţă asupra sediului profesional şi a punctelor de lucru, dacă este cazul
3.1. obținerea documentului care atestă drepturile de folosinţă asupra sediului profesional şi a punctelor de lucru, dacă este cazul
3.2. Realizare copie legalizată a documentului care atestă drepturile de folosință asupra sediului profesional
4. acordul asociaţiei de proprietari, acordul vecinilor direct afectaţi cu privire la schimbarea destinaţiei de locuinţă a spaţiului respectiv, în original;
4.1 Obținerea acordului coproprietarilor, al asociaţiei de proprietari, acordul vecinilor direct afectaţi cu privire la schimbarea destinaţiei de locuinţă a spaţiului respectiv
5. declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, în original;
5.1 Redactarea declaraţiei pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, în original;
6. copii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională, dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi legale speciale;
6.1. Colectare documente care atestă pregătirea profesională, dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi legale speciale;
6.2. Realizarea de copii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională, dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi legale speciale;
7. copii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesională, dacă este cazul;
7.1. Colectare documente care atestă experienţa profesională, dacă este cazul;
7.2. Realizarea de copii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesională, dacă este cazul;
8. informaţiile din cazierul fiscal, în original; 8.1 Obținere cazierul fiscal, în original;
9. specimenul de semnătură, certificat în condiţiile legii de către directorul ORCT sau de către înlocuitorul acestuia ori legalizat de notarul public, în original;
9.1 Întocmire specimen de semnătură;
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 19 din 142
Activități administrative Data solicitată
10. dovada rezervării firmei şi, după caz, a emblemei, în original;
10.1 Atașare dovada rezervării firmei şi, după caz, a emblemei, în original;
11. cererea de reprezentare de către birourile de asistenţă şi reprezentare din cadrul primăriilor, în copie certificată de acestea, dacă este cazul
11.1. Obținerea, dacă este cazul, a cererii de reprezentare de către birourile de asistenţă şi reprezentare din cadrul primăriilor
11.2. Realizare copie certificată, dacă este cazul, a cererii de reprezentare de către birourile de asistenţă şi reprezentare din cadrul primăriilor
12. dovada achitării taxelor legale, în original. 12.1. plata taxelor legale
12.2. Copierea chitanțelor privind plata taxelor legale, daca este cazul
13. documentele care să ateste efectuarea vărsămintelor sau calitatea de proprietar, după caz, în copii certificate de parte privind conformitatea cu originalul.
13.1. Efectuarea vărsămintelor
13.2. Copierea certificată a dovezii privind efectuarea vărsămintelor sau calitatea de proprietar, după caz;
14. alte acte prevăzute de lege; 14.1 Obținere alte documente prevăzute de lege
15. Dosar 15.1 Îndosariere documente
15.2 Depunere documentație la ghișeul pentru depuneri.
15.3 Ridicare certificat de înregistrare, rezoluție, certificat constatator
3.7 Validarea datelor solicitate și a activităților administrative
Datele solicitate și activitățile administrative aferente fiecărei obligații de informare identificate de echipa
noastră au fost transmise SGG și grupului tehnic de lucru pentru verificarea și validarea acurateței și
exhaustivității etapelor descrise. Această etapă a fost deosebit de importantă pentru că a fixat reperele
interviurilor care urmau să se țină cu operatorii economici pentru fiecare obligație de informare în parte –
practic, măsurarea costurilor administrative se face la nivelul fiecărei activități administrative și la nivelul
fiecărei date solicitate.
3.8 Identificarea tarifelor interne
Tarifele interne reprezintă costurile suportate de operatorul economic cu salarizarea angajaților implicați
în execuția obligațiilor de informare. Tarifele interne sunt stabilite în funcție de categoriile de salarizare
ISCO, sunt exprimate în RON/oră și au fost calculate în baza datelor privind ”Câştigul salarial mediu brut
pe activităţi ale economiei naţionale şi pe grupe majore de ocupaţii, pentru salariaţii care au lucrat cel
puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012. Datele au fost extrase din Comunicatul de
presă publicat de Biroul de presă al Institutului Național de Statistică, nr. 94 din 25 aprilie 2013, Salariile
în luna octombrie 2012, Cercetarea statistică asupra salariilor în luna octombrie 2012 (S2)1. Aceeași
sursă de date pentru tarifele interne a fost folosită și în celelalte cercetări derulate în România până în
prezent cu privire la măsurarea costurilor și a sarcinilor administrative, cu mențiunea că au fost folosite
datele valabile pentru anii luați în calcul de aceste cercetări (cel mai recent an analizat fiind 2011).
Conform metodologiei INS, câștigul salarial mediu brut lunar pe un salariat în luna octombrie 2012 se
calculează ca ”raport între sumele brute, drepturile în natură şi sumele aferente orelor suplimentare din
fondul de salarii, din profitul net şi din alte fonduri ale unităţii (exclusiv cele din fondul de asigurări sociale)
plătite salariaţilor şi numărul salariaţilor din luna octombrie.”
1 Comunicatul de presă este publicat de Institutul Național de Statistică disponibil la adresa de internet
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/salarii/salarii-oct2012r.pdf
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 20 din 142
Deoarece metodologia de măsurare a costurilor administrative folosește ca unitate de măsură a timpului
”ora”, câștigurile salariale ale celor nouă categorii de angajați exprimate la nivelul unei luni de lucru au
fost împărțite pe oră luând în calcul o medie de 168 de ore lucrătoare/lună. La câștigurile salariale orare,
astfel rezultate, am adăugat un procent de 20% reprezentând cota de cheltuieli generale conform
metodologiei MCS. Datele utilizate se prezintă în felul următor:
Tabel 2 Tarife interne
categorie ISCO câștig salarial lunar (INS) tarif lunar(+20%) tarif orar utilizat
GM1 4.989 5.986,8 35,64
GM2 2.967 3.560,4 21,19
GM3 2.357 2.828,4 16,84
GM4 1.823 2.187,6 13,02
GM5 1.128 1.353,6 8,06
GM6 1.250 1.500,0 8,93
GM7 1.729 2.074,8 12,35
GM8 1.758 2.109,6 12,56
GM9 1.092 1.310,4 7,80
Unde, conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) armonizată cu clasificarea europeană în domeniu (ISCO-08),
GM1: membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori
GM2: specialiști în diverse domenii de activitate
GM3: tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic
GM4: funcționari administrativi
GM5: lucrători în domeniul serviciilor
GM6: lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit
GM7: muncitori calificați și asimilați
GM8: operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente
GM9: muncitori necalificați
3.9 Identificarea tarifelor externe
Tarifele externe reprezintă costurile suportate de operatorul economic cu plata terților implicați în execuția
obligațiilor de informare. În general, obținerea datelor despre aceste tarife externe s-a lovit de două
obstacole:
Intervievații au apreciat că aceste informații sunt confidențiale (țin de secretul comercial și
înțelegerile cu prestatorii terți) și nu au fost dispuși să le pună la dispoziția intervievatorului;
Intervievații au avut dificultăți în a defalca valoarea totală a unui contract cu un prestator terț
pe date solicitate.
Obligațiile de informare pentru care au fost disponibile date efective despre tarifele externe au fost
măsurate cu ajutorul acestora; pentru obligațiile de informare pentru care nu au existat aceste date, au
fost folosite costurile de salarizare în funcție de categoriile ISCO.
3.10 Identificarea respondenților
Respondenții care au evaluat costurile administrative pentru obligațiile de informare au fost identificați
prin următoarele metode:
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 21 din 142
1. Au fost solicitate autorităților listele operatorilor economici care au îndeplinit fiecare obligație
de informare în anul de referință, pentru a păstra relevanța datelor. Obiectivul a fost de a
discuta cu profesioniști care au experimentat recent procesul îndeplinirii obligației respective;
2. Alternativ, în completarea etapei descrise anterior, în cazurile în care datele oficiale nu au fost
disponibile, s-a încercat identificarea operatoriilor economici prin intermediul unor publicații
online sau identificând, pur și simplu, operatori economici relevanți pe Internet;
3. De asemenea, pentru identificarea respondenților am utilizat și contactele membrilor
consorțiului, în unele cazuri, utilizând specific chiar experiența Deloitte sau Archidata pentru a
evalua anumite OI pe care le-au realizat chiar companiile noastre – dacă a fost cazul.
Așa cum prevede metodologia MCS, în identificarea respondenților și derularea interviurilor s-a ținut cont
de faptul că un operator economic poate fi intervievat în legătură cu mai multe obligații de informare
(păstrându-se totuși un număr limitat de obligații pentru a asigura eficiența interviului), în măsura în care
acest lucru este posibil din punct de vedere al complexității obligațiilor de informare realizate și oportun
din punct de vedere al disponibilității operatorului economic respectiv.
3.11 Aplicarea chestionarelor
Pentru a facilita familiarizarea respondenților cu subiectul prezentului studiu și pentru a eficientiza discuția
din timpul interviului, am comunicat respondenților în prealabil pe email sau prin alte mijloace detaliile
necesare. De asemenea, pentru creșterea gradului de succes al completării chestionarelor am utilizat
scrisoarea de împuternicire semnată de Secretariatului General al Guvernului pentru consultant în
vederea derulării proiectului. Această scrisoare a fost prezentată / transmisă tuturor operatorilor
economici și experților contactați.
Pentru a asigura confidențialitatea răspunsurilor și pentru a încuraja participarea la interviu, profesioniștii
abordați au fost informați că datele de identificare nu vor fi publicate la nivel individual, datele obținute
prin intermediul chestionarelor urmând a fi raportate agregat la nivelul studiului. SGG a primit o bază de
date ce conține denumirea operatorilor economici / numele experților intervievați și chestionarele
completate fără identificarea respondentului, fiind astfel evitată corelarea directa a răspunsurilor cu
respondentul.
În ceea ce privește persoanele intervievate, în abordarea noastră am solicitat să discutăm cu angajatul
care se ocupă în general de problematica obligației de informare luată în discuție.
Ca urmare a realizării interviului, pentru fiecare OI / OI segmentă a fost completat un chestionar distinct,
fiecare chestionar reprezentând un interviu din numărul total de interviuri realizate.
3.12 Instrumentul pentru extrapolarea costurilor și sarcinilor
administrative pe obligație de informare la nivel național - Fișa de
centralizare
Metodologia evaluării costurilor și sarcinilor administrative presupune în continuare standardizarea
informațiilor colectate în etapa de intervievare și, ca ultimă etapă, extrapolarea datelor obținute pentru
fiecare obligație de informare la nivel național și la nivelul costurilor totale într-un an calendaristic, cel mai
apropiat pentru care există date statistice, dar nu mai departe de 2010, pentru a păstra relevanța datelor.
Pentru fiecare obligație de informare și segment a fost pregătită câte o fișă de standardizare / centralizare
a datelor și de extrapolare a impactului la nivel național, în format Excel. Așa cum am descris anterior în
raport, pentru a afla cât costă efectiv operatorii economici din România îndeplinirea unei obligații de
informare în anul de referință, trebuie să știm câți au realizat procedura respectivă în anul de referință
sau, mai corect în unele cazuri, de câte ori a fost realizată obligația de informare de operatorii economici
din România în anul de referință.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 22 din 142
În ceea ce privește timpul înregistrat în fișele de centralizare, orele reținute în fișă nu reprezintă o
medie simplă a răspunsurilor intervievaților. Pornind de la informațiile furnizate prin intermediul
interviurilor, experții MCS au realizat o calibrare în conformitate cu metodologia (familiarizarea cu
fiecare procedură în parte s-a făcut anterior derulării interviurilor prin studiu de documente relevante și
discuții cu reglementatorii în cauză).
Facem precizarea că toate sumele înregistrate în fișele de centralizare aferente costurilor și tarifelor sunt
prezentate în RON, iar costurile aferente achizițiilor includ și valoarea TVA.
Având în vedere că timpii necesari fiecărei activități sunt exprimați în ore, în timpul interviurilor, atunci
când a fost necesar, s-a utilizat un tabel de corespondență în care minutele sunt transformate ore.
Tabel 3 Raport oră / minute
3.13 Limite metodologice
În această secțiune abordăm acele elemente de metodologie și derulare a proiectului care determină
caracteristicile exercițiilor de măsurare ce utilizează metodologia MCS, respectiv:
1. nu este un exercițiu statistic;
2. este o analiză de tip ”fotografie”;
3. valorile calculate la nivel național (cost /sarcină administrativă) nu au la bază calcule
perfecte, ci reprezintă mai degrabă estimări.
În mod practic, limitele concluziilor pe care le vom prezenta detaliat în raportul final sunt:
1. prezentul studiu este unul de percepție, care se bazează pe un eșantion relativ limitat
de răspunsuri și nu presupune verificarea 100% a masei de populație pentru obligațiile
de informare evaluate, limitând, în felul acesta, posibilitatea de a avea cifre exacte
despre toate situațiile posibile.
2. eșantioanele de analiză pentru fiecare obligație de informare nu sunt reprezentative
statistic. Pentru cuantificări de mare acuratețe proiectul ar fi trebuit transformat dintr-o
cercetare calitativă într-un sondaj de opinie cu o acoperire de timp și resurse mult mai mari.
Subliniem totuși că, cercetarea noastră are avantajul unui număr mare de interviuri –
respectiv 14.490 interviuri - și al accentului pus pe organizarea de interviuri față în față
care sunt, în general, calitativ superioare celor derulate la telefon;
3. cercetarea noastră ține cont de felul în care arată legislația la sfârșitul lunii decembrie
2012, excepție făcând zona de procedură civilă, pentru care, așa cum explicam în capitolul
4.2, au fost identificate obligațiile de informare din cadrul Noului Cod de Procedură Civilă (act
intrat în vigoare la 15 februarie 2013). Acele OI identificate în cadrul NCPC se desfășoară
după regulile stabilite în cuprinsul acestui act normativ, chiar daca sunt aceleași sau similare
cu cele din CPC din 1865. Pentru că etapa de cercetare s-a derulat pe parcursul anului 2013,
operatorii economici intervievați nu aveau experiență în îndeplinirea obligațiilor de informare
nou introduse prin NCPC. Astfel, prezentul studiu, deși a identificat toate OI ce derivă din
NCPC, le-a măsurat prin interviuri cu operatorii economici doar pe acelea care existau în
vechiul Cod de Procedură Civilă și pe care operatorii economici – justițiabili le-au îndeplinit în
cursul anului 2012.
Minute 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Oră 0.02 0.03 0.05 0.07 0.08 0.10 0.12 0.13 0.15 0.17 0.18 0.20 0.22 0.23 0.25 0.27 0.28 0.30 0.32 0.33 0.35 0.37 0.38 0.40 0.42 0.43 0.45 0.47 0.48 0.50
Minute 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
Oră 0.52 0.53 0.55 0.57 0.58 0.60 0.62 0.63 0.65 0.67 0.68 0.70 0.72 0.73 0.75 0.77 0.78 0.80 0.82 0.83 0.85 0.87 0.88 0.90 0.92 0.93 0.95 0.97 0.98 1.00
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 23 din 142
Astfel, în calculul costurilor și al sarcinilor administrative, nu am ținut cont de eventualele
măsuri de simplificare administrativă / reducere a costurilor administrative implementate pe
parcursul anilor 2013 și 2014. Este necesar a se verifica, în momentul realizării unor noi
proiecte de măsurare a costurilor administrative, măsura în care mai sunt în vigoare
procedurile analizate de prezentul studiu sau felul în care ele se derulează, comparativ cu
activitățile administrative care au reieșit din legislația analizată de acesta;
4. metodologia MCS presupune armonizarea timpilor, tarifelor și a bunelor practici, așa cum am
descris anterior în raport. Din acest punct de vedere, armonizarea este o evaluare prin
prisma expertizei echipei de experți sectoriali;
5. tarifele interne sau externe utilizate în formula de calcul sunt câștigurile salariale extrase din
raportul INS, la care se adaugă marja de 20% cheltuieli generale. Trebuie ținut cont de faptul
că cifrele INS nu reprezintă totalul costurilor pe care un angajator le are cu angajații
(care include și impozitul pe salariu, contribuțiile sociale), ci se limitează la câștigurile salariale
ale acestora;
6. informațiile pe care ni le-au furnizat intervievații nu provin dintr-o evidență strictă pe care au
ținut-o la momentul realizării procedurii. Cu alte cuvinte, firmele nu au obișnuința de a raporta
intern sau către un terț timpul consumat și banii cheltuiți cu activitățile administrative de
conformare. Timpii și sumele înregistrate în acest raport sunt aprecieri, percepții care
sunt afectate nu doar de gradul de subiectivism al persoanei respective dar și de
capacitatea sa de a-și rememora o experiență veche;
7. Un element important pe care trebuie să îl aibă în vedere oricine va citi cifrele din cadrul
acestei cercetării este că, în inventarierea achizițiilor, calculul nu ține cont de diverse
taxe sau tarife plătite de operatorii economici în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de
informare. Pentru anumite OI-uri, aceste taxe pot fi semnificative și pot răsturna complet
imaginea despre efortul total pe care îl face o firmă în îndeplinirea unei proceduri.
4. Concluziile generale ale cercetării – date cantitative
În acest capitol sintetizăm rezultatele generale ale cercetării pentru toate obligațiile de informare selectate
din cele trei domenii din competența de reglementare a Ministerului Justiției.
Tabelul de mai jos prezintă sinteza cercetării realizate, la nivel agregat.
Tabel 4 Concluziile generale ale cercetării – date cantitative
SMIS 15338
Procedură Civilă
Legislația
înregistrării,
funcționării și
încetării
activității
operatorilor
economici
Legislația
profesiilor
liberale
Total
Nr. actelor normative analizate 1 17 32 50
Nr. obligațiilor de informare analizate 74 127 82 283
Nr. măsurătorilor / interviurilor realizate 1.416 12.371 703 14.490
Nr. subiecților unici intervievați 46 2.855 203 3.104
Nr. interviurilor față în față 1.265 12.371 703 14.339 (99%)
Costuri administrative anuale la nivel național
RON 229,825,174.05
RON 667,662,604.78
RON 9,516,840.62
RON 907,004,619.45
Sarcini administrative anuale la nivel național
RON 197,535,260.55
RON 252,991,606.91
RON 4,703,743.74
RON 455,230,611.20
(50,2%)
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 24 din 142
Astfel, așa cum putem remarca din tabelul de mai sus, totalul costurilor administrative suportate de
operatorii economici la nivel național pentru obligațiile ce derivă din legislația reglementată de Ministerul
Justiției, la nivelul anului 2012, a fost evaluat conform metodologiei MCS la aproape 1 mld. RON,
respectiv peste 200 mln. Euro.
În cele ce urmează, prezentăm cele 5 obligații de informare ce derivă din legislația reglementată de
Ministerul Justiției si generează, conform percepției operatorilor economici intervievați, cele mai mari
costuri administrative la nivel național.
Tabel 5 Topul primelor 5 cele mai costisitoare obligații de informare ce derivă din legislația aflată
în responsabilitatea MJ la nivel național
Subdomeniu Cod OI Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative anuale pe OI
Populație OI
Sarcina medie/OI (%)
ONRC j_169 Obligația de înmatriculare a societății la registrul comerțului
110.320.070,60 86.741.858,84 66.070 79%
Procedura civilă
J-001 Cererea de chemare în judecată 78.578.633,36 67.488.529,01 209.346 86%
Procedura civilă
J-077 Întâmpinarea 65.351.063,06 54.260.958.,71 209.346 83%
ONRC j_276 Obligația de a tine registrul asociaților, in cadrul societății cu răspundere limitata
57.732.512,06 9.489.470,00 948.947 16%
ONRC j_264
Obligația de informare, prin actele emise de către societate, cu privire la capitalul social, capitalul social subscris, cat si cel vărsat
35.923.303.94 4.868.210.29 1.557.927 14%
4.1 Concluziile specifice ale măsurării costurilor administrative
generate de obligațiile de informare conținute de reglementările
procedural civile
Preambul
Concluziile specifice din prezentul capitol reflectă premisele și rezultatele analizei măsurării costurilor
administrative asociate obligațiilor de informare ce derivă din vechiul Cod de Procedură Civilă. Au fost
inventariate și obligațiile de informare nou apărute, în înțelesul prezentului raport, în urma intrării în
vigoare la 15 februarie 2013 a NCPC, însă, așa cum se va vedea în cuprinsul acestui capitol, au fost
considerate ne-măsurabile, ceea ce înseamnă că nu au un cost administrativ asociat la nivelul anului
2012. Acest cost se va putea determina în viitor, în cadrul următoarelor proiecte de măsurare a costurilor
administrative. Astfel, putem spune că prezentul raport reflectă costurile administrative ale
obligațiilor de informare din zona procedural-civilă, așa cum erau ele la nivelul anului 2012.
Prezentul raport surprinde modificările și îmbunătățirile aduse de noul cadru procesual-civil,
precum și câteva dintre demersurile întreprinse de reglementator în vederea creării unui cadru
legislativ modern.
Este important să menționăm că, în lecturarea prezentului capitol, trebuie avute în vedere următoare
limite metodologice:
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 25 din 142
1. Prezentul demers de măsurare a costurilor administrative se concentrează pe cuantificarea
aspectelor birocratice aferente diferitelor acțiuni în justiție și nu urmărește dimensionarea /
măsurarea pieței serviciilor de consultanță juridică pentru operatorii economici.
2. Prezentul demers de măsurare a costurilor administrative nu cuantifică timpul total de
soluționare al diverselor cauze în materie civilă și nici nu își propune să analizeze
oportunitatea soluțiilor normative, ci asociază fiecărui tip de cerere în parte un cost
administrativ, birocratic, în conformitate cu percepția operatorilor economici intervievați.
3. Prezentul studiu măsoară acele OI prezente în legislația procesual-civilă în vigoare la 31
decembrie 2012 și care, pentru utilitatea prezentului demers, se regăsesc și în legislația
nou intrată în vigoare, într-o formă similară, îmbunătățită. Pentru că etapa de cercetare s-a
derulat pe parcursul anului 2013, operatorii economici intervievați nu aveau experiență în
îndeplinirea obligațiilor de informare nou introduse. Astfel,prezentul studiu a fost în măsură să
evalueze prin interviuri cu operatorii economici doar acele obligații care se găsesc în vechiul Cod
de Procedură Civilă și pe care operatorii economici – justițiabili le-au îndeplinit în cursul
anului 2012.
4.1.1. Introducere
Cu titlu preliminar, se impune a fi subliniat faptul că în materie procesual civilă, legislația din România a
făcut obiectul unei reforme substanțiale prin intrarea în vigoare la începutul anului 2013 a unui nou cod de
procedură civilă. Acest act normativ constituie expresia unui efort susţinut desfăşurat pe parcursul mai
multor ani, în vederea creării în materie civilă a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin
imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi creşterii calităţii
acestui serviciu public, reprezentând un punct de cotitură în reforma instituţiilor dreptului şi a justiţiei din
România, venind şi în întâmpinarea cerinţelor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare şi
verificare.
Noul Cod de procedură civilă a fost adoptat prin Legea nr. 134/2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010.
Evaluarea din punct de vedere a administrativ a legislației procesual-civile a fost o activitate inedită prin
comparație cu alte măsurători de acest gen pe plan european, prin aceea că s-a încercat, de fapt,
măsurarea costurilor administrative asociate fiecărei cereri civile în parte, cereri care pot fi extrem de
variabile din punct de vedere al conținutului, parcursului, felului în care sunt tratate de părți, instanțe,
arbitrii, executori judecătorești etc. Mai exact, complexitatea acestei măsurători derivă din următoarele:
I. Metodologia costului standard ne-a cerut să extragem și să măsurăm obligații de informare de sine
stătătoare, în înțelesul definiției cuprinse în dicționarul terminologic. Prin urmare, am concentrat
măsurătoarea pe fiecare demers procedural în parte (pe fiecare tip de cerere) și nu pe procesul civil,
per ansamblu, cu toate componentele sale posibile. Această abordare a produs două constrângeri:
Intervievaților le-a fost mai dificil să rememoreze investiția de timp și de bani asociată unor
demersuri procedurale specifice (de exemplu, cât timp și câți bani au consumat cu
formularea unei cereri de chemare în garanție în cadrul unei acţiuni în pretenţii împotriva lor).
Le-ar fi fost mai ușor să se refere la costurile generale de timp și de bani presupuse în cursul
unui proces în care au fost implicați (și mai ales la timpii de așteptare pentru soluționarea
unei cereri, până la obținerea hotărârii definitive), însă acesta nu a fost obiectivul prezentului
studiu;
Sistemul de raportare a datelor statistice în sistemul judiciar nu monitorizează frecvența sau
populația asociate fiecărui tip de cerere ca atare, ci, mai degrabă, frecvența și populația
tipurilor de procese civile per ansamblu. De aici, dificultăți în extrapolarea costurilor unitare la
nivel național.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 26 din 142
Pe de altă parte, măsurarea demersurilor procedurale are avantajul de a fi o măsurătoare sistematică,
spre deosebire de o eventuală măsurătoare pe întregul proces civil. Nu trebuie să uităm că procesele
civile nu au un conținut standard, nu toate procesele civile presupun obligatoriu aceleași tipuri de acțiuni
civile și nu folosesc aceleași mijloace procesuale și, astfel, nu putea fi definită o obligație de informare a
procesului civil care să fie comună tuturor proceselor civile din țara noastră. Ca exemplu, un proces civil
complex, de lungă durată, cu multe părți, poate conține, în teorie, mai multe acțiuni civile (acțiune
principală, cerere reconvenţională, chemare în garanţie etc.) şi poate implica un număr extrem de mare
de obligații de informare. Pe de altă parte, există și procese civile foarte simple, rapide, în care părțile
folosesc puține mijloace procesuale și, atunci, costurile administrative ale operatorilor economici
respectivi sunt mai mici decât în primul caz.
De fapt, procedura civilă este guvernată de principiul disponibilității potrivit căruia ”obiectul și limitele
procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților. În condițiile legii, partea poate, după caz, renunța
la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuși dreptul pretins, poate recunoaște pretențiile
părții adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate
renunța la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri. De asemenea, partea poate dispune
de drepturile sale în orice alt mod permis de lege”. O altă consecință a principiului disponibilității este
aceea că părțile pot alege soluționarea diferendumului pe căi alternative (mediere, arbitraj).
II. Având în vedere că subiectul acestei măsurători este litigiul civil, unii intervievați au avut tendința
de a formula comentariile lor mai ales în jurul percepției pe care o au despre calitatea
profesională a magistraților, despre imparțialitatea acestora sau despre corectitudinea
hotărârilor / deciziilor judecătorești. Instrucțiunile precise de derulare a interviului de măsurare a
costurilor administrative ne-au permis însă, să orientăm în mod corect răspunsurile intervievatului în
parametrii metodologiei noastre.
Așa cum a fost menționat anterior în Raport, au fost inventariate obligațiile de informare așa cum sunt
prevăzute în versiunea curentă a Codului de procedură civilă însă, fără trecerea unei perioade suficiente
de timp pentru aplicarea noii reglementări, percepția asupra modului în care se aplică nu poate fi
considerată relevantă. În plus, la momentul desfășurării interviurilor nu exista încă suficientă experiență în
rândul operatorilor economici în aplicarea noilor reguli de procedură civilă, intervievații raportându-se la
experiența legată de aplicarea normelor procesual civile anterioare.
În continuarea acestei prezentări introductive, reamintim că măsurarea costurilor administrative
presupune evaluarea costurilor asociate activităților cu caracter birocratic, administrativ, formal din cadrul
unei obligații de informare, finalitatea oricărui exercițiu de măsurare fiind identificarea și implementarea
unor măsuri de simplificare administrativă în scopul reducerii acestor costuri. Prin urmare, calculul nu
ține cont de complexitatea spețelor, de timpul necesar avocaților sau consilierilor juridici pentru
investigarea cauzei, identificarea argumentelor, pregătirea poziției părții pe care o reprezintă în
litigiu și alte asemenea aspecte care țin de specificul sau circumstanțele speței și/sau
abilitatea/experiența avocatului/consilierului juridic. Acest studiu cuantifică financiar birocrația
generată de obligațiile de informare din zona procesual-civilă diverșilor justițiabili din mediul de afaceri.
4.1.2. Inventarierea obligațiilor de informare
Pentru evaluarea cadrului legal general în materia procesual civilă din punct de vedere al costurilor
administrative am selectat 74 de obligații de informare care reprezintă, de fapt, demersuri procedurale
în contextul specificului procedurii civile. În cea mai mare parte, obligațiile de informare sunt obligații care
apar în relația cu instanța. Am identificat însă și obligații de informare la care operatorii economici se
conformează în relația cu arbitrii sau executorii judecătorești.
Din punct de vedere al operatorilor economici care îndeplinesc aceste obligații de informare, aceștia
acționează în diverse calități în funcție de calitatea procesuală sau poziționarea față de dreptul pretins.
Se împart astfel în: reclamanți, pârâți, apelanți/recurenți și intimați, terțe persoane care intervin
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 27 din 142
voluntar sau forțat în proces, revizuent și intimat în revizuire, contestator și intimat în contestația
în anulare, creditori, debitori, locatari, locator etc.
Obligațiile de informare specifice au fost încadrate în categoriile standard de obligații de informare
relevante, distribuția acestora arătând în felul următor:
Tabel 6 Distribuția obligațiilor de informare specifice în funcție de standardele de obligații de
informare
Standarde de obligații de informare Nr. %
12. Altele 74 100%
Total 74 100%
4.1.3. Segmentarea obligațiilor de informare
Ulterior identificării obligațiilor de informare, am procedat la segmentarea lor. Criteriul de segmentare
utilizat a fost modalitatea de comunicare utilizată în îndeplinirea obligației de informare. Astfel, în
general, obligațiile de informare din NCPC pot fi realizate prin:
Comunicare verbală (de exemplu, în cadrul ședinței de judecată);
Comunicare prin depunere directă a documentației respective la registratura
instanței, executor, tribunalul arbitral;
Comunicare prin fax sau email.
Am introdus această segmentare pentru acele obligații de informare pentru care există, potrivit noii
reglementări procesual civile - prevederi clare că pot fi realizate în cele trei moduri – în total, cele 74 de
obligații de informare au fost ramificate în 137 de segmente. Din acest punct de vedere, în cazul
anumitor obligații de informare nu există posibilitatea de a fi comunicate verbal (cum ar fi cererea de
chemare în judecată care nu poate fi formulată decât în scris) sau nu este aplicabilă opțiunea comunicării
prin fax sau email (ca în cazul actelor de dispoziție).
4.1.4. Definirea activităților administrative și a datelor solicitate
În mare parte, obligațiile de informare identificate în legislația procesual civilă implică aceleași tipuri de
activități administrative. În general, este vorba despre diverse tipuri de cereri către instanță care trec
prin etape de genul: AA1 Pregătirea cererii, AA2 Pregătirea probatoriului, AA3 Plata taxei de timbru, AA4
Depunerea cererii la registratură. Din acest punct de vedere, ceea ce face să difere costurile
administrative ține de complexitatea pregătirii actului principal, respectiv a cererii, dar și de
efortul asociat pregătirii probatoriului scriptic, a documentelor justificative în general.
De exemplu, pregătirea cererii de chemare în judecată necesită, în general, mai mult timp față de cererea
de repunere în termen, deși cele două cereri au aproximativ aceleași activități administrative. Cererea de
chemare în judecată reprezintă mijlocul procesual prin care începe procesul civil, atunci când o persoană
care urmărește constatarea sau realizarea drepturilor și intereselor sale legitime, se adresează justiției
(stabilește cadrul procesual), este un document care concentrează, pe lângă detaliile administrative și de
identificare, evaluarea de către reclamant a valorii obiectului cererii, motivele de drept și de fapt pe care
se întemeiază cererea, dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere și este baza tuturor acțiunilor
subsecvente în cadrul procesului. Pe de altă parte, cererea de repunere în termen poate fi admisă doar în
situația în care partea care a pierdut un termen procedural dovedeşte că întârzierea se datorează unor
motive temeinic justificate iar conținutul acesteia va fi limitat la prezentarea situațiilor obiective care au
împiedicat partea să respecte un anumit termen procedural din proces.
Din punct de vedere al categoriilor de activități administrative cel mai frecvent utilizate în cadrul obligațiilor
de informare, aproape 30% din acestea se referă la categoria 13 ”Copiere, distribuție, arhivare (a
informațiilor solicitate)”, următoarele două categorii fiind reprezentate de categoria 3 ”Obținerea
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 28 din 142
informațiilor relevante (selectarea din datele existente)” și categoria 5 ”Elaborarea datelor noi”. Distribuția
tipurilor de categorii de activități administrative este prezentată în tabelul următor.
Tabel 7 Distribuția activităților administrative specifice în funcție de categoriile standard de
activități administrative
AA standard Categorie
AA
Standard
Total AA
în
categorie
Procent din total
AA
Familiarizarea cu obligația 1 137 11.34%
Instruirea membrilor și angajaților cu privire la OI 2 0 0.00%
Obținerea informațiilor relevante (selectarea din datele existente) 3 243 20.12%
Adaptarea datelor existente (pentru a se conforma cerințelor autorităților) 4 0 0.00%
Elaborarea datelor noi 5 242 20.03%
Introducerea informațiilor în formatul solicitat (formulare și tabele) 6 3 0.25%
Proiectarea materialelor informaționale (pentru autorități sau terțe părți) 7 4 0.33%
Plata taxelor de procesare a informațiilor 8 83 6.87%
Organizarea ședințelor interne (a persoanelor responsabile cu îndeplinirea OI) 9 0 0.00%
Organizarea ședințelor externe (a persoanelor responsabile cu îndeplinirea OI
și a specialiștilor externi) 10 1 0.08%
Participare la inspecții și verificări (asistarea celor ce efectuează inspecția) 11 - 0.00%
Implementarea corecțiilor sugerate de către inspectori 12 - 0.00%
Copiere, distribuție, arhivare (a informațiilor solicitate) 13 359 29.72%
Transmiterea informațiilor 14 136 11.26%
Total 100%
În ceea ce privește datele solicitate, acestea au fost definite folosind ca punct de plecare activitățile
administrative specifice. Datele solicitate sunt, de fapt, datele/documentele care trebuie transmise /
pregătite de către operatorul economic în vederea realizării obligației de informare în cadrul fiecărei
activități administrative, acolo unde este cazul. De exemplu, activitatea administrativă de elaborare a
cererii de chemare în judecată are drept dată solicitată corespondentă însăși cererea de chemare în
judecată.
4.1.5. Strângerea datelor despre populație, frecvență sau număr de evenimente
Strângerea datelor despre populație, frecvență sau număr de evenimente s-a dovedit a fi o reală
provocare în contextul specificului obligațiilor de informare reglementate de legislația procesual civilă. Așa
cum menționam anterior, sistemul de raportare a datelor statistice în sistemul judiciar nu monitorizează
frecvența, numărul de evenimente sau populația demersurilor procedurale ca atare, ci, mai degrabă,
frecvența și populația proceselor civile per ansamblu. Prin urmare, doar uneori am avut la dispoziție date
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 29 din 142
statistice pentru obligațiile de informare din analiza noastră, conform structurii solicitate de noi și impusă
de metodologie, respectiv:
1. Date agregate la nivel național, extrase din întreg sistemul judiciar;
2. Date valabile pentru anul 2012, anul-fotografie al măsurătorii noastre;
3. Date valabile doar pentru operatorii economici privați;
4. Date segmentate în funcție de criteriul privind modalitatea de comunicare.
În încercarea de a completa tabloul datelor necesare pentru extrapolarea costurilor la nivel național, am
făcut apel la următoarele metode:
I. Am transmis solicitări de date, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de
interes public, către un eșantion de 9 instanțe românești, alese aleatoriu, reprezentând în mod
egal cele trei nivele de jurisdicție. Intenția noastră a fost de a extrapola eventualele date obținute
de la aceste instanțe la nivel național. Instanțele contactate în vederea strângerii datelor despre
populație, frecvență sau număr de evenimente au fost: Tribunalul Prahova, Curtea de Apel
Ploiești, Judecătoria Ploiești, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu, Judecătoria Sibiu,
Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Judecătoria Iași. Ținând seama de numărul de instanțe
consultate și de specificul obligațiilor care fac obiectul măsurătorii, nu se poate concluziona că
evaluarea conferă o imagine de ansamblu, cu atât mai puțin exhaustivă, a situației globale la
nivelul sistemului judiciar.
II. Suplimentar, am folosit în calculul costurilor administrative la nivel național și date statistice sau
estimate valabile la nivelul Tribunalului Brașov, unde s-au organizat discuții în jurul acestui subiect;
III. În al treilea rând, ne-am folosit de expertiza specialiștilor în domeniu (experți proprii sau
intervievați) pentru a estima pe baza experienței profesionale a acestora datele cantitative
necesare;
IV. Am cercetat, de asemenea, diverse rapoarte, studii sau articole de specialitate în încercarea de a
identifica datele necesare sau date cu caracter proxim celor de care aveam nevoie, pe baza cărora
puteam ulterior aplica inducții logice;
V. Totodată, am încercat să calculăm statistici utilizând datele prezentate pe portalul instanțelor de
judecată www.portal.just.ro;
VI. Noul Cod de Procedură Civilă a introdus mijloace procesuale noi (în înțelesul studiului – obligații de
informare) și a amendat, uneori substanțial, unele instituții procesuale preexistente. Pentru
instituțiile procesuale noi, am presupus în mod logic că numărul de evenimente a fost ”0” în anul
2012, având în vedere că NCPC a intrat în vigoare în 2013. Instituțiile procesuale preexistente au
fost măsurate în forma lor fără amendamente. Așadar, prezenta măsurătoare nu reflectă și
simplificările pe care noul Cod de procedură civilă le-a operat cu privire la instituțiile procesuale.
Rezumând experiența strângerii datelor despre populație, frecvență sau număr de evenimente putem
formula următoarele concluzii asupra problemelor / dificultăților întâmpinate:
Din adresele tuturor celor 8 instanțe care au răspuns solicitării noastre de date a reieșit
imposibilitatea de a identifica o mare parte din datele necesare din cauza faptului că
programul informatic ECRIS nu permite extragerea acestora conform structurii noastre
de analiză. Într-adevăr, atât modulul Ecris Instanțe cât și modulul Ecris Statistica sunt
dezvoltate pentru a răspunde nevoilor curente ale sistemului judiciar și nu unui studiu precum
prezentul. Spre exemplu, pentru stabilirea nomenclatoarelor de obiecte din aplicația ECRIS,
printr-un ordin comun al MJ si CSM s-a înființat o comisie formata din reprezentanți judecători,
grefieri si personal de specialitate IT din cadrul MJ care analizează propunerile primite si
propune la rândul sau amendarea nomenclatoarelor de obiecte din cadrul aplicației.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 30 din 142
Nu am putut obține niciun fel de date statistice la nivelul obligațiilor de informare
segregate în funcție de modalitatea de comunicare (criteriu de segmentare) pentru că
raportarea în sistemul judiciar românesc nu se face în funcție de criterii, cum ar fi, numărul
cererilor de intervenție comunicate prin fax sau email instanței față de numărul cererilor de
intervenție depuse în original la registratura instanței;
Deși toate instanțele au menționat limitele programului informatic ECRIS (respectiv acelea
conform cărora atât modulul Ecris Instanțe cat si modulul Ecris Statistica sunt dezvoltate
pentru a răspunde nevoilor curente ale sistemului judiciar și nu unui studiu precum prezentul),
unele instanțe au putut totuși să ne transmită un set relativ generos de date. De asemenea,
unele instanțe au putut extrage date valabile doar la nivelul operatorilor economici privați,
altele au transmis date despre populația generală a obligațiilor de informare, fără a diferenția
între persoane juridice de drept privat și alte persoane juridice de drept public sau persoane
fizice. Prin urmare, acuratețea calculului a fost afectată. Pentru a ”tempera” însă aceste
cifre totale, am aplicat, acolo unde a fost cazul, un procent de 26% la cifra totală (acest
procent reprezintă procentul general al litigiilor comerciale în care sunt implicați operatori
economici privați din totalul litigiilor civile inițiate în instanțele românești în perioada 2006-
20112), În felul acesta ne-am apropiat mai mult de datele statistice reale valabile doar pentru
operatori economici privați;
Pentru unele obligații de informare am avut la dispoziție date valabile la nivelul unei singure
instanțe – generalizarea la nivel național a unui singur set de date afectează, în mod
necontestabil, reprezentativitatea calculului național;
Încercarea noastră de a extrage de pe portalul instanțelor de judecată date despre
populație, frecvență sau număr de evenimente s-a dovedit a fi o acțiune extrem de
greoaie și puțin utilă sensului cercetării noastre. Astfel, câmpul de căutare ”Dosare” nu
permite filtrarea dosarelor în funcție de ”an” + ”obiect” + ”domeniu – litigii cu profesioniști”. De
fapt, singurele filtre care pot fi aplicate sunt ”număr dosar, obiect, parte” – orice alte combinații
de criterii dând erori la căutare. Mai mult, datele nu pot fi extrase într-un format editabil care să
permită ulterior cuantificarea automată a datelor – căutarea nu permite decât vizualizarea
datelor în format HTML, sigura metodă de cuantificare fiind numărarea manuală, prin
derularea a zeci de pagini de rezultate. Aceste aspecte se explică prin aceea că aplicația
PORTAL este conceputa ca o interfața de acces a publicului la vizualizarea informațiilor de
interes din cauze specifice, nicidecum ca un motor de căutare si elaborare rapoarte statistice.
Pentru unele OI-uri (puține cazuri) nu am putut găsi niciun fel de bază pentru estimarea
cifrelor naționale. În aceste cazuri, am ales să calculăm cu ”0” numărul evenimentelor și /
sau populația acestor obligații de informare – păstrând ca relevant pentru studiu doar costul
administrativ unitar al obligației de informare;
Extrapolarea la obligațiile de informare aferente noului Cod a raportării la datele statistice
aferente anului 2012, precum și a percepției globale exprimate de cei intervievați, în principal,
cu privire la obligații de informare din vechiul Cod, ar fi de natură artificială și nu ar putea fi
realizată fără a afecta acuratețea măsurătorii.
Deși extrapolarea datelor la nivel național a beneficiat într-o foarte mica măsură de date statistice
naționale oficiale și am fost nevoiți să utilizăm diverse surse ale căror date individuale au fost
generalizate sau la care am aplicat inducții, cifrele obținute în prezentul studiu sunt, cu siguranță,
cifrele cele mai apropiate de realitate care sunt disponibile în prezent la nivelul României. Nu
2 conform Anuarului Statistic 2012 publicat de Institutul Național de Statistică, capitolul ”Fenomenul judiciar în materie civilă”
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 31 din 142
trebuie să uităm că un astfel de studiu nu a mai fost realizat în țara noastră iar experiența la nivel
european este, de asemenea, limitată.
Explicații despre calculul costurilor administrative la nivel național pentru fiecare obligație de informare
sunt incluse în fișele de centralizare.
4.1.6. Derularea cercetării de teren
Grupul respondenților pentru măsurarea obligațiilor de informare generate de NCPC este format din:
societăți de avocați, cabinete individuale de avocatură, arbitrii, executori judecătorești, societăți
care desfășoară activități comerciale fără caracter juridic, magistrați, grefieri.
De asemenea, am organizat o întâlnire cu Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România în
vederea discutării problemelor și recomandărilor de fond legate de birocrația obligațiilor de informare din
NCPC.
În total, obligațiile de informare au fost măsurate:
cu ajutorul a 46 de respondenți unici;
prin intermediul a 1416 de chestionare;
din care 1265 completate prin interviuri față în față și 151 completate prin alte modalități
de comunicare, fax/email/telefon;
intervalul de măsurători per OI situându-se între minim 3 și maxim 27 de măsurători.
Identificarea respondenților pentru aceste interviuri s-a lovit de următoarele dificultăți:
I. Având în vedere că, așa cum explicam mai devreme în raport, sistemul judiciar românesc nu
colectează, decât într-o foarte mica măsură, date statistice în funcție de obligațiile de informare
identificate în prezentul studiu, Ministerul Justiției nu ne-a putut pune la dispoziție listele
operatorilor economici care au îndeplinit anumite obligații de informare în anul 2012. De
altfel, printre obligațiile Ministerului Justiției nu se numără și acelea de a întocmi statistici în funcție
de criteriile utilizate de prezentul studiu.
II. Prin urmare, cei 46 de respondenți au fost identificați prin eforturi proprii. Chiar dacă respondenții
au fost selectați în mod direct, ne-am lovit de dificultatea de a-i identifica pe aceia relevanți
subiectelor chestionarelor noastre, adică respondenți care au îndeplinit toate (sau o foarte
mare parte din) obligațiile de informare măsurate . Am schimbat, astfel, abordarea de
intervievare, din a alcătui în prealabil liste cu operatorii economici despre care știm că au
experiență cu anumite OI-uri, în a verifica cu cei 46 de respondenți în mod direct, în timpul
interviului, care sunt OI-urile despre care au cunoștință și în a completa în felul acesta
chestionarele aplicabile.
4.1.7. Centralizarea datelor obținute prin intermediul cercetării de teren
Etapa următoare, după aplicarea chestionarelor individuale de măsurare a costurilor administrative, a
constat în calculul costurilor administrative unitare (și, bineînțeles, a sarcinilor administrative unitare)
pentru fiecare segment al obligațiilor de informare. Centralizarea datelor a urmat pașii metodologici
descriși anterior în capitolele dedicate metodologiei. Ceea ce rămâne particular calculului costurilor
unitare în cazul procedurii civile, ține de ipotezele pe care le-am folosit în centralizarea datelor și
verificarea / armonizarea lor cu ajutorul experților SCM.
Pentru a elimina variabilele din calcul și a stabili, astfel, o manieră unică, constantă de calcul am
formulat ipotezele de calcul descrise mai jos. Firesc, fiind doar ipoteze cu privire la cele mai probabile
situații, acestea nu surprind totalitatea situațiilor care se pot întâlni în practica implementării obligațiilor de
informare din NCPC. Reamintim că prezentul studiu este unul de percepție, care se bazează pe un
eșantion relativ limitat de răspunsuri și nu presupune verificarea 100% a masei de populație
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 32 din 142
pentru obligațiile de informare evaluate, limitând, în felul acesta, posibilitatea de a avea cifre
exacte despre toate situațiile posibile.
Subcontractarea vs. realizarea internă a obligațiilor de informare
În centralizarea datelor despre costurile administrative, pentru marea majoritate a obligațiilor de informare
am optat să considerăm activitățile administrative ca fiind realizate cu personalul intern de specialitate
al operatorilor economici. Aceasta nu înseamnă însă, că nu există costuri administrative asociate
societăților ce aleg să apeleze la serviciile unui avocat.
Am optat pentru folosirea premisei conform căreia demersurile procedurale se realizează cu personal
intern din următoarele motive:
I. Potrivit legislației procesual – civile în vigoare, în procedurile desfășurate în fața primei instanțe și
în apel, asistența juridică calificată, acordată de un avocat sau, respectiv, de un consilier juridic,
nu este obligatorie; prin urmare, nu toate procesele generează, în mod obligatoriu și necesar,
costuri legate de asistența juridică calificată a părților, acest criteriu neputând fi deci generalizat și
utilizat pentru estimarea costurilor administrative legate de îndeplinirea OI decât în situația în
care, potrivit legii, reprezentarea de către avocat sau consilier juridic este obligatorie. Mai mult, în
cazul societăților, reprezentarea calificată în fața instanței, inclusiv în situația în care aceasta este
obligatorie, poate fi realizată prin consilierul juridic – angajat al societății.
II. Prezentul demers de măsurare a costurilor administrative, se concentrează, așa cum spuneam
și mai sus, pe identificarea și măsurarea aspectelor birocratice generate de obligațiile de
informare derivate din legislație. Scopul prezentului studiu nu este acela de a dimensiona /
măsura piața serviciilor de consultanță juridică pentru operatorii economici sau de a face
aprecieri asupra onorariilor practicate de avocați.
III. Opțiunea operatorilor economici de a apela sau nu la serviciile unui avocat nu este de natură a
crește sau reduce povara administrativă ce derivă din legislație și are impact numai asupra
costurilor suportate de firma respectivă cu plata onorariilor cuvenite specialistului
(avocatul/consilierul juridic). Valoarea acestor onorarii se stabilește liber pe piață, în funcție de
cererea și oferta existente.
IV. Faptul că firmele, datorită capacității financiare (în general, mai mare decât a persoanelor
fizice),pot să apeleze la serviciile unor avocați și să aibă un interes crescut în a utiliza cele mai
bune resurse în derularea procesului, nu este un aspect de natură a influența măsurarea
costurilor administrative generate de legislația în zona procedural-civilă și nici valoarea acestor
costuri.
V. Pe piața românească nu există o practică unitară cu privire la tarifele avocaților care să ne
permită analizarea diferențiata a acelor situații în care operatorii economici aleg să apeleze la
serviciile unui avocat. În cercetarea noastră am ajuns la concluzia că avocații pot practica patru
tipuri de facturare pentru serviciile lor:
o Unii avocați facturează la rată orară. În această categorie intră mai ales avocații care își
desfășoară activitatea în cadrul unei societăți de avocați;
o O categorie de avocați facturează în funcție de faza procesuală, de exemplu, au câte un
tarif global pentru prima instanță, altul pentru apel și altul pentru recurs;
o Alți avocați stabilesc tarife globale în funcție de natura procesului la care adaugă un
onorariu de succes (exprimat procentual) dacă obțin decizii sau hotărâri favorabile
clientului;
o Există și o categorie de avocați care colaborează cu societăți și le facturează lunar
acestora o sumă globală, indiferent de cantitatea sau tipurile de servicii furnizate pe
parcursul lunii respective.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 33 din 142
Costurile familiarizării cu obligația de informare
Prima activitate administrativă a obligațiilor de informare din zona procesual-civilă este ”familiarizarea cu
obligația de informare”, respectiv, în acest caz, cuantificăm timpul și banii cheltuiți de operatorul economic
pentru a afla ce are de făcut pentru conformare deplină cu obligația de informare și pentru pregătirea în
vederea îndeplinirii acesteia. Având în vedere prezumția legată de utilizarea personalului intern de
specialitate pentru îndeplinirea OI, am formulat ipoteza că operatorul economic nu are costuri cu
familiarizarea cu obligația de informare, tocmai pentru că angajează un profesionist în domeniu care
cunoaște obligația. Astfel, nu există un cost de familiarizare cu obligația pentru consilierul juridic
intern, deoarece cunoașterea obligațiilor de informare (respectiv a procedurii civile) este ceea ce susține
calitatea sa.
Segmentare – modalitatea de comunicare a obligațiilor de informare
În general, obligațiile de informare au fost segmentate în funcție de modalitatea de comunicare, respectiv
transmitere prin fax/email, comunicare orală sau depunere directă la registratura instanței / executor /
arbitru. În practică, din discuțiile cu intervievații noștri, am observat că justițiabilii au tendința de a
dubla trimiterea prin fax / email sau formularea orală a diverselor cereri cu depunerea
documentelor în original la registratură. Părțile apelează la trimiterea prin fax sau email mai ales
atunci când sunt presate de un termen limită și nu mai au timp să ajungă la registratură sau să pună la
poștă documentele respective.
Pe de altă parte, anumite documente sunt solicitate de instanță în original (cum ar fi dovada plății taxei de
timbru) și, în această situație, justițiabilii nu sunt scutiți de depunerea documentelor în original la
registratură.
Având în vedere situațiile descrise mai sus, am plecat de la premisa conform căreia toate comunicările
prin fax / email sau verbale sunt dublate de depunerea documentelor la registratură. Prin urmare, la
costurile segmentelor de OI-uri ce presupun comunicare verbală sau prin fax / email, se adaugă costurile
depunerii documentelor la registratură. Subliniem, însă,faptul că aceasta nu este o cerință impusă de
lege. Mijloacele moderne de comunicare au fost încurajate prin noua reglementare în materia procesual
civilă, însă este necesară trecerea unei perioade suficiente de timp pentru ca justițiabilii să asimileze noile
dispoziții dar și pentru îmbunătățirea elementelor de infrastructură.
Legat de proporția în care diversele cereri, informări (obiect al obligațiilor de informare) sunt comunicate
verbal, prin depunere directă la registratura instanțelor sau prin fax/email, în lipsa unor date statistice
naționale legate de felul în care comunică operatorii economici cu instanțele, am estimat că:
90% din volumul obligațiilor de informare din acest domeniu se realizează prin depunere
direct la registratura instanței. Operatorii economici folosesc și curieri pentru transmiterea
documentelor la registratură, mai ales atunci când trebuie să le trimită în altă localitate. Așa
cum vom explica mai departe, prezentul studiu pleacă însă de la premisa că documentele se
depun la instanța din localitatea operatorului economic – prin urmare, curieratul este exclus
din calculul costurilor administrative;
8% din volumul obligațiilor de informare din acest domeniu se realizează prin fax sau email;
2% din volumul obligațiilor de informare din acest domeniu sunt formulate verbal în timpul
ședinței de judecată (când cererea, informarea respectivă nu poate fi formulată verbal,
procentul de 2% se adaugă procentului depunerii directe la registratură).
În ceea ce privește cererile, informările în relație cu executorii judecătorești, în lipsa unor date statistice
naționale legat de felul în care comunică operatorii economici cu aceștia, dar și în baza experienței
intervievaților noștri, am estimat că toate cererile, informările se depun direct la executorul judecătoresc.
Cu privire la acest aspect, noul Cod de procedură civilă prevede la art. 663 alin. (2) “ Cererea de
executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 34 din 142
judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin
alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate
documentele justificative.” Așadar, prin noul Cod de procedură s-a realizat o simplificare a modalităților
de comunicare prin multiplicarea acestora.
Totodată, în procesul arbitral, sunt aplicabile dispozițiile art. 577 alin 1 teza întâi NCPC potrivit cărora
“Comunicarea între părţi sau către părţi a înscrisurilor litigiului, a citaţiilor, hotărârilor arbitrale şi
încheierilor de şedinţă se face prin scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire”.
Depunerea documentelor la registratură
O altă ipoteză a studiului este că, în general, în vederea îndeplinirii OI, documentele solicitate se depun
la instanța din aria în care se situează operatorul economic.
Prin urmare, timpii și costurile asociate activității administrative de depunere a documentelor nu țin cont
de scenariul în care operatorul economic – justițiabilul – este localizat în altă localitate decât cea a
instanței și ar avea costuri cu transportul între localități. Bineînțeles că există și cazuri în care este
necesar să se călătorească în altă localitate unde operatorul economic pe care îl reprezintă are litigii
civile, însă nu există date statistice privind aceste situații și ne rămâne să apreciem că ele sunt rare.
Numărul părților în procesul civil
Numărul părților în procesul civil este relevant din punct de vedere al costurilor administrative generate de
pregătirea documentelor în mai multe exemplare. Pentru calcul, am folosit ipoteza în care în litigiul civil
sunt prezente două părți, dintre care cel puțin una este persoană juridică. Prin urmare, operatorul
economic pregătește întotdeauna cel puțin trei exemplare pentru documentele trimise instanței: 1
exemplar pentru instanță, 1 exemplar pentru partea adversă, 1 exemplar martor pentru arhiva proprie.
Reprezentarea legală / reprezentarea convențională
Operatorul economic poate fi reprezentat într-un proces civil prin reprezentant legal (prin administrator,
consilier juridic) sau prin reprezentant convențional prin intermediul unui avocat. Pregătirea documentului
care dovedește reprezentarea legală sau convențională este o activitate administrativă prezentă în mod
constant în aproape toate obligațiile de informare din acest domeniu. Cu toate acestea, nu ar fi fost realist
să considerăm în prezentul studiu că pentru fiecare demers procedural utilizat în proces se pregătește și
prezintă de fiecare dată dovada reprezentării legale sau convenționale – această situație s-ar întâlni
atunci când pe parcursul procesului este schimbat reprezentantul convențional sau legal (situație
apreciată ca fiind rară).
Având în vedere aceste considerente, am plecat de la ipoteza conform căreia dovada reprezentării
legale / convenționale se pregătește și se prezintă o singură dată, atunci când partea inițiază
procesul (prin cerere de chemare în judecată) sau intervine pentru prima data în proces (prin cerere de
intervenție, întâmpinare etc.). Pentru demersurile procedurale folosite ulterior, în general, nu mai este
necesară îndeplinirea acestei activități administrative.
Obligațiile de informare ca cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale
Aproape toate obligațiile de informare analizate în această zonă pot fi considerate, din punct de vedere al
Codului, ca fiind, de fapt, cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale care pot fi formulate în
cadrul unui proces civil. De exemplu, cererea de chemare în judecată este o cerere principală iar cererea
pentru plata cheltuielilor de judecată este o cerere accesorie a cărei soluționare depinde de soluția dată
cererii de chemare în judecată – din acest punct de vedere, cele două cereri pot fi înaintate în același
timp instanței ca parte a aceluiași document (rezultă, deci, costuri administrative mai mici). Pe de altă
parte, cererea pentru plata cheltuielilor de judecată poate fi formulată și înaintată instanței și ulterior
cererii de chemare în judecată, pe cale separată (costurile administrative vor fi astfel mai mari decât în
cazul conjugării celor două tipuri de cereri).
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 35 din 142
Pentru că prezentul studiu măsoară costurile administrative ale unor demersuri procedurale luate în
analiză de sine stătător, astfel de cazuri sunt tratate prin disjungere, respectiv, cererea de chemare în
judecată are un anumit cost administrativ raportat la un anumit număr de evenimente, cererea pentru
plata cheltuielilor de judecată se raportează la alt cost administrativ și număr de evenimente – atunci
când se formulează în mod separat de cererea de chemare în judecată.
O situație similară celei descrise mai sus apare atunci când, pe parcursul unei ședințe de judecată, una
dintre părți formulează mai multe cereri simultan (în cazul prezentului studiu mai multe obligații de
informare) și, atunci, costurile administrative sunt mai mici pentru că timpul este utilizat mai eficient, nu
mai este nevoie de deplasări multiple la instanță, costurile de comunicare sunt reduse etc. De exemplu,
cererea de asigurare a probelor poate fi făcută în același timp cu cererea de chemare în garanție –
calculul nu a putut lua însă în calcul astfel de scenarii (care ar modifica într-adevăr costurile
administrative) pentru că nu există niciun fel de indicații sau statistici legate de cuplarea diverselor cereri
pe parcursului unui proces civil. Soluția pentru aceste situații este aceeași: cererile sunt tratate
individual, ca și cum ar fi pregătite și înaintate separat.
Așadar, prezenta măsurătoare se raportează la situații ipotetice, teoretice și nu se poate considera
că ilustrează perfect costurile efective pe care le presupune, în practică, derularea unui proces.
Timbrul judiciar
Prin articolul 58 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost eliminată obligativitatea
achiziționării și prezentării timbrului judiciar în cadrul procesului civil. Totuși, această prevedere se
aplică cererilor și acțiunilor inițiate începând cu 29 iunie 2013. Calculul se raportează însă la anul
2012, atunci când acest timbru era încă solicitat.
4.1.8. Extrapolarea datelor despre costurile administrative unitare la nivel
național
Etapa următoare a calculului costurilor administrative și a sarcinilor administrative pentru fiecare obligație
de informare segmentată a constat în calculul costurilor administrative (și, bineînțeles, a sarcinilor
administrative) la nivel național pentru anul de referință al studiului, respectiv 2012. Astfel, s-a calculat
costul la nivel național asociat fiecărei obligații de informare, iar ulterior, prin agregarea costurilor asociate
tuturor obligațiilor, s-a calculat costul administrativ generat de la nivel național de zona legislativă
analizată.
4.1.9. Concluzii finale
4.1.9.1. Legislația procesual civilă și impactul asupra costurilor administrative
Prin intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, în premieră pentru sistemul procesual-civil
român, sunt reglementate în mod expres principiile fundamentale ale procesului civil, consacrate anterior
pe cale doctrinară şi jurisprudenţială.
Unul dintre obiectivele urmărite în activitatea de pregătire a Noului Cod de Procedură Civilă a fost
eficientizarea procedurilor și asigurarea celerității generale a procesului civil. Din acest punct de
vedere, NCPC a introdus câteva elemente noi în practica judiciară, cu potențial efect asupra costurilor
administrative suportate de justițiabili. Astfel,menționăm în continuare aspecte de noutate introduse de
NCPC de natură a reduce uneori sarcina administrativă, alteori durata de soluționare a proceselor –
aspect împovărător pentru mediul de afaceri.
I. Citarea şi comunicarea actelor de procedură - NCPC a urmărit eficientizarea procedurii de citare şi
comunicare a actelor de procedură şi adaptarea acesteia la noile realităţi socio-economice, dar şi
la cele din domeniul tehnologiei informaţiei, în scopul asigurării soluţionării într-un termen rezonabil
a cauzelor. Astfel, a fost extinsă posibilitatea de comunicare prin email / fax a majorității
cererilor; o astfel de măsură este menită să elimine timpii de așteptare la registratura instanței sau
costurile comunicării cererilor prin curierat (articolele 199,149, 206, 471, 490);
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 36 din 142
II. A fost introdusă procedura prealabilă primului termen de judecată (articolul 200). Este vorba
despre regularizarea cererilor adresate instanței prin care completul căruia i-a fost repartizată
cauza respectivă verifică condițiile de formă ale cererilor înainte de primul termen și comunică
în scris reclamantului eventuale lipsuri, neconformități, acesta din urmă având la dispoziție 10 zile
să facă completările sau modificările dispuse. Specific, completul verifică în această etapă
elemente legate de: cuprinsul cererii de chemare în judecată, numărul de exemplare, nulitatea
cererii și timbrarea cererii. Dacă reclamantul nu prezintă completările sau modificările dispuse,
cererea de chemare în judecată este anulată. Doar după îndeplinirea condițiilor de formă, instanța
dispune comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât. Procedura verificării cererii și a
regularizării acesteia se aplică din 15 februarie 2013.
În strânsă legătură cu măsurile de asigurare a celerității proceselor, Noul Cod de Procedură Civilă
aduce noutăți legate de cercetarea procesului și dezbaterea fondului în camera de consiliu
(articolele 240-244). În speță, cercetarea procesului are loc în camera de consiliu, cu citarea
părților, judecătorul având libertatea de a fixa termene scurte, chiar de la o zi la alta, pentru
prezentarea înscrisurilor probatorii, a interogatoriului scris, a altor informații necesare. Când
judecătorul se socotește lămurit, fixează termenul pentru dezbaterea fondului în ședință publică,
dezbaterea putând avea loc, cu acordul părților, tot în camera de consiliu, în aceiași zi. Trebuie
menționat însă că Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor
judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă a stabilit la articolul XII că ”dispoziţiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, republicată, privind cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în
camera de consiliu se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. În
procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31
decembrie 2015, cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului, se desfăşoară în şedinţă
publică, dacă legea nu prevede altfel”. Astfel, beneficiile cercetării și dezbaterii în camera de
consiliu asupra costurilor administrative se vor putea resimți abia începând cu anul 2016.
Din punct de vedere al costurilor administrative, avantajele celor descrise mai sus pot fi rezumate
în felul următor:
pe de-o parte, reducerea duratei procedurilor în fața instanței – pentru că înaintea
primului termen de înfățișare instanța comunică cu părțile în scris în legătură cu
aspectele de formă ale cererilor și elemente lipsă din dosarele respective, sunt create
premisele ca la primul termen să fie abordate cu eficiență elementele de fond ale cauzei.
Reprezentanții societăților se vor prezenta astfel de mai puține ori la instanță, ceea ce
generează o reducere a costurilor administrative;
pe de altă parte, la primul termen la care părțile sunt legal citate, acestea beneficiază de
o estimare a cercetării procesului Predictibilitatea cu privire la momentul limită până la
care o cauză trebuie soluționată poate fi deosebit de importată pentru o companie a cărei
sustenabilitate depinde de o soluție dată în favoarea sa într-un litigiu , la un anumit
moment în timp, în funcţie de care să îşi construiască un anumit plan de afaceri..
III. Față de vechiul Cod de Procedură Civilă, recursul se face în mod obligatoriu prin avocat sau
consilier juridic (articolele 83, 84) – ceea ce este de natură a crește celeritatea procesului.
Apreciem că reprezentarea în instanță prin terți ne-profesioniști poate conduce la costuri
administrative ale operatorilor economici mai mari decât dacă ar fi apelat la profesioniști,
chiar dacă aceasta atrage obligația de a acoperi onorariul acestora. Putem presupune că un
avocat sau consilier juridic va avea cunoștințele și abilitățile necesare pentru a aborda procesul pe
căile cele mai eficiente și eficace pentru clientul său; pe de altă parte, obligativitatea reprezentării
prin avocat sau consilier juridic în cazul recursului a fost gândită și ca o măsură de ușurare și
eficientizare a activității instanțelor superioare;
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 37 din 142
IV. S-a introdus o procedură nouă, simplificată, pentru soluționarea cererilor de valoare redusă,
sub.10.000 lei, cu scopul reducerii duratei acestui gen de cauze și degrevării activității
judecătoriilor care își pot realoca timpul pentru cauzele mai importante. Aceasta are ca efect
scurtarea duratei de soluționare per ansamblu a dosarelor. Celeritatea în derularea procesului
conduce la reducerea costurilor administrative.
V. A fost introdusă noua procedură a contestaţiei privind tergiversarea procesului îndreptată
împotriva instanței (articolele 522-526). Operatorii economici, părți în proces, pot formula
contestație prin care solicită luarea măsurilor legale, pentru a fi astfel înlăturată situația încălcării
dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil. Astfel, operatorii economici au
la dispoziție un mijloc procesual prin care pot grăbi procesele în care sunt implicați, reducându-și
astfel costurile administrative;
VI. Procedura ordonanţei de plată urmărește prevenirea întârzierii executării obligaţiilor de
plată rezultate din contracte comerciale (articolele 1013-1024), instituind o procedură judiciară
simplificată şi rapidă pentru obţinerea de către operatorul economic (în calitate de creditor)
a titlului executoriu ce are ca obiect creanţa sa constând în preţul mărfurilor/serviciilor furnizate.
În cazul nedepunerii întâmpinării, instanţa, faţă de circumstanţe, poate considera aceasta ca o
recunoaştere a pretenţiilor creditorului;
VII. Prin Noul Cod de Procedură Civilă a fost introdusă procedura sesizării Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni
de drept. Articolul 519 al NCPC specifică ”dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei
în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe
fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a
statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu
chestiunii de drept cu care a fost sesizată”. Dezlegarea este obligatorie pentru instanţa care a
solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării
deciziei în Monitorul Oficial. Procedura dezlegării prealabile a unor chestiuni de drept este o
măsură de unificare a practicii judiciare în România, accelerând procesele civile și creând
predictibilitate asupra soluțiilor pe care le dau instanțele;
VIII. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru abroga
Ordonanța de Guvern 32/ 1995 privind timbrul judiciar (se aplica, însă, doar procedurilor inițiate
după intrarea in vigoare a OUG 80/2013, respectiv din 29 iunie 2013). Această măsură contribuie
la reducerea costurilor administrative ale justițiabililor prin eliminarea timbrului judiciar ca cerință
în documentația litigiilor – impactul nu este major având în vedere că un timbru judiciar costa
maxim 5 RON. Pe de altă parte, se cuvine să remarcăm că prin aceiași Ordonanță au fost
actualizate taxele judiciare pentru anumite demersuri procedurale. Tabelul de mai jos surprinde
câteva exemple de astfel de majorări comparând prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru (abrogată) cu cele ale OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (în
vigoare):
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 38 din 142
Tabel 8 Majorări taxe judiciare
Demers procedural
Taxă judiciară
conform
OUG nr. 80/2013
Taxă judiciară
conform
Lege nr. 146/1997
Cerere de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces pentru
care se solicită recuzarea 100 RON 4 RON
Cerere de strămutare în materie civilă 100 Ron 4 RON
Cerere de repunere in termen 20 RON 4 RON
Cerere de perimare 20 RON 10 RON
Cerere pentru eliberarea de către instanțele judecătorești de copii de pe
hotărârile judecătorești, cu mențiunea că sunt definitive
5 RON
(pe exemplar)
2 RON
(pe exemplar)
Cerere pentru dobândirea personalității juridice de către asociațiile fără scop
lucrativ, fundații, uniuni și federații de persoane juridice fără scop lucrativ, precum
și pentru modificarea actelor constitutive
100 RON 19 RON
Cererea pentru recunoașterea dreptului de autor și a celor conexe, pentru
constatarea încălcării acestora și repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor
de autor și a sumelor cuvenite pentru opere de artă
100 RON 39 RON
Cererea pentru recunoașterea calității de inventator, de titular de brevet, a
drepturilor născute din brevetul de invenție, din contractele de cesiune și licență,
inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului
100 RON 39 RON
Acțiunile, cererile, obiecțiunile, contestațiile introduse la instanțele judecătorești în
temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, al Ordonanței Guvernului
nr. 10/2004 privind falimentul instituțiilor de credit și al Legii nr. 503/2004 privind
redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea
de asigurări, cu modificările și completările ulterioare
200 RON 120 RON
Trebuie avut în vedere faptul că, în paralel cu actualizarea taxelor fixe, actul normativ a prevăzut
diminuarea taxelor stabilite procentual în funcţie de valoarea obiectului cererii, al căror cuantum era
considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.
În ceea ce privește actualizarea taxelor fixe, Ministerul Justiţiei a urmărit corelarea lor cu costurile reale
ale procesului judiciar, în condiţiile în care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic,
stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultimă indexare în anul 2010. Aceste taxe fixe au fost majorate astfel
încât veniturile obţinute să acopere parțial costurile unui proces, având însă grijă ca taxele să rămână la
un nivel corespunzător situaţiei economice generale, să nu împovăreze justiţiabilul şi să nu constituie o
piedică în exercitarea liberului acces la justiţie.
Taxa fixă aplicabilă cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.
Prevederile Noului Cod de Procedură Civilă urmăresc în mod neîndoios să simplifice și să accelereze
procesele civile. Totuși, din punct de vedere al costurilor administrative, aplicarea Noului Cod de
Procedură Civilă generează pentru profesioniștii în drept (avocați și consilieri juridici) costuri de formare
profesională pentru a se familiariza cu noile prevederi. Intervievații noștri au relatat că, în ceea ce
privește consilierii juridici, activitatea de pregătire profesională continuă este văzută ca parte din fișa
obișnuită a postului. Și din acest punct de vedere, în măsurătoarea noastră costurile sunt ”0” pentru
activitatea administrativă de familiarizare cu obligația de informare.
4.1.9.2. Datele cantitative obținute
Datele prezentate în cele ce urmează au fost obținute în urma unui studiu de percepție asupra costurilor
administrative ocazionate de îndeplinirea obligațiilor de informare legale, costuri suportate de mediul de
afaceri din România. Măsurătoarea s-a realizat în conformitate cu ”Metoda Costului Standard” și reflectă
percepția unui eșantion determinat de respondenți asupra poverii administrative, nefiind o măsurare
exactă a costurilor.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 39 din 142
Calcul general
Din analizele noastre, cele 74 de obligații de informare identificate în reglementările procedural-civile
generează anual pentru mediul de afaceri din România costuri administrative în valoare totală de
229,825,174.05 RON, respectiv 51,576,565.09 EUR calculat la cursul mediu RON/EUR pentru anul
2012 (RON 4,4560 = 1 EUR).
Factorii generatori ai costurilor administrative
În interpretarea sumei totale a costurilor administrative ținem să amintim că există patru factori principali
care influențează nivelul costurilor administrative ale unei obligații de informare, respectiv:
1. complexitatea execuției obligației de informare,
2. numărul de firme obligate să execute obligația de informare
3. frecvența cu care firmele au executat obligația de informare pe parcursul unui an,
4. achiziții.
Înmulțind numărul de firme eligibile cu frecvența execuției obligației de informare se obține numărul de
evenimente asociate obligației de informare într-un an, respectiv de câte ori a fost îndeplinită obligația pe
parcursul unui an calendaristic. În cazul obligațiilor de informare aferente legislației procesual civile
(vechiul Cod de procedură civilă), distribuția lor în funcție de numărul de evenimente se prezintă în felul
următor:
Tabel 9 Distribuția obligațiilor de informare specifice legislației procedural-civile în funcție de
numărul de evenimente
Intervale număr de evenimente Numărul obligațiilor
de informare
Total costuri
administrative anuale
% din Total OI NCPC
>1.000.000 0 0 0.00%
100.000 – 999.999 2 143.929.696,43 62.63%
10.000 – 99.999 12 67.886.809,66 29.54%
1.000 – 9.999 20 15.784.360,91 6.87%
100 - 999 24 2.209.594,00 0.96%
10 – 99 3 13.960,54 0.01%
<9 13 752,54 0.00%
Total OI NCPC 74 229,825,174 100%
Observăm că 89% din costurile administrative anuale ale obligațiilor de informare se concentrează în a
doua și a treia categorie ca număr de evenimente anuale (după categoria peste 1.000.000 pentru care nu
există obligații de informare), de unde deducem că nivelul costurilor administrative anuale ale
obligațiilor de informare din legislația procesual civilă în vigoare la finalul anului 2012 este
influențat, în principal, de numărul evenimentelor anuale. Cu alte cuvinte, în obținerea nivelului
costurilor administrative anuale pentru total OI-uri contează mai puțin complexitatea execuției (vezi
factorul 1 de mai sus) și nivelul achizițiilor (vezi factorul 4 de mai sus), cât mai degrabă de criteriile 2 și 3
(număr de firme și frecvență).
Sub acest aspect, trebuie să subliniem că raportarea la un criteriu precum frecvența evenimentelor anuale trebuie considerată atipică în ceea ce privește demersurile procedurale deoarece nu se poate considera că prezintă aceeași relevanță ca în cazul obligațiilor stabilite pentru operatori economici în alte acte normative. Caracterul atipic derivă din faptul că obligațiile de informare stabilite în Codul de procedură civilă nu au un caracter obligatoriu în activitatea unui operator economic iar numărul de cereri depuse la instanță într-un an nu poate fi relevant sub aspectul periodicității cu care mediul de afaceri se confrunta cu această obligație.
Clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al costurilor administrative anuale la nivel național
Din punct de vedere al costurilor administrative anuale pe OI topul obligațiilor de informare din legislația
procesual civilă (vechiul cod de procedură civilă) arată în felul următor:
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 40 din 142
Tabel 10 Clasamentul obligațiilor de informare specifice legislației procedural-civile în funcție de costul administrativ anual
Cod OI Denumire OI
Total costuri
administrative anuale
pe OI
Total sarcini
administrative anuale
pe OI
Populație OI Cost mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe OI
(%)
J-001 Cererea de chemare în judecată 78.578.633,36 674.885.290,1 209.346 375,35 86% 322,38 14%
J-077 Întâmpinarea 65.351.063,06 542.609.587,1 209.346 312,17 83% 259,19 17%
J-009 Cererea reconvențională 19.564.563,41 16.792.010,84 52.337 373,82 86% 320,84 14%
J-012
Cererea de redeschidere a
judecății 9.139.403,81 8.243.554,18 42.277 216,18 90% 194,99 10%
J-079 Cererea de recurs 8.714.615,28 7.412.701,68 24.576 354,60 85% 301,62 15%
J-004 Cererea de intervenție 7.729.801,80 6.709.443,97 20.936 369,21 87% 320,47 13%
J-019 Cererea de suspendare a judecății 6.668.102,35 6.668.102,35 42.277 157,72 100% 157,72 0%
J-020
Cererea de încuviințare a
executării provizorii 4.290.479,71 3.815.018.49 24.931 172,09 89% 153,02 11%
J-010
Prezentarea înscrisurilor la ordinul
instanței judecătorești 3.070.659,97 2.183.434,67 20.935 146,68 71% 104,30 29%
J-011
Prezentarea registrelor la ordinul
instanței judecătorești 2.744.387,99 1.857.162,69 20.935 131,09 68% 88,71 32%
J-035 Contestația la executare 2.732.301,21 2.497.516,01 11.080 246,60 91% 225,41 9%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 41 din 142
Remarcăm în continuare câteva aspecte ce trebuie avute în vedere în interpretarea cifrelor de mai sus. .
Precizăm, în prealabil, că percepția evaluată a fost cea aferentă experienței respondenților pe
vechiul Cod de procedură civilă.
I. La finalul clasamentului, se află câteva obligații de informare pentru care nu au fost identificate
niciun fel de date despre frecvență și populație, sau număr de evenimente identificat a fost zero.
Prin urmare, pentru aceste obligații de informare, costul administrativ s-a considerat a fi zero. Din
punct de vedere al costurilor administrative anuale, considerăm aceste obligații de informare
ne-evaluabile.
II. Ținând seama de schimbarea legislativă operată prin intrarea în vigoare a noului Cod de
procedură civilă, dar și de numărul variabil de cereri care se pot depune în fiecare an, ordinea din
clasamentul OI-urilor din punct de vedere al costului administrativ total anual ar putea suferi
modificări în cadrul unei viitoare măsurători.
III. Noul Cod de procedura civilă instituie apelul ca singura cale de atac cu caracter devolutiv, lipsa
apelului constituind excepția. În principiu, daca legea nu prevede in mod expres altfel, este
susceptibila de apel orice hotărâre (art. 466 alin 1 NCPC). Pe de alta parte, sfera hotărârilor
susceptibile de a fi atacate cu recurs este limitată substanțial de art. 483 alin. 2 NCPC astfel cum
a fost modificat prin Legea nr. 2/2013. În vechiul sistem procesual civil calea de atac a apelului
era exclusă în cazul hotărârilor prevăzute la art. 2821 din vechiul Cod de procedura civilă. Potrivit
art. 299 alin1 din vechiul cod erau supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date
în apel, precum şi, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate
jurisdicțională.
Clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al costurilor administrative unitare
În tabelul următor sunt ordonate descrescător costurile administrative unitare ale obligațiilor de informare.
Costul administrativ unitar reprezintă costul realizării obligației de informare o singură dată de către un
operator economic. Acesta a fost calculat prin împărțirea costului administrativ anual pe obligație de
informare la numărul total de evenimente pentru aceea obligație de informare din anul de referință.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 42 din 142
Tabel 11 Clasamentul obligațiilor de informare specifice legislației procedural-civile în funcție de costurile administrative unitare
Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative anuale
pe OI Populație OI
Cost mediu unitar/OI
Sarcina medie/OI
(%)
Sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI (%)
J-024 Contestația în anulare 320,410 277,712 806 398 87% 345 13%
J-045 Cererea de partaj 753 753 2 376 100% 376 0%
J-025 Cererea de revizuire 253,566 231,595 675 376 91% 343 9%
J-001 Cererea de chemare în judecată 78,578,633 67,488,529 209,346 375 86% 322 14%
J-009 Cererea reconvențională 19,564,563 16,792,011 52,337 374 86% 321 14%
J-004 Cererea de intervenție 7,729,802 6,709,444 20,936 369 87% 320 13%
J-023 Cererea de apel 1,525,545 1,384,154 4,223 361 91% 328 9%
J-028 Cererea de arbitrare 142,441 142,441 400 356 100% 356 0%
J-079 Cererea de recurs 8,714,615 7,412,702 24,576 355 85% 302 15%
J-057 Cererea de recunoaștere a hotărârilor
străine
78,693 78,693 245 321 100% 321 0%
J-059 Cererea de recunoaștere a hotărârilor
arbitrale străine
9,634 9,634 30 321 100% 321 0%
J-077 Întâmpinarea 65,351,063 54,260,959 209,346 312 83% 259 17%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 43 din 142
Așa cum se poate lesne observa, atunci când privim costurile administrative suportate de operatorii
economici la nivel individual, eliminând deci factori generatori de costuri ”numărul de firme obligate să
execute obligația de informare” și ”frecvența cu care firmele au executat obligația de informare pe
parcursul unui an”, clasamentul este unul diferit. De această data, cererea de chemare în judecată nu se
mai află pe prima poziție în clasament, fiind devansată de obligații care deși au o incidență cu mult mai
mică în viața firmelor, implică un efort mai mare.
Astfel, din punct de vedere unitar, contestația în anulare este cea mai costisitoare, fiind urmată la o
distanță nesemnificativă de cererea de partaj și de cererea de revizuire.
Sarcini administrative
Sarcinile administrative se calculează ca diferență între costurile administrative înregistrate și ”bunele
practici”, după cum este explicat în metodologia studiului. Acele activități considerate de respondenți
”bună practică”, au înțelesul că ar fi activități administrative pe care firmele le-ar îndeplini oricum, și în
absența legislației, pentru propriul lor beneficiu, în interesul conservării sau creșterii afacerii.
În cadrul prezentului studiu, în identificarea acelor date solicitate care reprezintă bună practică pentru
legislația procesual-civilă, s-a agreat prin convenție ca acele documente pe care operatorul economic le
deține fără intenția de a le folosi în cadrul unui eventual litigiu, ci pentru propriul beneficiu, în interesul
conservării sau creșterii afacerii, să fie considerate bună practică. Astfel, deși niciodată, în cadrul acestei
abordări, multiplicarea unor documente sau depunerea lor la registratură nu poate fi considerată bună
practică (persoana nu are niciun interes să îndeplinească o serie de activități administrative precum
acestea dacă nu se regăsește în situația de a fi obligată să înainteze o cerere pentru care activitățile
administrative date ca exemplu sunt obligatorii), deținerea unor documente pe care operatorul economic
le poate prezenta ca și probe în cursul unui litigiu este considerată a fi bună practică. În schimb, obținerea
acelor documente prezentate ca probe în cadrul procesului, pe care operatorul economic le pregătește
special în vederea prezentării lor în susținerea unei cauze, nu se consideră a fi bună practică.
Nu trebuie să uităm că obligațiile de informare din Noul Cod de Procedură Civilă se referă la
situații litigioase în care se pot regăsi la un moment dat unii operatori economici – acestea sunt
situații excepționale, de ne-dorit pentru operatorii respectivi și nu țin în mod direct de bunele
practici în administrarea afacerii. Prin urmare, calculul sarcinilor administrative și, corelat, al bunelor
practici, poate fi rezumat în tabelul următor:
Tabel 12 Bune practici și sarcini administrative
Total OI NCPC Total costuri administrative anuale
74 RON 229,825,174.1
din care
Costuri administrative asociate bunelor practici RON 32,289,913.50 (14%)
Costuri administrative asociate sarcinilor administrative RON 197,535,260.55 (86%)
4.1.9.3. Probleme / disfuncționalități și recomandări în domeniul obligațiilor de informare
generate de procedura civilă
Acest capitol reprezintă o sinteză a problemelor și recomandărilor cel mai des invocate de către
intervievații și experții noștri din punct de vedere al birocrației care însoțește o acțiune în instanță și
nu derivă din legislația procesual-civilă, cu impact mai mult sau mai puțin direct asupra costurilor
administrative ale operatorilor economici - justițiabili. Ordinea prezentării observațiilor nu reflectă neapărat
importanța acestora.
Cu titlu general, trebuie subliniat faptul că aceste recomandări nu sunt legate de anumite obligații de
informare prevăzute de Codul de procedură civilă întrucât necesitatea de simplificare nu a fost identificată
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 44 din 142
punctual pentru anumite cereri adresate instanței. În cazul Codului de procedură civilă o astfel de
evaluare nici nu era posibil de realizat în cadrul prezentului Proiect, dată fiind metodologia de calcul
impusă. Recomandările făcute vizează, în principal, aspecte administrative, de infrastructură, legate de
funcționarea instanțelor.
În plus, la nivelul normelor de procedură civilă s-a realizat deja o reformă - prin intrarea în vigoare a
noului Cod de procedură civilă - în sensul simplificării mecanismelor procedurale, a cărui evaluarea poate
fi luată în considerare după trecerea unei perioade suficiente de timp pentru aplicarea noilor norme.
I. Program redus de lucru cu publicul la serviciile de registratură și arhivă din cadrul
instanțelor.
Conform articolului 87 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii 387/2005 pentru aprobarea
Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, registratura și arhiva vor fi deschise zilnic
pentru public minimum 4 ore, repartizate în funcție de programul ședințelor de judecată. Adesea,
instanțele din România recurg la regimul minimal de ore de lucru cu publicul la registratură și arhivă, ceea
ce creează constrângeri administrative justițiabililor (și inclusiv operatorilor economici) care trebuie să se
plieze pe acest program de lucru, puțin compatibil cu complexitatea și dinamica vieții unei afaceri.
De asemenea, intervievații au raportat că, uneori, funcționarii de la serviciul de arhivă nu găsesc
dosarele solicitate iar reprezentantul părții trebuie să meargă la serviciul de arhivă de mai multe ori
până obține acces la dosare.
Recomandare:
a. Programul de lucru cu publicul al serviciilor de registratură și arhivă de la instanță ar trebui
să fie similar programului general de lucru al instanței sau al altor instituții publice de
importanţă deosebită. Ar fi o măsură de apropiere, disponibilitate față de justițiabili. Bineînțeles, o
astfel de măsură presupune ca instanță să dispună de personal suficient la serviciile de registratură
și arhivă, dedicat exclusiv acestei activități.
b. Crearea unui sistem electronic care să permită avocaților și consilierilor juridici vizualizarea
conținutului integral al dosarelor în care sunt mandatați.
Accesul la un astfel de sistem ar putea fi realizat în baza unui cod unic de identificare atribuit avocatului
sau consilierului juridic respectiv pentru a proteja confidențialitatea informațiilor. Disponibilitatea acestui
sistem electronic ar reduce din costurile asociate cu deplasarea și timpul petrecut de aceștia la arhiva
instanței. Un astfel de sistem funcționează în alte state membre UE, cum ar fi Austria
(https://www.advokat.at/) . Corelat cu acest sistem electronic, intervievații au vorbit despre necesitatea
creării pentru fiecare avocat și consilier juridic a unui domiciliu electronic recunoscut în sistemul
judiciar prin care să comunice cu instanța și părțile. În România, spre exemplu, Curtea de Apel Cluj
utilizează un sistem online prin care părțile, pe baza unei parole de acces pusă la dispoziția exclusivă a
acestora, pot vizualiza informaţii legate de traseul dosarului (toate instanţele la care a fost înregistrat
dosarul), data înregistrării, obiectul, stadiul procesual, termenele de judecată şi dispoziţiile instanţelor la
fiecare dintre acestea, detaliat pentru fiecare instanţă. De asemenea, instanțele din circumscripția Curții
de Apel Cluj pun la dispoziție un Call Center, serviciu disponibil 24 ore/zi, 7 zile pe săptămână, prin care
părțile pot afla detalii despre dosare (http://www.curteadeapelcluj.ro/dosare.html).
Subliniem faptul că Ministerul Justiției are deja in lucru un proiect care sa pună la dispoziția justițiabililor
un astfel de sistem, in acest sens având la dispoziție deja un studiu de fezabilitate. Sistemul ce urmează
a fi dezvoltat de Ministerul Justiției va funcționa pe baza de utilizator/parola si certificat digital calificat,
pentru identificarea unica a persoanei care accesează sistemul, in baza unui abonament încheiat in
prealabil. De asemenea, prin intermediul proiectului, justițiabilii, atât avocați cat si orice cetățean
interesat, vor avea acces la dosarele in care sunt parte. Noul sistem va permite atât consultarea
întregului dosar cat si depunerea acestuia in format electronic si realizarea comunicărilor de aceeași
maniera, in format electronic.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 45 din 142
II. Utilizarea serviciilor de fotocopiere ale instanțelor este greoaie și consumatoare de timp
pentru justițiabili.
Intervievații ne-au relatat că, la unele instanțe, pentru eliberarea unor fotocopii, partea interesată face o
cerere și este chemată într-o zi ulterioară pentru ridicarea acestora atunci când volumul de fotocopiere
depășește 50 de pagini, iar timpul de aşteptare este îndelungat, fiind necesare uneori mai multe reveniri
la arhivă. Este o situație de evidentă povară administrativă.
Recomandare:
A se vedea recomandarea de mai sus referitoare la sistemul electronic care să permită avocaților
și consilierilor juridici vizualizarea conținutului integral al dosarelor în care sunt mandatați și care
ar contribui la degrevarea serviciilor de fotocopiere a instanțelor și, în acelaşi timp, ar uşura
operarea dosarelor de către grefieri prin accesul electronic la lucrările dosarului.
Introducerea posibilității solicitării de fotocopii pe cale electronică pentru a fi evitate costurile
deplasării reprezentantului părții la sediul instanței.
III. Lipsa facilităților adecvate în cadrul serviciului de arhivă pentru cei care vin să studieze
diverse dosare (spațiu limitat, aer irespirabil).
Intervievații noștri au adus în discuție în general situația clădirilor instanțelor și a dotărilor acestora
(aglomerare mare de oameni, birouri mici, lipsa garderobei) care creează disconfort tuturor utilizatorilor și
afectează eficiența și productivitatea instanțelor. În paranteză fiind spus, chiar și Raportul privind starea
justiției 2013 adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii3 relatează în cadrul Capitolului II.1 Impactul
noilor coduri în materie civilă ”alte dificultăți constatate de instanțe (inclusiv instanța supremă) în aplicarea
noilor coduri au fost determinate, în egală măsură, de lipsa spațiului adecvat pentru desfășurarea
activității, de lipsa dotărilor necesare (mobilier, tehnică de calcul) și, mai ales, de lipsa personalului
auxiliar.
Recomandare: A se vedea recomandarea de mai sus referitoare la sistemul electronic care să
permită avocaților și consilierilor juridici vizualizarea conținutului integral al dosarelor cu care
sunt însărcinați și care ar contribui la degrevarea serviciilor de arhivă.
IV. În sistemul judiciar român nu se practică programarea individuală a ședințelor de judecată
astfel încât justițiabilii și reprezentanții lor să cunoască cu o oarecare precizie intervalul
orar în care trebuie să fie prezenți în fața instanței.
Pe portalul instanțelor de judecată apare o programare a ședințelor de judecată din fiecare zi lucrătoare,
în care se menționează doar ora de începere a ședinței de judecată (de obicei ora 9) și lista cauzelor –
justițiabilul nu își poate, însă, programa cum mai multă precizie prezența la instanță și astfel consumă
timp așteptând derularea ședinței până la cauza în care participă.
Recomandare:
Îmbunătățirea sistemului de programare a ședințelor de judecată prin fixarea unui orar individual
pentru fiecare cauză care să contribuie la eficientizarea participării justițiabilului la ședința de
judecată și, în același timp, la evitarea supra-aglomerării a clădirii instanței.
O prevedere în acest sens a fost introdusă în NCPC la articolul 215 care specifică că lista ședințelor de
judecată ”va cuprinde și intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor”.
În plus, sistemul informatic ECRIS permite programarea ședințelor de judecata, pe ore, aspect care se
replica si pe portal in așa fel încât justițiabilii sa poată avea o informare mai corecta. Aceste aspecte
depind însă într-o mare măsură de managementul fiecărui complet de judecata si de durata de
3 http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=020101
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 46 din 142
parcurgere a fiecărui dosar in parte in cursul ședinței de judecata, aspect care ar trebuit estimat cat mai
corect de către grefierul care realizează programarea ședințelor.
V. Trimiterea diverselor documente pe fax sau email la instanță întâmpină încă dificultăți.
Deși în ceea ce privește citarea şi comunicarea actelor de procedură, NCPC a urmărit eficientizarea
procedurii de citare şi comunicare a actelor de procedură prin extinderea posibilității de comunicare
prin email / fax a majorității cererilor, măsură menită să elimine timpii de așteptare la registratura
instanței sau costurile comunicării cererilor prin curierat, așa cum spuneam anterior, este necesară
trecerea unei perioade suficiente de timp pentru asimilarea noilor dispoziții si asigurarea infrastructurii
necesare.
Interviurile cu mediul de afaceri au surprins următoarele aspecte întâlnite în cursul anului 20124
1. nu se comunică automat părții care a trimis documentul respectiv numărul de înregistrare al
documentului;
2. nu se pot transmite pe fax cereri mai voluminoase iar, uneori, faxul de la instanță rămâne
fără hârtie și nu poate primi documentele transmise;
3. uneori cererile transmise și prin fax și în formă tipărită la registratura instanței primesc
numere de înregistrare diferite ceea ce poate crea confuzii în administrarea dosarelor
respective;
4. unii magistrați nu recunosc sau nu acceptă documentele transmise exclusiv prin fax sau
email, deși legislația permite și această modalitate de comunicare, instanța pregătind copiile
pentru celelalte părți pe cheltuiala părții care a utilizat email-ul sau fax-ul;
Recomandare:
Crearea unui sistem automat pentru transmiterea numărului de înregistrare pentru documentele
primite de instanță pe fax sau email. Pași în reglementarea acestui aspect s-au făcut prin art. 199 alin.
1 NCPC (“Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă,
curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se
înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare.”). Este necesară în continuare
identificarea unei modalități de comunicare a numărului de înregistrare către acei justițiabili care au
transmis documentele pe fax/email.
Alte comentarii formulate de către respondenți:
I. Noile reglementări în domeniul procedurii civile presupun pentru toate persoanele interesate
un efort de instruire și integrare în activitatea de zi cu zi a noilor prevederi
II. Efortul birocratic al justițiabililor este influențat de lipsa accesului facil și gratuit la legislația
actualizată, în timp real. Practic, pentru a avea acces la legislația în vigoare (care consolidează
prevederile vechi rămase valabile și completările legislative noi), justițiabilii din România trebuie
să achiziționeze programe software comercializate de diverse companii și să plătească
abonament pentru monitorizarea schimbărilor legislative. În aceeași ordine de idei, nu putem să
nu remarcăm că Monitorul Oficial (publicație a statului a cărui gratuitate și accesibilitate facilă ar
trebui să legitimeze principiul de drept "nimeni nu se poate scuza, invocând necunoașterea legii"
- „nemo censetur ignorare legem") este o publicație pentru care justițiabilii trebuie să plătească;
4 , așadar, anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a extins modalitățile de comunicare prin mijloace tehnice
moderne:
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 47 din 142
III. Formularele standard cu caracter orientativ pentru unele tipuri de acțiuni civile sunt apreciate
pozitiv de justițiabili. O astfel de soluție ar fi de natură să contribuie la eficientizarea procesului
civil și, inclusiv, la reducerea costurilor administrative pentru operatorii economici.
IV. Unul dintre factorii de iritare identificați de operatorii economici respondenți la studiu a fost
solicitarea adresată de către instanță părților pe parcursul unui proces de a prezenta de mai
multe ori certificatul constatator care atestă calitatea persoanelor împuternicite. Obținerea
periodică a certificatului constatator este considerată consumatoare de timp și de bani pentru
firmele părți la proces. Acest factor de iritare a fost identificat în relație cu modalitatea de
îndeplinire a obligațiilor de informare la nivelul anului 2012. Prin intrarea în vigoare a noii
reglementări procedural-civile, s-au făcut pași importanți în eliminarea lui.
Potrivit art. 154 alin. (8) NCPC, “În scopul obţinerii datelor şi informaţiilor necesare realizării
procedurii de comunicare a citaţiilor, a altor acte de procedură, precum şi îndeplinirii oricărei
atribuţii proprii activităţii de judecată, instanţele au drept de acces direct la bazele de date
electronice sau la alte sisteme de informare deţinute de autorităţi şi instituţii publice”. În prezent o
mare parte din instanțe au acces la baza de date a Registrului Comerțului pentru a verifica online
datele despre operatorul economic. Așa cum menționam și anterior, este necesară trecerea unei
perioade suficiente de timp pentru asimilarea noilor dispoziții si asigurarea infrastructurii necesare
la nivel național.
V. Termenele date de instanțe pe parcursul unui proces generează de manieră indirectă
costuri importante pentru operatorii economici – părți în proces – pentru că aceștia
trebuie să creeze și să mențină provizioane care afectează planificarea financiară și
contabilă, blocând în același timp sume de bani care ar putea sa găsească o utilizare
profitabilă pentru operatorii economici respectivi. Operatorul economic rezervă sume de bani
în contabilitate în perspectiva pierderii litigiului, caz în care ar trebui să plătească daune și
despăgubiri. Cu cât hotărârea instanței întârzie mai mult, cu atât provizioanele trebuie prelungite.
Mai grav decât atât, când în sfârșit operatorul economic obține hotărârea definitivă și vrea să o
pună în executare, descoperă că pârâtul nu mai are bunuri care să poată fi executate pentru că
le-a înstrăinat pe parcursul procesului sau au intrat în proprietatea altor creditori.
Referitor la această observație formulată de respondenții prezentului studiu, este
important să menționăm că, prin art. 241 alin 1 din NCPC se instituie obligația instanței de
a stabili termene scurte, chiar de la o zi la alta.
Conform datelor statistice strânse de Ministerul Justiției timpii medii de finalizare a cauzelor încadrate
în materia ”litigii cu profesioniști” au crescut în mod constant în ultimii 3 ani (chiar semnificativ),
excepție făcând stadiul de fond și apel la Tribunal pentru care timpii medii de finalizare a cauzelor au
scăzut între 2012 și 2013.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 48 din 142
Tabel 13 Timpi medii finalizare cauze în materia ”litigii cu profesioniști” – sursa Ministerul Justiției
Curte de Apel
Stadiul procesual : Fond
Materia Dosare
finalizate
Stoc
inițial
Dosare
intrate
Dosare suspendate Timp mediu
finalizare cauză
(zile)
2011 729 0 1019 2 53.99
2012 846 290 850 13 79.83
2013 806 294 759 16 109.34
Stadiul procesual : Apel
Materia Dosare
finalizate
Stoc
inițial
Dosare
intrate
Dosare suspendate Timp mediu
finalizare cauză
(zile)
2011 1635 0 2970 47 120.21
2012 2825 1335 2787 124 160.39
2013 2535 1297 2915 179 174.16
Stadiul procesual : Recurs
Materia Dosare
finalizate
Stoc
inițial
Dosare
intrate
Dosare suspendate Timp mediu
finalizare cauză
(zile)
2011 7605 0 10522 81 89.04
2012 7392 2917 6377 130 116.95
2013 6081 1902 5427 107 135.21
Tribunal
Stadiul procesual : Fond
Materia Dosare
finalizate
Stoc
inițial
Dosare
intrate
Dosare suspendate Timp mediu
finalizare cauză
(zile)
2011 57473 0 94860 647 93.81
2012 54906 37387 37293 1435 221.36
2013 36669 19774 30834 1962 188.60
Stadiul procesual : Apel
Materia Dosare
finalizate
Stoc
inițial
Dosare
intrate
Dosare suspendate Timp mediu
finalizare cauză
(zile)
2011 222 0 644 18 120.06
2012 644 422 849 55 184.54
2013 1796 627 3993 157 158.14
Stadiul procesual : Recurs
Materia Dosare
finalizate
Stoc
inițial
Dosare
intrate
Dosare suspendate Timp mediu
finalizare cauză
(zile)
2011 8458 0 18540 283 120.90
2012 16012 10082 16985 640 195.96
2013 17503 11055 19003 999 234.50
Judecătorie
Stadiul procesual : Fond
Materia Dosare
finalizate
Stoc
inițial
Dosare
intrate
Dosare suspendate Timp mediu
finalizare cauză
(zile)
2011 98309 0 176619 2329 85.60
2012 151488 78310 168632 5428 147.18
2013 138374 95454 111357 9112 222.23
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 49 din 142
Bune practici europene
În această secțiune am reunit câteva exemple de simplificare administrativă a sistemului judiciar din alte
State Membre care pot inspira și autoritățile române în eforturile de a limita sau fluidiza mediul birocratic
în care acționează firmele din țara noastră. Exemplele sunt axate pe dezvoltarea unor sisteme online de
gestiune a informațiilor în sistemul judiciar, aceste sisteme fiind, se pare, alegerea preferată pentru o
serie de State Membre care urmăresc reducerea costurilor administrative atât pentru sistemul public de
justiție cât și pentru justițiabili.
EXEMPLUL 1 Olanda
Sistemul judiciar din Olanda înregistrează progrese semnificative în dezvoltarea unui mediu complet
digitalizat ca suport pentru diverse servicii, procese și produse juridice. Depozitul Digital Central
(CDD+ Centraal Digitaal Depot+) împreună cu Sistemul de Transfer Electronic al Mesajelor (Electronisch
Berichtenverkeer) alcătuiesc o puternică platformă care asigură transferul de informații în interiorul
sistemului judiciar și între sistemul judiciar, pe de o parte, și administrația publică, cetățenii și firmele, pe
de altă parte. Totul se face cu semnătură electronică, toate dosarele sunt scanate și pot fi accesate de la
computer5.
Totodată, în sistemul judiciar olandez există și o bază de date care include informații despre procesele
trecute și curente. Mecanismul de căutare6 a informațiilor este interactiv și permite căutarea după data
hotărârii / deciziei, data publicării, instanță, rezumat, părțile implicate (anonimizate), fapte, mijloace
procesuale, motivarea hotărârii / deciziei etc.
EXEMPLUL 2 Cehia
În Republica Cehă există o aplicație web care permite justițiabilului să încarce în format electronic toate
informațiile necesare în derularea unui litigiu.7
EXEMPLUL 3 Austria
În Austria Sistemul de Comunicări Juridice (Elektronische Rechtsverkehr) permite transferul în condiții de
maximă securitate a diverse documente între instanță și părți. Acest sistem înlocuiește modalitatea
clasică de comunicare prin hârtie cât și comunicarea simplă prin fax sau email. Departamentul de Justiție
a estimat că introducerea acestui sistem a condus la reducerea efectivelor sale cu 133 de angajați. În
2012 mai mult de 95% din cererile de chemare în judecată legate de creanțe și mai mult de 70% din
plângerile penale, alături de aproximativ 4,2 milioane de inputuri pentru alte cereri, au fost introduse
electronic. Tot în 2012 Sistemul de Comunicări Juridice8 a înregistrat 6,8 milioane de transmiteri ceea ce
a rezultat în economii la costurile cu serviciile poștale clasice de mai mult de 10 milioane de euro.
EXEMPLUL 4 Estonia
E-file este un sistem informatic web care permite părților să participe de manieră electronica la procesele
civile, penale și de contencios administrativ. Sistemul permite și monitorizarea stadiului procesului.
Accesul este permis doar procedurilor la care persoana respectivă este asociată9.
De asemenea, în Estonia există un motor de căutare10
care permite justițiabililor să găsească diverse
informații despre ședințele de judecată planificate (unde, când, cine).
5 http://www.justid.nl/ebv/over_ebv/
6 http://uitspraken.rechtspraak.nl/#zoekverfijn
7 http://epodatelna.justice.cz/ePodatelna/epo1200new/form.do
8http://www.justiz.gv.at/web2013/html/default/2c9484852308c2a60123708554d203e7.de.html si
http://www.justiz.gv.at/web2013/file/8ab4ac8322985dd501229ce3fb1900b4.de.0/justizbrosch%C3%BCre_cd_konform.pdf 9 . https://www.e-toimik.ee/
10https://www.riigiteataja.ee/kohtuteave/kohtuistungi_aja_ja_toimumiskoha_otsing.html?otsing=false&kohtumaja=Tartu+HK+J%C3%B5hvi+kohtumaja
&saalKuulutamine=&kohtunik=&istungiPealkiri=&alates=23.01.2014&kuni=06.02.2014
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 50 din 142
4.2 Concluziile specifice ale măsurării costurilor administrative
generate de obligațiile de informare din legislația legată de
înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor
economici
4.2.1. Introducere
Evaluarea legislației referitoare la înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici
înregistrați la ONRC a fost o activitate complexă atât prin prisma volumului deosebit al obligațiilor de
informare pe care firmele le îndeplinesc, cât și prin prisma varietății grupurilor țintă vizate de prezentul
studiu. Un alt aspect ce a contribuit la complexitatea acestei măsurători a fost reprezentat de dificultățile
întâmpinate de cei intervievați în a își aminti / în a deosebi costurile suportate pentru fiecare activitate
administrativă / dată solicitată în parte. Celor intervievați le-ar fi fost mai ușor să se refere la costurile
generale de timp și de bani asociate obligațiilor îndeplinite, dat fiind că, așa cum se va remarca în cele ce
urmează, îndeplinirea acestor obligații se realizează adesea cu sprijinul mai multor categorii de angajați,
iar uneori chiar cu sprijinul unor specialiști sau al unor juriști.
Metodologia costului standard ne-a cerut să extragem din actele normative ce reglementează
înregistrarea, funcționarea și încetarea activității societăților și să măsurăm obligații de informare de sine
stătătoare, în înțelesul definiției cuprinse în dicționarul terminologic. Prin urmare, măsurătoarea s-a
concentrat pe obligații analizate individual și nu pe ansamblul de obligații asociate derulării unor anumite
tipuri de activități. Această abordare a permis totuși gruparea obligațiilor de informare în funcție de etapa
de dezvoltare / din viață a societății (înființare, fuziune, divizare, insolvență, radiere etc.).
Așa cum a fost menționat anterior în Raport, am măsurat obligațiile de informare așa cum sunt prevăzute
în versiunea în vigoare la 31 decembrie 2012 a actelor normative în domeniu; ținem însă să subliniem că
dispozițiile acestora au suferit modificări în perioada ianuarie 2013 – prezent (de exemplu, legislația
privind intrarea societăților în insolvență), prin urmare, unii dintre intervievații noștri au remarcat
simplificările deja ap[rute în procedură. Cu ajutorul experților intervievați în cadrul proiectului am realizat
și o analiză suplimentară legată de modificările apărute în legislație și impactul lor asupra costurilor și
sarcinilor administrative ale operatorilor economici.
În continuarea acestei prezentări introductive, reamintim că măsurarea costurilor administrative
presupune evaluarea costurilor asociate activităților cu caracter birocratic, administrativ, de formă din
cadrul unei obligații de informare, finalitatea oricărui exercițiu de măsurare fiind identificarea și
implementarea unor măsuri de simplificare administrativă în scopul reducerii acestor costuri. Prin urmare,
calculul nu ține cont de complexitatea spețelor / afacerilor derulate, identificarea argumentelor pentru
derularea unei activități, identificarea partenerilor de afaceri și alte asemenea aspecte care țin de
specificul sau circumstanțele în care se regăsește societatea și/sau abilitatea/experiența
avocatului/specialistului din cadrul firmei. Acest studiu cuantifică financiar birocrația generată de
obligațiile de informare din legislația ce reglementează înregistrarea, funcționarea și încetarea activității
operatorilor economici.
4.2.2. Inventarierea obligațiilor de informare
Pentru evaluarea legislației ce reglementează înregistrarea, funcționarea și încetarea activității
operatorilor economici din punct de vedere al costurilor administrative, am selectat 127 de obligații de
informare care reunesc obligațiile agenților economici indiferent de domeniul de activitate al
acestora.
Măsurătoarea privește costurile administrative suportate de operatorii economici, indiferent de momentul
la care aceștia se află în existența lor, situația financiară a societății sau momentul la care aceasta a fost
înființată. Singura excepție o reprezintă obligația de înregistrare a societății pentru care, pentru o
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 51 din 142
reprezentare cât mai corectă a realității, prezentul studiu a luat în considerare strict costurile
administrative asociate procedurii existente în anul 2012.
Majoritatea obligațiilor de informare din acest domeniu sunt obligații care apar în relația cu Oficiul
Național al Registrului Comerțului; totuși, în cartografierea obligațiilor de informare care țin de
înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici am identificat și obligații de
informare la care operatorii economici se conformează în relația cu angajații, creditorii și debitorii sau
terțele persoane interesate de activitatea societății.
Din punct de vedere al operatorilor economici care îndeplinesc aceste obligații de informare, aceștia
aparțin unor grupuri țintă mai largi (precum grupul țintă format din ”totalitatea operatorilor economici
înregistrați la ONRC”) sau mai restrânse (precum grupul țintă format din ”Societățile cu răspundere
limitată cu asociat unic”), fără a se face însă o diferențiere între acestea în funcție de domeniul de
activitate, dimensiunea activității derulate sau durata de viață a societății.
Pentru că măsurătoarea noastră vizează costurile administrative ale mediului de afaceri, am inclus în
cercetare toate tipurile de entități private care se înregistrează, conform legislației în vigoare, la ONRC.
Astfel, tipurile de profesioniști luați în considerare și incluse în activitatea de cercetare sunt următoarele:
Persoana fizica autorizata
Întreprindere individuală
Întreprindere familială
Societate cu răspundere limitată
Societate în nume colectiv
Societate în comandită simplă
Societate pe acțiuni (constituită prin subscripție publică / simultană )
Societate în comandită pe acțiuni
Grup de interes economic
Grup european de interes economic
Societate europeană
Societate europeană de tip holding
Organizație cooperatistă de credit
Societate cooperativă
Cooperativă agricolă
Societate cooperativă europeană
Filiale ale persoanelor juridice de mai sus
Sucursale ale persoanelor juridice de mai sus
4.2.3. Segmentarea obligațiilor de informare
Ulterior identificării obligațiilor de informare, am procedat la segmentarea lor. Criteriul de segmentare
utilizat a fost modalitatea de comunicare utilizată de societate pentru îndeplinirea obligației și
transmiterea informațiilor și/sau forma juridică a profesioniștilor. Astfel, în general, obligațiile de informare
care țin de înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici pot fi realizate prin:
Depunerea documentelor direct la ghișeele / registraturile ONRC;
Transmiterea documentelor prin poștă;
Transmiterea documentelor / informațiilor pe cale electronică (de exemplu, prin intermediul portalului de servicii al Oficiului Național al Registrului Comerțului sau publicarea informațiilor pe pagina web a societății).
Am introdus această segmentare pentru acele obligații de informare ale operatorilor economici în relație
cu ONRC și care pot fi realizate, în întregime, în cele trei moduri prezentate mai sus – în total, cele 127
de obligații au fost ramificate în 356 de segmente.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 52 din 142
Din acest punct de vedere, în cazul anumitor obligații de informare nu există posibilitatea de a fi realizate
prin mai multe metode (de exemplu, ”obligația de informare cu privire la datele de identificare ale unei
sucursale prin toate actele emise de către sucursală” presupune strict inscripționarea actelor emise de
către sucursală cu datele de identificare ale acesteia și nu poate fi segmentată în funcție de modul de
realizare), sau legea permite profesionistului să aleagă singur cea mai potrivită metodă de realizare a
obligației (de exemplu, ”obligația de informare a organului de reprezentare cu privire la evoluția activității
societății cooperative europene și la perspectivele sale” se poate realiza fie pe cale verbală, fie prin
mijloace scrise sau electronice, fără ca acest aspect să fie impus de reglementator).
4.2.4. Definirea activităților administrative și a datelor solicitate
O parte dintre obligațiile de informare au activități administrative similare. În general, este vorba despre
diverse activități secretariale sau de birotică care se repetă la finalul fiecărei obligații de informare (AA1
Copierea și autentificarea documentelor, AA2 Pregătirea dosarului, AA3 Transmiterea dosarului prin
depunere la ghișeu/poștă/electronic). Din acest punct de vedere, ceea ce face să difere costurile
administrative ține de setul de documente solicitate de către legiuitor în vederea îndeplinirii unei obligații,
de forma în care acestea trebuie prezentate (în formă originală, legalizată, autentificată, certificată), dar și
de efortul asociat obținerii acestor documente. De exemplu, unele documente, precum bilanțul firmei,
raportul cenzorilor sau contractele cu furnizorii există, în general, la sediul profesionistului. Alte
documente,precum rapoartele de expertiză, avizele speciale, certificatele fiscale, cazierul judiciar trebuie
obținute de la terți în etapa pregătitoare a obligației de informare sau ulterior.
Din punct de vedere al categoriilor de activități administrative, cel mai frecvent utilizate în cadrul
obligațiilor de informare segmentate, aproape 30% din acestea se referă la categoria 3 ”Obținerea
informațiilor relevante (selectarea din datele existente)”, următoarele două poziții fiind ocupate de
categoria 5 ” Elaborarea datelor noi” și 13 ”Copiere, distribuție, arhivare (a informațiilor solicitate)”.
Distribuția tipurilor de categorii de activități administrative este prezentată în tabelul următor:
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 53 din 142
Tabel 14 Distribuția activităților administrative specifice în funcție de categoriile standard de
activități administrative
AA standard Categorie AA Standard
Total AA în categorie
Procent
Familiarizarea cu obligația 1 356 6,47%
Instruirea membrilor și angajaților cu privire la OI 2 0 0,00%
Obținerea informațiilor relevante (selectarea din datele existente) 3 1.678 30,51%
Adaptarea datelor existente (pentru a se conforma cerințelor autorităților)
4 65 1,18%
Elaborarea datelor noi 5 1.074 19,53%
Introducerea informațiilor în formatul solicitat (formulare și tabele) 6 450 8,18%
Proiectarea materialelor informaționale (pentru autorități sau terțe părți)
7 262 4,76%
Plata taxelor de procesare a informațiilor 8 397 7,22%
Organizarea ședințelor interne (a persoanelor responsabile cu îndeplinirea OI)
9 28 0,51%
Organizarea ședințelor externe (a persoanelor responsabile cu îndeplinirea OI și a specialiștilor externi)
10 6 0,11%
Participare la inspecții și verificări (asistarea celor ce efectuează inspecția)
11 3 0,05%
Implementarea corecțiilor sugerate de către inspectori 12 0 0,00%
Copiere, distribuție, arhivare (a informațiilor solicitate) 13 709 12,89%
Transmiterea informațiilor 14 472 8,58%
Total 100%
În ceea ce privește datele solicitate, acestea au fost definite folosind ca punct de plecare activitățile
administrative specifice; datele solicitate sunt, de fapt, datele/documentele care trebuie transmise /
pregătite de către operatorul economic în vederea realizării obligației de informare în cadrul fiecărei
activități administrative, acolo unde este cazul. De exemplu, data solicitată ” Proiectul de fuziune semnat
de reprezentanții fiecăreia dintre societățile care fuzionează, original si/sau copie tradusa si legalizata”
are ca și activități administrative următoarele:
1. Colectarea datelor necesare realizării proiectului de fuziune,
2. Întocmirea si prezentarea proiectului de fuziune societăților participante,
3. Copierea si semnarea proiectului de fuziune de reprezentanții fiecăreia dintre societățile care
fuzionează"
4.2.5. Strângerea datelor despre populație, frecvență sau număr de evenimente
În ceea ce privește informațiile privind populația, frecvența, numărul de evenimente al obligațiilor de
informare, colectarea datelor s-a făcut de manieră clară și coerentă, utilizându-se foarte rar estimările
experților sectoriali. Acest lucru a fost posibil mulțumită sistemului informatic de colectare și monitorizare
a datelor existente în cadrul Oficiului Național al Registrul Comerțului. Datele au putut fi colectate,
respectiv extrase din sistemul informatic pentru majoritatea obligațiilor de informare identificate, precum și
pentru segmentele acestora, așa cum au fost ele definite de experții MSC împreuna cu Grupul de Lucru
din cadrul ONRC.
Deși extrapolarea datelor la nivel național a beneficiat într-o mare măsură de date statistice naționale
oficiale, uneori, foarte rar, am fost nevoiți să utilizăm estimări ale experților sectoriali realizate în baza
cifrelor deja existente.
4.2.6. Derularea cercetării de teren
Grupul respondenților pentru măsurarea obligațiilor de informare generate de legislația ce reglementează
înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici este format din toate tipurile de
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 54 din 142
profesioniști, de toate dimensiunile și din toate industriile. În total, obligațiile de informare au fost
măsurate:
cu ajutorul a 2.855 de respondenți unici,
prin intermediul a 12.371 de chestionare, completate integral față în față,
intervalul de măsurători per OI situându-se între minim 1 (pentru acele OI cu populație zero) și
maxim 800 de măsurători.
4.2.7. Centralizarea datelor obținute prin intermediul cercetării de teren
Etapa următoare după aplicarea chestionarelor individuale de măsurare a costurilor administrative a
constat în calculul costurilor administrative unitare (și, bineînțeles, a sarcinilor administrative) pentru
fiecare segment al obligațiilor de informare. Centralizarea datelor a urmat pașii metodologici descriși
anterior în capitolele dedicate metodologiei. Ceea ce rămâne particular calculului costurilor unitare în
cazul legislației referitoare la înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici
înregistrați la ONRC tine de ipotezele pe care le-am folosit în centralizarea datelor și verificarea /
rafinarea lor cu ajutorul experților.
Pentru a elimina variabilele din calcul și a stabili, astfel, o manieră unică, constantă de calcul am formulat
ipotezele de calcul descrise mai jos. Firesc, fiind doar ipoteze cu privire la cele mai probabile situații,
acestea nu surprind totalitatea situațiilor care se pot întâlni în practica implementării obligațiilor de
informare din acest domeniu. Reamintim că prezentul studiu este unul de percepție, care se bazează pe
un eșantion relativ limitat de răspunsuri și nu presupune verificarea 100% a masei de populație sau
evenimente pentru obligațiile de informare evaluate, limitând, în felul acesta, posibilitatea de a avea cifre
exacte despre toate situațiile posibile.
Subcontractarea vs. realizarea internă a obligațiilor de informare
În centralizarea datelor despre costurile administrative, pentru marea majoritate a obligațiilor de
informare, am optat să considerăm activitățile administrative ca fiind realizate de către personalul intern al
societății. Aceasta nu înseamnă însă, că nu există uneori costuri administrative generate de colaborarea
cu un specialist/jurist/avocat.
Am optat pentru ipoteza în care obligațiile de informare se realizează cu personal intern pentru că
obligațiile analizate sub acest domeniu sunt, de cele mai multe ori, obligații recurente ce apar în viața
tuturor tipurilor de societăți, indiferent de dimensiune, industria în care acestea activează sau capacitatea
financiară. Astfel, deși am considerat că este mai probabil ca firmele să apeleze la personalul intern mai
degrabă decât la specialiști/juriști, atunci când răspunsurile celor intervievați au reliefat o preferință pentru
contractarea unui specialist în scopul îndeplinirii unei anumite obligații de informare, aceste costuri au fost
înregistrate în secțiunea ”achiziții” și au fost considerate ”bună practică”.
Încadrarea datelor solicitate în categoria bunelor practici
În cadrul activității de centralizare și armonizare a datelor obținute în urma derulării cercetării de teren, în
încercarea de a oferi o imagine cât mai corectă a realității, am optat să încadrăm anumite date solicitate /
activități administrative / achiziții asociate datelor solicitate în categoria bunelor practici doar atunci când
mai mult de jumătate dintre respondenții asociați unei obligații de informare au marcat respectiva dată
solicitată / activitate administrativă / achiziție asociată datelor solicitate ca una pe care ar realiza-o chiar și
în lipsa obligativității impuse prin legislație. În general, acele documente, achiziții care țin de buna
funcționare a firmei sau de păstrarea unui nivel ridicat de eficiență și profesionalism (precum păstrarea
documentelor pregătite într-o mapă) au fost marcate de respondenții la studiu ca fiind elemente de bună
practică din interiorul obligației de informare.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 55 din 142
Costurile familiarizării cu obligația de informare
Prima activitate administrativă a obligațiilor de informare este întotdeauna ”familiarizarea cu obligația de
informare”, respectiv, în acest caz, cuantificăm timpul și banii cheltuiți de operatorul economic pentru a
afla ce are de făcut pentru conformare deplină cu obligația de informare și pentru pregătirea în vederea
îndeplinirii obligației de informare. În permanență pe parcursul măsurătorii am avut în vedere existența pe
site-ul ONRC și la ghișeele acestuia a prevederilor legale ce trebuie respectate pentru îndeplinirea
obligației de informare. Având în vedere prezumția legată de realizarea obligațiilor cu personal intern, dar
și caracterul recurent al obligațiilor de informare, activității de familiarizare cu obligația i-au fost asociate
costuri de timp, dar nu și costuri materiale (achiziții).
Segmentare – modalitatea de comunicare a obligațiilor de informare
În general, obligațiile de informare au fost segmentate în funcție de modalitatea de comunicare, respectiv
transmitere prin poștă, mijloace electronice sau depunere directă la ghișeu. În fapt, din cifrele furnizate de
către ONRC, am observat că, în ceea ce privește transmiterea unor documente/informații către ONRC:
97,37% dintre operațiuni se realizează prin depunerea documentelor la ghișeele ONRC
1,26% dintre operațiuni se realizează prin depunerea documentelor in format electronic,
utilizând Sistemul de autorizare si înregistrare online
1,37% dintre operațiuni se realizează prin depunerea documentelor la poștă
Astfel, putem spune că, în general, se depun documente la ORC din localitatea operatorului economic.
Prin urmare, timpii și costurile asociate acestei activități administrative nu țin cont de scenariul în care
operatorul economic este localizat în altă localitate decât cea în care își derulează activitatea și ar avea
costuri cu transportul între localități.
Categoria de personal responsabilă de îndeplinirea obligației de informare
Operatorul economic poate îndeplini obligațiile de informare prin reprezentantul său legal (prin
administrator) sau prin reprezentare convențională, prin intermediul unui avocat / al unui terț împuternicit.
Pregătirea documentului care dovedește reprezentarea convențională este o activitate administrativă
prezentă în mod constant în majoritatea obligațiilor de informare din acest domeniu. Cu toate acestea, nu
ar fi fost realist să considerăm în prezentul studiu că pentru fiecare obligație de informare operatorul
economic pregătește și prezintă dovada reprezentării convenționale. Mai mult, din interviurile derulate cu
mediul de afaceri a rezultat că, de cele mai multe ori, reprezentanții firmelor preferă să îndeplinească
obligațiile de informare în relația cu ONRC cu ajutorul personalului intern și, doar în acele cazuri în care
prezența specialistului este necesară datorită lipsei de expertiză, să îl comisioneze pe acesta.
Astfel, în ceea ce privește obligațiile de informare ce presupun primul contact al operatorului economic cu
ONRC, respectiv înregistrarea operatorului economic, indiferent de forma sa de organizare, am
considerat că activitățile administrative din cadrul acestor obligații se realizează integral de către viitorul
administrator al persoanei juridice ce se înregistrează la ONRC (GM1 – Conducători de unități, conform
ISCO). În cazul obligațiilor de înregistrare referitoare la profesioniștii comercianți, aceștia au fost asimilați
categoriei GM2 – Specialiști în diverse domenii. Pentru celelalte obligații de informare analizate în cadrul
acestui domeniu, s-au utilizat toate categoriile de salariați, conform răspunsurilor primite în cadrul
cercetării de teren.
4.2.8. Extrapolarea datelor despre costurile administrative unitare la nivel
național
2. Etapa următoare a calculului costurilor administrative și a sarcinilor administrative pentru fiecare
obligație de informare segmentată a constat în calculul costurilor administrative (și, bineînțeles, a
sarcinilor administrative) la nivel național pentru anul de referință al studiului, respectiv 2012. Astfel,
s-a calculat costul la nivel național asociat fiecărei obligații de informare, iar ulterior, prin agregarea
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 56 din 142
costurilor asociate tuturor obligațiilor, s-a calculat costul administrativ generat de la nivel național de
zona legislativă analizată.
4.2.9. Concluzii finale
4.2.9.1 Datele cantitative obținute
Datele prezentate în cele ce urmează au fost obținute în urma unui studiu de percepție asupra costurilor
administrative ocazionate de îndeplinirea obligațiilor de informare legale, costuri suportate de mediul de
afaceri din România. Măsurătoarea s-a realizat în conformitate cu ”Metoda Costului Standard” și reflectă
percepția unui eșantion determinat de respondenți asupra poverii administrative, nefiind o măsurare
exactă a costurilor.
Calcul general
Din analizele noastre, cele 127 de obligații de informare identificate în legislația referitoare la
înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici înregistrați la ONRC generează
anual pentru mediul de afaceri din România costuri administrative în valoare totală de 667,662,604.77
RON, respectiv 149,834,516.33 EUR calculat la cursul mediu RON/EUR pentru anul 2012 (RON
4,4560=1 EUR). Valoarea totală a costurilor administrative generată de legislația specifică ONRC este
formată, conform metodologiei, din costuri administrative și din costuri percepute de mediul de afaceri ca
fiind ”bune practici”.
Legislație Număr
OI
Total costuri
administrative
anuale
Total sarcini
administrative anuale Total bune practici
Legislația specifică
ONRC 127 667,662,604.78 252,991,510.95
414,671,093.82
(62%)
În ceea ce privește nivelul de complexitate asociat celor 127 de obligații de informare asociate acestui
domeniu, se pot face următoarele aprecieri:
38,6% dintre obligațiile identificate au o complexitate redusă
39,4% dintre obligațiile identificate au o complexitate medie
22% dintre obligațiile identificate au un nivel de complexitate ridicat
Mai mult, peste 80% dintre aceste obligații au ca și sursă legislația națională, în timp ce doar 19% provin
din transpunerea unor acte normative de sorginte străină. În același timp, aproximativ 60% dintre obligații
se pot duce la îndeplinire prin modalități de transmitere a informației diferite, ceea ce a dus la
segmentarea lor și măsurarea separată a fiecărui segment în parte.
În ceea ce privește încadrarea obligațiilor de informare identificate în tipurile / categoriile standard de OI
prezentate anterior, putem aprecia că în cazul acelor OI derivate din legislația specifică ONRC, mai mult
de jumătate se regăsesc în categoria 12 (Altele). Acest fapt se datorează specificului obligațiilor
analizate, în mod pregnant diferit de obligațiile standard derivate din legislația altor ministere ( solicitări de
autorizații sau scutiri, efectuarea unor inspecții, etichetare conformă etc.).
Se poate remarca însă faptul că, deși în categoria 5 (Înregistrarea in evidenta oficiala) nu se regăsesc
decât 12,6% dintre obligații, aceasta este acea categoria care generează cea mai mare povară
administrativă (sarcină administrativă). Pe de altă parte, categoriile 8 (Actualizarea planurilor si
programelor) și 10 (Etichetare pentru informarea terțelor părți) se asociază cu cele mai mici valori ale
sarcinii administrative și, în același timp, cu cele mai mari procente de bună practică.
Prezentăm în cele ce urmează, în formă tabelară, costurile administrative totale, precum și sarcina
administrativă asociata fiecărei categorii de obligație de informare.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 57 din 142
Tabel 15 Distribuția obligațiilor de informare în funcție de categoriile standard de obligații
Categoria de OI in relație cu
ONRC
Număr OI cuprinse in categorie
Procent OI in categorie
Total costuri administrative
anuale pe categorie
Total sarcini administrative
anuale pe categorie
Evenimente / categorie
Cost mediu unitar
categorie
Sarcina medie / categorie
Buna practica medie pe categorie
Categoria 01 0 0,00% - - - - - -
Categoria 02 20 15,75% 106.647.131,17 24.844.277,43 200.655 531,50 23% 77%
Categoria 03 0 0,00% - - - - - -
Categoria 04 8 6,30% 9.337.013,73 4.904.806,35 55.828 167,25 53% 47%
Categoria 05 16 12,60% 167.047.521,06 137.696.573,43 305.503 546,80 82% 18%
Categoria 06 1 0,79% 1.819.311,57 587.797,20 9.160 198,61 32% 68%
Categoria 07 0 0,00% - - - - - -
Categoria 08 1 0,79% 2.231.995,63 78.350,00 39.175 56,98 4% 96%
Categoria 09 0 0,00% - - - - - -
Categoria 10 1 0,79% 1.190.348,05 - 39.175 30,39 0% 100%
Categoria 11 12 9,45% 72.741.407,18 6.069.578,66 3.174.983 22,91 8% 92%
Categoria 12 68 53,54% 307.513.291,40 79.000.921,32 3.604.584 85,31 26% 74%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 58 din 142
Factorii generatori ai costurilor administrative
În interpretarea sumei totale a costurilor administrative ținem să amintim că există patru factori principali
care influențează nivelul costurilor administrative ale unei obligații de informare, respectiv:
1. complexitatea execuției obligației de informare,
2. numărul de firme obligate să execute obligația de informare
3. frecvența cu care firmele au executat obligația de informare pe parcursul unui an,
4. achiziții.
Înmulțind numărul de firme care au ]îndeplinit OI cu frecvența execuției OI, se obține numărul de
evenimente asociate obligației de informare, respectiv de câte ori a fost realizată obligația pe parcursul
unui an calendaristic. În cazul obligațiilor de informare din domeniul înregistrarea, funcționarea și încetarea
activității operatorilor economici înregistrați la ONRC, distribuția lor în funcție de numărul de evenimente se
prezintă în felul următor:
Tabel 16 Distribuția obligațiilor de informare în funcție de numărul de evenimente
Intervale număr de evenimente Numărul obligațiilor de
informare
Total costuri
administrative anuale % din Total OI
>1.000.000 2 70.438.545,17 10,55%
100.000 – 999.999 5 150.391.566,02 22,52%
10.000 – 99.999 34 420.282.843,85 62,94%
1.000 – 9.999 26 22.525.187,70 3,37%
100 - 999 23 3.787.844,67 0,56%
10 – 99 11 243.176,27 0,03%
<9 26 2.441,10 0,0004%
Total OI 127 667.662.604,78 100,00%
Observăm că 87% din costurile administrative anuale ale obligațiilor de informare se concentrează în a
doua și a treia categorie ca număr de evenimente anuale (după categoria peste 1.000.000 pentru care
există doar 2 obligații), de unde deducem că nivelul costurilor administrative anuale ale obligațiilor de
informare din acest domeniu este determinat, în principal, de numărul evenimentelor anuale, și nu
de nivelul unitar al costurilor administrative pe obligație de informare. Cu alte cuvinte, în obținerea
nivelului costurilor administrative anuale pentru totalul OI-urilor contează mai puțin complexitatea execuției
(vezi factorul 1 de mai sus) și nivelul achizițiilor (vezi factorul 4 de mai sus), cât mai degrabă de criteriile 2
și 3 (număr de firme și frecvență).
În ceea ce privește complexitatea OI ca și factor generator de costuri administrative, așa cum aminteam și
mai sus, mai mult de jumătate dintre obligațiile de informare au un nivel de dificultate mediu sau redus.
Calculele realizate ne arată însă că aproape 40% din costurile administrative asociate obligațiilor din
domeniul analizat și mai mult de jumătate din sarcinile administrative sunt generate de acele
obligații cu nivel ridicat de complexitate. În același timp, acele OI cu nivel redus de complexitate
generează doar un sfert din sarcina administrativă. Astfel, putem spune că nivelul costurilor
administrative anuale ale obligațiilor de informare din acest domeniu este determinat nu doar de
numărul evenimentelor anuale, ci și, în egală măsură, de complexitatea execuției obligației de
informare.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 59 din 142
Tabel 17 Distribuția costurilor administrative în funcție de nivelul de complexitate al obligațiilor de
informare
Nivel de
complexitate OI
Total costuri
administrative anuale
% Costuri
din total
Total sarcini
administrative anuale
% Sarcini din
total
Complex 255,522,459.28 39% 146,310,580.18 58%
Mediu 122,937,941.84 18% 42,771,997.03 17%
Redus 289,202,203.65 43% 63,908,933.75 25%
Clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al costurilor administrative anuale la
nivel național
În ceea ce privește clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al costurilor administrative și
al componentelor acestora, vom prezenta mai jos, cele mai costisitoare obligații de informare.
Așa cum explicam mai sus, acest clasament al obligațiilor de informare în funcție de costul administrativ
anual este determinat atât de numărul de evenimente asociat fiecărei obligații în parte, cât și de nivelul de
complexitate al acestora. Astfel, se poate remarca ocuparea primului loc în clasament de către ”obligația
de înmatriculare a societății la registrul comerțului”, o obligație nu doar cu un nivel de complexitate ridicat,
ci și cu un număr mare de evenimente asociate. De altfel, această obligație este segmentată în prezentul
studiu în 56 de segmente, în funcție de modalitatea de comunicare a informațiilor și în funcție de tipul de
societate care se înmatriculează. Costurile administrative pentru fiecare segment în parte se regăsesc în
anexă la prezentul raport.
Pe de altă parte, la coada clasamentului privind costul anual al obligațiilor de informare, așa cum se poate
remarca în anexa ce cuprinde totalitatea obligațiilor, se află acele OI cu un nivel de dificultate redus și
mediu și număr mic de evenimente (de exemplu, Obligația de informare cu privire la hotărârea adunării
generale de continuare a activității cooperativei agricole etc.).
De asemenea, tot la finalul clasamentului se află câteva obligații de informare pentru care nu fost
identificate niciun fel de date despre frecvență sau număr de evenimente (nici măcar date cu caracter
proxim pe baza cărora să realizăm inducții – așa cum am realizat în cazul altor obligații de informare), sau
numărul de evenimente identificat de ONRC a fost zero – prin urmare, pentru aceste obligații de informare,
costul administrativ unitar (calculat cu ajutorul experților) a fost înmulțit cu ”0” în situațiile amintite. Din
punct de vedere al costurilor administrative anuale, considerăm aceste obligații de informare ne-
evaluabile.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 60 din 142
Tabel 18 Clasamentul OI din domeniul înregistrării, funcționării și încetării activității operatorilor economici, în funcție de totalul costurilor
administrative anuale pe OI
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Total sarcini
administrative
anuale pe OI
Populație OI Cost mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe
OI
j_169 Obligația de înmatriculare a societății la registrul comerțului -
110.320.070,60 86.741.858,84 66.070 1.669,75 78.63% 1,312,88 21%
j_276 Obligația de a tine registrul asociaților, in cadrul societății cu
răspundere limitata 57.732.512,06 9.489.470,00 948.947 60,84 16.44% 10,00 84%
j_264 Obligația de informare, prin actele emise de către societate, cu
privire la capitalul social, capitalul social subscris, cat si cel vărsat 35.923.303,94 4.868.210,29 1.557.927 23,06 13.55% 3,12 86%
j_287 Obligația de informare cu privire la modificarea actului constitutiv 34.916.905,62 16.463.497,27 97.194 359,25 47.15% 169,39 53%
j_286
Obligația de informare cu privire la denumirea, forma juridica, sediul
social, numărul din registrul comerțului si codul unic de înregistrare
prin toate actele emise de către societate
34.515.241,24 - 1.581.237 21,83 0.00% - 100%
j_234 Obligația debitorului aflat in stare de insolventa de a adresa
tribunalului o cerere pentru deschiderea procedurii de insolventa 32.781.619,23 3.558.416,00 30.877 1.061,68 10.85% 115,24 89%
j_277 Obligația de înscriere a transmiterii parților sociale in registrul de
asociați 30.382.720,78 0.00 948.947 32,02 0.00% 0,00 100%
j_274 Obligația de informare cu privire la convocarea adunării asociaților,
in cadrul societății cu răspundere limitata 24.554.052,88 11.952.552,85 426.490 57,57 48.68% 28,03 51%
j_223
Obligația referitoare la înregistrarea mențiunilor privind dizolvarea si
lichidarea simultana a SNC, SCS, SRL, si societăți cooperative,
când exista un acord unanim privind împărțirea bunurilor
23.793.860,13 7.101.929,42 20.594 1.155,38 29.85% 344,85 70%
j_177
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la transformarea in
societate cu răspundere limitata cu asociat unic a unei societăți in
nume colectiv, in comandita simpla sau cu răspundere limitata, in
cazul in care, in oricare dintre acestea, a rămas un singur asociat
23.658.647,45 11.816.709,60 66.003 358,45 49.95% 179,03 50%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 61 din 142
Clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al costurilor administrative unitare
În tabelul următor sunt ordonate descrescător costurile administrative unitare ale obligațiilor de informare.
Costul administrativ mediu unitar a fost calculat ca și medie ponderată, prin împărțirea costului
administrativ anual per obligație de informare la numărul total de evenimente asociate acelei obligații de
informare. Pentru acele obligații de informare care au ”0” evenimente în anul 2012 am păstrat în tabel
costul administrativ unitar așa cum a fost el calculat cu ajutorul experților.
Așa cum se poate lesne observa, atunci când privim costurile administrative suportate de operatorii
economici la nivel individual, eliminând deci factori generatori de costuri ”numărul de firme obligate să
execute obligația de informare” și ”frecvența cu care firmele au executat obligația de informare pe
parcursul unui an”, clasamentul este unul diferit. De această data ”Obligația de înmatriculare a societății la
registrul comerțului” nu se mai află pe prima poziție în clasament, fiind devansată de obligații care deși au
o incidență mai mică în viața firmelor, sunt mai complexe, presupun achiziții mai costisitoare și implicarea
mai multor persoane din cadrul societății.
Astfel, din punct de vedere unitar, ”obligația referitoare la înregistrarea in registrul comerțului a fuziunii
transfrontaliere” este cea mai costisitoare, fiind urmată la o distanță semnificativă de ”obligația de
înregistrare a mențiunilor cu privire la divizarea unei societăți prin transmiterea unei parți din patrimoniul
său uneia sau mai multor societăți care sunt astfel constituite” și de ”obligația de înregistrare a mențiunilor
cu privire la divizarea unei societăți care se dizolva fără a intra in lichidare si transfera mai multor societăți,
existente sau nou constituite, totalitatea patrimoniului”.
În fapt, acest clasament ne arată dimensiunea efortului birocratic depus de fiecare operator economic
pentru îndeplinirea obligațiilor de informare pe care trebuie să le îndeplinească în cursul derulării activității
sale. Putem observa că cele mai costisitoare obligații la nivel individual sunt acelea care apar în viața
societăților în situații în care fie se derulează o fuziune sau o divizare, fie societatea se înmatriculează sau
se dizolvă.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 62 din 142
Tabel 19 Clasamentul OI din domeniul înregistrării, funcționării și încetării activității operatorilor economici, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Total sarcini
administrative
anuale pe OI
Populație OI Cost mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI (%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe OI
j_216 Obligația referitoare la înregistrarea in registrul comerțului a
fuziunii transfrontaliere 30,374.18 6,693.07 10 3.036,57 22,04% 669,12 78%
j_220
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la divizarea
unei societăți prin transmiterea unei părți din patrimoniul sau
uneia sau mai multor societăți care sunt astfel constituite
8.401.777,02 1.379.606,73 3.485 2.410,84 16,42% 395,87 84%
j_221
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la divizarea
unei societăți care se dizolva fără a intra in lichidare si
transfera mai multor societăți, existente sau nou constituite,
totalitatea patrimoniului sau
586.457,45 131.208,03 295 1.987,99 22,37% 444,77 78%
j_169 Obligația de înmatriculare a societății la registrul comerțului -
110.320.070,60 86.741.858,84 66.070 1.669,75 78,63% 1.312,88 21%
j_214
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la fuziunea
persoanelor juridice prin transferarea patrimoniului uneia sau
mai multor societăți care se dizolva, fără a intra in lichidare,
unei societăți pe care o constituie
481.936,91 136.567,91 295 1.633,68 28,34% 462,94 72%
j_219
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la divizarea
unei societăți prin transmiterea unei părți din patrimoniul sau
uneia sau mai multor societăți existente
470.226,17 68.114,21 296 1.588,60 14,49% 230,12 86%
j_225
Obligația referitoare la înregistrarea mențiunilor privind
dizolvarea si lichidarea SNC, SCS, SRL si SCA in caz de
deces
532.420,32 154.911,43 409 1.301,76 29,10% 378,76 71%
j_215
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la fuziunea
persoanelor juridice prin transferarea patrimoniului uneia sau
mai multor societăți care se dizolva, fără a intra in lichidare,
unei alte societăți existente
360.731,90 85.973,67 295 1.222,82 23,83% 291,44 76%
j_224
Obligația referitoare la înregistrarea mențiunilor privind
dizolvarea voluntara si lichidarea SNC, SCS, SRL, SA, SCA
si societăți cooperative cu numire de lichidator
66.973,34 19.121,92 55 1.217,70 28,55% 347,67 71%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 63 din 142
Grupând totalitatea obligațiilor de informare identificate și măsurate în categorii ce reprezintă etape din
viața societății, obținem următoarele rezultate:
Putem observa din graficul de mai sus că mai mult de jumătate dintre obligațiile de informare din domeniul
analizat se referă la informări pe care firmele le fac în mod uzual către ONRC sau la diverse mențiuni
(schimbări administrative) ce trebuie înregistrate, conform legii. În graficul de mai jos se poate remarca
ponderea costurilor administrative în totalul costurilor de la nivel național, în funcție de tipul obligației de
informare.
Daca vom privi cele două reprezentări grafice împreună, vom remarca faptul că 25% dintre obligațiile de
informare măsurate, cele referitoare la informările uzuale generează 36% din costurile administrative.
Firesc, acest fapt se datorează frecvenței crescute a îndeplinirii obligațiilor de către operatorii economici.
În același timp, obligațiile referitoare la schimbări administrative, reprezentând 30% din total, generează
mai puțin de 20% din costuri.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 64 din 142
În plus, observăm că obligațiile ce privesc fuziunile, divizările și dizolvările de firme, acelea care presupun,
așa cum observam mai sus în clasamentul costurilor medii unitare, cel mai mare cost unitar, generează
mai puțin de 10% dintre costurile administrative totale anuale.
Clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al sarcinilor administrative
Sarcinile administrative se calculează ca diferență între costurile administrative înregistrate și ”bunele
practici”, după cum este explicat în metodologia studiului. Acele activități considerate de respondenți ”bună
practică”, au înțelesul că ar fi activități administrative pe care firmele le-ar îndeplini oricum, și în absența
legislației, pentru propriul lor beneficiu, în interesul conservării sau creșterii afacerii.
În tabelul următor sunt ordonate descrescător obligațiile de informare în funcție de sarcinile administrative
la nivel național asociate acestora.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 65 din 142
Tabel 20 Clasamentul OI din domeniul înregistrării, funcționării și încetării activității operatorilor economici, în funcție de totalul sarcinilor
administrative anuale pe OI
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Total sarcini
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI (%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe OI
j_169 Obligația de înmatriculare a societății la registrul comerțului - 110.320.070,60 86.741.858,84 66.070 1.669,75 78,63% 1.312,88 21%
j_164 Obligația de verificare a disponibilității firmei si/sau de rezervare a
firmei 22.923.163,31 20.011.548,73 149.656 153,17 87,30% 133,72 13%
j_166 Obligația de înmatriculare a persoanei fizice autorizate la registrul
comerțului 19.006.719,46 18.294.843,25 44.374 428,33 96,25% 412,29 4%
j_287 Obligația de informare cu privire la modificarea actului constitutiv 34.916.905,62 16.463.497,27 97.194 359,25 47,15% 169,39 53%
j_274 Obligația de informare cu privire la convocarea adunării
asociaților, in cadrul societății cu răspundere limitata 24.554.052,88 11.952.552,85 426.490 57,57 48,68% 28,03 51%
j_177
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la transformarea
in societate cu răspundere limitata cu asociat unic a unei societăți
in nume colectiv, in comandita simpla sau cu răspundere limitata,
in cazul in care, in oricare dintre acestea, a rămas un singur
asociat
23.658.647,45 11.816.709,60 66.003 358,45 49,95% 179,03 50%
j_167 Obligația de înmatriculare a întreprinderii individuale la registrul
comerțului 11.206.716,42 10.814.014,17 19.321 580,03 96,50% 559,70 4%
j_276 Obligația de a tine registrul asociaților, in cadrul societății cu
răspundere limitata 57.732.512,06 9.489.470,00 948.947 60,84 16,44% 10,00 84%
j_223
Obligația referitoare la înregistrarea mențiunilor privind dizolvarea
si lichidarea simultana a SNC, SCS, SRL, si societăți cooperative,
când exista un acord unanim privind împărțirea bunurilor
23.793.860,13 7.101.929,42 20.594 1.155.38 29,85% 344,85 70%
j_288 Obligația de înregistrare a actului constitutiv actualizat după
transmiterea de părți sociale in registrul comerțului 22.341.893,59 6.772.008,24 58.915 379,22 30,31% 114,95 70%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 66 din 142
Tabel 21 Clasamentul OI din domeniul înregistrării, funcționării și încetării activității operatorilor economici, în funcție de sarcina medie pe OI
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Total sarcini
administrative
anuale pe OI
Populație OI Cost mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI (%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe OI
j_169 Obligația de înmatriculare a societății la registrul
comerțului - 110.320.070,60 86.741.858,84 66.070 1.669,75 78.63% 1.312,88 21%
j_170 Obligația de înmatriculare a sucursalei la registrul
comerțului - sucursala unei societăți 164.466,97 135.381,85 181 908,66 82.32% 747,97 18%
j_216 Obligația referitoare la înregistrarea in registrul
comerțului a fuziunii transfrontaliere 30,374.18 6,693.07 10 3.036,57 22.04% 669,12 78%
j_168 Obligația de înmatriculare a întreprinderii familiale la
registrul comerțului 1.097.043,53 690.312,55 1.157 948,18 62.92% 596,64 37%
j_167 Obligația de înmatriculare a întreprinderii individuale
la registrul comerțului 11.206.716,42 10.814.014,17 19.321 580,03 96.50% 559,70 4%
j_214
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la
fuziunea persoanelor juridice prin transferarea
patrimoniului uneia sau mai multor societăți care se
dizolva, fără a intra in lichidare, unei societăți pe
care o constituie
481.936,91 136.567,91 295 1.633,68 28.34% 462,94 72%
j_221
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la
divizarea unei societăți care se dizolva fără a intra
in lichidare si transfera mai multor societăți,
existente sau nou constituite, totalitatea
patrimoniului sau
586.457,45 131.208,03 295 1.987,99 22.37% 444,77 78%
j_166 Obligația de înmatriculare a persoanei fizice
autorizate la registrul comerțului 19.006.719,46 18.294.843,25 44.374 428,33 96.25% 412,29 4%
j_220
Obligația de înregistrare a mențiunilor cu privire la
divizarea unei societăți prin transmiterea unei părți
din patrimoniul sau uneia sau mai multor societăți
care sunt astfel constituite
8.401.777,02 1.379.606,73 3.485 2.410,84 16.42% 395,87 84%
j_225
Obligația referitoare la înregistrarea mențiunilor
privind dizolvarea si lichidarea SNC, SCS, SRL si
SCA in caz de deces
532.420,32 154.911,43 409 1,301.76 29.10% 378,76 71%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 67 din 142
Privind clasamentul prezentat anterior, remarcăm că primele poziții sunt ocupate preponderent de obligații
de informare care presupun un contact inițial al operatorului economic cu autoritățile. Lipsa de experiență
a acestuia în gestionarea situaților cu componentă birocratică justifică percepția conform căreia nivelul
poverii administrative este unul ridicat.
5.2.9.2 Probleme / disfuncționalități și recomandări în domeniul obligațiilor de
informare generate de legislația înregistrării, funcționării și încetării
activității operatorilor economici
Acest capitol reprezintă o sinteză a disfuncționalităților, problemelor și recomandărilor cel mai des invocate
de către intervievații și experții noștri din punct de vedere al birocrației care însoțește obligațiile din
domeniul înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici înregistrați la ONRC, cu
impact mai mult sau mai puțin direct asupra costurilor administrative ale operatorilor economici. Ordinea
prezentării problemelor / disfuncționalităților nu reflectă neapărat importanța acestora.
A. Observații și recomandări generale
Cea mai mare parte dintre obligațiile măsurate în domeniul înregistrarea, funcționarea și încetarea
activității operatorilor economici înregistrați la ONRC se referă la obligații de informare pe care operatorul
economic le îndeplinește în relația sa cu ONRC.
Oficiul Național al Registrului Comerțului este organizat în subordinea Ministerului Justiției ca instituție
publică cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.
Acesta are atribuțiile care îi revin potrivit dispozițiilor legii în domenii precum: înregistrarea persoanelor
fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și autorizarea
funcționării persoanelor juridice, desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, procedura insolvenței. În vederea îndeplinirii atribuțiilor
sale, ONRC este organizat atât la nivel național, cât și la nivel local.
În cursul anului 2012, ONRC a deprins acţiuni interne în vederea îmbunătăţirii activităţii şi a simplificării
formalităţilor de înregistrare în registrul comerţului. Astfel, a lansat în producţie, integral, începând din
februarie 2012, noul sistem informatic integrat al ONRC, realizat prin proiectul ”Servicii on-line oferite
de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru comunitatea de afaceri prin intermediul unui portal
dedicat”. Implementarea noului sistem informatic integrat al ONRC cu performanţe superioare asigură
creşterea complexităţii şi eficienţei serviciilor publice oferite on-line de ONRC mediului de afaceri (G2B),
cetăţenilor (G2C), şi administraţiei publice (G2G), servicii flexibile şi orientate către nevoile specifice ale
solicitanţilor, prin intermediul unui portal dedicat.
De asemenea, în ceea ce privește partea de infrastructură online, ONRC a continuat în 2012 optimizarea
funcţionării sistemului central de arhivare electronică. Pe website-ul organizației au fost actualizate
secțiunile „Formalități” și „Formulare”. Website-ul Buletinului Procedurilor de Insolvenţă, www.bpi.ro, a fost
reproiectat și el, utilizând noi tehnologii, în vederea creşterii performanţelor şi armonizării cu portalul de
servicii on-line al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
În plus, ONRC a dispus modificarea ghidurilor privind documentația necesară în vederea înregistrării și
autorizării persoanelor fizice autorizate, persoanelor juridice, profesioniștilor, întreprinderilor individuale și
familiale. Un astfel de ghid, numit ”Ghidul profesionistului” a fost editat și publicat în colaborare cu
Monitorul Oficial. Acesta se poate comanda online, contra-cost, de pe site-ul ONRC.
Ca o noutate, in data de 10 aprilie 2014, a fost lansat prin intermediul portalului Oficiului National al
Registrului Comerțului (https://portal.onrc.ro) noul serviciu electronic specializat, de tip e-Guvernare,
InfoCert.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 68 din 142
Acest serviciu a fost dezvoltat cu scopul de a creste gradul de operativitate in relația cu beneficiarii
serviciilor ONRC (cetățeni, mediu de afaceri, administrație publică, alte entități), prin furnizarea de
documente cu semnătură electronică, în mod automat, fără intervenția operatorului de date, 24/24 ore, 7/7
zile.
Plata se realizează electronic, prin utilizarea unui card bancar, solicitantul obținând o factură electronica.
Odată cu lansarea noului serviciu InfoCert, se simplifica formalitățile la ONRC, se reduc costurile si timpii
de așteptare pentru solicitanți, se facilitează si totodată se încurajează utilizarea de către instituțiile publice
a documentelor care au atașata o semnătura electronica extinsa. Astfel, atât autoritățile contractante cât și
operatorii economici au posibilitatea de a dovedi capacitatea de exercitare a activității profesionale, atunci
când este solicitată, de exemplu, în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică la
care intenționează să participe - prin prezentarea certificatului constatator emis de către ONRC în format
electronic, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă.
Astfel, măsurile adoptate de ONRC în vederea simplificării modalității de îndeplinire a obligațiilor de
informare și implicit a procesului de înființare a unei societăți, vin în sprijinul oricărui antreprenor. Prin noul
sistem informatic integrat oferit de către ONRC, orice persoană fizică sau juridică poate, de exemplu,
depune online toate documentele necesare înfiinţării unei societăţi, neexistând costuri financiare
suplimentare. Acesta va avea obligația să se prezinte în persoană la Oficiul Național al Registrului
Comerţului sau la notar doar pentru obţinerea specimenului de semnătură, dar nu şi pentru depunerea
actelor sau ridicarea acestora. În plus, plata online a tuturor taxelor pentru înregistrarea firmei a devenit
posibilă începând cu 2012 prin „Sistemul electronic de procesare a plăţilor online la ONRC", , iar în ceea
ce privește eliberarea documentelor, în funcție de dorința antreprenorului, acesta poate să le ridice de la
ghișeu sau să solicite transmiterea acestora prin poștă.
Mai mult, pentru a veni în sprijinul persoanelor fizice și juridice supuse înregistrării în registrul comerțului,
în cadrul oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale funcționează serviciile de asistență pentru
profesioniști, care au rolul de a asigura prestarea serviciilor de asistență. Oficiile registrului comerțului de
pe lângă tribunale asigură transmiterea datelor în vederea înregistrării fiscale a contribuabililor și obținerii
codului unic de înregistrare de la Ministerul Finanțelor Publice, precum și a informațiilor din cazierul fiscal,
în condițiile legii.
Toate aceste aspecte, eforturi de îmbunătățire, se reflectă, așa cum se poate remarca privind cifrele
prezentate în prezentul capitol, în nivelul redus de povară administrativă și de iritare resimțit de
agenții economici. Cu toate acestea, majoritatea celor intervievați în cadrul prezentului studiu nu au
cunoștință de existența portalului electronic al ONRC sau evită folosirea acestuia. Acest fapt este
susținut și de cifrele oficiale conform cărora, așa cum am prezentat anterior, puțin peste 1% dintre cei
care interacționează cu ONRC aleg să facă acest lucru integral prin intermediul portalului online.
Deși numărul utilizatorilor portal-ului web RECOM online a crescut în ultimii ani, acesta rămâne încă foarte
scăzut raportat la numărul mare de agenți economici care interacționează cu ONRC în vederea îndeplinirii
obligațiilor de informare măsurate în prezentul studiu. Un calcul simplu ne arată că prin îndeplinirea de
către agenții economici a tuturor OI prin intermediul portalului web, in format electronic, utilizând
Sistemul de autorizare si înregistrare online, costurile administrative suportate de aceștia la nivel
național pot fi reduse cu până la 24%.
În acest context, având în vedere incidența ridicată a recomandărilor respondenților prezentului studiu de
creare a posibilității de a îndeplini integral on-line obligațiile de informare, recomandăm următoarele:
a. Popularizarea prin toate mijloacele disponibile a existenței Sistemului de autorizare si
înregistrare online, împreună cu dezvoltarea din punct de vedere tehnic a portalului astfel
încât acesta să poată susține o eventuală creștere a numărului de utilizatori.
b. Popularizarea în rândul beneficiarilor de servicii ale ONRC a existenței sistemului electronic
de procesare a plăţilor online, precum și a secțiunilor „Formalități” și „Formulare” disponibile
pe web-site.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 69 din 142
c. Informarea beneficiarilor de servicii ale ONRC, în colaborare cu alte organisme publice sau
private, în legătură cu modalitățile de obținere a semnăturii electronice și avantajele utilizării
acesteia în relația cu ONRC.
d. Transmiterea, în momentul îndeplinirii online a unei obligațiile informare, unei notificări
electronice privind stadiul cererii.
B. Observații și recomandări specifice
I. În ceea ce privește ”Obligația de verificare a disponibilității firmei și/sau de rezervare a
firmei”(J-164), în anul 2012 au fost înaintate 149.656 de solicitări de verificare sau rezervare a
firmei. Dintre acestea doar 387 (0.25%) s-au realizat electronic. Deși această obligație de informare
poartă un cost administrativ unitar mic, numărul mare de evenimente asociat o plasează pe locul 2
în topul celor mai costisitoare obligații de informare din punct de vedere al costului administrativ la
nivel național.
Privind cu atenție rezultatele centralizate ale interviurilor, se poate remarca o diferență de cost
administrativ unitar de 30% (46 RON) între cei care aleg să îndeplinească această obligație la
ghișeele ONRC și cei ce îndeplinesc obligația folosind portalul electronic al ONRC. Chestionați
privind motivele pentru care nu au utilizat calea electronică pentru îndeplinirea obligației de
informare, majoritatea respondenților au răspuns fie că nu au cunoscut această posibilitate, fie că la
momentul inițierii unei afaceri, în lipsa unei entități juridice constituite, lipsește semnătura
electronică, element esențial în derularea online a oricărei proceduri.
Recomandări:
verificarea disponibilității firmei să se poată realiza on-line de către orice persoană
interesată, chiar și în lipsa semnăturii electronice.
II. În ceea ce privește obligația de înmatriculare a persoanei fizice autorizate(J-166), întreprinderii
individuale (J-167) și a întreprinderii familiale (J-168), majoritatea celor intervievați cu privire la
timpul petrecut pentru îndeplinirea acesteia, au apreciat că legislația este clară și nu presupune mari
dificultăți. Remarcăm însă, și în acest context al înmatriculării profesioniștilor, un procent foarte mic
de utilizare a mijloacelor electronice. Mai mult, având în vedere numărul mare de evenimente
asociat acestor obligații (64.852 de PFA, ÎI și ÎF înmatriculate în anul 2012), acestea se plasează în
topul celor mai costisitoare obligații de informare atât din punct de vedere al sarcinii administrative
unitare cât și din punct de vedere al sarcinilor administrative la nivel național.
În încercarea de a identifica acele date solicitate, respectiv activități administrative din interiorul
obligațiilor de informare care generează cele mai multe costuri, ne îndreptăm atenția către
documentul care atesta drepturile de folosință asupra sediului profesional, acordul coproprietarilor,
al asociației de proprietari, acordul vecinilor direct afectați cu privire la schimbarea destinației de
locuință a spațiului respectiv și activitatea de depunere a documentației la ghișeu.
Recomandări:
Eliminarea obligativității obținerii și depunerii avizului asociației de proprietari, acordat pe
baza semnăturilor vecinilor pentru schimbarea destinației spațiului din locuință în sediu social,
atâta timp cât activitatea PFA, ÎI, ÎF nu presupune realizarea unor activități de natură a îi
deranja pe vecinii din imobil (de exemplu, activități de care se desfășoară la sediul unui terț).
Încurajarea celor ce doresc înmatricularea unei PFA, ÎI; ÎF să utilizeze instrumentul on-line
disponibil, inclusiv prin îndrumarea acestora (printr-o secțiune a paginii web a ONRC) către
furnizorii de semnătură electronică, punerea la dispoziția acestora a unui ghid de obținere a
semnăturii electronice, crearea unor facilități specifice etc. Printr-o analiză simplă se poate
observa o potențială reducere de până la 15% a costului administrativ total prin simpla
îmbrățișare a utilizării mijloacelor electronice.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 70 din 142
III. În legătură cu obligația de înmatriculare a societății la registrul comerțului (J – 169), obligație
ce se regăsește în fruntea clasamentului atât din punct de vedere al sarcinii administrative unitare,
cât și din punct de vedere al sarcinilor administrative la nivel național, putem remarca că valoarea
ridicată a costului administrativ și respectiv a sarcinii administrative, derivă nu doar din numărul
mare de evenimente asociate, ci mai ales din complexitatea obligației generată de documentele pe
care un antreprenor este nevoit să le includă în dosarul pentru înmatricularea viitoarei societăți ( în
medie 10 documente obligatorii și alte aproximativ 10-15 documente suplimentare, în funcție de
forma de organizare sau specificul activității ce urmează a fi prestată).
Deși povara administrativă asociată acestei obligații de informare este una ridicata, adeseori, așa
cum arătam și în subcapitolele anterioare, datorită faptului că presupune un contact inițial al
operatorului economic cu autoritățile și implică o lipsa de experiență a acestuia în gestionarea
situaților cu componentă birocratică, reprezentanții societăților intervievate, aceia care nu erau la
prima experiență de înmatriculare a unei societăți, au remarcat o reducere a efortului birocratic
presupus de această obligație. Cele mai des menționate îmbunătățiri au fost: existența formularelor
tip pe site-ul ONRC, intermedierea obținerii certificatului de cazier fiscal, plata tarifului pentru
publicare in Monitorul Oficial o dată cu celelalte taxe și tarife, apariția serviciilor de asistență pentru
profesioniști.
Alte aprecieri ale reprezentanților societăților au subliniat că portalul electronic este util în măsura în
care documentele ce urmează a fi depuse în procesul de înmatriculare sunt corecte și complete,
condiție care nu este întotdeauna valabilă la începutul procesului având în vedere că cerințele
referitoare la documentele suplimentare se regăsesc în diferite acte normative, iar situațiile
companiilor care urmează a fi înregistrate diferă de la un caz la altul. Din acest motiv, este nevoie de
documente specifice fiecărui caz, documente care nu pot fi detaliate în lista inițială, standard de
documente și de existența cărora solicitantul poate afla pe parcurs.
Antreprenorii intrați în afaceri pentru prima oară (start-up-uri) au apreciat legislația referitoare la
înmatricularea societății ca fiind stufoasă și au simțit nevoia de a apela la consultanță externă,
uneori doar pentru redactarea actului constitutiv și a statutului companiei, alteori chiar și pentru
reprezentarea în fața registrului comerțului. Dintre documentele apreciate ca fiind cel mai greu de
obținut la momentul deschiderii unei afaceri, cei intervievați au amintit documentul care atesta
dreptul de folosința asupra spațiului cu destinație de sediu social, înregistrat la administrația
financiară și avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuința, prevăzut
de Legea nr. 230/2007. Prin Ordinul11
ANAF/MJ nr. 205/2012 s-a aprobat procedura de solicitare şi
emitere, în format electronic, a adeverinţei privind înregistrarea documentului care atestă dreptul de
folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social şi a certificatului pentru spaţiul cu destinaţie
de sediu social, prevăzută în anexa nr. 1. Astfel, preluarea şi transmiterea către administraţiile
finanţelor publice a cererilor de înregistrare a documentului care atestă dreptul de folosinţă asupra
spaţiului cu destinaţie de sediu social şi eliberarea certificatului pentru spaţiul cu destinaţie de sediu
social revin în responsabilitatea ONRC, iar operatorul economic este degrevat de această sarcină
administrativă.
Dificultatea percepută de respondenți în ceea ce privește aceste documente se poate explica prin
apariția unor situații precum aceea a lipsei unui Comitet Executiv al Asociaţiei de Proprietari. Astfel,
în ceea ce privește actele prin care se dovedește existența spațiului (apartament, casă sau cameră)
destinat a fi viitorul sediu social, apare deseori necesitatea prezentării unor documente
suplimentare, precum acela care include Acordul Asociaţiei de Proprietari (model-standard utilizat de
11
Ordinul nr. 205/2012 pentru aprobarea Procedurii de solicitare şi emitere, în format electronic, a adeverinţei privind
înregistrarea documentului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social şi a certificatului pentru
spaţiul cu destinaţie de sediu social
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 71 din 142
Oficiul Registrului Comerţului) şi Acordul Comitetului Executiv al Asociaţiei de Proprietari. Dacă
Asociaţia de Proprietari a blocului nu are un Comitet Executiv desemnat, pe verso-ul primului acord
se va face menţiunea (de către preşedintele/administratorul acestei asociaţii) că “nu s-a constituit un
Comitet Executiv la nivelul blocului nostru”, urmat de semnătură şi ştampilă. De asemenea,
respondenții noștri au menționat și situații în care este solicitat contractul de vânzare – cumpărare.
Un alt aspect ce merită remarcat în legătură cu această obligație este numărul mare de segmente
ale acesteia cărora li se asociază un număr de evenimente egal cu zero (de exemplu, înmatricularea
de societăți europene sau grupuri de interes economic). Acest aspect poate indica un grad de
complexitate al obligației deosebit de ridicat. În plus, din totalul de 66.070 de societăți înmatriculate
în cursul anului 2012, doar 555 (0.85%) au utilizat portalul electronic; justificarea utilizării cu
preponderență a metodei tradiționale de depunere la ghișeu a documentelor rezidă fie în
necunoașterea posibilității depunerii online a documentelor, fie în lipsa unei semnături electronice la
momentul înmatriculării.
Recomandări
Limitarea obligativității obținerii și depunerii avizului asociației de proprietari, acordat pe baza
semnăturilor vecinilor pentru schimbarea destinației spațiului din locuință în sediu social, doar
la anumite categorii de profesioniști (de exemplu, societățile a căror activitate presupune un
trafic de clienți sau un număr de peste 5 angajați)
Încurajarea celor ce doresc înmatricularea unei societăți să utilizeze instrumentul on-line
disponibil, inclusiv prin îndrumarea acestora (printr-o secțiune a paginii web a ONRC) către
furnizorii de semnătură electronică, punerea la dispoziția acestora a unui ghid de obținere a
semnăturii electronice, crearea unor facilități specifice etc. Printr-o analiză simplă se poate
observa o potențială reducere de până la 24% a costului administrativ total prin simpla
îmbrățișare a utilizării mijloacelor electronice.
IV. În legătură cu obligația de înmatriculare a sucursalei la registrul comerțului (J-170), obligație
aflată pe locul 2 în topul celor mai costisitoare obligații de informare din punct de vedere al sarcinii
administrative unitare din domeniul analizat, aceasta implică un efort mai redus cu aproximativ 46%
decât prima clasată – obligația de înmatriculare a societății. Diferența dintre cele două, derivă nu
atât din reducerea complexității sale (îndeplinirea acestei obligații de informare presupune de
asemenea transmiterea a unui mare număr de documente, în medie 12 documente obligatorii si
altele suplimentare în funcție de specificul activității societății economice, unele deținute chiar și de
registrul comerțului), cât din posibilitatea de realizare a acestei obligații cu angajați ai societății care
înființează o sucursală. Dacă la înregistrarea unei societăți, viitorul administrator are rolul de a
parcurge toate activitățile administrative singur sau cu sprijin din partea unui specialist, în cazul
înmatriculării sucursalei acest rol este preluat de consilierul juridic sau contabilul societății mamă.
Remarcăm și de această dată un număr redus al celor care utilizează metoda de comunicare
electronică (doar 3 din 181 de sucursale au fost înregistrate în 2012 folosind portalul electronic),
deși în acest caz nu se mai poate discuta de dificultăți în obținerea semnăturii electronice
Recomandări
Eliminarea solicitării certificatului de înregistrare a societății care înființează sucursala, atunci
când aceasta este persoană juridică română, înregistrată deja la registrul comerțului..
Încurajarea celor ce doresc înființarea unei sucursale să utilizeze instrumentul on-line
disponibil, inclusiv prin îndrumarea acestora (printr-o secțiune a paginii web a ONRC) către
furnizorii de semnătură electronică, punerea la dispoziția acestora a unui ghid de obținere a
semnăturii electronice, crearea unor facilități specifice etc. Printr-o analiză simplă se poate
observa o potențială reducere de până la 18% a costului administrativ total prin simpla
îmbrățișare a utilizării mijloacelor electronice.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 72 din 142
V. În ceea ce privește nivelul ridicat al costurilor administrative în zona de fuziuni și divizări ale
persoanelor juridice înscrise la ONRC, deși pot fi formulate recomandări de simplificare a OI,
acestea nu s-ar justifica în contextul prezentului raport, dat fiind faptul că legislația specifică acestei
zone reprezintă o transpunere fidelă a Directivelor de la nivel european.
În acest context, în 2013, Comisia Europeana a comandat un studiu cu privire la transpunerea
Directivei privind fuziunile transfrontaliere și efectele acesteia în practică. Concluziile generale ale
studiului releva faptul ca Directiva a avut un impact puternic asupra activității privind fuziunile
transfrontaliere dintre statele membre, prin aceea ca a introdus o procedura simplificata si a
permis reducerea unor costuri si scurtarea unor termene. Astfel, de la data transpunerii si pana
la momentul publicării studiului, numărul tranzacțiilor de fuziuni transfrontaliere s-a dublat în
interiorul UE. Minusurile identificate in cadrul cercetării, aplicabile tuturor statelor vizate, includ sub-
armonizarea regulilor, care permite statelor membre sa implementeze diferite legi pe diverse
subiecte, precum protejarea asociatului minoritar, posibilitatea numirii unor experți judiciari, sau
cerințele de publicare. De asemenea, au existat dificultăți in procesul de comunicare intre agenții,
precum intre registrele naționale si s-a stabilit faptul ca nu exista o anumita procedura pentru acest
proces, ceea ce duce la neclarități privind costurile ridicate pentru fuziunile transfrontaliere12
.
Comisia Europeana analizează in prezent concluziile studiului, pentru a identifica măsura in care se
impune o revizuire a Directivei.
Modificări apărute în legislația analizată începând cu 1 ianuarie 2013
În această secțiune trecem în revistă câteva dintre modificările apărute în legislația analizată în domeniul
înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici înregistrați la ONRC. Menționăm
că eventualele creșteri sau reduceri ale sarcinilor administrative suportate de operatorii economici, induse
de aceste modificări, nu au fost cuantificate în cadrul prezentului studiu.
În ceea ce privește obligațiile de informare ce afectează operatorii economici aflați în insolvență sau
creditori ai unor asemenea companii, acestea au fost identificate în cadrul prezentului studiu în Legea nr.
85/2006. În această zonă legislativă, în perioada începând cu 1 ianuarie 2013 şi până în prezent au avut
loc schimbări semnificative în special prin prisma adoptării şi intrării în vigoare la data de 15 februarie 2013
a noului Cod de procedură civilă. Implementarea noii structuri a procesului civil în general potrivit opticii
noului Cod de procedură civilă a presupus inclusiv modificări ale reglementărilor speciale aferente
anumitor materii specifice, printre care şi Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Noul Cod de procedură civilă şi suita de modificări operate de legiuitor la nivelul procedurilor de insolvenţă
nu au adus însă schimbări semnificative în ceea ce priveşte sarcinile administrative ori birocratice ale
participanţilor la procedurile de insolvenţă ci, mai degrabă, au adaptat anumite aspecte ale procedurii la
noile principii instituite prin reglementarea noului Cod de procedură civilă. Printre acestea, cele mai
importante modificări vizează sistemul căilor de atac în procedura insolvenţei, prin suprimarea căii de atac
a recursului şi înlocuirea acesteia cu calea de atac ordinară a apelului, potrivit principiilor Codului de
procedură civilă.
Sub aspectul obligaţiilor administrative/birocratice ale participanţilor la procedură, noile reglementări în
materia insolvenţei nu aduc atingere cadrului identificat la nivelul anului 2012. Printre modificările operate
în perioada analizată, se poate remarca însă posibilitatea acordată debitorului care solicită deschiderea
procedurii de a furniza, pe lângă celelalte documente cerute de lege, o declaraţie pe propria răspundere
certificată de avocat prin care să ateste că nu este incapabil, că nu a fost condamnat pentru infracţiuni
contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în
înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea
spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de
12 http://ec.europa.eu/internal_market/company/docs/mergers/131007_study-cross-border-merger-directive_en.pdf
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 73 din 142
terorism. Anterior acestor modificări, declaraţia furnizată de către debitor trebuia în mod obligatoriu
autentificată de către un notar, această cerinţă fiind în prezent prevăzută cu titlu alternativ, ca urmare a
instituirii posibilităţii de a furniza şi o declaraţie certificată de către un avocat.
În luna octombrie 2013 a fost adoptată şi a intrat în vigoare pentru o scurtă perioadă de timp o
reglementare complet nouă în materia insolvenţei şi falimentului, respectiv Codul insolvenţei. În urma
admiterii unor sesizări de neconstituţionalitate, acest act normativ a fost lipsit de efecte, însă este de
aşteptat ca în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat, legiuitorul să revină asupra intenţiei sale de a
reconfigura materia insolvenţei, prin adoptarea unui nou act normativ cu caracter general.
Bune practici europene
În această secțiune am reunit câteva exemple de relaxare administrativă a procesului de înmatriculare și
înregistrare a societății din alte State Membre care pot inspira și autoritățile române în eforturile de a limita
sau fluidiza mediul birocratic în care acționează firmele din țara noastră.
Exemplul 1 - AUSTRIA
Din anul 1991, momentul la care registrul comercial a fost informatizat, toate datele înregistrate pe suport
de hârtie au fost transferate într-o bază de date electronică. De atunci, toate datele, și cele curente și cele
istorice, sunt disponibile în format electronic.
Registrul comerțului 13
Firmenbuch cunoscut și sub numele de „Registru Principal” (Hauptbuch) conține
informații despre toate societățile înregistrate în Austria. Documentele care stau la baza înregistrării
societăților sunt stocate într-o arhivă a documentelor electronice care se află în grija Ministerului Justiției.
Informațiile privind societățile și colecția de documente sunt disponibile publicului online, însă accesul la
acestea se obține în schimbul unei taxe. Autoritățile din Austria pot accesa datele privind societățile prin
intermediul portalului Centrului Informatic Federal (BRZ). Statele membre ale UE au acces la date prin
intermediul Registrului comerțului european14
(EBR). Accesul la Registrul comerțului din Austria se obține
în schimbul unei taxe. Oricine are dreptul să acceseze baza de date a registrului comerțului pentru a
obține informații cu privire la societățile înregistrate. La cerere, se pot obține si date care au fost șterse, cu
condiția sa fie disponibile in format electronic. Solicitările pot viza de asemenea, înregistrări efectuate,
modificate sau șterse recent.
Accesul public la baza de date a registrului comerțului este asigurat de societăți cunoscute drept „puncte
de informații” (Verrechnungsstellen) care au încheiat un contract cu Ministerul Justiției pentru a se ocupa
de solicitări. Acestea oferă servicii contra unei taxe, cum ar fi răspunsuri la solicitări legate de registrul
comerțului sau furnizarea de copii autentificate ale înregistrărilor, echivalente cu certificatele eliberate
oficial. Însă un document public care certifică statutul unei societăți în registrul comerțului poate fi eliberat
doar de o instanță regională [biroul registrului comerțului (Firmenbuchabteilung)]
Exemplul 2 – OLANDA (Tarile de Jos)
Registrul Comerțului din Țările de Jos este deținut și menținut de Camera de Comerț din Țările de Jos
(Kamer van Koophandel). Registrul oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor informațiilor (juridice)
relevante privind toate entitățile juridice implicate din Țările de Jos. Registrul are înscriși aproximativ 2,1
milioane de entități si include societăți, liberi profesioniști, asociații, fundații , specialiști (de ex. avocați,
medici, artiști), asociații de chiriași, biserici si oficii de stat.
13
http://www.justiz.gv.at/web2013/html/default/home.de.html 14 http://www.ebr.org/
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 74 din 142
Obligația de înregistrare (și de înregistrare a oricăror modificări) revine organizațiilor în cauză. Fiecare
modificare trebuie să fie înregistrată în decurs de opt zile din momentul în care a fost efectuată.
Înregistrarea nu face parte din procesul de înființare al unei societăți din Țările de Jos. De asemenea,
societățile cu răspundere limitată sau nelimitată din Olanda trebuie să depună la Registrul Comerțului
conturile anuale. Acest lucru se aplică la aproximativ 600 000 de societăți. Majoritatea trebuie să depună
numai un bilanț contabil în timp ce societățile mari (aproximativ 30 000) trebuie să depună, de asemenea,
datele privind contul de profit și pierderi.
Informațiile de bază privind Registrul Comerțului din Țările de Jos sunt disponibile gratuit prin intermediul
Registrul Comerțului din Țările de Jos15
însă, pentru anumite servicii (de exemplu extrasele oficiale), se
plătește o taxă. Organizațiile înregistrate plătesc numai o taxă anuală, însă nu plătesc taxe pentru a
înregistra modificări.
Exemplul 3 – SPANIA
Înregistrările în Registrul Comerțului in Spania au loc după efectuarea unor verificări, controale cu privire la
legalitatea și validitatea conținutului documentelor și acordurilor la nivel de întreprindere, precum și cu
privire la capacitatea și legitimitatea semnatarilor acestora. Ca urmare a verificărilor efectuate de către
registrator, înscrierile au un statut juridic puternic. În acest mod, atât întreprinderile și cetățenii, cât și
departamentele guvernamentale evită costurile de tranzacție ridicate, întrucât au la dispoziție suficiente
informații acreditate cu privire la entitățile cu care intenționează să stabilească relații contractuale, precum
și cu privire la situația juridică și economică a acestora.
De regulă, înscrierea în Registrul Comerțului se efectuează în temeiul unui act autentic. Documentele pot
fi validate de notari, instanțe judecătorești sau autorități administrative. Înscrisurile sub semnătură privată
pot fi înregistrate numai în cazurile prevăzute expres de lege și în conformitate cu regulamentele
Registrului Comerțului. Exemple de înscrisuri sub semnătură privată care pot fi înregistrate cuprind:
înregistrarea unei întreprinderi individuale care nu activează în industria navigației; numirea, renunțarea la
servicii, acceptarea sau demisia din funcția de administrator, lichidator sau auditor și delegarea
competențelor de către consiliul de administrație.
Procedura de înregistrare se desfășoară la cerere. Aceasta înseamnă că, exceptând situațiile
excepționale, procedura este inițiată de persoana care dorește efectuarea înscrierii. Accesul la Registrul
Comerțului din Spania nu este gratuit. Consultarea Registrului Comerțului se poate face on-line16
. Site-ul
oferă posibilitatea plații cu card de credit pentru cei care nu sunt abonați sau nu dețin certificat recunoscut
de către Asociația Registratorilor. Pe această pagina, se poate alege între: registrul funciar, registrul
comerțului, registrul bunurilor mobile sau registrul condițiilor contractuale generale. Orice persoană poate
consulta informațiile comerciale interactive furnizate de Asociația Registratorilor în timp real utilizând
această pagină de internet. Anumite informații privind întreprinderile, inclusiv conținutul exact al situațiilor
financiare anuale înregistrate, este disponibil la cerere, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Informațiile
obținute din documentele întreprinderilor înregistrate sunt actualizate și reale.
15 http://www.kvk.nl/
16 https://www.registradores.org/registroVirtual/init.do
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 75 din 142
4.3 Concluziile specifice ale măsurării costurilor administrative
generate de obligațiile de informare generate de legislația cu incidență
asupra profesiilor liberale reglementate de Ministerul Justiției
4.3.1. Introducere
Evaluarea legislației cu incidență asupra profesiilor liberale reglementate de Ministerul Justiției a
reprezentat o materializare a abordării exhaustive avută de echipa de consultanță asupra proiectului. Deși
Manualul MCS pentru România prevede strict măsurarea obligațiilor de informare asociate acelor firme
care se înregistrează la ONRC, echipa de consultanți, împreuna cu reprezentanții SGG, a decis și
măsurarea obligațiilor de informare realizate de acei specialiști ce practică profesii liberale reglementate
de Ministerul Justiției. Această decizie a avut la baza considerentul conform căruia specialiștii ce practică
profesii liberale au o contribuție importantă la bunul mers al economiei și se lovesc uneori de aceleași
aspecte birocratice ca și societățile înregistrate la ONRC. Un alt argument în sprijinul includerii în
măsurătoare a obligațiilor profesiilor liberale este și principiul enunțat de Manualul MCS conform căruia se
vor măsura toate costurile administrative suportate de mediul de afaceri.
Astfel, grupul țintă vizat de prezentul studiu a inclus următoarele tipuri de profesii conexe:
Practicieni în insolvență;
Interpreți și traducători autorizați;
Experți tehnici judiciari;
Executori judecătorești;
Notari;
Avocați;
Mediatori;
Experți criminaliști.
Operatori AEGRM
Metodologia costului standard ne-a cerut să extragem din actele normative cu incidență asupra profesiilor
liberale reglementate de Ministerul Justiției și să măsurăm obligații de informare de sine stătătoare, în
înțelesul definiției cuprinse în dicționarul terminologic. Prin urmare, măsurătoarea s-a concentrat pe
obligațiile de informare prevăzute în actele normative elaborate de legiuitor și nu a luat în considerare
acele obligații prevăzute de regulamentele de organizare ale profesiilor / statutele uniunilor profesionale.
Această abordare a permis, în general, măsurarea unor obligații similare ca și finalitate, obligații ce se
îndeplinesc în anumite momente din viața profesională a acestor specialiști (intrarea în profesie,
suspendarea sau încetarea activității etc.).
Așa cum a fost menționat anterior în Raport, am măsurat obligațiile de informare așa cum sunt prevăzute
în versiunea în vigoare la 31 decembrie 2012 a actelor normative în domeniu; ținem însă să subliniem că
dispozițiile acestora au suferit modificări în perioada ianuarie 2013 – prezent (de exemplu, legislația privind
profesia de notar), prin urmare, unii dintre intervievații noștri au remarcat simplificările deja realizate în
legislație. Cu ajutorul experților intervievați în cadrul proiectului am realizat și o analiză suplimentară legată
de modificările apărute în legislație și impactul lor asupra costurilor și sarcinilor administrative ale
operatorilor economici.
În continuarea acestei prezentări introductive, reamintim că măsurarea costurilor administrative presupune
evaluarea costurilor asociate activităților cu caracter birocratic, administrativ din cadrul unei obligații de
informare, finalitatea oricărui exercițiu de măsurare fiind identificarea și implementarea unor măsuri de
simplificare administrativă în scopul reducerii acestor costuri. Prin urmare,calculul nu ține cont de volumul
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 76 din 142
de activitate al specialiștilor, de domiciliul acestora sau zona geografică în care își desfășoară activitatea și
alte asemenea aspecte care țin de specificul sau circumstanțele în care se găsește specialistul ce exercită
o profesie liberală. Acest studiu cuantifică financiar birocrația generată de obligațiile de informare care țin
de primirea în profesie, exercitarea și încetarea funcției acestor specialiști. În plus, prezentul studiu este
unul de percepție, care se bazează pe un eșantion relativ limitat de răspunsuri și nu presupune
verificarea 100% a masei de populație pentru obligațiile de informare evaluate, limitând, în felul
acesta, posibilitatea de a avea cifre exacte despre toate situațiile posibile.
4.3.2. Inventarierea obligațiilor de informare
Pentru evaluarea legislației specifice profesiilor liberale reglementate de Ministerul Justiției din punct de
vedere al costurilor administrative, am selectat 69 de obligații de informare care reunesc obligațiile
specialiștilor ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul Justiției, indiferent de stadiul în
care aceștia se află în dezvoltarea lor profesională, situația lor financiară sau momentul la care au fost
primiți în profesie. Singura excepție o reprezintă obligația de a parcurge etapele necesare primirii în
profesie. Deși această obligație este îndeplinită de persoane fizice care nu au calitatea de specialiști cu
drept de practică a unor profesii liberale, ea reprezintă o etapă esențială pentru obținerea dreptului de
exercitare a profesiei și poate fi asemănată cu obligația societăților de a se autoriza pentru funcționare în
diverse domenii. Specific, distribuția OI-urilor din acest punct de vedere este următoarea:
Obligațiile practicienilor în insolvență 12 obligații
Obligațiile interpreților și traducătorilor autorizați 6 obligații
Obligațiile experților tehnici judiciari 7 obligații
Obligațiile executorilor judecătorești 9 obligații
Obligațiile notarilor 12 obligații
Obligațiile avocaților 11 obligații
Obligațiile mediatorilor 8 obligații
Obligațiile experților criminaliști 4 obligații
Obligațiile operatorilor AEGRM 13 obligații
Total 82 obligații
Obligațiile de informare identificate sunt obligații care apar în relația profesionistului cu instituțiile de
reglementare / autoritățile statului, cu terții sau chiar obligații de informare ale profesioniștilor în relația lor
cu corpul profesional din care fac parte.
Din punct de vedere al operatorilor economici care îndeplinesc aceste obligații de informare, aceștia
aparțin unor grupuri țintă mai largi (precum grupul țintă format din ”totalitatea avocaților definitivi”) sau mai
restrânse (precum grupul țintă format din ”notarii publici care au notificat pierderea sau dispariția
sigiliului”), fără a se face însă o diferențiere între aceștia în funcție de volumul de activitate, situația lor
financiară sau momentul la care au fost primiți în profesie.
4.3.3. Segmentarea obligațiilor de informare
Ulterior identificării obligațiilor de informare, am analizat fezabilitatea segmentării acestora. Dat fiind însă
specificul acestei zone supuse analizei noastre, criteriile de segmentare prevăzute de metodologia MCS
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 77 din 142
(dimensiunea afacerii, modalitatea de transmitere a informațiilor etc.) s-au dovedit inaplicabile, având un
nivel de influență deosebit de redus asupra obligațiilor de informare identificate.
Astfel, obligațiile de informare ale specialiștilor ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul
Justiției nu au fost segmentate, dat fiind faptul că modalitatea lor de realizare nu depinde de nici unul
dintre factorii care ar putea individualiza, diferenția profesionistul ce practică o profesie liberală. În general,
obligațiile de informare din domeniul profesiilor liberale nu diferă nici prin modalitatea de transmitere a
documentelor, nici în funcție de experiența sau vechimea în profesie a specialiștilor și nici prin alte aspecte
ce ar putea constitui criterii de segmentare;
4.3.4. Definirea activităților administrative și a datelor solicitate
O parte dintre obligațiile de informare au activități administrative similare. În general, este vorba despre
diverse activități secretariale sau de birotică care se repetă la finalul fiecărei obligații de informare (AA1
Copierea și autentificarea documentelor, AA2 Pregătirea dosarului, AA3 Transmiterea dosarului). Din
acest punct de vedere, ceea ce face să difere costurile administrative ține de setul de documente solicitate
de către legiuitor în vederea îndeplinirii unei obligații, dar și de forma în care acestea trebuie prezentate
(acte originale, acte sub semnătură privată, copii legalizate, copii simple), dar și de efortul asociat obținerii
acestor documente. De exemplu, unele documente, precum certificatele profesionale sau contractele cu
clienții există, în general, la sediul profesionistului. Alte documente,precum cazierele fiscale / judiciare –
sunt necesar a fi obținute de la terți în etapa pregătitoare a obligației de informare.
Din punct de vedere al categoriilor de activități administrative, cel mai frecvent utilizate în cadrul obligațiilor
de informare, aproape 40% din acestea se referă la categoria 13 ” Copiere, distribuție, arhivare (a
informațiilor solicitate) și categoria 5 ”Elaborarea datelor noi” și 13 ”Copiere, distribuție, arhivare (a
informațiilor solicitate)”. Distribuția tipurilor de categorii de activități administrative este prezentată în
tabelul următor:
Tabel 22 Distribuția activităților administrative specifice în funcție de categoriile standard de
activități administrative
AA standard Categorie
AA
Standard
Total AA
în
categorie
Procent
Familiarizarea cu obligația 1 82 17.67%
Instruirea membrilor și angajaților cu privire la OI 2 1 0.22%
Obținerea informațiilor relevante (selectarea din datele existente) 3 12 2.59%
Adaptarea datelor existente (pentru a se conforma cerințelor autorităților) 4 77 16.59%
Elaborarea datelor noi 5 92 19.83%
Introducerea informațiilor în formatul solicitat (formulare și tabele) 6 10 2.16%
Proiectarea materialelor informaționale (pentru autorități sau terțe părți) 7 1 0.22%
Plata taxelor de procesare a informațiilor 8 23 4.96%
Organizarea ședințelor interne (a persoanelor responsabile cu îndeplinirea OI) 9 0 0.00%
Organizarea ședințelor externe (a persoanelor responsabile cu îndeplinirea OI
și a specialiștilor externi) 10 1 0.22%
Participare la inspecții și verificări (asistarea celor ce efectuează inspecția) 11 6 1.29%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 78 din 142
AA standard Categorie
AA
Standard
Total AA
în
categorie
Procent
Implementarea corecțiilor sugerate de către inspectori 12 0 0.00%
Copiere, distribuție, arhivare (a informațiilor solicitate) 13 81 17.46%
Transmiterea informațiilor 14 78 16.81%
Total 100%
În ceea ce privește datele solicitate, acestea au fost definite folosind ca punct de plecare activitățile
administrative specifice; datele solicitate sunt, de fapt, datele/documentele care trebuie transmise /
pregătite de către profesionist în vederea realizării obligației de informare în cadrul fiecărei activități
administrative, acolo unde este cazul. De exemplu, data solicitată ” Declarație pe propria răspundere
privind capacitatea deplina de exercițiu a executorului judecătoresc” are ca și unică activitate
administrativă ” Redactarea declarație pe propria răspundere privind capacitatea deplina de exercițiu”
4.3.5. Strângerea datelor despre populație, frecvență sau număr de evenimente
În ceea ce privește informațiile privind populația, frecvența, numărul de evenimente al obligațiilor de
informare, colectarea datelor s-a realizat prin intermediul datelor furnizate de către Ministerul Justiției,
bazelor de date oficiale existente online fie pe pagina web a Ministerului Justiției, fie pe paginile web ale
uniunilor profesionale, utilizându-se doar ocazional estimările experților sectoriali.
Deși extrapolarea datelor la nivel național a beneficiat într-o mare măsură de date statistice oficiale, uneori
am fost nevoiți să utilizăm estimări ale experților sectoriali realizate în baza cifrelor deja existente. Cifrele
utilizate în prezentul studiu sunt cele mai apropiate de realitate disponibile în prezent la nivelul României.
Nu trebuie să uităm că un astfel de studiu nu a mai fost realizat în țara noastră iar experiența la nivel
european este, de asemenea, limitată.
4.3.6. Derularea cercetării de teren
Grupul respondenților pentru măsurarea obligațiilor de informare generate de legislația specifică
specialiștilor ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul Justiției este format din toate tipurile
de profesioniști enumerate anterior. De asemenea, s-au organizat întâlniri cu asociațiile profesionale
reprezentative, atunci când acestea au fost disponibile, în vederea discutării problemelor și recomandărilor
de fond legate de birocrația obligațiilor de informare din acest domeniu. În total, obligațiile de informare au
fost măsurate:
cu ajutorul a 203 de respondenți unici;
prin intermediul a 703 de chestionare, completate integral față în față;
intervalul de măsurători per OI situându-se între minim 1 (pentru acele OI cu populație zero) și
maxim 43 de măsurători.
4.3.7. Centralizarea datelor obținute prin intermediul cercetării de teren
Etapa următoare după aplicarea chestionarelor individuale de măsurare a costurilor administrative a
constat în calculul costurilor administrative unitare (și, bineînțeles, a sarcinilor administrative) pentru
fiecare obligație de informare. Centralizarea datelor a urmat pașii metodologici descriși anterior în
capitolele dedicate metodologiei. Ceea ce rămâne particular calculului costurilor unitare în cazul legislației
referitoare la profesiile liberale reglementate de Ministerul Justiției ține de ipotezele pe care le-am folosit în
centralizarea datelor și verificarea / rafinarea lor cu ajutorul experților.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 79 din 142
Pentru a elimina variabilele din calculul și a stabili, astfel, o manieră unică, constantă de calcul am formulat
ipotezele de calcul descrise mai jos. Firesc, fiind doar ipoteze cu privire la cele mai probabile situații,
acestea nu surprind totalitatea situațiilor care se pot întâlni în practica implementării obligațiilor de
informare din acest domeniu. Reamintim că prezentul studiu este unul de percepție, care se bazează pe
un eșantion relativ limitat de răspunsuri și nu presupune verificarea 100% a masei de populație sau
evenimente pentru obligațiile de informare evaluate, limitând, în felul acesta, posibilitatea de a avea cifre
exacte despre toate situațiile posibile.
Subcontractarea vs. realizarea internă a obligațiilor de informare
În centralizarea datelor despre costurile administrative, pentru marea majoritate a obligațiilor de informare
am optat să considerăm activitățile administrative ca fiind realizate de însuși profesionistul căruia i se
aplică obligația. În cazul obligațiilor din acest domeniu, aceasta înseamnă că nu există costuri
administrative generate de colaborarea cu un specialist.
Am optat pentru ipoteza în care obligațiile de informare se realizează de însuși profesionistul căruia i se
aplică obligația pentru că obligațiile analizate sub acest domeniu sunt, de cele mai multe ori, obligații ce
apar în viața tuturor profesioniștilor dintr-o anumită categorie, țin în mod direct de derularea activităților
acestora în cadrul unei profesii, indiferent de volumul de activitate, numărul de clienți sau capacitatea
financiară.
Încadrarea datelor solicitate în categoria bunelor practici
În cadrul activității de centralizare și armonizare a datelor obținute în urma derulării cercetării de teren, în
încercarea de a oferi o imagine cât mai corectă a realității, am optat să încadrăm anumite date solicitate /
activități administrative / achiziții asociate datelor solicitate în categoria bunelor practici doar atunci când
mai mult de jumătate dintre respondenții asociați unei obligații de informare au marcat respectiva dată
solicitată / activitate administrativă / achiziție asociată datelor solicitate ca una pe care ar realiza-o chiar și
în lipsa obligativității impuse prin legislație. În general, acele documente, achiziții care țin de buna derulare
a activității profesionistului sau de păstrarea unui nivel ridicat de eficiență și profesionalism (precum
păstrarea documentelor pregătite într-o mapă) au fost marcate de respondenții la studiu ca fiind elemente
de bună practică din interiorul obligației de informare.
Costurile familiarizării cu obligația de informare
Prima activitate administrativă a obligațiilor de informare este întotdeauna ”familiarizarea cu obligația de
informare”, respectiv, în acest caz, cuantificăm timpul și banii cheltuiți de profesionist pentru a afla ce are
de făcut pentru conformare deplină cu obligația de informare și pentru pregătirea în vederea îndeplinirii
obligației de informare. În permanență pe parcursul măsurătorii am avut în vedere existența pe paginile
web ale uniunilor profesionale a prevederilor legale ce trebuie respectate pentru îndeplinirea obligației de
informare, precum și pregătirea specifică a profesioniștilor a căror activitate este reglementată de
Ministerul Justiției. Având în vedere prezumția legată de realizarea obligațiilor de către profesioniști, dar și
nivelul redus de complexitate al obligațiilor de informare, activității de familiarizare cu obligația i-au fost
asociate costuri de timp, dar nu și costuri materiale (achiziții).
Categoria de personal responsabilă de îndeplinirea obligației de informare
Am pornit în măsurarea obligațiilor din acest domeniu de la premisa că profesionistul ce practică o profesie
liberală reglementată de Ministerul Justiției are capacitatea de a îndeplini obligațiile de informare fără
sprijin din partea terților și își derulează activitatea într-un birou individual, într-o societate profesională sau
în orice altă formă permisă de lege. Cu toate acestea, nu ar fi fost realist să considerăm în prezentul studiu
că toți acești profesioniști se încadrează în categoria GM1: membri ai corpului legislativ, ai executivului,
înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori.
Astfel, în ceea ce privește obligațiile de informare ale profesioniștilor aflați la începutul carierei, care nu au
intrat în profesie, am utilizat categoria de personal GM3: tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic, iar
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 80 din 142
pentru acele obligații ale profesioniștilor care au intrat în profesie am utilizat categoria de personal GM2:
specialiști în diverse domenii de activitate
4.3.8. Extrapolarea datelor despre costurile administrative unitare la nivel
național
Etapa următoare a calculului costurilor administrative și a sarcinilor administrative pentru fiecare obligație
de informare segmentată a constat în calculul costurilor administrative (și, bineînțeles, a sarcinilor
administrative) la nivel național pentru anul de referință al studiului, respectiv 2012. Astfel, s-a calculat
costul la nivel național asociat fiecărei obligații de informare, iar ulterior, prin agregarea costurilor asociate
tuturor obligațiilor, s-a calculat costul administrativ generat de la nivel național de zona legislativă
analizată.
4.3.9. Concluzii finale
4.3.9.1. Datele cantitative obținute
Datele prezentate în cele ce urmează au fost obținute în urma unui studiu de percepție asupra costurilor
administrative ocazionate de îndeplinirea obligațiilor de informare legale, costuri suportate de mediul de
afaceri din România. Măsurătoarea s-a realizat în conformitate cu ”Metoda Costului Standard” și reflectă
percepția unui eșantion determinat de respondenți asupra poverii administrative, nefiind o măsurare
exactă a costurilor.
Calcul general
Din analizele noastre, cele 82 de obligații de informare identificate în legislația referitoare la
profesioniștii ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul Justiției generează anual
pentru mediul de afaceri din România costuri administrative în valoare totală de 9,516,840.62 RON,
respectiv 2,135,736.23 EUR, calculat la cursul mediu RON/EUR pentru anul 2012 (RON 4,4560=1 EUR).
Valoarea totală a costurilor administrative generată de legislația specifică specialiștilor ce practică profesii
liberale reglementate de Ministerul Justiției este formată, conform metodologiei, din costuri administrative
și din costuri percepute de mediul de afaceri ca fiind ”bune practici”.
Tabel 23 Distribuția costurilor și sarcinilor administrative anuale pentru fiecare profesie conexă în
parte
Profesie Număr OI Total costuri
administrative anuale
Total sarcini
administrative anuale Total bune practici
Practicieni în insolvență 12 3.735.949,39 2.620.958.20 1.114.991,19
(30%)
Interpreți și traducători
autorizați 6 577.950,63 236.833.87
341.116,76
(59%)
Experți tehnici judiciari 7 76.933,58 23.077.25 53.856,33
(70%)
Executori judecătorești 9 9.629,20 2.776.16 6.853,04
(71%)
Notari 12 356.962,11 172.073.47 184.888,64
(52%)
Avocați 11 3.061.531,29 1.341.049.53 1.720.481,76
(56%)
Mediatori 8 1.436.546,88 269.282.46 1.167.264,42
(81%)
Experți criminaliști 4 2.210,11 749.82 1.460,29
(66%)
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 81 din 142
Profesie Număr OI Total costuri
administrative anuale
Total sarcini
administrative anuale Total bune practici
Operatori AEGRM 13 259,127.44 36,942.97 222,184.47
(86%)
Total 69 9,516,840.62 4,703,743.74 4,813,096.88
În ceea ce privește nivelul de complexitate asociat celor 69 de obligații de informare asociate acestui
domeniu, se pot face următoarele aprecieri:
57% dintre obligațiile identificate au o complexitate redusă
42% dintre obligațiile identificate au o complexitate medie
1% dintre obligațiile identificate au un nivel de complexitate ridicat
În ceea ce privește încadrarea obligațiilor de informare identificate în tipurile / categoriile standard de OI
prezentate anterior, putem aprecia că dintre obligațiile de informare analizate în acest domeniu, mai mult
de 70% se regăsesc în categoriile 2 (Solicitare/cerere de autorizații sau scutiri individuale: Informații
incluse in aplicații pentru obținerea autorizațiilor sau scutirilor specifice firmei care aplica) și 4
(Comunicarea desfășurării anumitor activități). Acest fapt se datorează specificului obligațiilor analizate,
obligații ce privesc, așa cum explicam și în secțiunile anterioare, etape naturale din viața profesioniștilor,
precum intrarea în profesie, notificarea suspendării din profesie etc.
Se poate remarca însă faptul că, deși în categoria 1 (Transmiterea rapoartelor si solicitarea rambursărilor)
nu se regăsesc decât 7% dintre obligații, aceasta este acea categorie care generează cea mai mare
povară administrativă (sarcină administrativă). Pe de altă parte, categoriile 8 (Actualizarea planurilor si
programelor) și 10 (Etichetare pentru informarea terțelor părți) se asociază cu cele mai mici valori ale
sarcinii administrative și, în același timp, cu cele mai mari procente de bună practică.
Prezentăm în cele ce urmează, în formă tabelară, costurile administrative totale, precum și sarcina
administrativă asociate fiecărei categorii de obligație de informare pentru zona analizată.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 82 din 142
Tabel 24 Distribuția obligațiilor de informare în funcție de categoriile standard de obligații
Categoria de OI ale
profesioniștilor
Număr OI
cuprinse in
categorie
Procent OI in
categorie
Total costuri
administrative anuale
pe categorie
Total sarcini
administrative anuale
pe categorie
Evenimente /
categorie
Cost mediu
unitar
categorie
Sarcina medie /
categorie
Buna
practica
medie pe
categorie
Categoria 01 8 9,8% 4.850.187,19 2.593.782,34 46.942 103.32 53% 48,07
Categoria 02 24 29,3% 2.594.468,52 1.610.736,77 18.482 140.38 62% 53,23
Categoria 03 0 0,0% - - 0 - 0% -
Categoria 04 30 36,6% 293.981,29 244.559,75 7.885 37.28 83% 6,27
Categoria 05 11 13,4% 636.661,17 129.453,27 5.436 117.12 20% 93,31
Categoria 06 0 0,0% - - 0 - 0% -
Categoria 07 0 0,0% - - 0 - 0% -
Categoria 08 1 1,2% 359.804,02 109.400,00 2.735 131.56 30% 91,56
Categoria 09 2 2,4% 5.723,84 - 197 29.06 0% 29,06
Categoria 10 5 6,1% 775.768,78 15.565,80 2.535 306.02 2% 299,88
Categoria 11 0 0,0% - - 0 - 0% -
Categoria 12 1 1,2% 245,80 245,80 5 49.16 100% -
Total 69 100% 9.516.840,62 4.703.743,74 84.217,00 113.00 49% 57.15
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 83 din 142
Factorii generatori ai costurilor administrative
În interpretarea sumei totale a costurilor administrative ținem să amintim că există patru factori principali
care influențează nivelul costurilor administrative ale unei obligații de informare, respectiv:
1. complexitatea execuției obligației de informare,
2. numărul de profesioniști obligați să execute obligația de informare
3. frecvența cu care profesioniștii au executat obligația de informare pe parcursul unui an,
4. achiziții.
Înmulțind numărul de profesioniști din grupul țintă cu frecvența execuției obligației de informare se obține
numărul evenimentelor asociate obligației de informare într-un an, respectiv de câte ori a fost realizată
obligația pe parcursul unui an calendaristic. În cazul obligațiilor de informare din domeniul profesioniștilor
ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul Justiției, distribuția lor în funcție de numărul de
evenimente se prezintă în felul următor:
Tabel 25 Distribuția obligațiilor de informare în funcție de numărul de evenimente
Intervale număr de
evenimente
Numărul
obligațiilor de
informare
Total costuri
administrative
anuale
% din Total OI
>1.000.000 0 - -
100.000 – 999.999 0 - -
10.000 – 99.999 3 5.889.402,28 61,92%
1.000 – 9.999 12 2.881.535,63 30,30%
100 - 999 20 666.390,35 7,00%
10 – 99 22 71.394,90 0,75%
<9 11 1.370,68 0,014%
Total 68 9.510.093,84 100,000%
Observăm că peste 90% din costurile administrative anuale ale obligațiilor de informare se concentrează
în a treia și a patra categorie ca număr de evenimente anuale, de unde deducem că nivelul costurilor
administrative anuale ale obligațiilor de informare din acest domeniu este determinat doar în parte
de numărul evenimentelor anuale. Cu alte cuvinte, în obținerea nivelului costurilor administrative
anuale pentru total OI-urilor contează în egală măsură complexitatea execuției (vezi factorul 1 de mai
sus), ca și nivelul achizițiilor (vezi factorul 4 de mai sus), alături de criteriile 2 și 3 (număr de profesioniști
și frecvență).
În ceea ce privește complexitatea OI ca și factor generator de costuri administrative, așa cum aminteam
și mai sus, 99% dintre obligațiile de informare au un nivel de dificultate mediu sau redus. Astfel, putem
spune că nivelul costurilor administrative anuale ale obligațiilor de informare din acest domeniu
este determinat nu doar de numărul evenimentelor anuale, ci și, în egală măsură, de
complexitatea execuției obligației de informare.
Clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al costurilor administrative anuale la
nivel național
În ceea ce privește clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al costurilor administrative și
al componentelor acestora, vom prezenta mai jos, cele mai costisitoare obligații de informare.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 84 din 142
Tabel 26 Clasamentul OI din domeniul profesiilor conexe, în funcție de totalul costurilor administrative anuale pe OI
Profesie Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Total sarcini
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie
pe OI
Avocați j_100 Obligația de tinere a evidentei lucrărilor de asistenta juridica 2.586.350,58 995.655,98 30.246 85,51 38% 32,91 62%
Practicieni in
insolventa j_082
Obligația practicienilor in insolventa interesați de preluarea
poziției de administrator judiciar de a depune o oferta de
preluare a poziției respective intr-un dosar
1.943.507,80 1.439.397,70 13.000 149,50 74% 110,72 26%
Practicieni in
insolventa j_083
Obligația administratorului judiciar de a depune lunar un
raport cuprinzând descrierea modului in care si-a îndeplinit
atribuțiile
1.359.543,90 1.037.583,30 13.000 104,58 76% 79,81 24%
Mediatori j_129 obligația mediatorului de a afișa la sediul profesional firma
formei de exercitare a profesiei de mediator 706.338,21 15.345,80 1.207 585,20 2% 12,71 98%
Interpreți si
traducători
autorizați
j_150
obligația de informare in vederea obținerii autorizării interpret
si traducător folosit de Consiliul Superior al Magistraturii, de
Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă înalta Curte de
Casație si Justiție, Parchetul National Anticorupție, de
organele de urmărire penala, de instanțele judecătorești, de
birourile notarilor publici, de avocați si de executori
judecătorești
444.843,40 211.321,84 2.047 217,31 48% 103,23 52%
Mediatori j_130
obligația de a înregistra la Consiliul de mediere Contractul
de societate civilă profesionala/ actul de înființare a biroului
de mediatori / acordul de asociere
415.202,70 61.500,00 1.500 276,80 15% 41 85%
Practicieni in
insolventa j_091
Obligația practicianului in insolventa privind menținerea
calității de profesionist in insolventa prin subscrierea unei
polițe de asigurare si achitarea anuala a taxelor
359.804,02 109.400,00 2.735 131,56 30% 40 70%
Mediatori j_125 obligația de informare in vederea obținerii autorizării ca
mediator 238.609,24 161.089,99 1.125 212,10 68% 143,19 32%
Operatori
AEGRM J_133
Obligația referitoare la obținerea autorizației de operator al
Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare sau de agent
împuternicit al operatorului
227,270.88 27,729.25 163.00 1,394.30 12% 170.12 88%
Notari j_109 Obligația notarului public de a întocmi evidenta statistica a
lucrărilor si operațiunilor notariale 226.918,78 126.691,14 2.285 99,31 56% 55,44 44%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 85 din 142
Așa cum explicam mai sus, acest clasament al obligațiilor de informare în funcție de costul administrativ
anual este determinat atât de numărul de evenimente asociat fiecărei obligații în parte, cât și de nivelul de
complexitate al acestora. Astfel, se poate remarca ocuparea primului loc în clasament de către ”Obligația
avocaților de tinere a evidentei lucrărilor de asistenta juridică”, o obligație cu un nivel de complexitate
redus, însă cu cel mai mare număr de evenimente asociate dintre toate obligațiile.
Pe de altă parte, la coada clasamentului privind costul anual al obligațiilor de informare, așa cum se poate
remarca în anexa ce cuprinde totalitatea obligațiilor, se află acele OI cu un nivel de dificultate redus și
mediu și număr mic de evenimente (de exemplu, ”Obligația executorilor judecătorești de înscriere in
Registrul Special in caz de pierdere sau dispariție a stampilei” sau ”Obligația interpreților si traducătorilor
autorizați de a notifica Ministerul Justiției referitor la schimbări ale situației lor in urma cărora condițiile de
acordare a autorizației nu mai sunt îndeplinite”).
De asemenea, tot la finalul clasamentului se află câteva obligații de informare pentru care nu fost
identificate niciun fel de date despre frecvență sau număr de evenimente (nici măcar date cu caracter
proxim pe baza cărora să realizăm inducții – așa cum am realizat în cazul altor obligații de informare), sau
numărul de evenimente identificat a fost zero – prin urmare, pentru aceste obligații de informare, costul
administrativ unitar (calculat cu ajutorul experților) a fost înmulțit cu ”0” în situațiile amintite. Din punct de
vedere al costurilor administrative anuale, considerăm aceste obligații de informare ne-evaluabile.
Clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al costurilor administrative unitare
În tabelul următor sunt ordonate descrescător costurile administrative unitare ale obligațiilor de informare.
Costul administrativ mediu unitar a fost calculat ca și medie ponderată, prin împărțirea costului
administrativ anual pe obligație de informare la numărul total de evenimente asociate acelei obligații de
informare. Pentru acele obligații de informare care au ”0” evenimente în anul 2012 am păstrat în tabel
costul administrativ unitar așa cum a fost el calculat cu ajutorul experților.
Așa cum se poate lesne observa, atunci când privim costurile administrative suportate de specialiști la
nivel individual, eliminând deci factori generatori de costuri ”numărul de profesioniști obligați să execute
obligația de informare” și ”frecvența cu care aceștia au executat obligația de informare pe parcursul unui
an”, clasamentul este unul diferit. De această dată, ”Obligația avocaților de ținere a evidentei lucrărilor de
asistență juridică” nu se mai află pe prima poziție în clasament, fiind devansată de obligații care, deși au o
incidență mai mică în viața profesioniștilor, sunt mai complexe, presupun achiziții mai costisitoare sau un
volum mai mare de documente.
Astfel, din punct de vedere unitar, ”Obligația referitoare la obținerea autorizației de operator al Arhivei
Electronice de Garanții Reale Mobiliare sau de agent împuternicit al operatorului” este percepută ca fiind
cea mai costisitoare, însă cu un nivel ridicat de bună practică. Ea este urmată de ”Obligația mediatorului
de a afișa la sediul profesional firma formei de exercitare a profesiei de mediator” și ”Obligația de a afișa
panoul cu numele notarului public”. Aceste două obligații similare presupun, în fapt, aceleași activități și
categorii de achiziții similare. Costul unitar ridicat al acestor obligații derivă din costul ridicat al achiziționării
panoului, iar nivelul de bună practică este unul remarcabil.
De aceea ne vom îndrepta atenția către obligația situată pe locul al patrulea în clasament, respectiv
”obligația de a înregistra la Consiliul de mediere Contractul de societate civilă profesională/ actul de
înființare a biroului de mediatori / acordul de asociere”, obligație pe care o putem considera, într-adevăr,
ca fiind una costisitoare din punct de vedere unitar. Această obligație a mediatorilor are însă, și ea, un
nivel ridicat de bună practică, ceea ce face ca, deși costul este ridicat, nivelul poverii administrative
percepute de profesioniști să fie unul redus.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 86 din 142
Tabel 27 Clasamentul OI din domeniul profesiilor conexe, în funcție de totalul costul mediu unitar pe OI
Profesie Cod OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Total sarcini
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe
OI
operatori
AEGRM j_133
Obligația referitoare la obținerea autorizației de
operator al Arhivei Electronice de Garanții Reale
Mobiliare sau de agent împuternicit al operatorului
227,270.88 27,729.25 163 1.394,30 12% 170.12 88%
Mediatori j_129
obligația mediatorului de a afișa la sediul
profesional firma formei de exercitare a profesiei de
mediator
706.338,21 15.345,80 1.207 585,20 2% 12,71 98%
Notari j_108 Obligația de a afișa panoul cu numele notarului
public 63.983,26 220,00 110 581,67 0% 2 100%
Mediatori j_130
obligația de a înregistra la Consiliul de mediere
Contractul de societate civilă profesionala/ actul de
înființare a biroului de mediatori / acordul de
asociere
415.202,70 61.500,00 1.500 276,80 15% 41 85%
Notari j_103 Obligația de informare cu prilejul numirii notarului
stagiar in funcția de notar public 19.222,69 12.174,31 70 274,61 63% 173,91 37%
Notari j_104
Obligația de Informare cu prilejul dobândirii calității
de notar public de către persoanele care au
exercitat cel puțin 5 ani funcții de specialitate
juridica prevăzute de lege
1.686,75 921,22 7 240,96 55% 131,60 45%
Interpret si
traducător
autorizat
j_150
obligația de informare in vederea obținerii
autorizării interpret si traducător folosit de Consiliul
Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiției,
Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație si
Justiție, Parchetul National Anticorupție, de
organele de urmărire penala, de instanțele
judecătorești, de birourile notarilor publici, de
avocați si de executori judecătorești
444.843,40 211.321,84 2.047 217,31 48% 103,23 52%
Mediatori j_125 obligația de informare in vederea obținerii
autorizării ca mediator 238.609,24 161.089,99 1.125 212,10 68% 143,19 32%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 87 din 142
În fapt, acest clasament ne arată dimensiunea efortului birocratic depus de fiecare profesionist pentru
îndeplinirea obligațiilor de informare pe care trebuie să le îndeplinească în cursul derulării activității sale.
Putem observa că printre cele mai costisitoare obligații la nivel individual sunt acelea care presupun din
partea profesioniștilor o achiziție semnificativă, precum panoul / firma luminoasă menite să asigure
vizibilitatea biroului profesionistului.
Clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al sarcinilor administrative
Sarcinile administrative se calculează ca diferență între costurile administrative înregistrate și ”bunele
practici”, după cum este explicat în metodologia studiului. Acele activități considerate de respondenți
”bună practică”, au înțelesul că ar fi activități administrative pe care profesioniștii le-ar îndeplini oricum, și
în absența legislației, pentru propriul lor beneficiu, în interesul conservării sau creșterii afacerii.
Din punct de vedere metodologic, identificarea sub-domeniilor unde se înregistrează procente ridicate
sau scăzute de bune practici constituie un indiciu suplimentar pentru instituţiile reglementatoare în
procesul ulterior de simplificare a cadrului de reglementare prin trecerea eventuală a obligaţiei de
informare sau nu din zona de reglementare coercitivă, punitivă în cea de auto-reglementare prin
intermediul unor prevederi statutare ale categoriilor profesionale de care aparţin respondenţii, mai ales în
situaţia particulară a profesiilor liberale.
Privind clasamentul obligațiilor de informare din punct de vedere al sarcinilor administrative, remarcăm că
”Obligația practicienilor in insolventa interesați de preluarea poziției de administrator judiciar de a depune
o ofertă de preluare a poziției respective într-un dosar” este considerată de către profesioniști a fi cea mai
împovărătoare din punct de vedere administrativ. Această obligație este însă cea mai împovărătoare
dacă analizăm cifrele la nivel agregat, național. La nivel individual, ea coboară până pe locul 8 în
clasamentul obligațiilor cu cea mai mare sarcină administrativă unitară.
În acest clasament al obligațiilor cu cea mai mare sarcină administrativă unitară, regăsim pe primele
locuri, la fel ca și în cazul firmelor care se înmatriculau la ONRC, acele obligații care presupun un contact
inițial al profesionistului ce practică sau urmează să practice o profesie liberală reglementată de
Ministerul Justiției, cu autoritățile. Lipsa de experiență în gestionarea situaților cu componentă birocratică
poate justifica percepția conform căreia nivelul poverii administrative este unul ridicat.
Profesiile care au perceput un nivel ridicat al poverii administrative au fost notarii publici, avocații și
mediatorii. Conținutul obligațiilor acestor profesioniști la momentul primirii în profesie este, în mare
măsură, asemănător, ceea ce explică și diferențele mici între costurile unitare asociate obligațiilor.
În tabelul următor sunt ordonate descrescător obligațiile de informare în funcție de sarcinile administrative
la nivel național și unitar asociate acestora.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 88 din 142
Tabel 28 Clasamentul OI din domeniul profesiilor conexe, în funcție de totalul sarcinilor administrative anuale pe OI
Profesie Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Total sarcini
administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie
pe OI
Practicieni
in
insolventa
j_082
Obligația practicienilor in insolventa interesați de
preluarea poziției de administrator judiciar de a depune
o oferta de preluare a poziției respective intr-un dosar
1.943.507,80 1.439.397,70 13.000 149,50 74% 110,72 26%
Practicieni
in
insolventa
j_083
Obligația administratorului judiciar de a depune lunar
un raport cuprinzând descrierea modului in care si-a
îndeplinit atribuțiile
1.359.543,90 1.037.583,30 13.000 104,58 76% 79,81 24%
Avocați j_100 Obligația de tinere a evidentei lucrărilor de asistenta
juridica 2.586.350,58 995.655,98 30.246 85,51 38% 32,91 62%
Interpret si
traducător
autorizat
j_150
obligația de informare in vederea obținerii autorizării
interpret si traducător folosit de Consiliul Superior al
Magistraturii, de Ministerul Justiției, Parchetul de pe
lângă înalta Curte de Casație si Justiție, Parchetul
National Anticorupție, de organele de urmărire penala,
de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici,
de avocați si de executori judecătorești
444.843,40 211.321,84 2.047 217,31 48% 103,23 52%
Mediatori j_125 Obligația de informare in vederea obținerii autorizării ca
mediator 238.609,24 161.089,99 1.125 212,10 68% 143,19 32%
Notari j_109 Obligația notarului public de a întocmi evidenta statistica
a lucrărilor si operațiunilor notariale 226.918,78 126.691,14 2.285 99,31 56% 55,44 44%
Practicieni
in
insolventa
j_091
Obligația practicianului in insolventa privind menținerea
calității de profesionist in insolventa prin subscrierea
unei polițe de asigurare si achitarea anuala a taxelor
359.804,02 109.400,00 2.735 131,56 30% 40 70%
Avocați j_101 Obligația de informare cu ocazia schimbării formei de
exercitare a profesiei de avocat 106.484,40 106.484,40 3.000 35,49 100% 35,49 0%
Avocați j_097 Obligația de informare referitoare la suspendarea
calității de avocat 116.352,47 101.879,70 3.415 34,07 88% 29,8 12%
Mediatori j_130
obligația de a înregistra la Consiliul de mediere
Contractul de societate civilă profesionala/ actul de
înființare a biroului de mediatori / acordul de asociere
415.202,70 61.500,00 1.500 276,80 15% 41 85%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 89 din 142
Tabel 29 Clasamentul OI din domeniul profesiilor conexe, în funcție de sarcina medie unitară pe OI
Profesie Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Total sarcini
administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost
mediu
unitar
/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practic
a medie
pe OI
Notari j_103 Obligația de informare cu prilejul numirii notarului stagiar
in funcția de notar public 19.222,69 12.174,31 70 274,61 63% 173,91 37%
Operatori
AEGRM j_133
Obligația referitoare la obținerea autorizației de operator al
Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare sau de
agent împuternicit al operatorului
227,270.88 27,729.25 163.00 1,394.30 12% 170.12 88%
Avocați j_094
Obligația de informare cu prilejul înscrierii la examenul de
intrare in profesia de avocat a persoanelor care au ocupat
alte funcții juridice anterior
20.302,35 16.033,87 100 203,02 79% 160,33 21%
Avocați j_095 Obligația de informare cu prilejul înscrierii la examenul de
definitivare 49.921,90 36.072,20 250 199,69 72% 144,28 28%
Mediatori j_125 obligația de informare in vederea obținerii autorizării ca
mediator 238.609,24 161.089,99 1.125 212,10 68% 143,19 32%
Notari j_104
Obligația de Informare cu prilejul dobândirii calității de
notar public de către persoanele care au exercitat cel
puțin 5 ani funcții de specialitate juridica prevăzute de lege
1.686,75 921,22 7 240,96 55% 131,60 45%
Notari j_102 Obligația de informare referitoare la dobândirea calității
de notar stagiar 10.597,94 8.315,75 71 149,27 78% 117,12 22%
Avocați j_163
Obligația de informare a avocatului care si-a obținut
calificarea in alt stat membru referitoare la primirea in
profesie
259,06 222,66 2 129,53 86% 111,33 14%
Practicieni
in
insolventa
j_082
Obligația practicienilor in insolventa interesați de
preluarea poziției de administrator judiciar de a depune o
oferta de preluare a poziției respective intr-un dosar
1.943.507,80 1.439.397,70 13.000 149,50 74% 110,72 26%
Practicieni
in
insolventa
j_084
Obligația practicianului in insolventa de a înregistra la
UNPIR forma de exercitare a profesiei - Practicienii in
insolventa organizați in societate profesionala
8.741,57 5.841,57 54 161,88 67% 108,17 33%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 90 din 142
5.3.9.2 Probleme / disfuncționalități și recomandări în domeniul obligațiilor de
informare generate de legislația profesiilor liberale
Acest capitol reprezintă o sinteză a disfuncționalităților, problemelor și recomandărilor cel mai des
invocate de către intervievații și experții noștri din punct de vedere al birocrației care însoțește obligațiile
din domeniul profesioniștilor ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul Justiției cu
impact mai mult sau mai puțin direct asupra costurilor administrative ale profesioniștilor. Ordinea
prezentării problemelor / disfuncționalităților nu reflectă neapărat importanța acestora.
Observații generale
Obligațiile măsurate în domeniul profesioniștilor ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul
Justiției se referă la obligații de informare pe care profesionistul le îndeplinește atât în relația sa cu
ministerul, cât și cu uniunea profesională sau terții. Deși adeseori obligațiile din acest domeniu sunt
detaliate sau chiar suplimentate în statutul profesiei sau prin acte normative aflate în reglementarea altor
ministere, prezentul studiu a luat în considerare strict acele obligații prevăzute de actele normative inițiate
Ministerul Justiției și asupra cărora acesta poate aplica măsuri de simplificare administrativă (chiar dacă
adeseori va apărea ca necesar sprijinul uniunilor profesionale).
Pe parcursul derulării cercetării, cei intervievați au remarcat adesea simplificarea legislației în domeniu
ulterior datei de 31 decembrie 2012, sprijinul oferit de uniunile/asociațiile profesionale în ducerea la
îndeplinire a unor obligații de informare, sau chiar implementarea de manieră relativ recentă a unor soluții
IT menite să reducă povara administrativă.
Este important să remarcăm că multe dintre modificările semnalate de către cei intervievați și apărute în
ultimii ani în statutul profesiilor juridice ori conexe sistemului justiției fac parte din ”Strategia de
Dezvoltare a Justiției ca Serviciu Public” (2010-2014). Aceasta prevede în mod clar modernizarea
statutului unor profesii juridice ori conexe sistemului de justiție, de exemplu prin consolidarea profesiei de
mediator si a celei de arbitru, încurajându-se folosirea medierii in procesele juridice si asigurării
premiselor degrevării instanțelor de numeroase cauze, prin creșterea numărului de experți judiciari,
reformarea profesiei de expert criminalist sau eliminarea monopolului statului asupra activității de
expertiză criminalistică.
Dacă în privința avocaților sau a notarilor publici modificările legislative în acord cu strategia mai sus
menționată sunt ușor identificabile, în ceea ce privește profesia de traducător/interpret, respondenții
prezentului studiu au subliniat lipsa unui statul clar, a unei structuri organizatorice proprii.
Toate aceste aspecte, eforturi de îmbunătățire, se reflectă, așa cum se poate remarca privind cifrele
prezentate în prezentul capitol, în nivelul redus de povară administrativă și de iritare resimțit de
profesioniștii ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul Justiției. Nivelul redus de povară
administrativă se explică și prin aceea că obligațiile identificate și măsurate în cadrul acestui domeniu au,
așa cum arătam și anterior, un nivel de dificultate de cele mai multe ori redus, se realizează de însuși
profesionistul afectat de obligație și nu presupun solicitarea unor documente dificil de obținut.
Cu toate acestea, există în continuare loc pentru reducerea sarcinilor administrative suportate de
profesioniștii ce practică profesii liberale reglementate de Ministerul Justiției. Având în vedere incidența
ridicată a anumitor recomandări sosite din rândul celor intervievați, am identificat ca și recomandări
general aplicabile acestui domeniu, următoarele:
În ceea ce privește obligația profesioniștilor de a solicita încetarea suspendării din funcție,
atunci când emiterea ordinului de încetare a suspendării se află în competența Ministerului (în
cazul executorilor judecătorești, notarilor publici și, în anumite cazuri, a experților tehnici judiciari)
și ordinul de suspendare cuprinde și durata acesteia sau termenul la care încetează, menționăm
următoarele:
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 91 din 142
a. Această obligație nu este una împovărătoare din punct de vedere administrativ, însă a
fost identificată cu un nivel ridicat de iritare datorită faptului că cererea de încetare a
suspendării necesită un anumit termen de soluționare.
b. În ceea ce privește notarii publici, în legislaţia anterioară intrării în vigoare a Legii nr.
77/2012 privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale
nr. 36/1995 (aşadar, anterior datei de 1 ianuarie 2013), cererea de suspendare din
exerciţiul funcţiei de notar public, respectiv, de încetare a suspendării din exerciţiul
funcţiei de notar public, urma un circuit obligatoriu în care erau implicate cele 3 entităţi cu
competenţe diferite în ceea ce priveşte notarii publici (Camera Notarilor Publici în care îşi
desfăşura activitatea solicitantul, care avea, potrivit legii, competenţa de a sesiza
Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici cu privire la cererea depusă; Uniunea
Naţională a Notarilor Publici, care se pronunţa asupra cererii de suspendare/încetare
suspendare prin hotărâre; Ministerul Justiţiei, care, pe baza actelor doveditoare depuse,
emitea ordinul ministrului justiţiei de suspendare/încetare a suspendării din exerciţiul
funcţiei de notar public).
Având în vedere întârzierile generate de acest circuit al cererii de suspendare/încetare a
suspendării din exerciţiul funcţiei de notar public, prin Legea nr. 77/2012 (intrată în
vigoare la data de 1 ianuarie 2013) s-a creat posibilitatea depunerii cererii de
suspendare/încetare a suspendării direct la Ministerul Justiţiei (aşadar, în prezent, nu se
mai parcurge procedura în faţa Camerei Notarilor Publici şi a Uniunii Naţionale a Notarilor
Publici), termenul de soluţionare a cererii devenind, astfel, previzibil şi mai scurt (30 de
zile de la înregistrare/depunerea tuturor actelor doveditoare, dacă este cazul).
c. .În cazul experților tehnici judiciari, decizia de suspendare la cerere nu cuprinde termenul
la care încetează suspendarea, astfel încât este necesară o decizie de încetare a
suspendării. Dacă suspendarea este dispusă ca sancțiune disciplinară, se prevede în
cuprinsul deciziei durata suspendării și nu mai este necesară emiterea unei decizii de
încetare a suspendării.
Remarcăm astfel o diferență de abordare în ceea ce privește obligația de informare
referitoare la încetarea suspendării din funcție, alături de măsurile luate de minister în
vederea reducerii poverii administrative asociate acestui tip de obligație. Recomandăm
identificarea unei soluții care să ducă la uniformizarea practicilor în privința acestei obligații,
alături de dezvoltarea unor sisteme informatice care să permită Ministerului Justiției
urmărirea cât mai facilă a termenelor de încetare a suspendărilor.
Un aspect remarcat frecvent de respondenții prezentului studiu se referă la necesitatea păstrării
în format electronic a tuturor registrelor utilizate atât de către Minister, cât și de către uniunile
profesionale. Pași importanți în această direcție au fost făcuți atât de către Minister (prin baze de
date în format electronic pentru toți profesioniștii), cât și de către structurile organizatorice proprii
ale profesioniștilor (de exemplu, UNNPR, Consiliul de Mediere).
Recomandăm continuarea acestor demersuri pentru a se alcătui baze de date pentru toate
profesiile liberale, baze de date care să permită interogări după cât mai multe criterii și
exportul informațiilor într-un format editabil. Mai mult, recomandăm consolidarea și actualizarea
permanentă a acestor baze de date în format electronic și chiar extinderea acestora pentru a
cuprinde mai multe informații și documentele în format electronic. Spre exemplu, pentru a evita
situațiile în care Ministerul solicită profesioniștilor documente emise chiar de el însuși,
cum ar fi ordinul de numire în funcție, se poate dezvolta o baza de date, pornind de la registrele
existente, care să depoziteze/stocheze toate documentele suport folosite frecvent de către
profesionist pentru identificare sau în relația sa cu Ministerul, respectiv structura organizatorică
proprie. Acest lucru se poate realiza prin investiții în dezvoltarea sistemelor electronice existente
și demararea unor proiecte menite să extindă facilitățile oferite de acestea.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 92 din 142
Funcționarea eficientă a justiției și garantarea unui act de justiție echitabil și prompt depind în
mare măsură de profesionalismul, integritatea și capacitatea de adaptare a categoriilor de
profesioniști care practică în directă legătură cu realizarea actului de justiție, aplicarea regulii de
drept sau garantarea securității circuitului civil. În acest sens, pentru a asigura fluxul permanent
de informații între Minister, structurile organizatorică specifice și profesioniști, recomandăm
folosirea cu precădere a mijloacelor de comunicare electronice. În acest fel, nu doar că
transferul de informație se poate face mai rapid de la o parte la alta, ci comunicarea dintre
profesionist și autorități nu va fi limitată de un anumit program, profesionistul nu va putea invoca
necunoașterea condițiilor de îndeplinire a unor obligații de informare sau a anumitor reguli.
Observații și recomandări specifice
Practicieni în insolvență
Cele mai costisitoare obligații din punct de vedere al costului administrativ unitar din cadrul acestui sub-
domeniu se referă la parcurgerea etapelor necesare primirii în profesie (fie prin examen, fie cu scutire de
examen). Nivelul de bună practică asociat acestor obligații depășește 50%, povara administrativă
derivând fie din timpul necesar obținerii unei caracterizări întocmite de coordonatorul/coordonatorii de
stagiu pe lângă care stagiarul a funcționat ca salariat sau colaborator (în cazul profesionistului care a
intrat în profesie prin examen), fie din costul asociat legalizării documentelor suport (în cazul
profesionistului care a intrat în profesie fără examen).
În plus, putem observa diferența de percepție a practicienilor în insolvență în privința înregistrării la
UNPIR a formei de exercitare a profesiei, între aceia care se organizează în societate profesională și cei
ce se organizează într-un cabinet individual. Practicienii în insolvență organizați în societate profesională
percep o povară administrativă de două ori mai mare decât cei organizați în cabinet individual. Diferența
în valoare absolută dintre cele două este una nesemnificativă raportat la valoarea costurilor
administrative ale acestui domeniu și rezidă strict în percepția respondenților referitoare la timpul necesar
îndeplinirii unor activități similare.
De altfel, conform percepției celor intervievați, obligația cu cea mai mare povară administrativă în valoare
absolută este ” Obligația practicienilor in insolvență interesați de preluarea poziției de administrator
judiciar de a depune o oferta de preluare a poziției respective într-un dosar”. Colectarea documente
necesare pentru dovedirea calității de practician în insolvență (dovada calității de practician în insolvență,
copie de pe polița de asigurare profesională) este percepută de către profesioniști ca fiind iritantă,
consumatoare de resurse de timp și financiare.
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate practicienilor în
insolvență nu este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor naționale de
reducere cu 25% a sarcinilor administrative.
Tabel 30 Clasamentul OI din domeniul practicienilor în insolvență, în funcție de costul mediu
unitar pe OI
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie
pe OI
j_089 Obligația practicianului in insolventa de a parcurge
etapele necesare primirii in profesie - prin examen 31.246,74 180 173,59 45% 78,71 55%
j_090
Obligația practicianului in insolventa de a parcurge
etapele necesare primirii in profesie - cu scutire de
examen si de perioada de stagiu
2.856,05 17 168,00 42% 69,76 58%
j_084
Obligația practicianului in insolventa de a înregistra la
UNPIR forma de exercitare a profesiei - Practicienii in
insolventa organizați in societate profesionala
8.741,57 54 161,88 67% 108,17 33%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 93 din 142
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie
pe OI
j_082
Obligația practicienilor in insolventa interesați de
preluarea poziției de administrator judiciar de a depune
o oferta de preluare a poziției respective intr-un dosar
1.943.507,80 13.000 149,50 74% 110,72 26%
j_161 Obligația practicienilor in insolventa din UE si SEE de a
se înscrie in tabloul UNPIR - 0 141,81 0% 0 100%
j_091
Obligația practicianului in insolventa privind menținerea
calității de profesionist in insolventa prin subscrierea
unei polițe de asigurare si achitarea anuala a taxelor
359.804,02 2.735 131,56 30% 40 70%
j_085
Obligația practicianului in insolventa de a înregistra la
UNPIR forma de exercitare a profesiei - Practicienii in
insolventa organizați in cabinet individual
13.050,14 119 109,67 76% 83,29 24%
j_083
Obligația administratorului judiciar de a depune lunar
un raport cuprinzând descrierea modului in care si-a
îndeplinit atribuțiile
1.359.543,90 13.000 104,58 76% 79,81 24%
j_086
Obligația practicianului in insolventa, asociat in cadrul
unei societăți profesionale, de a notifica parților
interesate intenția sa de a transmite părțile sociale pe
care le deține intr-o societate profesionala cu
răspundere limitata
4.813,47 100 48,13 37% 17,58 63%
j_087
Obligația practicianului in insolventa, asociat in cadrul
unei societăți profesionale, de a notifica in scris
celorlalți asociați intenția de retragere
5.628,48 120 46,90 11% 5,23 89%
j_088 Obligația practicianului in insolventa de a notifica
modificarea formei de exercitare a profesiei 1.431.14 31 46,17 75% 34,58 25%
j_092
Obligația practicienilor in insolventa de a notifica UNPIR
toate schimbările intervenite in componenta asociaților,
colaboratorilor sau a angajaților lor, precum si orice
modificare a contractului de societate
5.326,08 200 26,63 0% 0,05 100%
Interpreți si traducători autorizați
Cea mai costisitoare obligație din punct de vedere al costului administrativ unitar din cadrul acestui sub-
domeniu se referă la parcurgerea etapelor necesare obținerii autorizării ca interpret și traducător folosit
de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de
birourile notarilor publici, de avocați și de executori judecătorești. Nivelul de bună practică asociat acestei
obligații depășește 50%, povara administrativă derivând din activitățile administrative ce presupun plata
taxelor și timbrelor judiciare sau deplasarea în vederea depunerii / obținerii unor documente. Un alt
aspect generator de povară administrativă asociat acestei obligații este solicitarea a 3 acte de identitate /
stare civilă (copia xerox a buletinului de identitate / cărții de identitate / pașaportului, copia xerox a
certificatului de naștere / traducerea legalizată a acestuia în limba română și copia xerox a certificatului
de căsătorie / traducerea legalizată a acestuia în limba română). Aceste documente se solicită pentru a
se face dovada identității, cetăţeniei şi a domiciliului solicitantului, pentru a se verifica concordanţa între
datele din actul de identitate şi actul de studii care constituie temei pentru autorizare, precum şi pentru a
se putea întocmi evidenţa interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi.
Considerăm că acest aspect considerat împovărător de către respondenți își poate găsi o soluție, cel
puțin parțial, prin încheierea unui protocol între Ministerul Justiției și Ministerul Administrației și Internelor,
prin care serviciul responsabil din cadrul MJ să aibă acces la baza de date ce conține informații despre
identitatea, cetăţenia şi domiciliul persoanelor fizice cetățeni români.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 94 din 142
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate interpreților și
traducătorilor autorizați nu este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor
naționale de reducere cu 25% a sarcinilor administrative.
Tabel 31 Clasamentul OI din domeniul traducătorilor și interpreților autorizați, în funcție de costul
mediu unitar pe OI
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar
/
OI
Sarcina
medie /
OI (%)
Sarcina
medie /
OI
Buna
practi
ca
medie
pe OI
j_150
Obligația de informare in vederea obținerii
autorizării interpret si traducător folosit de
Consiliul Superior al Magistraturii, de
Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă
înalta Curte de Casație si Justiție,
Parchetul National Anticorupție, de
organele de urmărire penala, de instanțele
judecătorești, de birourile notarilor publici,
de avocați si de executori judecătorești
444.843,40 2.047 217,31 48% 103,23 52%
j_155
Obligația interpreților si traducătorilor
autorizați de a solicita un DUPLICAT in
cazul pierderii, furtului sau al deteriorării
autorizației
2.987,95 25 119,52 30% 36 70%
j_151
Obligația interpreților si traducătorilor
autorizați de a solicita luarea in evidenta la
tribunalul in circumscripția căruia
domiciliază.
117.978,23 2.047 57,63 17% 10 83%
j_152
Obligația traducătorilor si interpreților de a
solicita Ministerului de Justiție încetarea
autorizării ca interpret si traducător
1.219,61 38 32,09 47% 15 53%
j_154
obligația interpreților si traducătorilor
autorizați de a notifica Ministerul Justiției si
tribunalului unde sunt luați in evidenta
despre schimbarea de nume, domiciliu,
reședința sau numărul de telefon
10.892,61 357 30,51 33% 10 67%
j_153
obligația interpreților si traducătorilor
autorizați de a notifica Ministerul Justiției
referitor la schimbări ale situației lor in
urma cărora condițiile de acordare a
autorizației nu mai sunt îndeplinite
28,85 1 28.85 7% 2.03 93%
Experți tehnici judiciari
Cea mai costisitoare obligație din punct de vedere al costului administrativ unitar din cadrul acestui sub-
domeniu se referă la parcurgerea etapelor necesare in vederea obținerii calității de expert tehnic judiciar
si extrajudiciar sau specialist. Nivelul de bună practică asociat acestei obligații depășește 60%, povara
administrativă derivând din activitățile administrative ce presupun plata taxelor, redactarea declarației pe
proprie răspundere privind capacitatea de exercițiu și legalizarea documentelor suport. De altfel, obligația
menționată este și aceea cu cea mai mare povară administrativă în valoare absolută.
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate experților
tehnici judiciari nu este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor naționale
de reducere cu 25% a sarcinilor administrative.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 95 din 142
Tabel 32 Clasamentul OI din domeniul experților tehnici judiciari, în funcție de costul mediu unitar
pe OI
Cod OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar / OI
Sarcina
medie/O
I (%)
Sarcina
medie/O
I
Buna
practi
ca
medie
pe OI
j_156
obligația de informare in vederea obținerii
calității de expert tehnic judiciar si
extrajudiciar sau specialist
51.396,85 338 152,06 37% 56,14 63%
j_158
obligația de informare in vederea obținerii
calității de expert tehnic judiciar intr-o
anumita specializare, la cerere, prin
interviu
22.109,73 338 65,41 13% 8,47 87%
j_124
obligația de informare privind solicitarea
radierii din evidenta experților 1.028,29 39 26,37 54% 14,23 46%
j_123
obligația de notificare a oricărei schimbări
in datele comunicate la momentul
dobândirii calității sau luării in evidenta
302,07 15 20,14 55% 11,01 45%
j_159
obligația experților tehnici judiciari de a
solicita suspendarea pentru motive
temeinice sau in caz de incompatibilitate
1.980,35 100 19,80 22% 4,26 78%
j_160
obligația experților tehnici judiciari de a
solicita încetarea suspendării pentru
motive temeinice sau in caz de
incompatibilitate
116,30 6 19,38 77% 14,83 23%
j_157
obligația expertului tehnic judiciar
cetățean al unui alt stat membru al
UE/SEE si cetățeanul roman care au
dobândit calitatea de expert tehnic
judiciar intr-un alt stat membru al
UE/SEE, calitate certificata de
organismele profesionale recunoscute in
acele state, de a se înscrie in Tabelul
nominal
- 0 160,04 0% 0 100%
Executori judecătorești
Cea mai costisitoare obligație din punct de vedere al costului administrativ unitar din cadrul acestui sub-
domeniu se referă la înregistrarea biroului executorului judecătoresc. Nivelul de bună practică asociat
acestei obligații depășește 75%, povara administrativă derivând din activitățile administrative ce presupun
redactarea declarației pe proprie răspundere privind capacitatea de exercițiu, obținerea dovezii ca nu a
fost sancționat disciplinar in ultimii 5 ani sau ca nu și-a încetat activitatea din motive imputabile, dar și din
legalizarea documentelor suport.
De altfel, obligația cu cea mai mare povară administrativă în valoare absolută este ” Obligația de
informare privind solicitarea de schimbare a sediului biroului executorului judecătoresc”. Povara
administrativă asociată acestei obligații derivă din activitățile de obținere a dovezii existentei sediului
biroului și a confirmării colegiului director al Camerei executorilor judecătorești cu privire la faptul ca biroul
dispune de spațiul corespunzător.
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate executorilor
judecătorești nu este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor naționale
de reducere cu 25% a sarcinilor administrative.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 96 din 142
Tabel 33 Clasamentul OI din domeniul executorilor judecătorești, în funcție de costul mediu unitar
pe OI
Cod OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie /
OI (%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie
pe OI
j_117 Obligația de înregistrare a biroului
executorului judecătoresc 1.657,04 9 184,12 21% 39,03 79%
j_115
Obligația de informare cu prilejul înscrierii
la examenul de definitivat in profesia de
executor judecătoresc
1.618,15 9 179,79 31% 56,09 69%
j_114
Obligația de informare cu prilejul înscrierii
la concursul sau examenul de admitere in
profesia de executor judecătoresc
- 0 148,02 0% 0 100%
j_119
Obligația de informare privind solicitarea
de schimbare a sediului biroului
executorului judecătoresc
226,90 2 113,45 47% 53,01 53%
j_122
Obligația executorilor judecătorești de
înscriere in Registrul Special in caz de
pierdere sau dispariție a stampilei
95,57 2 47,79 35% 16,95 65%
j_121
obligația de informare referitoare la
suspendarea exercițiului funcției de
executor judecătoresc in caz de
incapacitate temporara de munca sau la
cerere
1.154,24 27 42,75 8% 3,55 92%
j_118
Obligația de informare privind
modificarea/ înscrierea unor operațiuni in
Registrul Special (modificări in modul de
desfășurare a activității in cadrul biroului,
schimbarea sediului biroului, radierea
biroului executorului judecătoresc, alte)
4.877,30 200 24,39 35% 8,42 65%
j_120
Obligația de informare privind încetarea
calității de executor judecătoresc la
cerere
- 0 21,19 0% 0 100%
j_116
Obligația de informare cu prilejul admiterii
in profesie pentru persoanele scutite de
examen
- 0 206,96 0% 0 100%
Notari
Cea mai costisitoare obligație din punct de vedere al costului administrativ unitar din cadrul acestui sub-
domeniu se referă la afișarea panoului cu numele notarului public. Nivelul de bună practică asociat
acestei obligații însă este de 100%. Ne îndreptăm astfel atenția către următoarea cea mai costisitoare
obligație, aceea a parcurgerii etapelor necesare numirii notarului stagiar in funcția de notar public și
înregistrare a biroului notarial. În cazul acestei obligații, mai mult de jumătate dintre activitățile specifice
sunt percepute de către respondenți ca fiind împovărătoare. Această obligație însă a fost deja modificată,
în sensul reducerii poverii administrative, în cursul anului 2013.
De altfel, o serie de alte obligații de informare din acest domeniu au fost modificate sau chiar eliminate în
perioada 1 ianuarie-2013 – prezent. Aceste aspecte sunt detaliate pe larg în secțiunea Modificări apărute
în legislația analizată începând cu 1 ianuarie 2013.
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate notarilor publici
nu este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor naționale de reducere cu
25% a sarcinilor administrative.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 97 din 142
Tabelul 34 Clasamentul OI din domeniul notarilor publici, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Cod OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
sarcina
medie/OI
(%)
sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie
pe OI
j_108 Obligația de a afișa panoul cu numele
notarului public 63.983,26 110 581,67 0% 2 100%
j_103
Obligația de informare cu prilejul
numirii notarului stagiar in funcția de
notar public și înregistrare a biroului
notarial
19.222,69 70 274,61 63% 173,91 37%
j_104
Obligația de Informare cu prilejul
dobândirii calității de notar public de
către persoanele care au exercitat cel
puțin 5 ani funcții de specialitate
juridica prevăzute de lege
1.686,75 7 240,96 55% 131,604 45%
j_112 Obligația de informare referitoare la
organizarea de sedii secundare 4.691,26 25 187,65 40% 75,68 60%
j_102 Obligația de informare referitoare la
dobândirea calității de notar stagiar 10.597,94 71 149,27 78% 117,12 22%
j_105
Obligația de informare a notarului
public definitiv referitoare la
schimbarea sediului biroului notarial
1.255,97 9 139,55 60% 84,24 40%
j_106
Obligația de informare cu prilejul
înregistrării unor operațiuni in registrul
special de la Curtea de Apel
25.051,58 200 125,26 78% 98,25 22%
j_109
Obligația notarului public de a întocmi
evidenta statistica a lucrărilor si
operațiunilor notariale
226.918,78 2285 99,31 56% 55,44 44%
j_107
Obligația de informare cu prilejul
încetării calității de notar public la
cerere sau prin pensionare
564,56 13 43,43 37% 16 63%
j_113
Obligația notarului public de a înscrie
in registrul special pierderea sau
dispariția sigiliului
206,40 5 41,28 58% 23,73 42%
j_110
Obligația de informare referitoare la
suspendarea exercițiului funcției de
notar
1.156,39 34 34,01 97% 33,01 3%
j_111
Obligația de informare referitoare la
încetarea suspendării exercițiului
funcției de notar
1.626,52 51 31,89 0% 0 100%
Avocați
Cele mai costisitoare obligații din punct de vedere al costului administrativ unitar din cadrul acestui sub-
domeniu se referă la parcurgerea etapelor necesare primirii în profesie (fie ca avocat stagiar, definitiv, fie
prin intrarea în profesie cu scutire de examen). Nivelul de bună practică asociat acestor obligații este sub
50%, povara administrativă derivând din activitățile administrative ce presupun obținerea cazierul judiciar
sau a adeverinței medicale, deplasări sau legalizări ale unor documente. De altfel, cele 3 obligații
menționate sunt și obligațiile cu cea mai mare povară administrativă în valoare absolută.
Art.1 alin.(1) din Legea nr.51/1995 privind exercitarea şi organizarea profesiei de avocat, reglementează
principiul autonomiei profesiei de avocat. Astfel, textul amintit prevede că profesia de avocat este „liberă
şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului
profesiei”. Relevante în acest sens sunt și dispozițiile art. 49 alin.(1) din cadrul aceluiaşi act normativ,
care prevede că „profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în
limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege”. Astfel cum rezultă expres din cuprinsul textelor de
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 98 din 142
lege mai sus menţionate, organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat nu sunt subordonate unor
autorităţi ori instituţii, iar Ministerul Justiției are exclusiv atribuții la nivel legislativ în această materie.
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate avocaților nu
este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor naționale de reducere cu
25% a sarcinilor administrative.
Tabel 35 Clasamentul OI din domeniul avocaților, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Cod OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe
OI
j_093
Obligația de a parcurge etapele
necesare primirii in profesia avocat
(stagiar)
92.159,03 585 157,54 60% 94,91 40%
j_094
Obligația de informare cu prilejul
înscrierii la examenul de intrare in
profesia de avocat a persoanelor care
au ocupat alte funcții juridice anterior
20.302,35 100 203,02 79% 160,33 21%
j_095 Obligația de informare cu prilejul
înscrierii la examenul de definitivare 49.921,90 250 199,69 72% 144,28 28%
j_096 Obligația de informare referitoare la
renunțarea la calitatea de avocat 1.597,60 50 31,95 100% 31,95 0%
j_097 Obligația de informare referitoare la
suspendarea calității de avocat 116.352,47 3.415 34,07 88% 29,83 12%
j_098
Obligația de informare cu prilejul
înscrierii in Registrul de asistenta
judiciara
8.502,88 250 34,01 47% 16 53%
j_099
Obligația de informare cu prilejul
întocmirii referatului privind asistenta
judiciara acordata
79.449,60 1.200 66,21 30% 19,59 70%
j_100 Obligația de tinere a evidentei
lucrărilor de asistenta juridica 2.586.350,58 30.246 85,51 38% 32,91 62%
j_101
Obligația de informare cu ocazia
schimbării formei de exercitare a
profesiei de avocat
106.484,40 3.000 35,49 100% 35,49 0%
j_162
Obligația avocatului care dorește sa
profeseze in Romania sub titlul
profesional din statul membru in care
si-a obținut calificarea profesionala de
a se înscrie in tabloul special ținut de
barourile romane
151,43 2 75,71 47% 35,5 53%
j_163
Obligația de informare a avocatului
care si-a obținut calificarea in alt stat
membru referitoare la primirea in
profesie
259,06 2 129,53 86% 111,33 14%
Mediatori
Cea mai costisitoare obligație din punct de vedere al costului administrativ unitar din cadrul acestui sub-
domeniu se referă la afișarea panoului cu numele mediatorului. Nivelul de bună practică asociat acestei
obligații însă este de aproape 100%.
Ne îndreptăm astfel atenția către următoarea cea mai costisitoare obligație, aceea a parcurgerii etapelor
necesare înregistrării la Consiliul de Mediere a Contractul de societate civilă profesionala/ a actului de
înființare a biroului de mediatori / a acordul de asociere. În cazul acestei obligații, deși costul administrativ
unitar este ridicat, nivelul de bună practică perceput de respondenți este de peste 80%, ceea ce face ca
recomandările de simplificare administrativă să fie redundante.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 99 din 142
Organizarea şi funcţionarea profesiei de mediator nu sunt subordonate unor autorităţi ori instituţii, iar
Ministerul Justiției are exclusiv atribuții la nivel legislativ în această materie.
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate mediatorilor nu
este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor naționale de reducere cu
25% a sarcinilor administrative.
Tabel 36 Clasamentul OI din domeniul mediatorilor, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Cod OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe
OI
j_129
obligația mediatorului de a afișa la
sediul profesional firma formei de
exercitare a profesiei de mediator
706.338,21 1.207 585,20 2% 12,71 98%
j_130
obligația de a înregistra la Consiliul
de mediere Contractul de societate
civilă profesionala/ actul de înființare
a biroului de mediatori / acordul de
asociere
415.202,70 1.500 276,80 15% 41 85%
j_125 obligația de informare in vederea
obținerii autorizării ca mediator 238.609,24 1.125 212,10 68% 143,19 32%
j_126 obligația mediatorilor autorizați de a
se înscrie in Tabloul mediatorilor 64.439,33 1.125 57,28 43% 24,58 57%
j_131
obligația mediatorului de a solicita
Consiliului de mediere încetarea
suspendării din calitatea de mediator
1.564,18 40 39,10 100% 39,10 0%
j_128
obligația mediatorului de a informa
Consiliul de mediere cu privire la
orice modificare care determina
necesitatea unei actualizări a
Tabloului Mediatorilor
3.846,14 100 38,46 39% 15 61%
j_127
obligația de informare a mediatorului
in cazul in care acesta solicita
suspendarea din calitatea de
mediator
1.431,82 42 34,09 44% 15 56%
j_132
obligația mediatorului de a afișa
autorizația pe baza căreia
funcționează ca mediator autorizat
5.115,27 1.207 4,24 0% 0 100%
Experți criminaliști
Deși prezentul raport face referire inclusiv la obligația de autorizare a laboratoarelor private de expertize
criminalistice, până la acest moment nu a fost adoptată încă legislația referitoare la autorizarea
laboratoarelor private de expertize criminalistice; prin urmare, așa cum se poate remarca mai jos, la
nivelul anului 2012 nu există costuri administrative legate de autorizarea laboratoarelor private de
expertize criminalistice.
Costul obligației de autorizare a laboratoarelor private a fost estimat de experții sectoriali însă, în lipsa
legislației secundare și terțiare care va stabili in concret activitățile administrative presupuse de această
OI, nu se poate considera că cifra prezentată în tabelul de mai jos reflectă o cuantificare veridică a
efortului birocratic presupus.
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate experților
criminaliști nu este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor naționale de
reducere cu 25% a sarcinilor administrative.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 100 din 142
Tabel 37 Clasamentul OI din domeniul experților criminaliști, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Cod OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie pe
OI
j_146 Obligația de informare in vederea
obținerii calității de expert criminalist 2.210,11 15 147,34 34% 49.98 66%
j_147
Obligația experților criminaliști din
SEE/UE care si-au dobândit calitatea
in alt stat membru de a se înscrie in
Tabelul nominal in vederea dobândirii
calității de experți criminaliști in
Romania
- 0 98,33 0% 0 100%
j_148
obligația de informare referitoare la
renunțarea la cerere la calitatea de
expert criminalist
- 0 24,07 0% 0 100%
j_149 Obligația de autorizare a
laboratoarelor criminalistice private - 0 467,80 0% 0 100%
Operatori AEGRM
Cea mai costisitoare obligație din punct de vedere al costului administrativ unitar din cadrul acestui sub-
domeniu se referă la obținerea autorizației de operator al Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare
sau de agent împuternicit al operatorului. Nivelul de bună practică asociat acestei obligații însă este de
aproape 90%.
De altfel, majoritatea obligațiilor ce revin în sarcina operatorilor AEGRM înregistrează un nivel ridicat de
bună practică, ceea ce semnalează o înțelegere și acceptare a normelor de reglementare în domeniu,
ceea ce face ca recomandările de simplificare administrativă să fie redundante.
Astfel, considerăm că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate operatorilor
AEGRM nu este de natură a contribui semnificativ sau notabil la îndeplinirea obiectivelor naționale de
reducere cu 25% a sarcinilor administrative.
Tabel 38 Clasamentul OI din domeniul operatorilor AEGRM, în funcție de costul mediu unitar pe OI
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie
pe OI
j_133
Obligația referitoare la obținerea autorizației
de operator al Arhivei Electronice de
Garanții Reale Mobiliare sau de agent
împuternicit al operatorului
227.270,88 163 1.394,30 12% 170,12 88%
j_136 Obligația operatorului autorizat AEGRM
referitoare la împuternicirea unui agent 18.497,46 159 116,34 28% 32,77 72%
j_138
Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a înștiința Autoritatea de Supraveghere
despre constituirea garanției suplimentare
1.792,06 27 66,37 58% 38,73 42%
j_142 Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a păstra un registru general 245,80 5 49,16 100% 49,16 0%
j_137
Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a notifica Autorității de Supraveghere orice
modificări ale elementelor caracteristice
agentului împuternicit
46,49 1 46,49 52% 24,36 48%
j_141 Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a păstra avizele de înscriere expirate 190,71 5 38,14 0% - 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 101 din 142
Cod
OI Denumire OI
Total costuri
administrative
anuale pe OI
Populație
OI
Cost
mediu
unitar/OI
Sarcina
medie/OI
(%)
Sarcina
medie/OI
Buna
practica
medie
pe OI
j_139
Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a face publice pe site-ul arhivei datele de
identificare prezentate Autorității de
Supraveghere
225,04 6 37,51 0% - 100%
j_144
Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a înainta Autorității de Supraveghere o lista
cu înregistrările preluate eronat in sistemul
de administrare a informației, datorita
cauzelor tehnice
1.356,37 37 36,66 0% - 100%
j_143
Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a comunica lunar Autorității de
Supraveghere o situație cuprinzând avizele
de cesiune a creanței si avizele
modificatoare prin care se înlocuiește
creditorul menționat in avizul de ipoteca
inițial cu un alt creditor
1.996,10 60 33,27 74% 24,67 26%
j_145
Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a înainta Autorității de Supraveghere
documentele care atesta îndeplinirea
obligației de a vira in contul bugetului de
stat cota de 85 la suta din sumele încasate
cu titlu de taxe de înscriere in AEGRM si in
contul Ministerului Justiției cota de 15 la
suta din sumele încasate cu titlu de taxe de
înscriere in AEGRM
1.866,39 60 31,11 65% 20,13 35%
j_135
Obligația referitoare la păstrarea
documentelor de reprezentare aferente
fiecărui aviz 5.533,13 192 28,82 0% - 100%
j_140
Obligația operatorului autorizat AEGRM de
a pune la dispoziție publicului
Regulamentul de organizare si funcționare
a Arhivei Electronice de Garanții Reale
Mobiliare, precum si copii de pe
instrucțiunile arhivei privind modalitățile de
acces public la informațiile din arhiva.
107,01 5 21.40 0% - 100%
j_134 Obligația referitoare la încetarea activității
unui agent împuternicit - 0 - 0% - 0%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 102 din 142
Modificări apărute în legislația analizată începând cu 1 ianuarie 2013
În această secțiune trecem în revistă câteva dintre modificările apărute în legislația analizată în domeniul
profesiilor liberale reglementate de Ministerul Justiției. Menționăm că eventualele creșteri sau reduceri ale
sarcinilor administrative suportate de operatorii economici, induse de aceste modificări, nu au fost
cuantificate în cadrul prezentului studiu.
I. Avocați - Modificări in Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de
avocat
În ceea ce priveşte obligaţiile administrative ori birocratice ale avocaţilor, în perioada începută la data de 1 ianuarie 2013 şi până în prezent nu au fost operate de către legiuitor modificări substanţiale, de natură să influenţeze cadrul obligaţional analizat la nivelul anului 2012.
Ar putea prezenta însă interes modificările adoptate la nivelul organelor reprezentative ale profesiei de avocat cu privire la drepturile şi obligaţiile statutare ale avocaţilor în ceea ce priveşte publicitatea activităţilor profesionale desfăşurate de aceştia. În acest sens, prin modificările aduse Statutului avocaţilor la începutul anului 2014, a fost reconfigurat cadrul în care poate fi realizată publicitatea activităţilor profesionale desfăşurate de către avocat, în sensul restricţionării mijloacelor de publicitate şi a conţinutului comunicărilor realizate de către avocaţi în acest scop. Potrivit noii forme a Statutului avocaţilor, nerespectarea de către avocat a restricţiilor impuse în acest scop reprezintă abateri disciplinare şi se sancţionează potrivit legii.
II. Notari publici - Modificări in Ordin MJ nr. 710/1995 pentru aprobarea Regulamentului de
punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995 –
La data de 1 august 2013 a fost publicat Ordinul Ministrului Justiției nr. 2333/2013 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici si a activității notariale nr. 36/1995. Actul normativ aproba un nou Regulament de aplicare a Legii notarilor publici si a activității notariale nr. 36/1995, abrogând de la data intrării sale in vigoare Ordinul ministrului justiției nr. 710/C/1995 pentru aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activității notariale nr. 36/1995.
Prin Legea 77/2012 privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 s-au adus câteva modificări importante in ceea ce privește competenta notarilor publici, modificări ce vizează in principal o reglementare mai riguroasa a competentei materiale si teritoriale. Astfel, in ceea ce privește competenta teritoriala, ca regula, notarul public este competent sa îndeplinească acte notariale, in biroul notarial sau in afara sediului biroului, numai in limitele circumscripției teritoriale a judecătoriei unde își desfășoară activitatea.
In ceea ce privește obligațiile birocratice sau sarcinile administrative existente la finalul anului 2012, apar modificări importante si in ceea ce privește dobândirea calității de notar public. Aceste modificări sunt menite sa asigure calitatea procedurilor de recrutare si selecție a membrilor profesiei, precum si conformitatea acestora cu legislația Uniunii Europene, simplificând astfel procesul de intrare în profesie.
Ar putea prezenta de asemenea interes si modificările aduse prin Legea nr. 77/2012 şi, respectiv, prin regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2333/C/2013, in ceea ce privește exercitarea profesiei de notar public, precum si gestionarea acesteia de către Ministerul Justiției, prin instituirea de noi reguli referitoare la înregistrarea birourilor notarilor publici, precum si cu privire la orice schimbare a sediului biroului in circumscripția altei judecătorii, ori in caz de asociere si de încetare a asocierii.
De asemenea, noile masuri organizatorice au ca scop eficientizarea comunicării dintre Uniunea Naționala a Notarilor Publici, pe de-o parte si Ministerul Justiției, pe de alta parte, si reprezintă o modificare importanta. Astfel, evidenta notarilor publici, lucrările privind numirea in funcție, modificările intervenite in desfășurarea activității, încetarea calității de notar public, precum si cele privind organizarea si funcționarea profesiei, se realizează la nivelul Ministerul Justiției, care va comunica toate masurile dispuse Uniunii, aceasta din urma entitate având obligația de a lua masurile necesare pentru asigurarea fluxului informațional către camerele notarilor publici si, in mod direct, către notarul public vizat.
Prin completările aduse la Legea notarilor publici si a activității notariale nr. 36/1995 prin Legea nr. 77/2012 s-au produs importante modificări si in materia dobândirii calității de notar stagiar si de efectuare a stagiului. Astfel ca, începând cu anul 2014, examenul pentru dobândirea calității de notar public stagiar,
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 103 din 142
se va desfășura exclusiv prin intermediul Institutului Notarial Roman, care are competente si in ceea ce privește formarea profesionala inițiala si continua a membrilor profesiei.
Prin urmare, daca, pana la finele anului 2012, ca sa devina notar stagiar o persoana era obligata sa aibă avizul unui notar public îndrumător, începând cu data de 1 ianuarie 2013, acest aviz nu mai este necesar. Astfel, o persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 din Legea nr. 36/1995, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 77/2012 si dorește sa devina notar stagiar, trebuie sa se adreseze Camerei Notarilor Publici in a cărei circumscripție se afla postul vacant cu o cerere de înscriere la concurs sau examen, fără a mai fi necesar sa prezinte un aviz din partea unui notar public care urma sa îl angajeze si in al cărui birou ar urma sa-si efectueze stagiul. După promovarea examenului sau concursului de notar stagiar, va efectua stagiul de pregătire teoretică şi practică de 2 ani (1 an de pregătire teoretica in cadrul Institutului Notarial Roman şi 1 an de pregătire practica în cadrul unui birou notarial), după care se va prezenta la examenul de definitivat organizat de același institut, pentru a deveni notar public. Biroul notarial in care își va desfășura stagiul practic va fi desemnat de către Colegiul director al Camerei Notarilor Publici, astfel încât sa nu existe probleme in modul de desfășurare a acestei activități, (un eventual refuz din partea notarului îndrumător etc.). Prin urmare, acest nou sistem le permite si tinerilor juriști care nu au putut găsi un notar public care sa le dea un aviz de angajare ca notar stagiar sa devina notari stagiari in urma promovării examenului sau concursului si, ulterior, notari publici. Prin aceasta modificare se simplifica modul de dobândire a calității de notar stagiar
O alta metoda de simplificare a sarcinilor administrative existente la finalul anului 2012, este introducerea Portalului Intern pentru Notari. Prin utilizarea acestui portal, notarii publici pot accesa on-line, începând cu data de 1 ianuarie 2014, 7 registre notariale electronice. Acest lucru este posibil cu ajutorul aplicației informatice de tip portal lansata de Uniunea Naționala a Notarilor Publici din Romania. Un beneficiu major al acestui sistem de lucru, in format web-portal, îl reprezintă faptul ca face posibila sortarea automata a documentelor încărcate de către notarii publici pentru fiecare registru in parte, in funcție de elementele de identificare pe care aceștia le vor introduce. Portalul permite accesul rapid si facil la informații, reducând timpul de așteptare si simplificând activitățile administrative. Astfel, persoanele fizice si juridice, care justifica un interes, se pot adresa in mod direct Registrelor cu respectarea normelor specifice fiecărui registru, la cerere si contra cost. De asemenea, portalul oferă informații scutite de orice fel de taxa organelor fiscale, instanțelor judecătorești si parchetelor de pe lângă acestea, organelor de politie si altor instituții ale statului care vor solicita acestea. Instituțiile statului beneficiază si ele de aceasta facilitate, putând solicita si obține gratuit informații din registrele electronice.
Daca in ianuarie 2007 existau 4 registre naţionale electronice, in prezent UNNPR, administrează, prin intermediul Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale – Infonot (C.N.A.R.N.N.) , un număr de 7 registre active, denumite generic şi "registre unice" (Registrul național notarial de evidenta a succesiunilor (RNNES), Registrul național notarial de evidenta a liberalităților (RNNEL), Registrul național notarial de evidenta a opțiunilor succesorale (RNNEOS), Registrul național notarial de evidenta a procurilor si revocărilor acestora (RNNEPR), Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), Registrul național notarial de evidenta a creditorilor persoanelor fizice si a opozițiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC) si Registrul național notarial de evidenta a maselor patrimoniale.
Alte noutăți importante aduse prin intervenția legislativa sunt si cele referitoare la consolidarea instituției in ceea ce privește răspunderea disciplinara in cadrul profesiei, prin întărirea rolului Ministerului Justiției. Astfel a fost lărgita sfera răspunderii disciplinare prin introducerea de noi abateri disciplinare referitoare la exercițiul funcției de notar public.
III. Executori judecătorești - Modificări în Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești
Actul legislativ care reglementează activitatea desfășurată de executorii judecătorești este Legea nr.
188/2000, ultima versiune consolidată datând din 01/02/2014. Comparativ cu versiunea consolidată la
finalul anului 2012, această nouă versiune aduce modificări la nivel de sintaxă și modificări aduse de noul
cod de procedură penală și prin urmare nu au fost operate modificări substanţiale, de natură să influenţeze
cadrul obligaţional analizat la nivelul anului 2012. Astfel, modificările legislative nu au impact semnificativ
asupra desfășurării activității executorilor judecătorești, dar au impact asupra termenului până la care
executorul judecătoresc este înregistrat la curtea de apel.
Astfel, noua versiune consolidată a legii, care reglementează activitatea desfășurată de executorii
judecătorești, specifică faptul că se poate întrerupe termenul de 90 de zile de la comunicarea ordinului
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 104 din 142
ministrului Justiției prin care a fost numit în funcţie executorul judecătoresc până la momentul înregistrării
la curtea de apel. Situațiile în care acest termen poate fi întrerupt sunt următoarele:
• dacă se înregistrează cererea de emitere a ordinului ministrului justiţiei de aprobare a asocierii
executorului judecătoresc, urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de aprobare a asocierii,
• dacă se înregistrează cererea de suspendare înainte de expirarea termenului, urmată de emiterea
ordinului ministrului justiţiei de suspendare a executorului judecătoresc din exerciţiul funcţiei.
IV. Mediatori - Modificări în Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator
Profesia de mediator este reglementată prin Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator, ultima variantă consolidată fiind din data de 01/02/2014. Obligațiile identificate la finalul anului
2012 au rămas în vigoare și după consolidare, in plus au fost introduse noi obligații de informare pentru
mediatori.
Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012, introduce o noua obligație de informare, prin
modificarea art.2 din prezenta lege. Aceasta noua obligație consta in prezentarea dovezii participării la
informare (certificatul de informare). Lipsa acestui certificat atrage, conform art. III din OUG nr.90/2012,
sancțiunea inadmisibilității pentru procesele începute după 1.08.2013.
Totodată, au fost introduse condiții suplimentare pe care persoana care exercită profesia de mediator
autorizat trebuie să le îndeplinească și pentru care, aceasta trebuie să depună documente justificative în
fiecare an calendaristic. Aceste condiții nou introduse au fost puse în aplicare începând cu data de
09.01.2014 și sunt specificate în Regulamentul de funcționare și organizare a Consiliului de Mediere.
Alineatele care atestă necesitatea depunerii documentelor justificative pentru aceste condiții au fost
introduse prin Hotărârea nr. 4911/2013.
Condițiile nou introduse pentru care se solicită documentele justificative depuse anual de către mediator
sunt următoarele:
cazierul judiciar în termen de valabilitate la data depunerii la Consiliul de mediere sau declaraţie
pe propria răspundere că nu are înscrise menţiuni cu privire la infracţiuni care îl fac incompatibil
cu profesia de mediator în cazierul judiciar;
dovada că este înscris în Tabloul mediatorilor și este activ ca formă de exercitare a profesiei şi a
plătit taxa profesională, în cuantumul stabilit şi perceput de Consiliul de mediere;
adeverinţă la zi eliberată de asociaţia profesională de mediatori înscrisă în Registrul asociaţiilor
profesionale în domeniul medierii, dovada că este membru al asociației.
dovada că a acumulat numărul anual de puncte profesionale, stabilit de Consiliul de mediere,
prin oricare din modalităţile reglementate de Consiliul de mediere.
Începând cu anul 2014, obligațiile de informare identificate trebuie realizate cu o frecvență mai mare, ceea
ce duce la îngreunarea derulării activității de mediatori, întrucât aceștia vor depune eforturi suplimentare
administrative pentru dobândirea acestor documente justificative în fiecare an calendaristic.
V. Practicieni in insolventa - Modificări in Ordonanţă de urgenţă nr. 86/2006 privind organizarea
activităţii practicienilor în insolvenţă
Analizând situaţia actelor normative sub aspectul modificărilor intervenite după 1 ianuarie 2013 constatăm ca o noutate, ca Ordonanţă de urgenţă nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă se modifica prin Legea 149/2013 privind aprobarea OG 23/2012 pentru modificarea si completarea OUG 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale si al situațiilor financiare anuale consolidate. Astfel, ca urmare a modificării art. 26 din legea mai sus menționata, practicienii de insolventa care au calitatea de expert contabil pot efectua activitățile de audit financiar, consultanta fiscala si evaluare numai
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 105 din 142
după dobândirea, in condițiile legii, a calității de auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat, după caz, si înscrierea ca membri in organizațiile care coordonează profesiile liberale respective. Acesta modificare legislativa creste numărul sarcinilor administrative pentru practicienii in insolventa.
5. Lecții învățate Derularea acestui studiu ne-a pus în fața unor provocări, dificultăți de care pot ține cont atât autoritățile de reglementare în exercițiile de simplificare viitoare cât și executanții viitoarelor măsurători. Prezentarea nu ține cont de o ordine de prioritate:
I. Impactul național al costurilor administrative generate de obligațiile de informare este dificil de măsurat fără date cantitative precise despre frecvența, populația și numărul de eveniment ale fiecărei obligații de informare – pe viitor, autoritățile de reglementare trebuie să monitorizeze specific aceste elemente pentru raportările asupra evoluției costurilor și sarcinilor administrative;
II. Nu este fezabilă o analiză pe segmente a costurilor administrative pentru un anumit OI dacă nu există date naționale defalcate pe criteriile de segmentare - pe viitor, autoritățile de reglementare trebuie să monitorizeze specific eventuale elemente de segmentare pentru raportările asupra evoluției costurilor și sarcinilor administrative;
III. Este insuficientă analiza actelor normative pentru înțelegerea activităților administrative pe care trebuie să le îndeplinească firmele. Autoritățile trebuie să furnizeze evaluatorilor documentele în care sunt descrise procedurile efective – acestea ar constitui baza interviului / chestionarului;
IV. Pentru viitoarele exerciții de măsurare a costurilor administrative, autoritățile de reglementare trebuie să furnizeze evaluatorilor baze de date cu firmele nominale care au executat respectivele obligații de informare într-o perioadă cât mai recentă măsurătorii. Pentru corectitudinea studiului trebuie să ne asigurăm că discuțiile au loc cu firme care au experimentat recent cerințele OI-urilor respective, care au trecut prin procedurile respective așa cum sunt reglementate în legislația în vigoare. Altfel, riscul este ca eșantionul să conțină firme care au îndeplinit OI-ul respectiv într-un alt cadru legislativ și răspunsurile primite ar putea fi (în cel mai bun caz) parțial valabile;
V. Interesul firmelor de a răspunde la chestionarele de evaluare a costurilor administrative este influențat direct proporțional de măsura în care autoritățile statului au revenit cu feedback, concluzii către mediul de afaceri cu ocazia unor studii similare sau care au vizat interesele medului de afaceri. Cu alte cuvinte, probabilitatea de a identifica respondenți care manifestă disponibilitate şi interes pentru a se implica în măsurătorile viitoare este direct legată de măsura în care Secretariatul General al Guvernului va face publice concluziile și măsurile de simplificare pe care le va iniția pe viitor precum şi de măsura în care operatorii economici privaţi vor putea observa pe viitor exemple concrete de simplificare administrativă în urma acestui exerciţiu. Trebuie menţionat că într-o proporție foarte bună operatorii economici contactați au întâmpinat cu interes această cercetare iniţiată de SGG şi chiar au considerat-o oportună şi binevenită. O altă parte a celor contactați au fost însă sceptici cu privire la finalitatea demersului de cercetare.
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 106 din 142
6. Anexe
Anexa 1. - Lista actelor normative analizate în cadrul SMIS 15338
Anexa 2 – Inventarul obligațiilor de informare din SMIS 15338
Anexa 3 – Inventar desfășurat al obligațiilor de informare (format electronic)
Anexa 4 – Inventar restrâns al obligațiilor de informare (format electronic)
Anexa 5 – Centralizatoarele obligațiilor de informare (format electronic)
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 107 din 142
7.1. Anexa 1 - Lista actelor normative analizate în cadrul SMIS 15338
Nr.
crt.
Domeniul de
reglementare
selectat
Acte normative din domeniul selectat (includ toate modificările ulterioare)
Înregistrarea, funcționarea și încetarea activității operatorilor economici
1 Legea nr. 31/1990 privind societățile
2 Procedură din 10/02/2012 de solicitare şi emitere, în format electronic, a adeverinţei privind înregistrarea documentului care atestă dreptul de folosinţă
asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social şi a certificatului pentru spaţiul cu destinaţie de sediu social
3 Lege nr. 566/2004 Legea cooperaţiei agricole
4 Lege nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei
5 Ordonanţă de urgenţă nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi
întreprinderile familiale
6 Lege nr. 26/1990 privind registrul comerţului
7 Lege nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţ iilor familiale şi persoanelor
juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice
8 Hotărâre nr. 1296/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile şi procedura de eliberare a acordului scris pentru folosirea denumirii,
prevăzut la art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
9 Normă metodologică din 13/08/2004 privind condiţiile şi procedura de eliberare a acordului scris pentru folosirea denumirii, prevăzut la art. 39 din Legea
nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
Procedura insolvenței
10 Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
11 Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc
12 Ordonanţa nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 108 din 142
Nr.
crt.
Domeniul de
reglementare
selectat
Acte normative din domeniul selectat (includ toate modificările ulterioare)
Informarea, consultarea și protecția angajaților
13 Legea nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora
14 Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor
15 Hotărâre nr. 187/2007 privind procedurile de informare, consultare şi alte modalităţi de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii europene
16 Hotărâre nr. 188/2007 privind procedurile de informare, consultare şi alte modalităţi de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii cooperative
europene
17 Legea nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere
Procedură civilă
18 Noul Cod de Procedura Civilă
Practicieni in insolvență
19 Ordonanţă de urgenţă nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă
Interpreți și traducători autorizați
20 Lege nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile
notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei
21 Ordin nr. 1054/2005 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de
C.S.M., de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Î.C.C.J., P.N.A., de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor
publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Legea nr. 281/2004 ş i prin O.G. nr. 11/2005,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 110/2005
22 Regulament din 27/07/2005 de aplicare a Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de C.S.M., de Ministerul
Justiţiei, Parchetul de pe lângă Î.C.C.J., P.N.A., de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de
executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare aduse prin Legea nr. 281/2004 şi prin O.G. nr. 11/2005, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 110/2005
Experți tehnici judiciari
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 109 din 142
Nr.
crt.
Domeniul de
reglementare
selectat
Acte normative din domeniul selectat (includ toate modificările ulterioare)
23 Ordonanţă nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară
24 Lege nr. 156/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară
25 Ordin MJ nr.1322/C/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar şi de specialist
26 Regulament din 21/06/2000 privind atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar şi de specialist
Executori judecătorești
27 Lege nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti
28 Ordin nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşt i
29 Regulament din 05/02/2001 de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti
Notari
30 Lege nr. 36/1995 Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată
31 Ordin MJ nr. 710/1995 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995
32 Regulament din 05/07/1995 de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995
33 Ordin MJ nr. 2263/C/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari şi a
concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public
34 Regulament din 03/09/2007 de organizare şi desfăşurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari şi a concursului pentru ocuparea locurilor
vacante de notar public
35 Ordin MJ nr. 2911/C/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale
36 Regulament din 23/10/2009 de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale
37 Lege nr. 589/2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale
38 Ordin nr. 500/2009 privind Normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 589/2004 privind regimul juridic al act ivităţii electronice notariale
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 110 din 142
Nr.
crt.
Domeniul de
reglementare
selectat
Acte normative din domeniul selectat (includ toate modificările ulterioare)
39 Normă din 18/06/2009 pentru aplicarea Legii nr. 589/2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale
Avocați
40 Lege nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
Mediatori
41 Lege nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
42 Hotărâre nr. 5/2007 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere
43 Regulament din 13/05/2007 de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere
Experți criminaliști
44 Ordonanța Guvernului nr.75/2000 privind organizarea activității de expertiza criminalistică
45 Ordin nr.2985/C/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea calității de expert criminalist autorizat
46 Regulament din 15/11/2000 privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să
participe la efectuarea expertizei criminalistice
Operatori și agenți AEGRM
47 Ordonanţă nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare
48 Instrucțiunile MJ nr. 3128/C/2003 privind criteriile de autorizare a operatorilor de arhiva
49 Hotărârea Guvernului nr. 802/1999 privind adoptarea Regulamentului pentru organizarea și funcționarea AEGRM
50 Regulament din 30/09/1999 pentru organizarea şi funcţionarea Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 111 din 142
7.2. Anexa 2 – Inventarul obligațiilor de informare din SMIS 15338
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
1 Procedură
civilă J-001 Cererea de chemare în judecată 78.578.633 67.488.529
209.346
375 86% 322 14%
2 Procedură
civilă J-003
Completarea și comunicarea formularului de interogatoriu
716.241 716.241
6.437 111 100% 111 0%
3 Procedură
civilă J-004 Cererea de intervenție 7.729.802
6.709.444
20.936
369 87% 320 13%
4 Procedură
civilă J-005
Cererea de atragere a unei alte persoane într-un litigiu aflat deja pe rol
-
-
- - 0% - 0%
5 Procedură
civilă J-006 Înștiințarea despre schimbarea locului de citare 50.315
37.447
1.047
48 74% 36 26%
6 Procedură
civilă J-007 Cererea de repunere în termen
68.750
49.430
524
131 72% 94 28%
7 Procedură
civilă J-009 Cererea reconvențională
19.564.563
16.792.011
52.337
374 86% 321 14%
8 Procedură
civilă J-010
Prezentarea înscrisurilor la ordinul instanței judecătorești
3.070.660
2.183.435
20.935
147 71% 104 29%
9 Procedură
civilă J-011
Prezentarea registrelor la ordinul instanței judecătorești
2.744.388
1.857.163
20.935
131 68% 89 32%
10 Procedură
civilă J-012 Cererea de redeschidere a judecății
9.139.404
8.243.554
42.277
216 90% 195 10%
11 Procedură
civilă J-013 Actul de dispoziție de renunțare la judecată
1.368.682
1.368.682
8.013
171 100% 171 0%
12 Procedură
civilă J-014 Actul de dispoziție de renunțare la dreptul pretins
1.457.308
1.457.308
8.013
182 100% 182 0%
13 Procedură
civilă J-015
Solicitarea pronunțării unei hotărâri pe baza recunoașterii pretențiilor de către pârât sau intimat
60.184
60.184
586
103 100% 103 0%
14 Procedură
civilă J-016
Efectuarea actului de dispoziție de recunoaștere a pretențiilor reclamantului
63.497
30.961
587
108 49% 53 51%
15 Procedură
civilă J-017 Actul de dispoziție de renunțare la calea de atac
29.110
20.601
183
159 71% 113 29%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 112 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
16 Procedură
civilă J-018
Cererea adresată instanței pentru consfințirea încheierii unei tranzacții între părți
71.876
71.876
460
156 100% 156 0%
17 Procedură
civilă J-019 Cererea de suspendare a judecății
6.668.102
6.668.102
42.277
158 100% 158 0%
18 Procedură
civilă J-020 Cererea de încuviințare a executării provizorii
4.290.480
3.815.018
24.931
172 89% 153 11%
19 Procedură
civilă J-021 Cererea pentru plata cheltuielilor de judecată
74.930
65.129
467
160 87% 139 13%
20 Procedură
civilă J-022 Cererea de perimare
264.950
231.639
1.572
169 87% 147 13%
21 Procedură
civilă J-023 Cererea de apel
1.525.545
1.384.154
4.223
361 91% 328 9%
22 Procedură
civilă J-024 Contestația în anulare
320.410
277.712
806
398 87% 345 13%
23 Procedură
civilă J-025 Cererea de revizuire
253.566
231.595
675
376 91% 343 9%
24 Procedură
civilă J-026 Contestația pentru tergiversarea procesului
-
-
-
- 0% - 0%
25 Procedură
civilă J-027 Cererea necontencioasă
238.213
217.086
997
239 91% 218 9%
26 Procedură
civilă J-028 Cererea de arbitrare
142.441
142.441
400
356 100% 356 0%
27 Procedură
civilă J-030
Arătarea dovezii plății anticipate a cheltuielilor arbitrare
5.764
5.764
800
7 100% 7 0%
28 Procedură
civilă J-031 Cererea de executare silită
1.369.577
1.369.577
10.500
130 100% 130 0%
29 Procedură
civilă J-032
Declararea de către debitor la cererea executorului a tuturor bunurile sale și a existenței unui sechestru asupra lor
187.384
187.384
1.050
178 100% 178 0%
30 Procedură
civilă J-033
Declararea de către terț la cererea executorului judecătoresc a datelor sau informațiilor pe care le deține
114.128
114.128
1.050
109 100% 109 0%
31 Procedură
civilă J-034 Cererea de intervenție în cursul executării silite
477.321
477.321
3.675
130 100% 130 0%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 113 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
32 Procedură
civilă J-035 Contestația la executare
2.732.301
2.497.516
11.080
247 91% 225 9%
33 Procedură
civilă J-036 Cererea de suspendare a executării silite
549.129
487.233
2.921
188 89% 167 11%
34 Procedură
civilă J-037
Cererea pentru expertiză în cazul vânzării bunurilor sechestrate sau a imobilelor urmărite
1.337.272
1.232.699
9.870
135 92% 125 8%
35 Procedură
civilă J-038
Oferta de cumpărare a bunului în cadrul procedurii de executare silită
970.933
970.933
10.500
92 100% 92 0%
36 Procedură
civilă J-039
Arătarea dovezii executorului judecătoresc a consemnării sumei datorate de către terțul poprit
14.558
14.558
525
28 100% 28 0%
37 Procedură
civilă J-041 Cererea de înființare a măsurilor asiguratorii
161.178
161.178
1.067
151 100% 151 0%
38 Procedură
civilă J-042
Cererea de autorizare a efectuării de călătorii de către persoana a cărei navă este sechestrată
-
-
-
- 0% - 0%
39 Procedură
civilă J-043 Cererea de ridicare a măsurii asiguratorii
60.270
60.270
398
151 100% 151 0%
40 Procedură
civilă J-045 Cererea de partaj
753
753
2
376 100% 376 0%
41 Procedură
civilă J-046
Cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale
564.479
564.479
2.284
247 100% 247 0%
42 Procedură
civilă J-047
Formularea ofertei reale de către debitor în cadrul procesului de executare silită
71.159
71.159
525
136 100% 136 0%
43 Procedură
civilă J-048 Somația de plată
891.984
891.984
10.500
85 100% 85 0%
44 Procedură
civilă J-049 Cererea de emitere a unei ordonanțe de plată
1.124.886
1.020.483
5.355
210 91% 191 9%
45 Procedură
civilă J-050
Cererea de chemare în judecată cu valoare redusă
-
-
-
- 0% - 0%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 114 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
46 Procedură
civilă J-051
Completarea și comunicarea formularului de răspuns la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă
-
-
-
- 0% - 0%
47 Procedură
civilă J-052
Notificarea chiriașului cu privire la obligația de a elibera și preda imobilul
805.370
805.370
8.235
98 100% 98 0%
48 Procedură
civilă J-053 Cererea de evacuare
1.433.316
1.433.316
8.235
174 100% 174 0%
49 Procedură
civilă J-054 Cererea de uzucapiune
-
-
-
- 0% - 0%
50 Procedură
civilă J-055 Cererea de înlocuire a cauțiunii cu un garant
-
-
-
- 0% - 0%
51 Procedură
civilă J-056
Încheierea convenției privind alegerea forului pentru a determina competența în cazul unui litigiu cu elemente de extraneitate
-
-
-
- 0% - 0%
52 Procedură
civilă J-057 Cererea de recunoaștere a hotărârilor străine
78.693
78.693
245
321 100% 321 0%
53 Procedură
civilă J-058
Încheierea convenției arbitrale pentru supunerea litigiului arbitral desfășurat în România arbitrajului internațional
-
-
-
- 0% - 0%
54 Procedură
civilă J-059
Cererea de recunoaștere a hotărârilor arbitrale străine
9.634
9.634
30
321 100% 321 0%
55 Procedură
civilă J-060 Cererea de recuzare
2.069
1.942
11
188 94% 177 6%
56 Procedură
civilă J-062 Cererea de strămutare a procesului
2.257
2.130
12
188 94% 178 6%
57 Procedură
civilă J-063
Cererea de acordare de despăgubiri pentru amânarea procesului
-
-
-
- 0% - 0%
58 Procedură
civilă J-064
Cerere pentru acordarea de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru
1.795.001
950.399
7.247
248 53% 131 47%
59 Procedură
civilă J-065 Cererea de asigurare a probelor
64.699
56.520
386
168 87% 146 13%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 115 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
60 Procedură
civilă J-066 Cererea de anulare a hotărârii arbitrale
41.064
36.615
210
196 89% 174 11%
61 Procedură
civilă J-067
Informarea executorul judecătoresc cu privire la obligația aleasă de debitor sau creditor în cazul în care titlul executoriu prevede obligații alternative
-
-
-
- 0% - 0%
62 Procedură
civilă J-068 Cererea de restrângere a executării
88.602
77.477
525
169 87% 148 13%
63 Procedură
civilă J-069 Cererea de reluare a executării silite
154.010
131.760
1.050
147 86% 125 14%
64 Procedură
civilă J-070 Cererea de repunere în termenul de prescripție
99.217
88.113
524
189 89% 168 11%
65 Procedură
civilă J-071
Arătarea dovezii consemnării creanței la dispoziția executorului judecătoresc - pentru desființarea măsurilor asiguratorii ori de executare
71.849
71.849
750
96 100% 96 0%
66 Procedură
civilă J-072
Cererea de restabilire a situației anterioare executării silite
33.896 28.048 276 123 83% 102 17%
67 Procedură
civilă J-073
Cererea terțului care are un drept de folosință asupra unui bun sechestrat de a-l folosi în continuare
43.733
37.376
300
146 85% 125 15%
68 Procedură
civilă J-074
Notificarea executorului de către debitor cu privire la intenția de a valorifica direct bunurile sechestrate
438.743 438.743 5.250 84 100% 84 0%
69 Procedură
civilă J-075 Cererea de suspendare a executării provizorii 148.286 107.537
660
225 73% 163 27%
70 Procedură
civilă J-076 Cererea de validare a popririi 1.259.104 1.200.318 9.030 139 95% 133 5%
71 Procedură
civilă J-077 Întâmpinarea
65.351.063
54.260.959
209.346
312 83% 259 17%
72 Procedură
civilă J-078
Informarea instanței cu privire la participarea la ședința de informare cu privire la mediere
-
-
-
- 0% - 0%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 116 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
73 Procedură
civilă J-079 Cererea de recurs
8.714.615
7.412.702
24.576
355 85% 302 15%
74 Procedură
civilă J-081 Cererea în anularea ordonanței de plată
64.826
58.597
294
220 90% 199 10%
75 ONRC j_164 Obligația de verificare a disponibilității firmei si/sau de rezervare a firmei
22.923.163
20.011.549
149.656
153 87% 134 13%
76 ONRC j_165 Obligația de verificare a disponibilității emblemei si/sau rezervare a acesteia
83.553
53.650
343
244 64% 156 36%
77 ONRC j_166 Obligația de înmatriculare a persoanei fizice autorizate la registrul comerțului
19.006.719
18.294.843
44.374
428 96% 412 4%
78 ONRC j_167 Obligația de înmatriculare a întreprinderii individuale la registrul comerțului
11.206.716
10.814.014
19.321
580 96% 560 4%
79 ONRC j_168 Obligația de înmatriculare a întreprinderii familiale la registrul comerțului
1.097.044
690.313
1.157
948 63% 597 37%
80 ONRC j_169 Obligația de înmatriculare a societății la registrul comerțului
110.320.071
86.741.859
66.070
1,670 79% 1,313 21%
81 ONRC j_170 Obligația de înmatriculare a sucursalei la registrul comerțului - sucursala unei societăți
164.467
135.382
181
909 82% 748 18%
82 ONRC j_171
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la modificarea firmei (denumirea comerciantului) profesionistilor care au obligatia inregistrarii in registrul comertului
804.046
380.368
6.540
123 47% 58 53%
83 ONRC j_172 Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la modificarea emblemei profesionistilor care au obligatia inregistrarii in registrul comertului
581
195
5
116 34% 39 66%
84 ONRC j_173
Obligatia de informare cu privire la preschimbarea formei de organizare din persoana fizica autorizata in intreprindere individuala
31.753
19.202
187
170 60% 103 40%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 117 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
85 ONRC j_174
Obligatia de informare cu privire la preschimbarea formei de organizare din intreprindere individuala in persoana fizica autorizata
9.774
4.990
55
178 51% 91 49%
86 ONRC j_175
Obligatia succesorului de inregistrare la registrul comertului, in cazul continuarii activitatii intreprinderii individuale dupa decesul primului titular
1.362
298
11
124 22% 27 78%
87 ONRC j_176 Obligatia referitoare la transformarea unei intreprinderi individuale in intreprindere familiala dupa decesul primului titular
-
-
-
- 0% - 100%
88 ONRC j_177
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la transformarea in societate cu raspundere limitata cu asociat unic a unei societati in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, in cazul in care, in oricare dintre acestea, a ramas un singur asociat
23.658.647
11.816.710
66.003
358 50% 179 50%
89 ONRC j_178
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor apartinand comanditatilor din societatile in comandita pe actiuni
-
-
-
- 0% - 100%
90 ONRC j_179 Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la schimbarea formei juridice a unei societati
17.298.511
4.139.610
66.473
260 24% 62 76%
91 ONRC j_180
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la schimbarea formei juridice a unei societati pe actiuni in societate europeana cu sediul in Romania
-
-
-
- 0% - 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 118 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
92 ONRC j_181
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la schimbarea formei juridice a unei societati europene cu sediul in Romania in societate pe actiuni
-
-
-
- 0% - 100%
93 ONRC j_182
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la schimbarea formei juridice a unei societati cooperative in societate cooperativa europeana cu sediul in Romania
-
-
-
- 0% - 100%
94 ONRC j_183
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la schimbarea formei juridice a unei societati cooperative europene cu sediul in Romania in societate cooperativa
-
-
-
- 0% - 100%
95 ONRC j_184
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la modificarea sediului social al persoanelor juridice supuse inregistrarii in registrul comertului - in acelasi judet
16.302.804
6.192.308
46.301
352 38% 134 62%
96 ONRC j_185
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la modificarea sediului social al persoanelor juridice supuse inregistrarii in registrul comertului - in alt judet
1.259.715
624.818
3.133
402 50% 199 50%
97 ONRC j_186 Obligatia societatii europene de informare cu privire la transferul sediului din Romania in alt stat membru al U.E.
-
-
-
- 0% - 100%
98 ONRC j_187 Obligatia grupului european de interes economic de informare cu privire la transferul sediului din Romania in alt stat membru al U.E. -
-
-
-
- 0% - 100%
99 ONRC j_188 Obligatia societatii cooperative europene de informare cu privire la transferul sediului din Romania in alt stat membru al U.E.
-
-
-
- 0% - 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 119 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
100 ONRC j_189 Obligatia de informare cu privire la modificarea datelor - schimbarea sediului profesional și declararea punctelor de lucru
948.223
374.362
4.962
191 39% 75 61%
101 ONRC j_190
Obligatia de informare cu privire la modificarea datelor -schimbarea sediului profesional, modificarea obiectului de activitate și desfiintarea punctelor de lucru
292.109
149.945
2.650
110 51% 57 49%
102 ONRC j_191
Obligatia de inregistrare și realizare a publicitatii cu privire la prelungirea duratei de existenta a profesionistilor persoane juridice care au obligatia inregistrarii in registrul comertului
25.184
11.718
119
212 47% 98 53%
103 ONRC j_192
Obligatia de inregistrare și realizare a publicitatii cu privire la reducerea duratei de existenta a profesionistilor persoane juridice care au obligatia inregistrarii in registrul comertului
14.828
5.696
118
126 38% 48 62%
104 ONRC j_193
Obligatia referitoare la inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor privind suspendarea temporara a activitatii profesionistilor care au obligatia inregistrarii la registrul comertului
3.970.097
2.415.858
22.584
176 61% 107 39%
105 ONRC j_194
Obligatia referitoare la inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor privind reluarea activitatii profesionistilor care au obligatia inregistrarii la registrul comertului, dupa o intrerupere temporara
3.609.469
1.248.039
15.640
231 35% 80 65%
106 ONRC j_195 Obligatia de informare cu privire la hotararea adunarii generale de continuare a activitatii cooperativei agricole
18.359
8.464
195
94 46% 43 54%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 120 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
107 ONRC j_196
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la modificarea obiectului de activitate (completare, extindere, reformulare, precizare domeniu și activitate principala, schimbarea domeniului siactivitatii principale)
8.398.853
4.586.593
46.191
182 55% 99 45%
108 ONRC j_197
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la actualizarea obiectului de activitate al persoanelor juridice supuse inregistrarii in registrul comertului
711.169
245.118
6.777
105 34% 36 66%
109 ONRC j_198 Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la majorarea capitalului social al societatilor
6.140.049
1.033.156
21.437
286 17% 48 83%
110 ONRC j_199 Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la reducerea capitalului social al persoanelor juridice inregistrate la registrul comertului
264.963
68.190
775
342 26% 88 74%
111 ONRC j_200 Obligatia societatilor cooperatiste de inregistrare a mentiunilor majorarea sau reducerea capitalului social cu mai mult de 10 la suta
1.483
472
15
99 32% 31 68%
112 ONRC j_201 Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la transmiterea partilor sociale - transmitere conventionala
5.329.217
1.188.091
14.899
358 22% 80 78%
113 ONRC j_202 Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la transmiterea partilor sociale prin succesiune
220.360
72.189
868
254 33% 83 67%
114 ONRC j_203 Obligatia de inregistrare a transmiterii partilor sociale ale societatii cu raspundere limitata in registrul comertului
1.738.685
631.285
14.896
117 36% 42 64%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 121 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
115 ONRC j_204
Obligatia referitoare la inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor privind schimbarea membrilor persoane fizice ale organelor de administrare si/sau de conducere și de control ori a reprezentantilor persoanelor juridice care indeplinesc aceasta calitate si/sau de modificare a duratei mandatului lor
5.685.640
1.545.201
18.589
306 27% 83 73%
116 ONRC j_205
Obligatia referitoare la inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor privind schimbarea membrilor persoane juridice ale organelor de administrare si/sau de conducere și de control ori a reprezentantilor persoanelor juridice care indeplinesc aceasta calitate si/sau de modificare a duratei mandatului lor
6.362.098
1.953.534
17.698
359 31% 110 69%
117 ONRC j_206 Obligatia de inregistrare la registrul comertului a oricarei schimbari privind cenzorii, respectiv auditorii financiari
236.079
97.839
2.475
95 41% 40 59%
118 ONRC j_207
Obligatia referitoare la inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor privind modificarea datelor personale ale membrilor organelor de administrare si/sau de conducere și de control
72.009
21.597
626
115 30% 34 70%
119 ONRC j_208
Obligatia de informare cu privire la inregistrarea modificarilor datelor inregistrate in registrul comertului ale persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale
558.473
190.170
6.412
87 34% 30 66%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 122 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
120 ONRC j_209 Obligatia agentilor economici de inregistrare a mentiunilor cu privire la schimbarea denumirii localitatii sau strazii ori renumerotarea imobilelor
74.260
23.469
827
90 32% 28 68%
121 ONRC j_210 Obligatia de informare cu privire la modificarea datelor intreprinderii familiale - modificarea acordului de constituire a intreprinderii familiale
54.144
18.926
395
137 35% 48 65%
122 ONRC j_211 Obligatia de informare cu privire la excluderea de asociati din societate
5.120
1.470
50
102 29% 29 71%
123 ONRC j_212
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la transmiterea partilor sociale ca efect al unei hotarari judecatoresti irevocabile prin care s-a incuviintat retragerea ori prin care s-a dispus excluderea unui asociat/unor asociati/unui membru/unor membri
10.456
3.018
42
249 29% 72 71%
124 ONRC j_213 Obligatia de comunicare a hotararii adunarii generale de excludere a membrilor cooperatori din societate
30.255
4.680
260
116 15% 18 85%
125 ONRC j_214
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la fuziunea persoanelor juridice prin transferarea patrimoniului uneia sau mai multor societati care se dizolva, fara a intra in lichidare, unei societati pe care o constituie
481.937
136.568
295
1,634 28% 463 72%
126 ONRC j_215
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la fuziunea persoanelor juridice prin transferarea patrimoniului uneia sau mai multor societati care se dizolva, fara a intra in lichidare, unei alte societati existente
360.732
85.974
295
1,223 24% 291 76%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 123 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
127 ONRC j_216 Obligatia referitoare la inregistrarea in registrul comertului a fuziunii transfrontaliere
30.374
6.693
10
3,037 22% 669 78%
128 ONRC j_217
Obligatia de a pune la dispozitia membrilor cooperatori, la convocarea adunarii generale de aprobare a fuziunii/divizarii, a anumitor documente, la sediul cooperativei agricole
1.860
214
7
266 12% 31 88%
129 ONRC j_218 Obligatia societatii de a pune la dispozitia actionarilor/societatilor anumite documente, cu cel putin o luna inainte de fuziune/divizare
333.749
45.790
3.580
93 14% 13 86%
130 ONRC j_219
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la divizarea unei societati prin transmiterea unei parti din patrimoniul sau uneia sau mai multor societati existente
470.226
68.114
296
1,589 14% 230 86%
131 ONRC j_220
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la divizarea unei societati prin transmiterea unei parti din patrimoniul sau uneia sau mai multor societati care sunt astfel constituite
8.401.777
1.379.607
3.485
2,411 16% 396 84%
132 ONRC j_221
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la divizarea unei societati care se dizolva fara a intra in lichidare și transfera mai multor societati, existente sau nou constituite, totalitatea patrimoniului sau
586.457
131.208
295
1,988 22% 445 78%
133 ONRC j_222 Obligatia referitoare la inregistrarea mentiunilor privind dizolvarea de drept a SNC, SCS, SRL, SA și SCA
105.974
30.261
91
1,165 29% 333 71%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 124 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
134 ONRC j_223
Obligatia referitoare la inregistrarea mentiunilor privind dizolvarea și lichidarea simultana a SNC, SCS, SRL, și societati cooperative, cand exista un acord unanim privind impartirea bunurilor
23.793.860
7.101.929
20.594
1,155 30% 345 70%
135 ONRC j_224
Obligatia referitoare la inregistrarea mentiunilor privind dizolvarea voluntara și lichidareaSNC, SCS, SRL, SA, SCA și societati cooperative cu numire de lichidator
66.973
19.122
55
1,218 29% 348 71%
136 ONRC j_225 Obligatia referitoare la inregistrarea mentiunilor privind dizolvarea și lichidarea SNC, SCS, SRL și SCA in caz de deces
532.420
154.911
409
1,302 29% 379 71%
137 ONRC j_226
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la infiintarea de sedii secundare, altele decat sucursalele de catre agentii economici inregistrati la registrul comertului
2.582.158
878.414
4.832
534 34% 182 66%
138 ONRC j_227
Obligatia de inregistrare a mentiunilor cu privire la desfiintarea de sedii secundare, altele decat sucursalele de catre agentii economici inregistrati la registrul comertului
14.033.251
2.877.188
34.775
404 21% 83 79%
139 ONRC j_228 Obligatia referitoare la inregistrarea radierii din registrul comertului a inmatricularii unei persoane fizice autorizate
5.236.065
1.286.644
14.210
368 25% 91 75%
140 ONRC j_229 Obligatia referitoare la inregistrarea radierii din registrul comertului a inmatricularii unei intreprinderi individuale și familiale
689.095
199.981
1.654
417 29% 121 71%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 125 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
141 ONRC j_230 Obligatia de informare cu privire la radierea unei sucursale a unei persoane juridice inregistrare la registrul comertului
81.377
15.403
340
239 19% 45 81%
142 ONRC j_231 obligatia creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei de a lua parte la sedintele la care sunt convocati
6.474.982
1.104.080
55.204
117 17% 20 83%
143 ONRC j_232
obligatia creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei de a adresa judecatorului o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare
140.084
40.000
2.000
70 29% 20 71%
144 ONRC j_233 Obligatia debitorului de a efectua prin administratorul special actele de procedura a insolventei
13.216.180
552.040
27.602
479 4% 20 96%
145 ONRC j_234 Obligatia debitorului aflat in stare de insolventa de a adresa tribunalului o cerere pentru deschiderea procedurii de insolventa
32.781.619
3.558.416
30.877
1,062 11% 115 89%
146 ONRC j_235
Obligatia creditorului de a introduce o cerere pentru a solicita deschiderea procedurii de insolventa generala/simplificata impotriva unui debitor
5.749.680
1.164.653
13.801
417 20% 84 80%
147 ONRC j_236 Obligatia debitorului impotriva caruia s-a solicitat deschiderea procedurii de insolventa de a contesta/ recunoaste starea de insolventa
4.769.954
690.050
27.602
173 14% 25 86%
148 ONRC j_237 Obligatia creditorului titular al unei creante garantate de a transmite judecatorului-sindic o cerere de ridicare a suspendarii
210.864
120.570
1.000
211 57% 121 43%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 126 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
149 ONRC j_238 Obligatia debitorului aflat in stare de insolventa de a inscriptiona corespunzator toate actele emise și corespondenta
1.190.348
-
39.175
30 0% - 100%
150 ONRC j_239
Obligatia debitorului de a intocmi și pastra o lista cuprinzand toate incasarile, platile și compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii
2.231.996
78.350
39.175
57 4% 2 96%
151 ONRC j_240 Obligatia debitorului care a intrat in faliment in cadrul procedurii generale de a oferi asistenta in predarea gestiunii
1.819.312
587.797
9.160
199 32% 64 68%
152 ONRC j_241 Obligatia de inscriptionarea a tuturor documentelor emanand de la societatea aflata in lichidare
1.768.798
-
72.503
24 0% - 100%
153 ONRC j_242
Obligatia de informare catre terti cu privire la faptul ca societatea cooperativa se afla in lichidare, prin mentiune a acestui fapt pe toate actele emanand de la societatea cooperativa care intra in lichidare
430
-
18
24 0% - 100%
154 ONRC j_243
Obligatia de informare de catre grupul special de negociere a reprezentantilor organizatiilor externe adecvate, cu privire la demararea negocierilor
-
-
-
- 0% - 100%
155 ONRC j_244 Obligatia de informare a organului de conducere competent al SE cu privire la alcatuirea organului de reprezentare
-
-
-
- 0% - 100%
156 ONRC j_245 Obligatia de informare a organului de reprezentare cu privire la evolutia activitatii societatii europene și la perspectivele sale
-
-
-
- 0% - 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 127 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
157 ONRC j_246
Obligatia de informare a organului de reprezentare cu privire la agenda sedintelor organului de conducere și control, in cadrul societatii europene
-
-
-
- 0% - 100%
158 ONRC j_247
Obligatia de informare a organului de reprezentare cu privire la situatiile exceptionale care afecteaza in masura considerabila interesele angajatilor intervenite in functionarea societatii europene
-
-
-
- 0% - 100%
159 ONRC j_248
Obligatia de informare de catre organul de reprezentare a reprezentantilor angajatilor din SE, filiale, sucursale sau alte sedii secundare, cu privire la rezultatul procedurilor de informare și consultare
-
-
-
- 0% - 100%
160 ONRC j_249 Obligatia de informare a reprezentantilor salariatilor cu privire la constituirea, sub orice forma, a unei societati cooperative europene
-
-
-
- 0% - 100%
161 ONRC j_250
Obligatia de informare a grupului special de negociere cu privire la proiectul și derularea reala a procesului de constituire a unei societati cooperative europene, pe tot parcursul procesului de constituire, pana la momentul inregistrarii
-
-
-
- 0% - 100%
162 ONRC j_251
Obligatia de informare de catre grupul special de negociere a reprezentantilor organizatiilor externe adecvate, inclusiv a sindicatelor, cu privire la demararea negocierilor
-
-
-
- 0% - 100%
163 ONRC j_252 Obligatia de informare a organului competent al SCE cu privire la alcatuirea organului de reprezentare
-
-
-
- 0% - 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 128 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
164 ONRC j_253
Obligatia de informare a organului de reprezentare cu privire la evolutia activitatii societatii cooperative europene și la perspectivele sale
-
-
-
- 0% - 100%
165 ONRC j_254
Obligatia de informare a organului de reprezentare cu privire la agenda sedintelor organului de administrare / de conducere și control
-
-
-
- 0% - 100%
166 ONRC j_255
Obligatia de informare a organului de reprezentare cu privire la situatiile exceptionale intervenite in functionarea societatii cooperative europene
-
-
-
- 0% - 100%
167 ONRC j_256
Obligatia de informare de catre grupul special de negociere a reprezentantilor angajatilor din SCE, filiale sau alte unitati cu privire la rezultatul procedurilor de informare și consultare
-
-
-
- 0% - 100%
168 ONRC j_257 Obligatia de publicare a prospectului de emisiune de catre fondatori, cu ocazia constituirii societatilor pe actiuni prin subscriptie publica
87.384
20.000
1.000
87 23% 20 77%
169 ONRC j_258 Obligatia de informare privind convocarea adunarii constitutive
809.506
305.184
17.000
48 38% 18 62%
170 ONRC j_259 Obligatia de intocmire și afisare a listei celor care, acceptand subscriptia, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva
132.195
-
4.000
33 0% - 100%
171 ONRC j_260 Obligatia de punere a raportului expertului la dispozitia subscriitorului
113.150
7.543
1.000
113 7% 8 93%
172 ONRC j_263 Obligatia de informare, prin actele emise de catre societate, cu privire la sistemul in care societatea este administrata
1.194
-
49
24 0% - 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 129 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
173 ONRC j_264 Obligatia de informare, prin actele emise de catre societate, cu privire la capitalul social, capitalul social subscris, cat și cel varsat
35.923.304
4.868.210
1.557.927
23 14% 3 86%
174 ONRC j_265 Obligatia de informare cu privire la datele de identificare ale unei sucursale prin toate actele emise de catre sucursala
128.915
(0)
5.720
23 0% (0) 100%
175 ONRC j_266 Obligatia de somare colectiva a actionarilor care nu au efectuat plata varsamintelor la timp.
189.160
0
3.000
63 0% 0 100%
176 ONRC j_267 Obligatia de informare cu privire la anularea actiunilor pentru care nu s-au efectuat varsamintele
193.815
21.000
1.000
194 11% 21 89%
177 ONRC j_268 Obligatii de informare cu privire la convocarea adunarilor generale ale actionarilor societatii pe actiuni
369.337
180.839
5.171
71 49% 35 51%
178 ONRC j_269
Obligatia de informare cu privire la situatiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administratie, respectiv raportul directoratului și cel al consiliului de supraveghere, precum și propunerea de distribuire de dividende
681.148
(0)
8.727
78 0% (0) 100%
179 ONRC j_270 Obligatia de inregistrare și publicare a hotararii adunarii generale a actionarilor
777.543
284.860
10.800
72 37% 26 63%
180 ONRC j_271 Obligatia de publicare a anularii unei hotarari AGA in registrul comertului și M.O
75.220
28.326
1.025
73 38% 28 62%
181 ONRC j_272 Obligatia societatilor pe actiuni de a tine anumite registre
6.778.005
2.585.520
68.938
98 38% 38 62%
182 ONRC j_273 Obligatia societatii de a pune la dispozitia actionarilor informatiile cu privire la structura actionariatului societatii
1.581.469
0
34.469
46 0% 0 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 130 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
183 ONRC j_274 Obligatia de informare cu privire la convocarea adunarii asociatilor, in cadrul societatii cu raspundere limitata
24.554.053
11.952.553
426.490
58 49% 28 51%
184 ONRC j_275 Obligatia de a consemna in scris decizia asociatului unic
14.799.117
104.491
522.457
28 1% 0 99%
185 ONRC j_276 Obligatia de a tine registrul asociatilor, in cadrul societatii cu raspundere limitata
57.732.512
9.489.470
948.947
61 16% 10 84%
186 ONRC j_277 Obligatia de inscriere a transmiterii partilor sociale in registrul de asociati
30.382.721
0
948.947
32 0% 0 100%
187 ONRC j_278 Obligatia de informare cu privire la mentionarea hotararilor adunarii generale ale societatii cooperative la ORC
22.214
7.642
227
98 34% 34 66%
188 ONRC j_279 Obligatia de mentionare a hotararii judecatoresti definitive de anulare in registrul comertului
-
-
-
- 0% - 100%
189 ONRC j_280 Obligatia de inscriere a mentiunilor privind decaderea din drepturi a membrilor cooperatori - administratori
1.036
498
13
80 48% 38 52%
190 ONRC j_281 Obligatia societatii cooperative de a tine anumite registre
764.258
272.910
15.099
51 36% 18 64%
191 ONRC j_282 Obligatia de consemnare a hotararilor adunarilor generale ale cooperativei agricole intr-un proces-verbal,
61.181
5.316
596
103 9% 9 91%
192 ONRC j_283 Obligatia de tinere a anumitor registre de catre cooperativa agricola
297.482
204.343
3.576
83 69% 57 31%
193 ONRC j_284 Obligatia cooperativelor agricole de a transmite celor interesati documente de informare anterior și ulterior intrunirii AGA
35.803
13.860
596
60 39% 23 61%
194 ONRC j_285 Obligatia de informare cu privire la mentionarea la ORC a contractelor incheiate intre societate și un fondator sau actionar
1.200.112
654.585
17.000
71 55% 39 45%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 131 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
195 ONRC j_286
Obligatia de informare cu privire la denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului și codul unic de inregistrare prin toate actele emise de catre societatea comerciala
34.515.241
-
1.581.237
22 0% - 100%
196 ONRC j_287 Obligatia de informare cu privire la modificarea actului constitutiv
34.916.906
16.463.497
97.194
359 47% 169 53%
197 ONRC j_288 Obligatia de inregistrare a actului constitutiv actualizat dupa transmiterea de parti sociale in registrul comertului
22.341.894
6.772.008
58.915
379 30% 115 70%
198 ONRC j_289 Obligatia de informare a societatii cooperative cu privire la situatiile financiare anuale - daca cifra de afaceri depaseste 10.000.000 de lei
173.487
60.275
2.360
74 35% 26 65%
199 ONRC j_290 Obligatia de informare cu privire la situatiile financiare anuale - daca cifra de afaceri depaseste 10.000.000 de lei
838.842
530.562
11.830
71 63% 45 37%
200 ONRC j_291
Obligatia de informare cu privire la indreptarea erorilor materiale cuprinse in incheierile judecatorului-delegat sau in rezolutiile directorului ORCT
48.607
15.166
585
83 31% 26 69%
201 ONRC j_293 Obligatia de informare cu privire la prejudiciul pe care o anumita mentiune din registrul comertului il cauzeaza unui anumit agent economic
52.754
9.781
233
226 19% 42 81%
202 Practicieni
in insolventa
j_082
Obligatia practicienilor in insolventa interesati de preluarea pozitiei de administrator judiciar de a depune o oferta de preluare a pozitiei respective intr-un dosar
1.943.508
1.439.398
13.000
150 74% 111 26%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 132 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
203 Practicieni
in insolventa
j_083 Obligatia administratorului judiciar de a depune lunar un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile
1.359.544
1.037.583
13.000
105 76% 80 24%
204 Practicieni
in insolventa
j_084
Obligatia practicianului in insolventa de a inregistra la UNPIR forma de exercitare a profesiei - Practicienii in insolventa organizati in societate profesionala
8.742
5.842
54
162 67% 108 33%
205 Practicieni
in insolventa
j_085
Obligatia practicianului in insolventa de a inregistra la UNPIR forma de exercitare a profesiei - Practicienii in insolventa organizati in cabinet individual
13.050
9.912
119
110 76% 83 24%
206 Practicieni
in insolventa
j_086
Obligatia practicianului in insolventa, asociat in cadrul unei societati profesionale, de a notifica partilor interesate intentia sa de a transmite partile sociale pe care le detine intr-o societate profesionala cu raspundere limitata
4.813
1.759
100
48 37% 18 63%
207 Practicieni
in insolventa
j_087 Obligatia practicianului in insolventa, asociat in cadrul unei societati profesionale, de a notifica in scris celorlalti asociati intentia de retragere
5.628
629
120
47 11% 5 89%
208 Practicieni
in insolventa
j_088 Obligatia practicianului in insolventa de a notifica modificarea formei de exercitare a profesiei
1.431
1.072
31
46 75% 35 25%
209 Practicieni
in insolventa
j_089 Obligatia practicianului in insolventa de a parcurge etapele necesare primirii in profesie - prin examen
31.247
14.168
180
174 45% 79 55%
210 Practicieni
in insolventa
j_090 Obligatia practicianului in insolventa de a parcurge etapele necesare primirii in profesie - cu scutire de examen și de perioada de stagiu
2.856
1.186
17
168 42% 70 58%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 133 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
211 Practicieni
in insolventa
j_091
Obligatia practicianului in insolventa privind mentinerea calitatii de profesionist in insolventa prin subscrierea unei polite de asigurare și achitarea anuala a taxelor
359.804
109.400
2.735
132 30% 40 70%
212 Practicieni
in insolventa
j_092
Oligatia practicienilor in insolventa de a notifica UNPIR toate schimbarile intervenite in componenta asociatilor, colaboratorilor sau a angajatilor lor, precum și orice modificare a contractului de societate
5.326
10
200
27 0% 0 100%
213 Avocati j_093 Obligatia de a parcurge etapele necesare primirii in profesia avocat (stagiar)
92.159
55.524
585
158 60% 95 40%
214 Avocati j_094
Obligatia de informare cu prilejul inscrierii la examenul de intrare in profesia de avocat a persoanelor care au ocupat alte functii juridice anterior
20.302
16.034
100
203 79% 160 21%
215 Avocati j_095 Obligatia de informare cu prilejul inscrierii la examenul de definitivare
49.922
36.072
250
200 72% 144 28%
216 Avocati j_096 Obligatia de informare referitoare la renuntarea la calitatea de avocat
1.598
1.598
50
32 100% 32 0%
217 Avocati j_097 Obligatia de informare referitoare la suspendarea calitatii de avocat
116.352
101.880
3.415
34 88% 30 12%
218 Avocati j_098 Obligatia de informare cu prilejul inscrierii in Registrul de asistenta judiciara
8.503
4.000
250
34 47% 16 53%
219 Avocati j_099 Obligatia de informare cu prilejul intocmirii referatului privind asistenta judiciara acordata
79.450
23.508
1.200
66 30% 20 70%
220 Avocati j_100 Obligatia de tinere a evidentei lucrarilor de asistenta juridica
2.586.351
995.656
30.246
86 38% 33 62%
221 Avocati j_101 Obligatia de informare cu ocazia schimbarii formei de exercitare a profesiei de avocat
106.484
106.484
3.000
35 100% 35 0%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 134 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
222 Notari j_102 Obligatia de informare referitoare la dobandirea calitatii de notar stagiar
10.598
8.316
71
149 78% 117 22%
223 Notari j_103 Obligatia de informare cu prilejul numirii notarului stagiar in functia de notar public
19.223
12.174
70
275 63% 174 37%
224 Notari j_104
Obligatia de Informare cu prilejul dobandirii calitatii de notar public de catre persoanele care au exercitat cel putin 5 ani functii de specialitate juridica prevazute de lege
1.687
921
7
241 55% 132 45%
225 Notari j_105 Obligatia de informare a notarului public definitiv referitoare la schimbarea sediului biroului notarial
1.256
758
9
140 60% 84 40%
226 Notari j_106 Obligatia de informare cu prilejul inregistrarii unor operatiuni in registrul special de la Curtea de Apel
25.052
19.652
200
125 78% 98 22%
227 Notari j_107 Obligatia de informare cu prilejul incetarii calitatii de notar public la cerere sau prin pensionare
565
208
13
43 37% 16 63%
228 Notari j_108 Obligatia de a afisa panoul cu numele notarului public
63.983
220
110
582 0% 2 100%
229 Notari j_109 Obligatia notarului public de a intocmi evidenta statistica a lucrarilor și operatiunilor notariale
226.919
126.691
2.285
99 56% 55 44%
230 Notari j_110 Obligatia de informare referitoare la suspendarea exercitiului functiei de notar
1.156
1.122
34
34 97% 33 3%
231 Notari j_111 Obligatia de informare referitoare la incetarea suspendarii exercitiului functiei de notar
1.627
-
51
32 0% - 100%
232 Notari j_112 Obligatia de informare referitoare la organizarea de sedii secundare
4.691
1.892
25
188 40% 76 60%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 135 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
233 Notari j_113 Obligatia notarului public de a inscrie in registrul special pierderea sau disparitia sigiliului
206
119
5
41 58% 24 42%
234 Executori
judecatoresti
j_114 Obligatia de informare cu prilejul inscrierii la concursul sau examenul de admitere in profesia de executor judecatoresc
-
-
-
148 0% - 100%
235 Executori
judecatoresti
j_115 Obligatia de informare cu prilejul inscrierii la examenul de definitivat in profesia de executor judecatoresc
1.618
505
9
180 31% 56 69%
236 Executori
judecatoresti
j_116 Obligatia de informare cu prilejul admiterii in profesie pentru persoanele scutite de examen
-
-
-
207 0% - 100%
237 Executori
judecatoresti
j_117 Obligatia de inregistrare a biroului executorului judecatoresc
1.657
351
9
184 21% 39 79%
238 Executori
judecatoresti
j_118
Obligatia de informare privind modificarea/ inscrierea unor operatiuni in Registrul Special (modificari in modul de desfasurare a activitatii in cadrul biroului, schimbarea sediului biroului, radierea biroului executorului judecatoresc, alte)
4.877
1.684
200
24 35% 8 65%
239 Executori
judecatoresti
j_119 Obligatia de informare privind solicitarea de schimbare a sediului biroului executorului judecatoresc
227
106
2
113 47% 53 53%
240 Executori
judecatoresti
j_120 Obligatia de informare privind incetarea calitatii de executor judecatoresc la cerere
-
-
-
21 0% - 100%
241 Executori
judecatoresti
j_121
obligatia de informare referitoare la suspendarea exercitiului functiei de executor judecatoresc in caz de incapacitate temporara de munca sau la cerere
1.154
96
27
43 8% 4 92%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 136 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
242 Executori
judecatoresti
j_122 Obligatia executorilor judecatoresti de inscriere in Registrul Special in caz de pierdere sau disparitie a stampilei
96
34
2
48 35% 17 65%
243 Expert tehnic judiciar
j_123 obligatia de notificare a oricarei schimbari in datele comunicate la momentul dobandirii calitatii sau luarii in evidenta
302
165
15
20 55% 11 45%
244 Expert tehnic judiciar
j_124 obligatia de informare privind solicitarea radierii din evidenta expertilor
1.028
555
39
26 54% 14 46%
245 Mediatori j_125 obligatia de informare in vederea obtinerii autorizarii ca mediator
238.609
161.090
1.125
212 68% 143 32%
246 Mediatori j_126 obligatia mediatorilor autorizati de a se inscrie in Tabloul mediatorilor
64.439
27.653
1.125
57 43% 25 57%
247 Mediatori j_127 obligatia de informare a mediatorului in cazul in care acesta solicita suspendarea din calitatea de mediator
1.432
630
42
34 44% 15 56%
248 Mediatori j_128
obligatia mediatorului de a informa Consiliul de mediere cu privire la orice modificare care determina necesitatea unei actualizari a Tabloului Mediatorilor
3.846
1.500
100
38 39% 15 61%
249 Mediatori j_129 obligatia mediatorului de a afisa la sediul profesional firma formei de exercitare a profesiei de mediator
706.338
15.346
1.207
585 2% 13 98%
250 Mediatori j_130
obligatia de a inregistra la Consiliul de mediere Contractul de societate civilă profesionala/ actul de infiintare a biroului de mediatori / acordul de asociere
415.203
61.500
1.500
277 15% 41 85%
251 Mediatori j_131 obligatia mediatorului de a solicita Consiliului de mediere incetarea suspendarii din calitatea de mediator
1.564
1.564
40
39 100% 39 0%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 137 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
252 Mediatori j_132 obligatia mediatorului de a afisa autorizatia pe baza careia functioneaza ca mediator autorizat
5.115
-
1.207
4 0% - 100%
253 operatori AEGRM
j_133
Obligatia referitoare la obtinerea autorizatiei de operator al Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare sau de agent imputernicit al operatorului
227.271
27.729
163
1,394 12% 170 88%
254 operatori AEGRM
j_134 Obligatia referitoare la incetarea activitatii unui agent imputernicit
-
-
-
- 0% - 0%
255 operatori AEGRM
j_135 Obligatia referitoare la pastrarea documentelor de reprezentare aferente fiecarui aviz
5.533
-
192
29 0% - 100%
256 operatori AEGRM
j_136 Obligatia operatorului autorizat AEGRM referitoare la imputernicirea unui agent
18.497
5.210
159
116 28% 33 72%
257 operatori AEGRM
j_137
Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a notifica Autoritatii de Supraveghere orice modificari ale elementelor caracteristice agentului imputernicit
46
24
1
46 52% 24 48%
258 operatori AEGRM
j_138 Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a instiinta Autoritatea de Supraveghere despre constituirea garantiei suplimentare
1.792
1.046
27
66 58% 39 42%
259 operatori AEGRM
j_139
Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a face publice pe site-ul arhivei datele de identificare prezentate Autoritatii de Supraveghere
225
(0)
6
38 0% (0) 100%
260 operatori AEGRM
j_140
Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a pune la dispozitie publicului Regulamentul de organizare și functionare a Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, precum și copii de pe instructiunile arhivei privind modalitatile de acces public la informatiile din arhiva.
107
-
5
21 0% - 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 138 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
261 operatori AEGRM
j_141 Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a pastra avizele de inscriere expirate
191
-
5
38 0% - 100%
262 operatori AEGRM
j_142 Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a pastra un registru general
246
246
5
49 100% 49 0%
263 operatori AEGRM
j_143
Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a comunica lunar Autoritatii de Supraveghere o situatie cuprinzand avizele de cesiune a creantei și avizele modificatoare prin care se inlocuieste creditorul mentionat in avizul de ipoteca initial cu un alt creditor
1.996
1.480
60
33 74% 25 26%
264 operatori AEGRM
j_144
Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a inainta Autoritatii de Supraveghere o lista cu inregistrarile preluate eronat in sistemul de administrare a informatiei, datorita cauzelor tehnice
1.356
-
37
37 0% - 100%
265 operatori AEGRM
j_145
Obligatia operatorului autorizat AEGRM de a inainta Autoritatii de Supraveghere documentele care atesta indeplinirea obligatiei de a vira in contul bugetului de stat cota de 85 la suta din sumele incasate cu titlu de taxe de inscriere in AEGRM și in contul Ministerului Justitiei cota de 15 la suta din sumele incasate cu titlu de taxe de inscriere in AEGRM
1.866
1.208
60
31 65% 20 35%
266 Experti
criminalisti j_146
Obligatia de informare in vederea obtinerii calitatii de expert criminalist
2.210
750
15
147 34% 50 66%
267 Experti
criminalisti j_147
Obligatia expertilor criminalisti din SEE/UE care si-au dobandit calitatea in alt stat membru de a se inscrie in Tabelul nominal in vederea dobandirii calitatii de experti criminalisti in Romania
-
-
-
98 0% - 100%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 139 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
268 Experti
criminalisti j_148
obligatia de informare referitoare la renuntarea la cerere la calitatea de expert criminalist
-
-
-
24 0% - 100%
269 Experti
criminalisti j_149
Obligatia de autorizare a laboratoarelor criminalistice private
-
-
-
468 0% - 100%
270 Interpret și traducator autorizat
j_150
obligatia de informare in vederea obtinerii autorizarii interpret și traducator folosit de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie și Justitie, Parchetul National Anticoruptie, de organele de urmarire penala, de instantele judecatoresti, de birourile notarilor publici, de avocati și de executori judecatoresti
444.843
211.322
2.047
217 48% 103 52%
271 Interpret și traducator autorizat
j_151 obligatia interpretilor și traducatorilor autorizati de a solicita luarea in evidenta la tribunalul in circumscriptia caruia domiciliaza.
117.978
20.470
2.047
58 17% 10 83%
272 Interpret și traducator autorizat
j_152 Obligatia traducatorilor și interpretilor de a solicita Ministerului de Justitie incetarea autorizarii ca interpret și traducator
1.220
570
38
32 47% 15 53%
273 Interpret și traducator autorizat
j_153
obligatia interpretilor și traducatorilor autorizati de a notifica Ministerul Justitiei referitor la schimbari ale situatiei lor in urma carora conditiile de acordare a autorizatiei nu mai sunt indeplinite
29
2
1
29 7% 2 93%
274 Interpret și traducator autorizat
j_154
obligatia interpretilor și traducatorilor autorizati de a notifica Ministerul Justitiei și tribunalului unde sunt luati in evidenta despre schimbarea de nume, domiciliu, resedinta sau numarul de telefon
10.893
3.570
357
31 33% 10 67%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 140 din 142
# Subdomen
iu Cod OI
Denumire OI Total costuri
administrative anuale pe OI
Total sarcini administrative
anuale pe OI
Populație OI
Cost mediu
unitar/OI
sarcina medie/OI
(%)
sarcina medie/OI
Buna practica
medie pe OI
(%)
275 Interpret și traducator autorizat
j_155 obligatia interpretilor și traducatorilor autorizati de a solicita un DUPLICAT in cazul pierderii, furtului sau al deteriorarii autorizatiei
2.988
900
25
120 30% 36 70%
276 Expert tehnic judiciar
j_156 obligatia de informare in vederea obtinerii calitatii de expert tehnic judiciar și extrajudiciar sau specialist
51.397
18.976
338
152 37% 56 63%
277 Expert tehnic judiciar
j_157
obligatia expertului tehnic judiciar cetatean al unui alt stat membru al UE/SEE și cetateanul roman care au dobandit calitatea de expert tehnic judiciar intr-un alt stat membru al UE/SEE, calitate certificata de organismele profesionale recunoscute in acele state, de a se inscrie in Tabelul nominal
-
-
-
160 0% - 100%
278 Expert tehnic judiciar
j_158 obligatia de informare in vederea obtinerii calitatii de expert tehnic judiciar intr-o anumita specializare, la cerere, prin interviu
22.110
2.865
338
65 13% 8 87%
279 Expert tehnic judiciar
j_159 obligatia expertilor tehnici judiciari de a solicita suspendarea pentru motive temeinice sau in caz de incompatibilitate
1.980
427
100
20 22% 4 78%
280 Expert tehnic judiciar
j_160 obligatia expertilor tehnici judiciari de a solicita incetarea suspendarii pentru motive temeinice sau in caz de incompatibilitate
116
89
6
19 77% 15 23%
281 Practicieni
in insolventa
j_161 Obligatia practicienilor in insolventa din UE și SEE de a se inscrie in tabloul UNPIR
-
-
-
142 0% - 100%
282 Avocati j_162
Obligatia avocatului care doreste sa profeseze in Romania sub titlul profesional din statul membru in care si-a obtinut calificarea profesionala de a se inscrie in tabloul special tinut de barourile romane
151
71
2
76 47% 36 53%
283 Avocati j_163 Obligatia de informare a avocatului care si-a obtinut calificarea in alt stat membru referitoare la primirea in profesie
259
223
2
130 86% 111 14%
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 141 din 142
Servicii de asistență tehnică pentru măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Justiției – cod SMIS 15338
RAPORT FINAL COD SMIS 15338 – mai 2014 Pagina 142 din 142