Cod: SFMD-CMMS-1
al Reprezentanei Fundaiei „FUNDACJA SOLIDARNOCI MIDZYNARODOWEJ” în Republica Moldova
APROBAT
„FUNDACJA SOLIDARNOCI MIDZYNARODOWEJ”
în Republica Moldova
Elaborat de:
Ala Donica, Expert de Mediu, Solidarity Fund PL în Moldova
Colaborare:
Marcela Vatamaniuc, Specialist Dezvoltare rural – LEADER, Solidarity Fund PL în
Moldova
CUPRINS:
2. SOLIDARITY FUND PL ÎN MOLDOVA – PRINCIPII DE ACTIVITATE 6-8
3. IDENTIFICAREA RISCURILOR I IMPACTURILOR POTENIALE ALE ACTIVITILOR SOCIO-ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI
9-10
4.
11-15
4.3. MSURILE PROPUSE DE ATENUARE A IMPACTULUI ACTIVITILOR SOCIO- ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI
18-20
4.4. CONINUTUL I FORMATUL PENTRU PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU I PLANUL DE MONITORIZARE DE MEDIU
20-23
6. STRUCTURA ORGANIZATORIC PENTRU REALIZAREA PREVEDERILOR CMMS 26
7. REFERINE BIBLIOGRAFICE 27-28
8.
ANEXE Anexa 1 - Aspecte generale privind cadrul naional de reglementare în domeniul mediului. Aspecte generale privind cadrul naional de reglementare a securitii în munc.
29-32
33-35
Anexa 3 - Domeniile i activitile pentru care este necesar expertiza ecologic de stat.
36-37
Anexa 5 – Chestionar privind impactul activitilor socio-economice asupra mediului.
39-46
Anexa 6 - Fia de verificare a msurilor de mediu indicate pentru proiectele de scar mic.
47
Anexa 7 - Msuri propuse în evitarea, atenuarea impactului activitilor socio- economice asupra mediului.
48-57
Anexa 8 – Plan de Management de Mediu. 58
Anexa 9 – Plan de Monitorizare de Mediu. 59
Anexa 10 - Scrisoare de confirmare a implementrii adecvate a recomandrilor de mediu.
60
ACRONIME
AGRM Agenia pentru Geologie i Resurse Minerale AM Agenia de Mediu CMA Concentraia Maxim Admisibil CMMS Cadrul Managementului de Mediu i Social EES Expertiz Ecologic de Stat EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului ESM Evaluarea Strategic de Mediu GAL Grup de Aciune Local IEG Institutul de Ecologie i Geografie IPM Inspectoratul pentru Protecia Mediului MADRM Ministerul Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului MCA Materiale care conin Azbest PMM Plan de Management de Mediu PMzM Plan de Monitorizare de Mediu SFPL in MD Solidarity Fund PL în Moldova SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat VLE Valoare Limit de Emisie
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
GLOSAR
acord de mediu – act permisiv, emis de organul central de mediu al administraiei publice, prin care sunt stabilite condiiile i, dup caz, msurile pentru protecia mediului care trebuie respectate în cazul realizrii proiectului; activitate planificat – proiect public sau privat ori etap prevzut în cadrul unui proiect, care const în construcia de obiecte noi, extinderea, reconstrucia, modernizarea, reprofilarea, planificarea unor genuri noi de activitate, dobândirea sau utilizarea resurselor naturale, influena asupra teritoriului sau landaftului neatins sau puin modificat de activitatea omului, precum i alte aciuni ale cror efectuare sau ale cror rezultat final poate avea impact semnificativ asupra mediului; arie natural protejat - spaiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentative i rare, desemnat i reglementat în scopul conservrii i proteciei tuturor factorilor de mediu din limitele lui; aviz al expertizei ecologice de stat – act eliberat de Agenia de Mediu ce constat corespunderea documentaiei de proiect cu prevederile legislaiei de mediu i cuprinde msurile pentru protecia mediului care necesit s fie respectate în procesul realizrii proiectului; componente ale naturii - elementele i condiiile naturale ale Terrei: aerul, apele de suprafa i apele freatice, solul i subsolul, rocile, masivele muntoase, lumea vegetal i fiinele vii; dezvoltare durabil/sustenabil - dezvoltare care este capabil de a satisface cerinele generaiei prezente, fr îns a se compromite ansa generaiilor viitoare de a-i satisface, la rândul lor, propriile necesiti; documentaie de proiect – materiale scrise i ilustrate, care cuprind soluii tehnice i economice de realizare a obiectului de investiii în volumul stabilit; documente de urbanism i amenajare a teritoriului - ansamblul documentelor, elaborate i aprobate în modul stabilit, referitoare la un teritoriu determinat, care conin analiza situaiei existente i stabilesc obiectivele, aciunile i msurile în domeniul urbanismului i amenajrii teritoriului; evaluarea impactului asupra mediului – procedur de estimare i analiz a eventualelor efecte ale activitii planificate asupra mediului, precum i pentru elaborarea propunerilor privind prevenirea i minimizarea impactului negativ sau, în cazul înclcrii cerinelor prevzute de prezenta lege, pentru interzicerea demarrii activitii planificate; expertiz ecologic - gen de activitate în domeniul proteciei mediului înconjurtor, constând în aprecierea prealabil a influenei activitilor economice preconizate asupra strii mediului, a corespunderii parametrilor acestor activiti actelor legislative i altor acte normative, normelor i standardelor în vigoare; impact asupra mediului – schimbri directe sau indirecte ale mediului, provocate de realizarea unor activiti planificate care afecteaz sau pot afecta atât sntatea omului, cât i diversitatea biologic, solul, subsolul, apa, aerul, clima, landaftul, bunurile materiale, patrimoniul cultural, precum i interaciunea dintre factorii enumerai; iniiator – persoan fizic sau juridic, inclusiv unitile publice i administrativ-teritoriale, care solicit obinerea dreptului de realizare a activitii planificate; management ecologic/de mediu - o totalitate de principii i metode de studiere, de formulare a abordrilor i de elaborare a mecanismelor i instrumentelor organizrii i administrrii relaiilor dintre mediu i societate la toate nivelurile, în scopul asigurrii dezvoltrii sustenabile; mediu antropic - mediu în care componentele naturale iniiale au fost înlocuite în cea mai mare parte în urma activitii umane, rezultând sisteme funcionale noi, adaptate necesitilor vieii omului (medii urbane, rurale, industriale, de transport, agricole); mediu înconjurtor - ansamblul condiiilor i elementelor naturale ale Terrei: apa, aerul, solul i subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice i anorganice, precum i fiinele vii, sistemele naturale în interaciune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale i spirituale, care asigur existena, creterea i prosperitatea unui organism
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Revizia 01 Pagina 5 din 60
sau a unui grup de organisme (populaie), inclusiv cu influene asupra calitii vieii, bunstrii i sntii omului; mediu natural - totalitatea factorilor naturali aflai în relaii de interdependen i într-o stare de echilibru dinamic, cuprinzând apa, aerul, roca i solul, relieful i subsolul, i care determin condiiile de via pentru vegetaie, animale i om. Este considerat natural mediul în care predomin elementele care nu au suferit modificri induse de activitile omului; monitoring de mediu - supravegherea evoluiei în timp a unui sistem natural sau artificial prin determinarea, evaluarea sau avertizarea asupra depirii unor valori limit a unor indicatori sau parametri importani ai sistemului; politica de mediu - totalitatea inteniilor i principiilor declarate de ctre organizaie cu privire la performana global de mediu i care constituie cadrul de aciune i de stabilire a obiectivelor i intelor de mediu ale organizaiei respective; prevenirea polurii - activitate de utilizare a unor procese, practici, materiale sau produse care împiedic, reduc sau controleaz poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficient a resurselor, înlocuirea materialelor, precum i orice alte msuri în acest sens; public interesat – grup de indivizi afectai sau care ar putea fi afectai de procedurile de adoptare a deciziilor în domeniul mediului, ori pentru care acest subiect prezint importan; partenerii de implementare - organizaii publice sau private care contribuie la implementarea unor sarcini/activiti specifice ale proiectului sau susin diseminarea i sustenabilitatea proiectului; regim de protecie - reglementarea activitii economice în scopul proteciei complexului natural i conservrii componentelor naturii pentru asigurarea funcionrii normale a ecosistemelor; sinergie – asocierea mai multor organe, sisteme, factori care desfoar activiti simultane, coordonarea mai multor aciuni în vederea obinerii unui rezultat comun cu economie de mijloace; solidaritate – sim al responsabilitii pe care îl are fiecare persoan din societate fa de toate celelalte persoane i care o determin s se implice pentru realizarea binelui comun, care se exprim prin aciuni concrete, fr a atepta nimic în schimb. subsidiaritate - luarea deciziilor la nivel inferior, pe baza unor criterii uniforme, stabilite anterior la cel mai înalt nivel. sustenabilitate - calitate a unei activiti antropice de a se desfura, fr a epuiza resursele disponibile i fr a distruge mediul.
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
1. DISPOZIII GENERALE
În vederea abordrii problemelor de mediu i sociale, Solidarity Fund PL în Moldova (denumit în continuare i „Organizaia”), a dezvoltat Cadrul privind Managementului de Mediu i Social pentru proiectele care sunt elaborate i implementate în domeniul direciilor prioritare de activitate ale organizaiei. Cadrul de Management de Mediu i Social (CMMS) include reguli, proceduri i îndrumri de mediu, care in de evaluarea strategic de mediu i evaluarea impactului activitilor socio-economice asupra componentelor mediului natural i antropic. Aceste activiti sunt necesare în identificarea impactului de mediu al diferitelor planuri, programe elaborate pentru dezvoltarea localitilor, dar sunt necesare i în elaborarea Planului de Management de Mediu i Social i Planului de Monitorizare de Mediu pentru activitile cu impact socio-economic asupra mediului urban i rural. Îndrumrile de mediu sunt indicate pentru diferite tipuri de proiecte i ofer instruciuni relaionate identificrii impactului potenial i msurile de atenuare/minimizare a impacturilor, care urmeaz a fi întreprinse - la toate etapele - de la identificare i selectare, la etapa de proiectare i implementare, monitorizare i evaluare a rezultatelor (aciuni confirmate prin documentul final, care indic implementarea adecvat a recomandrilor de mediu). Adiional, Cadrul de Management de Mediu i Social prezint procedura screening-ului de mediu (examinarea iniial); evaluarea impactului activitilor planificate, în toate etapele proiectului; îndeplinirea fielor de mediu, chestionarului de mediu i modele ale Planului de Management de Mediu, Planului de Monitorizare, care includ indicatori de implementare, responsabilitile prilor antrenate în activitile proiectului, indicatori de monitorizare, etc. Acest cadru de politici de mediu i social urmeaz s serveasc drept ghid pentru toi partenerii implicai în procesul de implementare a proiectelor, orientate spre dezvoltarea durabil a comunitilor urbane i rurale, în scopul promovrii i respectrii principiilor de protecie a mediului, de siguran i sntate a muncitorilor antrenai în activiti i a populaiei din aria de implementare a proiectelor, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ/normativ al Republicii Moldova. Coordonatorii de programe, coordonatorii de proiecte, donatorii, instituiile partenere i publicul interesat vor putea face cunotin cu Cadrul de Management de Mediu i Social, accesând documentul pe site-ul oficial al organizaiei, la adresa: www.solidarityfund.md.
2. SOLIDARITY FUND PL ÎN MOLDOVA – PRINCIPII DE ACTIVITATE
„Solidarity Fund PL în Moldova” activeaz în Republica Moldova din anul 2012, în baza Memorandumului de Înelegere semnat între Republica Polonia i Republica Moldova. Scopul activitii SFPL în Moldova este de a contribui la dezvoltarea local durabil, a stimula prosperitatea i a crea condiii de trai mai bune în Republica Moldova. Activitatea SFPL în Moldova se bazeaz pe principiul solidaritii, subsidiaritii i sincergiei i este orientat spre sprijinirea democraiei la nivel local, prin crearea parteneriatelor durabile în zonele rurale i urbane din Republica Moldova, în scopul îmbuntirii condiiilor de via a oamenilor. Prin activitatea sa, SFPL în Moldova contribuie la stimularea implicrii active a cetenilor în procesele de consolidare i dezvoltare a Republicii Moldova, astfel fortificând vecintatea cu UE. Aceast abordare presupune un angajament pe termen lung în care organizaia implementatoare poate avea diferite roluri, în diferite etape ale procesului de dezvoltare, cum ar fi: etapa pilot, de multiplicare, instituionalizare, stabilizare a rezultatelor i crearea capacitilor de implementare în mod independent. Având la baz modele europene de dezvoltare, Organizaia lucreaz în scopul identificrii celor mai optime soluii la nivel local, care pot servi ca proiecte-model/proiecte-pilot/ istorii de succes, întru îmbuntirea calitii vieii la nivel comunitar.
Revizia 01 Pagina 7 din 60
Experiena obinut în urma realizrii diverselor proiecte i bunele practici implementate în acest proces sunt împrtite cu partenerii locali, cu promovarea practicilor sustenabile de mediu, eficientizarea procesului de producie prin tehnologii, utilaje, procedee inovative, non-poluante, aplicarea abordrii integrative a problemelor comunitare i dezvoltarea local durabil. Protecia mediului constituie o problem de importan global, care trebuie s devin o prioritate naional, deoarece vizeaz în mod direct condiiile de via i de sntate ale populaiei, o dat cu realizarea intereselor economice. Existena unui mediu nepoluat contribuie, incontestabil, la asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, prevzute de Constituia Republicii Moldova: dreptul la via i dreptul la sntatea fizic i moral. Aceasta implic pstrarea calitii principalelor componente ale mediului (aerului, apei, solului, florei i faunei), în condiiile unei dezvoltri durabile. Actualmente, Republica Moldova se confrunt cu numeroase probleme majore în domeniul mediului, i anume: managementul insuficient al deeurilor solide (care induc poluri ale solului, aerului i apei); managementul defectuos al pdurilor i persistena practicilor agricole iraionale (cauzeaz degradarea solului i pierderea biodiversitii); poluarea intens a râurilor mici, fântânilor, izvoarelor (din cauza activitilor agricole, a infrastructurii învechite de epurare a apelor, a depozitrii ilegale a deeurilor i a deversrii dejeciilor animaliere în apele de suprafa i subterane); poluarea aerului în zonele urbane (în urma activitilor industriale i circulaiei unui numr mare de maini învechite), nesigurana energetic (indus de lipsa sau slaba dezvoltare a surselor regenerabile de energie); intensificarea schimbrilor climatice i a riscurilor asociate acestora etc. Problemele enumerate sunt luate în considerare în procesul de realizare a proiectelor sprijinite de organizaie i pentru fiecare proiect în parte, sunt identificate cele mai optime soluii în buna realizare a activitilor preconizate, cu evitarea impactului asupra mediului. Atingerea obiectivului de baz – dezvoltarea comunitar – se planific a fi efectuat prin intermediul promovrii principiilor de dezvoltare durabil i de protecie a mediului înconjurtor. SFPL în Moldova este hotrât s susin dezvoltarea atât a localitilor rurale, cât i a celor urbane într-un mod durabil, unde în procesul de desfurare a activitilor în cadrul proiectelor susinute de Organizaie, nu este cauzat nici un impact negativ asupra mediului i/sau populaiei din aceste zone. Conceptul de dezvoltare durabil cuprinde trei componente importante, susinute i de SFPL în Moldova în activitatea sa:
• Durabilitatea mediului;
• Sustenabilitatea economic;
• Sustenabilitatea social. În procesul de elaborare i implementare a proiectelor finanate în cadrul SFPL in Moldova, vor fi aplicate cerine specifice de protecie a mediului. La formularea abordrii de mediu în cadrul SFPL in Moldova, s-a inut cont atât de cadrul legislativ internaional, cât i de prevederile naionale de protecie a mediului. Luând în calcul aspiraiile Republicii Moldova de integrare european, exprimate în Acordul de Asociere între RM i UE, Comunitatea European a Energiei Atomice si statele membre, aprobat prin HG nr. 1472 din 30 decembrie 2016, de prevederile celor 19 convenii internaionale de mediu, acorduri, regulamente din care RM face parte etc., i în contextul respectrii cerinelor europene de mediu, parial transpuse în cadrul legal de protecie a mediului al Republicii Moldova, activitatea SFPL în MD se axeaz pe urmtoarele principii de mediu: Principiul precauiei – presupune evitarea riscurilor în ceea ce privete posibilitatea existenei unei ameninri la adresa sntii publice sau a calitii mediului. Astfel, se recomand trecerea la msuri pentru îndeprtarea ameninrii, chiar dac nu exist date suficiente care s susin iminena i gravitatea acesteia. Conform acestui principiu, decizia de a nu interveni trebuie s fie luat în cazul în care exist studii, analize clare care s arate absena unui risc major; Principiul aciunii de prevenire - prevede luarea din timp a unor msuri potrivite pentru a evita i împiedica impacturi negative asupra mediului, reducând astfel necesitatea aciunilor de gestionare post-factum;
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Principiul „Poluatorul pltete” - prevede suportarea de ctre poluator a cheltuielilor legate de msurile de combatere a polurii cauzate, cheltuieli stabilite de autoritile publice. Se urmrete, astfel, responsabilizarea celor care au înclcat normele de mediu i descurajarea nerespectrii legislaiei de mediu; Principiul integrrii - prevede ca cerinele de protecie a mediului s fie prezente în definirea i implementarea politicilor comunitare, indiferent care este subiectul principal al acestora; Principiul proximitii - are drept scop soluionarea problemelor la locul unde sunt generate sau în apropierea acestuia. Prin acest principiu, sunt încurajate comunitile locale în asumarea responsabilitii pentru deeurile i poluarea produs (exemplu: eliminarea i tratarea deeurilor în instalaii adecvate aflate în imediata apropiere a productorilor de deeuri, în scopul de a asigura un nivel ridicat de protecie a mediului i a sntii publice); Principiul subsidiaritii - promoveaz luarea deciziilor la nivel inferior, pe baza unor criterii uniforme, stabilite anterior la cel mai înalt nivel. Principiile generale de mediu specificate mai - sus sunt reflectate în legislaia naional de mediu i se refer la diverse sectoare vizate de politica de mediu a Organizaiei, cum ar fi: gestionarea deeurilor, poluarea fonic, calitatea apei, calitatea aerului, controlul polurii industriale, protecia naturii, protecia solului, managementul substanelor chimice periculoase, i altele. Organizaia se angajeaz s activeze conform cerinelor legislative din domeniu i s contribuie la îndeplinirea acestora în cadrul proiectelor pe care le desfoar. Totodat, în activitile sale, Organizaia va încuraja (acolo unde va fi posibil), promovarea dezvoltrii durabile, a economiei verzi i a eco-inovaiilor, aplicarea celor mai bune tehnici/tehnologii disponibile care sunt prietenoase mediului, dezvoltarea i aplicarea principiilor agriculturii ecologice i conservative etc. La fel, în procesul aplicrii cerinelor de mediu în proiectele pe care le finaneaz, SFPL în Moldova va pune accentul pe beneficiile care pot fi obinute prin respectarea cerinelor de mediu în cadrul proiectelor, i anume: conservarea energiei sau utilizarea raional a resurselor energetice, reciclarea/reutilizarea materialelor sau a bunurilor, reducerea cantitii de deeuri i gestionarea corespunztoare a acestora, utilizarea resurselor regenerabile, conservarea biodiversitii, a habitatelor naturale i altele. Organizaia se angajeaz s dezvolte/promoveze aceste aspecte prin asisten oferit beneficiarilor în domeniul managementului ecologic (instruiri, întruniri, discuii, training-uri, seminare etc.), cu dezvoltarea capacitilor acestora i întru asigurarea durabilitii activitilor din proiecte. Astfel, activitatea SFPL în Moldova, inclusiv cea de mediu, va fi una bazat pe transparen, receptivitate i accesibilitate pentru toi cei interesai de activitatea Organizaiei.
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
3. IDENTIFICAREA DE RISCURI I POTENIALE IMPACTURI ALE ACTIVITILOR SOCIO-ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI
Solidarity Fund PL în Moldova, prin iniiativele dezvoltate pe parcursul anilor de activitate, vine s contribuie la procesele de dezvoltare socio-economic ale Republicii Moldova, prin promovarea proiectelor care valorific potenialul uman i natural, dezvoltarea parteneriatelor locale, revitalizarea oraelor i promovarea aspectelor corelate dezvoltrii sustenabile (practici prietenoase mediului, eficien energetic, agricultur ecologic etc.). Per general, proiectele tind s ofere o serie de oportuniti i beneficii social-economice, precum i de protecie a mediului, între care:
• integrarea cetenilor în activitile economice ale comunitii, crearea de noi locuri de munc i reducerea nivelului migraional/de srcie al populaiei;
• creterea acumulrilor la bugetele locale, dezvoltarea socio-economic a comunitii i bunstrii populaiei etc.
• îmbuntirea nivelului de instruire i informare a partenerilor de implementare privind cadrul legal i modul de gestionare durabil a resurselor naturale;
• aplicarea evalurii strategice de mediu pentru planurile i programele de nivel local, aprobate de administraia public local;
• consolidarea capacitii de responsabilitate în utilizarea raional a resurselor naturale, cu respectarea normelor i cerinelor ecologice stabilite prin legislaia de mediu în aria de implementare;
• modernizarea sectorului agricol i agro-alimentar, cu aplicarea utilajelor, tehnologiilor performante de gestionare i protecie a componentelor de mediu în sistemele de agricultur;
• susinerea iniiativelor socio-economice ce promoveaz energia verde, agricultura ecologic, infrastructurile durabile, conservarea energiei, ierarhia deeurilor, reducerea polurii, conservarea biodiversitii, extinderea spaiilor verzi ale localitilor urbane i rurale, etc.;
Prin implementarea activitilor proiectelor, se asigur un impact pozitiv asupra mediului i a comunitilor prin:
• identificarea posibilelor efecte asupra mediului, inclusiv asupra sntii umane a diverselor planuri, programe, strategii la nivel local;
• meninerea, conservarea i dezvoltarea durabil a componentelor de mediu, cu asigurarea utilizrii sustenabile a resurselor naturale;
• extinderea suprafeei terenurilor ocupate de spaii verzi, fâii riverane de protecie a apelor, reducerea fragmentrii, restabilirea unor poriuni a acestora etc.;
• reducerea polurii componentelor de mediu, asigurarea unui management adecvat al deeurilor, evitarea degradrii terenurilor, a ecosistemelor naturale i a mediilor antropice;
• asigurarea respectrii regimului de utilizare i protecie a ariilor naturale protejate i a celor ocrotite din mediile antropice;
• promovarea bunelor practice cu evitarea/minimizarea impactului activitilor proiectelor asupra mediului etc;
• îmbuntirea nivelului de instruire i informare a partenerilor de implementare privind protecia mediului, educaia ecologic, cadrul legal de gestionare a mediului etc.
Totodat, activitile de proiect propuse, în cazul în care nu sunt implementate în mod adecvat, pot provoca anumite efecte negative asupra mediului i a comunitilor, în special:
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
• poluarea componentelor fizice i biotice ale mediului (poluarea apei, aerului i a solului, pierderea biodiversitii, fragmentarea habitatelor naturale, consumul iraional de energie i de ap etc.);
• generarea efectelor negative prin lucrrile de construcie, renovare, amenajare (eroziunea solului, poluarea fonic i estetic, degradarea patrimoniului natural i cultural etc.);
• managementul defectuos al deeurilor rezultate din activitile proiectelor i impactul negativ al lor asupra componentelor de mediu (colectarea comun a diferitor tipuri de deeuri, apariia gunoitilor neautorizate, prezena deeurilor periculoase, lipsa verigilor din ierarhia deeurilor, poluarea unor componente de mediu, degradarea peisajelor naturale i urbane etc.);
• afectarea sntii oamenilor, nerespectarea securitii în munc (lipsa msurilor privind asigurarea securitii i sntii lucrtorilor la locul de munc, apariia unor accidente, riscuri profesionale - intoxicaii, emisii poluante, zgomote etc.);
Per general, activitile din cadrul proiectelor nu presupun schimbri în destinaia terenurilor, permutarea oamenilor i se soldeaz cu livrri de bunuri i servicii necesare comunitilor, cu reabilitarea infrastructurii la nivel local, încurajarea tendinelor inovative, prietenoase mediului în diverse activiti, benefice pentru populaie. Totui, în implementarea proiectelor se vor lua în calcul unele aspecte sociale care pot minimiza impactul pozitiv al activitilor din proiect asupra comunitilor sau pot provoca apariia unor impacturi sociale negative, principalele fiind:
• particularitile spaiului rezidenial/cartierului - tendine demografice negative (îmbtrânirea populaiei, conflicte între minoritile etnice, grupuri de risc, etc.);
• acordul populaiei/rezidenilor din aria de implementare a proiectului;
• modul de utilizare actual al terenului i dreptul de proprietate asupra acestuia - lipsa informaiilor necesare despre titulaturii terenurilor, forma de proprietate, conflictele de interes, set incomplet de documente, identificarea prea complicat a acestora, etc.;
• prezena disconfortului, impedimentelor îndelungate asociate cu construciile, renovrile, reamenajrile din proiecte (impact suplimentar asupra sistemului de utiliti publice din regiune, îngrdirea accesului cetenilor, bararea cilor de circulaie, prezena polurii fonice intense etc., aspecte care pot cauza conflicte în zona de aciune);
• lipsa/insuficiena contientizrii publice despre importana proteciei mediului - o parte din ceteni au o atitudine sceptic fa de necesitatea respectrii cadrului legal i impactul negativ al propriilor aciuni asupra mediului, i nu sunt deschii schimbrilor în stilul de via, realizarea activitilor, modul de consum etc.
• gradul de compatibilitate a activitilor planificate în proiect cu prezena unitilor socio-economice
din vecintatea ariei de implementare etc.
4. ÎNDRUMRI DE MEDIU
Scopul îndrumrilor de mediu este de a acorda suport echipei de implementare a proiectelor (finanate de ctre „Solidarity Fund PL în Moldova”) în evaluarea strategic de mediu (la nivel local) i evaluarea impacturilor poteniale de mediu i sociale a activitilor din proiecte, cu elaborarea Planului de Management de Mediu i desfurarea monitoringului de mediu. Îndrumrile de mediu vor include:
4.1. Clasificarea proiectelor – screeningul de mediu, cu examinarea ecologic iniial a fiecrei activiti din proiectele selectate spre implementare (cu vizit în teren);
4.2. Identificarea, aprecierea i evaluarea potenialului impact al fiecrei activiti din proiect asupra componentelor de mediu - pentru toate etapele de implementare, prin fie de evaluare, chestionare de evaluare;
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
4.3. Întocmirea listei msurilor propuse de evitare/atenuare a impactului activitilor socio-economice asupra mediului - discuia i semnarea listei de msuri de mediu cu beneficiarul proiectului;
4.4. Coninutul i formatul pentru Planul de Management de Mediu (Planul de Atenuare) i Planul de Monitorizare de Mediu - pentru proiectele propuse spre implementare.
Cum acestea sunt numai indicaii i informaii generalizate, în unele cazuri, echipa de implementare a proiectului i expertul de mediu vor solicita prezentarea avizelor si a permiselor mediu valabile, obligatorii pentru activitatea propus, precum i opinia profesional a autoritilor, pentru mai mult informaie specific i consultan (de ex.: de la autoritile centrale i locale de mediu, cercettori, proiectani, etc.). De asemenea, expertul de mediu va consulta practicile avansate la nivel internaional în domeniul dat, precum i cadrul legal naional din domeniul proteciei mediului, proteciei sociale, de securitate a muncii, i reprezentanii cadrului instituional din aceste domenii (Anexa 1).
4.1.CLASIFICAREA PROIECTELOR (SCREENINGUL DE MEDIU)
Clasificarea proiectelor propuse spre finanare se efectueaz prin vizit obligatorie în teren, la locul implementrii activitii propuse în scopul determinrii scrii impactului asupra mediului i a tipului de evaluare necesar. În general, cuantificarea impactului de mediu i clasificarea proiectelor dup tipul de impact ia în vizor tipul i scara proiectului, locaia i sensibilitatea problemelor de mediu locale, precum i natura i amploarea impactului potenial. În clasificarea tipurilor de proiecte, dup impactul lor asupra mediului, au fost luate în considerare practicile avansate aplicate de ali donatori (poteniali parteneri), precum si recomandrile naionale din domeniul „Mediu” (Ordinul cu privire la aprobarea Ghidului cu privire la executarea procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului nr. 1 din 04.01.2019, http://mediu.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Ordin%20MADRM%201_04.01.2019_GH ID%20PROCEDURI%20EIM%20rom.pdf ) . Pentru a recomanda msurile necesare întru prevenirea, minimizarea, atenuarea sau compensarea impacturilor negative ale proiectelor asupra mediului i de a îmbunti performana de mediu, se propune ca screeningul iniial de mediu s identifice urmtoarele categorii de proiecte/activiti dup impactul lor asupra mediului:
4.1.1. Activiti cu impact semnificativ asupra mediului sau proiecte cu risc sporit – notate prin categoria I, sunt considerate activitile indicate în Anexa 1 din Legea privind Evaluarea Impactului asupra Mediului nr. 86 din 2014, pentru care efectuarea evalurii impactului asupra mediului este obligatorie. Proiectele cu risc sporit vor fi automat excluse din finanare în cadrul direciilor „Solidarity Fund PL în Moldova”, reieind din politica financiar i de mediu a organizaiei. Aceste proiecte includ (conform legii) realizarea unor activiti planificate care au impact la nivel national i/sau în context transfrontalier sau o activitate planificat a altor state, care poate avea un impact semnificativ asupra mediului din Republica Moldova (ex.: centrale termoelectrice, instalaii pentru retratarea combustibililor nucleari iradiai, topitorii integrate pentru producerea primar a fontei i a oelului, construcia de aeroporturi, etc.). În acest caz, evaluarea impactului asupra mediului se efectueaz în conformitate cu cerinele Conveniei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenia Espoo) i ale Legii privind Evaluarea Impactului asupra Mediului nr. 86 din 2014 (http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353608 ). 4.1.2. Activiti cu impact moderat asupra mediului sau cu risc moderat – notate prin categoria II, sunt considerate activitile pentru care legislaia naional prevede în prealabil efectuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, iar realizarea proiectelor nu se permite fr obinerea acordului
Revizia 01 Pagina 12 din 60
de mediu sau obinerea avizului expertizei ecologice de stat, precum i alte activiti ce necesit autorizaii/avize/permise de mediu, i anume:
4.1.2.1. activiti pentru care este necesar stabilirea efecturii evalurii impactului asupra mediului – conform Anexei 2 din Legea privind Evaluarea Impactului asupra Mediului nr. 86 din 2014 (a se vedea Anexa 2); 4.1.2.2. activiti care includ construcia de obiective i activiti economice care nu au fost supuse evalurii impactului asupra mediului, dar care influeneaz mediul i/sau prevd folosirea resurselor naturale, indiferent de destinaie, amplasare, tipul de proprietate i subordonarea acestor obiecte, volumul investiiilor capitale, sursa de finanare i modul de execuie a lucrrilor de construcii. Aceste proiecte sunt supuse în mod obligatoriu expertizei ecologice de stat. Acestei expertize i se supune documentaia de proiect pentru domeniile i activitile stabilite în Anexa nr. 1 la Legea nr. 851 din 29.05.1996 privind expertiza ecologic, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311519 (a se vedea Anexa 3); 4.1.2.3. activiti care nu sunt incluse în categoriile 4.1.2.1. i 4.1.2.2. de mai-sus, dar care în implementarea lor necesit avize/autorizaii în domeniul mediului, autorizaie de construcie, inspectarea teritoriului de ctre reprezentanii Inspectoratului pentru Protecia Mediului din regiune sau adresarea ctre Agenia de Mediu – pentru evaluare prealabil (pentru astfel de situaii va fi consultat legislaia de mediu naional). Exemple:
• Toate proiectele i programele de refacere ecologic i de amenajare, de edificare administrativ i social, de construcie a reelelor de comunicaii i a altor obiective economice în ariile naturale protejate sunt supuse, de ctre autoritatea central pentru mediu, expertizei ecologice de stat (Articolul 9 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat Nr.1538-XIII din 25.02.1998, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311614 );
• Planificarea, proiectarea, amplasarea, construcia i darea în exploatare a obiectelor, edificiilor i amenajrilor noi i celor reconstruite, precum i implementarea unor tehnologii noi ce influeneaz negativ starea terenurilor se efectueaz numai dac, în prealabil, activitile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau dac documentaia de proiect a fost supus expertizei ecologice de stat în conformitate cu Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologic (Articolul 80 din Codul Funciar Nr.828 din 25-12-1991, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122075&lang=ro# );
• În zonele de protecie a apelor se interzice, fr a avea acordul de mediu emis în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau, dup caz, avizul expertizei ecologice de stat- emis în conformitate cu Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologic, realizarea mai multor activiti (Articolele 13-15 din Legea Nr. 440 din 27-04-1995 cu privire la zonele i fâiile de protecie a apelor râurilor i bazinelor de ap, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311668 );
• Planificarea, proiectarea i executarea lucrrilor de deselenire, irigaie, desecare, defriare, extracie a zcmintelor, construcie a diferitelor obiective, întocmirea rutelor turistice, crearea zonelor de agrement, amplasarea cilor ferate, oselelor, conductelor, canalelor, barajelor au loc numai dac, în prealabil, activitile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau documentaia de proiect a fost supus expertizei ecologice de stat în conformitate cu Legea nr.
851/1996 privind expertiza ecologic (Articolul 12 din Legea Nr. 439 din 27-04-1995 regnului animal, http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311667&lang=1 ); etc.
4.1.3. Activiti cu impact nesemnificativ asupra mediului sau cu risc de la sczut/minor pân la fr risc - notate prin categoria III, sunt considerate activiti destinate exclusiv satisfacerii necesitilor locuinelor i/sau ale gospodriei proprii i care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecie, precum i alte activiti pentru care, în conformitate cu prevederile legislaiei naionale, nu este necesar obinerea autorizaiei de construire. Aceast categorie include dou tipuri de activiti cu posibil impact asupra mediului:
4.1.3.1. activiti cu risc sczut/minor asupra componentelor de mediu (activiti care necesit, per general, respectarea actelor legislative din domeniul mediu, dar cu accent mai deosebit pe cerinele legislative corelate unui component de mediu – aer, ap, sol, subsol, biodiversitate, patrimoniu cultural etc., din aria de implementare a proiectului, conform Tabelului nr.1); 4.1.3.2. activiti fr risc/impact asupra componentelor de mediu (include doar procurri/achiziionri de bunuri materiale, utilaje, echipamente - agricole, aparate electrice i electronice, costume tradiionale etc.).
În cazul în care implementatorii întâmpin dificulti în clasificarea proiectelor, se vor consulta actele legislative din domeniu, expertul de mediu i la necesitate – Agenia de Mediu (subdiviziunile sale din teritoriu sau organul central), Inspectoratul pentru Protecia Mediului i alte entiti din domeniu. Solidarity Fund PL în Moldova finaneaz un spectru larg de proiecte cu impact moderat spre sczut sau fr risc asupra componentelor de mediu (Tab.1), dar impune tuturor aplicanilor cerine de respectare a prevederilor legislative din domeniul „Mediu”, cu evitarea sau atenuarea impacturilor cauzate de implementarea proiectelor nemijlocit în teritoriu. Organizaia este responsabil pentru categorisirea/clasificarea fiecrui proiect i asigur suport pentru pregtirea, consultarea i publicarea documentului corespunztor privind evaluarea de mediu pentru proiectele/activitile desfurate. Pentru fiecare proiect ales spre finanare, partenerul de implementare completeaz obligatoriu Partea I din „Fia de verificare de mediu” prezentat în Anexa 4, iar expertul de mediu, în baza informaiei expuse în I parte, completeaz Partea a II-a a fiei de mediu. Astfel, Organizaia, împreun cu expertul de mediu, decid ce categorie de proiect se propune i informeaz partenerul de implementare cu privire la tipul de evaluare de mediu i documentaia corespunztoare aplicaiei.
Revizia 01 Pagina 14 din 60
Tabelul 1. Exemple de tipuri de activiti ale proiectelor finanate de ctre „Solidarity Fund PL în Moldova”
Tipuri de activiti Categoria de proiecte
Cat.II cu risc
Cat.III cu risc de la minor pân la fr risc
Construcia i renovarea mini-staiilor de epurare a apelor uzate x
Construcia, renovarea i extinderea reelelor de aprovizionare cu ap i canalizare
x
Construcia, renovarea i modernizarea mini-fermelor de iepuri, de psri, de vite cornute mari i cornute mici, ferme piscicole
x
Activiti de construcie, renovare i amenajare a obiectivelor socio- economice în interiorul/apropierea ariilor naturale protejate de stat
x
Construcia, renovarea zonelor de agrement, de recreere i practicare a sporturilor, a terenurilor de camping, agro-pensiunilor
x
x
x
Amenajarea i construcia pieelor locale, tarabe, mese, rafturi (construcii uoare)
x
Construcia i amenajarea terenurilor de sport, mini-fotbal, dans i joac pentru maturi i copii, scene de var, pavilioane de joac
x
x
x
Reparaia cosmetic a încperilor, cu schimbarea ferestrelor i a uilor, cu lucrri de renovare de scar mic în interiorul spaiilor (revopsirea pereilor, a uilor, ferestrelor, instalarea cablurilor electrice, a noilor conducte de ap etc.), acoperirea cu igl, indril bituminoas, schimbarea sau modernizarea sursei de înclzire, construcia rampei de acces etc.
x
x
x
x
Instalarea panourilor informative la intrare în localiti, construcii cu denumiri, indicatoare de orientare, direcionare
x
Instalare sistemelor foto-voltaice, sisteme de înclzire a apei de la soare (gospodrie proprie)
x
Instalare de sere i sisteme de irigare prin picurare, sisteme de filtrare a apei (gospodrie proprie)
x
Reamenajare, plantare spaii verzi, alei, parcuri, benzi de protecie de-a lungul râurilor, fâii forestiere de protecie
x
x
x
Procurarea pubelelor, urnelor de gunoi, amenajarea platformelor pentru urne i instalarea lor
Procurarea de utilaje, echipamente, maini agro-alimentare, de împachetare a produselor, de tocare etc.
x
Procurare echipamente electrice i electronice, table interactive, laptop- uri, camere fotografice, camere de supraveghere video
x
4.2. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Per general, un raport privind evaluarea impactului asupra mediului se întocmete în baza vizitelor în teren (aria/terenul de implementare a activitilor propuse în proiect) i se axeaz pe problemele majore de mediu induse de activitile proiectului, i pe msurile care, încorporate în elaborarea i implementarea proiectului, vor asigura minimalizarea efectelor negative asupra mediului înconjurtor. Evaluarea impactului asupra mediului identific, descrie i evalueaz într-o manier corespunztoare, în funcie de fiecare caz, efectele directe i indirecte ale unui proiect asupra urmtorilor factori:
a) sol, aer, ap, clim i peisaj; b) fauna i flora; c) oameni, bunuri materiale i patrimoniu cultural; d) interaciunile dintre factorii menionai la punctele a), b), c).
În acest sens, efectele pe care un proiect le are asupra mediului se vor evalua inându-se cont de eforturile necesare de a proteja sntatea uman, de a contribui prin intermediul unui mediu mai bun la calitatea vieii, de a asigura pstrarea diversitii speciilor i de a conserva capacitatea de reproducere a ecosistemului, ca resurs fundamental de via. Politica în materie de mediu se bazeaz pe principiul precauiei i al aciunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la surs, a daunelor provocate mediului i pe principiul „poluatorul pltete”, astfel c efectele asupra mediului trebuie luate în considerare cât mai devreme posibil, în toate procesele de planificare tehnic i luare a deciziilor. Caracteristicile proiectelor trebuie luate în considerare în special în funcie de: dimensiunea proiectului; cumularea cu alte proiecte; utilizarea resurselor naturale; producia de deeuri; poluare i alte efecte nocive; riscul producerii de accidente, corelate în special cu substanele i tehnologiile utilizate.
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Revizia 01 Pagina 16 din 60
Sensibilitatea mediului în zonele geografice care ar putea fi afectate de proiect trebuie luat în considerare în special în funcie de: destinaia existent a terenului; bogia, calitatea i capacitatea de regenerare relativ a resurselor naturale ale zonei; particularitile mediului natural, acordând o atenie special urmtoarelor zone: zone umede, zone forestiere, arii protejate, zone cu o densitate mare a populaiei; peisaje importante din punct de vedere istoric, cultural i arheologic. Efectele semnificative pe care le-ar putea avea un proiect trebuie tratate inând seama de: gradul de rspândire a impactului (zona geografic i ponderea populaiei afectate); amploarea i complexitatea impactului; probabilitatea impactului; durata, frecvena i reversibilitatea impactului. Dup screeningul iniial de mediu, în cazul proiectelor alese spre finanare se vor aplica proceduri de evaluare a impactului activitilor din proiect asupra mediului, în funcie de categoria proiectului. PROCEDURI DE EVALUARE A IMPACTULUI ACTIVITILOR DIN PROIECT ASUPRA MEDIULUI Pentru proiectele din categoria II (activiti cu impact moderat asupra mediului sau cu risc moderat) - expertul de mediu, prin vizita în teren i analiza actelor legislative din domeniu, va identifica categoria de act permisiv din domeniul „Mediu”, care este necesar unei corecte implementri a activitilor din proiect (acord de mediu, avize de mediu, expertiz ecologic, permise de intervenie, de defriare, vizite în teren a reprezentanilor de mediu etc.). Vor fi luate în considerare procedura/modul de obinere, timpul/durata, costul, perioada etc., aspecte ce vor fi aduse spre cunotin beneficiarului pân la începerea activitilor. Ulterior, expertul de mediu va iniia evaluarea impactului asupra mediului (prin chestionare de evaluare/chestionare de mediu) i va pregti Planul de Management de Mediu (PMM) i Planul de Monitorizare de Mediu (PMzM) pentru activitile preconizate în proiect. În CMMS, Solidarity Fund PL în Moldova prezint chestionarul de mediu (Anexa 5), elaborat în conformitate cu cerinele de mediu legale, naionale (Legea privind Evaluarea Impactului asupra Mediului nr. 86 din 2014; Legea nr. 851 din 29.05.1996 privind expertiza ecologic), dar i relaionat cerinelor de mediu indicate în evalurile din domeniu pe plan regional i internaional (UE, USAID, World Bank). Chestionarul de mediu include mai multe elemente-cheie, necesare în identificarea impactului posibil asupra mediului i a aspectelor socio-economice ale acestui impact, precum:
• Informaii generale despre proiect – numr de identificare, titlu, beneficiar etc.;
• Descrierea activitilor – obiectivul general al proiectului, locul desfurrii, etape i termenii de realizare etc.;
• Descrierea general a condiiilor de mediu specifice arealului de implementare a proiectului - partea descriptiv („paaportul terenului”) - descrierea general a condiiilor fizico-geografice i a celor specifice mediului antropic, pentru identificarea posibilelor impacturi, impedimente, restricii etc., impuse de condiiile de mediu i sociale din teren în realizarea proiectului;
• Cerine naionale de evaluare a impactului asupra mediului – permisele, actele, avizele, notificrile, actele legislative din domeniul „Mediu”, aplicabile activitilor din proiect, partea responsabil, termenii de realizare;
• Evaluarea siguranei i a integritii activitilor din proiect asupra sntii muncitorilor i a rezidenilor;
• Identificarea impacturilor activitilor din proiect asupra componentelor de mediu natural i antropic;
• Compatibilitatea activitilor propuse în proiect cu cele deja existente în vecintate etc.
Pentru proiectele din categoria II - subcategoria 4.1.2.1. - în procesul de evaluare a impactului asupra mediului, partenerul de implementare consult toate prile interesate, inclusiv grupurile interesate de
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Revizia 01 Pagina 17 din 60
proiect i organizaiile non-guvernamentale locale, privind aspectele de mediu i sociale ale proiectului i ia în consideraie punctele lor de vedere. Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului va fi fcut public persoanelor interesate de proiect i organizaiilor non-guvernamentale locale (Tab. 2). Partenerul de implementare ofer materiale relevante în timp util, înainte de consultri, într-o form i limb cunoscut i accesibil grupurilor consultate. Participarea efectiv a publicului la luarea deciziilor îi permite acestuia s îi exprime opiniile i preocuprile, care ar putea fi relevante în ceea ce privete deciziile în cauz. Totodat, factorii de decizie – au posibilitatea s in seama de aceste opinii i preocupri, ceea ce asigurc o mai mare responsabilitate i transparen în procesul de luare a deciziilor,contribuind, astfel i la contientizarea de ctre public a aspectelor de mediu, precum i obinerea sprijinului/acordului acestuia.
Tabelul 2. Raport cu privire la consultrile publice privind proiectul (denumirea)
cu prile interesate
Data/ Locul desfurrii
Rezumat, concluzii i recomandri
Pentru proiectele din categoria II – subcategoria 4.1.2.2. i 4.1.2.3. - se va asigura participarea rezidenilor la luarea deciziilor – pân la etapa de proiectare i construcie a viitorului obiectiv socio-economic - prin informarea populaiei care locuiete nemijlocit în perimetrul dat, despre activitile planificate (Temei: Art. 3 din Legea privind protecia mediului înconjurtor, 1993). În acest sens, Agenia de Mediu recomand întocmirea „Documentului de confirmare a acordului populaiei, care locuiete în perimetrul de influen a obiectivului în cauz, privind amplasarea acestuia” – act întocmit în scris, format liber, autentificat notarial de ctre beneficiarul serviciului. Acest act va aduce i o siguran pentru activitatea partenerilor de implemntare, dar va evita i apariia conflictelor cu rezidenii din apropiere.
Pentru proiectele din categoria III - expertul de mediu, în funcie de subcategorie, va completa urmtoarele documente:
1) pentru activitile cu risc sczut/minor asupra componentelor de mediu (4.1.3.1.) - „Fia de verificare a msurilor de mediu indicate pentru proiectele de scar mic” (Anexa 6). La aceast fi sunt adugate i msurile principale de evitare, atenuare a impactului activitilor socio-economice asupra mediului – care vor fi verificate/monitorizate i în teritoriu (a se vedea informaia expus în seciunea 7.4. i în Anexa 7);
2) activitile fr risc/impact asupra componentelor de mediu (4.1.3.2.) – expertul de mediu va completa doar partea a II a „Fiei de Mediu” – Anexa 4, cu indicarea unor recomandri specifice procurrilor/achiziiilor efectuate (dup caz).
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
4.3. MSURILE PROPUSE DE ATENUARE A IMPACTULUI ACTIVITILOR SOCIO-ECONOMICE ASUPRA MEDIULUI
Solidarity Fund PL în Moldova urmrete ca, prin proiectele implementate, s susin procesele de dezvoltare durabil local, s aplice instrumente internaionale, prietenoase mediului, în domeniile de activitate, dar i s împrteasc/promoveze experiene, practici sustenabile pentru mediu, în contextul dezvoltrii durabile i al angajamentelor descrise în politica de mediu a organizaiei. Astfel, în Cadrul de Management de Mediu i Social sunt propuse un ir de msuri care au ca scop evitarea sau atenuarea impactului activitilor din proiect asupra componentelor mediului natural i social, msuri ce vor fi discutate, aprobate i semnate de fiecare partener de implementare.
4.3.1. Msurile organizatorice Pentru proiectele din categoria II (care necesit efectuarea evalurii impactului asupra mediului, conform Legii privind Evaluarea Impactului asupra Mediului nr. 86 din 2014) - înainte de a începe activitile de construcie, renovare, amenajare, este necesar de a informa inspectoratele de construcie i de mediu locale/raionale i comunitile în mass-media i/sau pe site-urile accesibile publicului, despre lucrrile care vor fi efectuate (inclusiv la antier). Adiional, este necesar s se dispun de toate permisele necesare din punct de vedere legal. Toate lucrrile trebuie efectuate într-un mod sigur i disciplinat pentru a minimiza impactul asupra rezidenilor i asupra mediului. Constructorii trebuie s fie îmbrcai în mod corespunztor, s dispun de mti de respiraie i ochelari de protecie, mnui i înclminte de siguran necesare. Pentru proiectele din categoria III (care vizeaz procurarea echipamentelor, utilajelor, bunurilor materiale) - aplicantul va analiza ofertele pieei naionale i a rilor vecine, întru selectarea companiilor ce vor livra bunurile necesare în funcie de durabilitate, eficien pre, respectarea reglementrilor tehnice, de protecie a sntii personalului i a mediului; va verifica sub aspectul calitii utilajul procurat (prezena certificatelor de garanie/certificatelor de mediu/instruciunilor de utilizare); înainte sau în timpul achiziionrii, se va asigura de prezena condiiilor adecvate pentru depozitarea i întreinerea în siguran a fiecrei piese de echipament i utilaj achiziionat; familiarizarea cu cerinele minime de protecie a sntii la locul de munc i cu bunele practice de evitare a impactului asupra mediului.
4.3.2. Gestionarea deeurilor Se realizeaz prin metode i procedee ce nu pun în pericol sntatea populaiei i a mediului înconjurtor, iar autoritile competente autorizeaz i controleaz activitile de recuperare i eliminare a deeurilor, urmrind ca acestea: a) s nu prezinte riscuri pentru ap, aer, sol, flora i fauna; b) s nu produc poluare fonic sau miros neplcut; c) s nu afecteze peisajele sau zonele protejate. Conform legislaiei naionale, persoanele fizice care desfoar activiti economice au urmtoarele obligaii:
• s depun separat deeurile i ambalajele reciclabile, acolo unde exist recipiente special destinate acestui scop;
• s nu abandoneze i s nu depoziteze deeurile în afara locurilor destinate acestui scop;
• s realizeze msurile de decontaminare i refacere a mediului poluat de deeuri, prescrise de autoritile competente;
• s suporte costurile aferente gestionrii deeurilor, precum i pagubelor aduse populaiei, agenilor economici i instituiilor prin gestionarea defectuoas a deeurilor.
Managementul deeurilor periculoase. Adiional la deeurile solide, pe terenul de construcie pot fi produse i unele deeuri periculoase, precum: restul de vopsele, emailuri, ambalaje de la uleiuri, uleiuri, materiale contaminate cu ulei, materiale de izolare, etc. În baza prevederilor cadrului legal de mediu, toate deeurile
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Revizia 01 Pagina 19 din 60
trebuie colectate i transmise organelor locale autorizate pentru colectarea i transportarea deeurilor periculoase. Azbestul. Se va evita distrugerea plcilor de azbest de pe acoperiuri sau de la izolarea pereilor, acestea fiind depozitate într-o locaie închis (se va asigura ca plcile s nu fie utilizate în scopuri personale - în calitate de material de construcie, pentru necesitile gospodriei sau la astuparea grilor din carosabil etc.). În timpul lucrului cu plci de azbest, muncitorii vor purta haine speciale, mnui i mti de respiraie. Utilizarea Materialelor care conin Azbest (MCA) nu va fi permis în cadrul proiectelor selectate. În cazul în care a fost presupus sau confirmat prezena MCA în infrastructura existent i perturbarea/schimbarea lor s-a dovedit a fi inevitabil, în indicaiile de mediu se vor include obligatoriu urmtoarele cerine: a) Respectarea legilor i reglementrilor pentru controlul expunerii mediului i a lucrtorilor la azbest în lucrrile de construcii i evacuarea deeurilor în cazul în care sunt prezente MCA; b) Determinarea necesitii acordrii de licene i autorizri pentru aceste lucrri; c) Elaborarea unui plan de efectuare a lucrrilor, care va include eliminarea i evacuarea de MCA într-un mod care minimizeaz expunerea la azbest a lucrtorilor i comunitii: izolarea zonelor interioare, unde va avea loc eliminarea; protecia pereilor, podelelor i a altor suprafee cu foi de material plastic; construcia facilitilor de decontaminare pentru lucrtori i echipamente; eliminarea MCA folosind metode umede i plasarea imediat a materialului în containere impermeabile; curirea final cu echipament în vacuum i decontaminarea instalaiilor; evacuarea MCA i a materialelor contaminate într- un depozit autorizat de deeuri; verificarea i monitorizarea aerului în timpul desfurrii lucrrilor, precum i prelevarea final de probe de aer, de ctre o entitate independent etc.
4.3.3. Buna gestionare/gospodrire Aceasta se refer la practicile generale de a pstra terenurile curate i organizate, inclusiv activitile relevante pentru mediu, cum ar fi depozitarea materialelor periculoase, restricii de acces pentru personalul din afar, respectarea securitii la locul de munc etc. Mai multe msuri de atenuare a impactului activitilor socio-economice asupra mediului sunt propuse în Anexa 7. Organizaia va dezvolta i promova componente educative (lecii online, instruiri, training-uri, seminare, schimb de experien, diseminarea exemplelor pozitive finanate i implementate de ctre Organizaie etc.) partenerilor de implementare, întru contientizarea importanei evalurii de mediu i protecia componentelor de mediu (pe parcursul desfurrii activitilor economice i sociale din proiect), i a oportunitilor, beneficiilor socio-economice i de protecie a mediului obinute prin respectarea cerinelor de mediu:
• profit din reciclarea/reutilizarea deeurilor;
• Vizibilitatea/promovarea afacerii etc.
Componenta educativ i de dezvoltare a capacitilor partenerilor de implementare în domeniul „Mediu” va fi susinut de ctre SFPL în Moldova i prin elaborarea unor ghiduri, note informative, brouri, flyere privind mecanismele de evaluare de mediu (aplicabile proiectelor finanate de ctre Organizaie).
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Revizia 01 Pagina 20 din 60
4.4. CONINUTUL I FORMATUL PENTRU PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU I PLANUL DE MONITORIZARE DE MEDIU
Planul de Management de Mediu (PMM) pentru proiectele finanate va descrie impactul identificat al tuturor activitilor din proiect asupra mediului, msurile de atenuare a potenialului impact i indicatori de monitorizare pentru fiecare impact identificat. Toate riscurile ce vizeaz protecia mediului, sntatea public i cele de securitate public necesit o analiz suplimentar i menionare în PMM. Modelul de PMM propus pentru proiecte divizeaz ciclul de proiect în urmtoarele faze:
• Etapa iniial de pre-construcie (design/proiectare), pre-amenajare, pre-renovare, procurare etc. - cu necesitatea prezenei documentaiei în domeniu, întru realizarea proiectului; asigurarea prezenei notificrilor, consultrilor i coordonrii activitilor din proiect cu entitile responsabile din domeniu; necesitatea asigurrii securitii i sntii muncitorilor antrenai în viitoarele activiti ale proiectului i a rezidenilor;
• Etapa de realizare a activitilor din proiect, construcie, amenajare, instalare-montare... etc. - unde se rezum, conform chestionarului de mediu, orice impact posibil al activitilor asupra componentelor de mediu i se indic concret ce msuri vor evita sau atenua aceste impacturi;
• Etapa de finalizare, de lichidare a construciei, de amenajare a teritoriului, de punere în funciune etc. - cu necesitatea managementului deeurilor rezultate din activiti (Anexa 8).
Planul de Monitorizare de Mediu (PMzM) - monitorizarea de mediu pe parcursul implementrii proiectelor ofer informaii cu privire la îndeplinirea aspectelor-cheie de mediu expuse îm PMM. Astfel de informaii permit Organizaiei s evalueze succesul msurilor de atenuare a impactului, ca parte din supravegherea proiectului, precum i s propun msurile de corecie care trebuie luate la momentul oportun. În special, seciunea de monitorizare a Planului de Monitorizare de Mediu va prevedea:
• descrierea specific i detaliile tehnice a msurilor de monitorizare, inclusiv parametrii care urmeaz a fi msurai, metodele care trebuie utilizate, alegerea locaiilor, frecvena msurtorilor, limite de detecie (dup caz), i definirea unor praguri care vor semnala necesitatea unor aciuni corective;
• monitorizarea i procedurile de raportare pentru (i) asigurarea depistrii preventive a condiiilor care necesit msuri de atenuare speciale; (ii) furnizarea informaiei cu privire la progresul i rezultatele atenurii.
Modelul de PMzM propus se axeaz pe:
• Indicatorii de monitorizare (în baza crora msurile de atenuare descrise în PMM se pot considera de succes);
• Perioada monitorizrii i frecvena raportrii (în care etap, sptmânal, lunar, pe trimestru, dup instruire etc.);
• Partea responsabil/Responsabilul (se vor separa prile responsabile de atenuare, de cele responsabile de raportare, ori de câte ori va fi cazul);
• Comentarii (ex. tipul de rapoarte generate de procesul de atenuare, monitorizare i raportare, fotografii din teren etc.).
Atunci când un Plan de Monitorizare de Mediu este elaborat i pus în aplicare în contextul implementrii proiectelor, Organizaia va solicita rapoarte la intervale corespunztoare, pentru a include concluziile în rapoartele sale periodice sau ctre donator/finanator (Anexa 9).
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Revizia 01 Pagina 21 din 60
Adiional la aceste întrebri, este util s se identifice costurile asociate cu monitorizarea (atât în sens de investiii, cât i periodicitatea necesar), precum i responsabilitile instituionale. Expertul de mediu va fi prezent în teritoriu pentru monitorizarea activitilor descrise în PMM i completarea? „Fiei de verificare a msurilor de mediu indicate pentru proiectele de scar mic” în toate cele trei etape de implementare a proiectelor. Pentru a facilita munca expertului de mediu, în cadrul Organizaiei a fost elaborat modele de rapoarte ce urmeaz a fi completate în urma vizitelor în teren/aria de implementare a proiectului. Astfel, pentru proiectele din categoria II, se propune urmtorul model:
RAPORT DE MONITORIZARE DE MEDIU Nr. ... (etapa ...) Data: Raport întocmit: Expert de mediu....
Numrul proiectului:
Denumirea proiectului:
Constatri în teren (impact de mediu identificat):
Informarea persoanelor responsabile, inclusiv executorul lucrrilor:
Subiectele discutate i agreate cu partenerul de implementare i executorul, conform PMM:
Concluzii i recomandri:
Poze de la faa locului: Semntura expertului de mediu:
Pentru proiectele din cat. III (4.1.3.1.), expertul de mediu va verifica în teren respectarea cerinelor incluse în compartimentul „Msuri de evitare, atenuare a impactului asupra mediului” din ”Fia de verificare a msurilor de mediu indicate pentru proiectele de scar mic” pentru proiectul pe care îl viziteaz i va introduce datele observaiilor din teren, inserând i completând rubrica „Constatri în teren” la tabelul redat în punctul 5 al acestei Fie.
RAPORT DE MONITORIZARE DE MEDIU Nr. ... (etapa ...) Data: Raport întocmit: Expert de mediu....
Denumirea proiectului:
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Localitatea:
Activitatea Parametrul Msuri de evitare, atenuare a impactului asupra mediului
(recomandate în Fia de mediu)
Constatri în teren (concluzii, recomandri)
Poze de la faa locului: Semntura expertului de mediu:
Pentru proiectele din categoria II (toate subcategoriile) i proiectele din categoria III (subcategoria activiti cu risc sczut/minor) implementate de ctre partenerii locali, la finalul realizrii tuturor activitilor din proiect (cu respectarea msurilor de mediu specifice proiectului), Organizaiei, prin expertul de mediu, i se va prezenta documentul: „Scrisoare de confirmare a implementrii adecvate a recomandrilor de mediu” (Anexa 10), semnat de ctre partenerul de implementare i expertul de mediu. În concluzie, menionm faptul c proiectele spre implementare în cadrul „Solidarity Fund PL în Moldova”, vor parcurge urmtoarele etape în evaluarea impactului asupra mediului (Fig.1):
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
Figura 1. Etapele evalurii impactului asupra mediului, aplicabile proiectelor finanate de ctre “Solidarity Fund PL în Moldova”
Evaluarea Impactului
asupra Mediului
(pentru proiectele
Clasificarea proiectelor
Impactului asupra Mediului nr. 86 din 2014
2.) activiti care sunt supuse în mod obligatoriu expertizei ecologice de stat -
conform Anexei nr. 1 din Legea nr. 851 din 1996 privind expertiza ecologic
3.) alte activiti (care în implementarea lor necesit avize/autorizaii/permise în domeniul
mediului, construciei, inspectarea teritoriului de ctre organele abilitate, evaluare prealabil...)
Completarea "Chestionar privind impactul activitilor
socio-economice asupra mediului"
ANEXELE 5, 8, 9
fcut public persoanelor
interesate de proiect
sczut/minor pân la fr risc
- notate prin categoria III
2.) activiti fr risc/impact asupra componentelor de mediu
Completarea "Fiei de verificare de mediu", cu propunerea unor msuri specifice, ANEXA 4 (dup caz).
1.) activiti cu risc sczut/minor asupra componentelor de mediu
Completarea "Fiei de verificare a msurilor de mediu indicate pentru proiectele de scar mic"
(care includ i msuri propuse de atenuare a impactului activitilor socio-economice asupra mediului)
ANEXELE 6, 7
În conformitate cu prevederile Legii nr. 11 din 02 martie 2017 privind evaluarea strategic de mediu i ale Ghidului cu privire la efectuarea procedurilor privind evaluarea strategic de mediu, i aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului nr. 219 din 01 octombrie 2018 (http://mediu.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Ordin%20nr.219_01.10.2018_Ghid_ESM _0.pdf), evaluarea strategic de mediu (https://www.youtube.com/watch?v=EkgALkyPCeo ), reprezint evaluarea posibilelor efecte asupra mediului, inclusiv asupra sntii populaiei, ce implic elaborarea unui raport de evaluare , desfurarea consultrilor cu autoritile publice i cu publicul interesat de efectele implementrii unui plan sau program, precum i efectuarea, dup caz, a unor consultri transfrontaliere. Obiectul evalurii strategice de mediu îl reprezint proiectele planurilor i ale programelor elaborate la nivel naional i local, care pot avea un impact semnificativ asupra mediului în Republica Moldova sau în alte state. Iniiator al evalurii strategice de mediu poate fi autoritatea administraiei publice centrale i locale, care iniiaz un plan sau un program i este responsabil de elaborarea acestuia. Evaluarea strategic de mediu se efectueaz în procesul elaborrii planului sau programului i se finalizeaz înainte de aprobarea acestuia de ctre autoritatea competent de nivel naional sau local. Pentru planurile i programele de nivel naional, inclusiv cele sectoriale i intersectoriale, aprobate de Guvern sau de Parlament, Ministerul Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului este autoritatea competent care ofer consultri iniiatorului proiectului de plan sau de program la etapa evalurii prealabile, examineaz proiectul planului sau al programului, raportul privind evaluarea strategic de mediu i ia decizia privind eliberarea sau refuzul de eliberare a avizului de mediu la diferite niveluri. Pentru planurile i programele de nivel local, aprobate de administraia public local, Agenia de Mediu este autoritatea competent care ofer consultri iniiatorului proiectului de plan sau de program la etapa evalurii prealabile, examineaz proiectul planului sau al programului, raportul privind evaluarea strategic de mediu i ia decizia privind eliberarea sau refuzul de eliberare a avizului de mediu la diferite niveluri.. Evaluarea strategic de mediu se efectueaz pentru planurile i programele elaborate în agricultur, silvicultur, piscicultur, energetic, industrie, transporturi, gestionarea deeurilor, gestionarea resurselor acvatice, comunicaiile electronice, turism, folosina funciar, planificarea urban i rural (documentaia de urbanism i amenajare a teritoriului, inclusiv planurile i programele de amenajare a teritoriului naional, regional, raional i planurile urbanistice generale) i care stabilesc cadrul pentru acordarea autorizaiei de realizare a proiectelor i activitilor prevzute în anexele la Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. În cazul în care planurile i programele elaborate stabilesc utilizarea unor suprafee mici, la nivel local, precum i modificrile minore ale planurilor sau programelor, acestea sunt supuse evalurii strategice de mediu, doar în cazul în care Ministerul Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului sau Agenia de Mediu, la etapa evalurii prealabile, determin, în baza Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategic de mediu (Anexa nr. 1) c acestea pot produce efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sntii populaiei. Un astfel de plan este Planul Urbanistic General, care stabilete pentru o suprafa mic, la nivel local, detaliile de construcie a cldirilor, determinând înlimea, limea sau înfiarea acestora. Procesul evalurii strategice de mediu se desfoar conform urmtoarelor etape:
• determinarea domeniului de aplicare a raportului privind evaluarea strategic de mediu;
• elaborarea raportului privind evaluarea strategic de mediu;
• consultarea raportului privind evaluarea strategic de mediu cu autoritile publice, cu publicul interesat i, dup caz, desfurarea consultrilor transfrontaliere;
• emiterea avizului de mediu.
Ghidul cu privire la efectuarea procedurilor privind evaluarea strategic de mediu (2018), indic elementele de baz ale evalurii strategice de mediu i a evalurii impactului asupra mediului; precum i diferena dintre acestea (Tab. 3).
Tabelul 3. Principalele elemente ale evalurii strategice de mediu i ale evalurii impactului asupra mediului
Indicatori Evaluarea strategic de mediu (planuri, programe)
Evaluarea impactului asupra mediului (proiecte)
Obiectivul Planuri, programe la nivel national, regional, local
Proiecte publice i private, unele genuri de activiti planificate
Baza normativ
Legea nr. 11 din 2 martie 2017 privind evaluarea strategic de mediu
Legea nr. 86 din 29 mai 2014 privind evaluarea impactului asupra mediului
Date utilizate O combinaie de date descriptive i date cantitative
Date cantitative
Scopul Asigurarea unui nivel înalt de protecie a mediului, a prevenirii sau diminurii efectelor negative ale unor planuri i programe asupra mediului, inclusiv asupra sntii populaiei
Evaluarea impactului asupra mediului a unor proiecte publice i private, a unor genuri de activiti planificate, pentru asigurarea prevenirii sau minimizrii, la etapele iniiale, a impactului negativ asupra mediului i sntii populaiei
Metode de prevenire a impactului
Generale, bazate pe prerea experilor, cu un înalt grad de aproximaie
Complexe, bazate pe date cantitative
Rezultate Generale Detaliate
Axat asupra unui anumit proiect socio- economic, dintr-o localitate concret
Cronologie Înaintea evalurii impactului asupra mediului
Dup evaluarea strategic de mediu
Actul emis în urma evalurii
Aviz de mediu Acord de mediu
Iniiatorul efectueaz evaluarea strategic de mediu în baza resurselor umane i financiare proprii sau contracteaz servicii de elaborare a evalurii strategice de mediu, conform prevederilor Legii nr. 131 din 03 iulie 2015 privind achiziiile publice. Elaboratorul contractat poate fi persoan fizic sau juridic. În ambele cazuri pot fi rezideni i nerezideni. Persoan juridic poate fi o instituie comercial sau necomercial de profil, care are prevzute în statutul su implementarea activitilor de mediu, efectuarea consultrilor în domeniul mediului i efectuarea evalurii strategice de mediu. Lipsa planificrii cheltuielilor pentru efectuarea evalurii strategice de mediu nu scutete de obligaia de efectuare a acestei evaluri i nici nu admite reducerea din etape sau consultri.
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
6. STRUCTURA ORGANIZATORIC PENTRU REALIZAREA PREVEDERILOR CADRULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU I SOCIAL
Prevederile de protecie a mediului i sociale descrise în acest document, care urmeaz a fi aplicate proiectelor implementate, vor fi realizate de o echip de experi de mediu, care vor activa la diferite nivele i etape de implementare a proiectelor. În cadrul SFPL în Moldova va activa un coordonator de mediu, care va asigura implementarea prevederilor Cadrului Managementului de Mediu i Social, va fi responsabil de actualizarea lui în conformitate cu prevederile cadrului legal în domeniu, va coordona activitile echipei de specialiti de mediu care vor fi implicai în implementarea proiectelor, va elabora planul anual de activitate, va menine coordonarea cu partenerii externi pe subiectele legate de mediu. Coordonatorul de mediu poate fi susinut în activitatea sa de specialiti de mediu, care vor fi implicai în procesele de iniiere i implementare a proiectelor i vor avea rolul de a informa, ghida partenerii de implementare a proiectelor, gestiona activitile reieind din cerinele de mediu pentru realizarea proiectelor la nivel local. Totodat, întru buna funcionare a proceselor relaionate proteciei mediului, Organizaia va sintetiza informaiile eseniale din domeniul „Mediu”, inclusiv informaia prezentat în CMMS, sub form de materiale de comunicare precum flyere, brouri, spoturi video, diagrame etc. Concomitent, Organizaiai se va angaja în procese educative, de contientizare, de informare în teritoriu i de dezvoltare a capacitilor beneficiarilor/partenerilor de implementare. Partenerii de implementare, prin prevederi contractuale cu Organizaia, vor avea obligaia de a respecta msurile de evitare, atenuare a impactului activitilor din proiect asupra mediului (propuse, discutate i aprobate de comun acord cu expertul de mediu) i de a asigura sustenabilitatea proiectelor.
Cod: SFMD-CMMS-1
Ediia 01
7. REFERINE BIBLIOGRAFICE • Agenia „Apele Moldovei”. Official website - www.apelemoldovei.gov.md
• Agenia „Moldsilva”. Official website - www. moldsilva.gov.md
• Agenia de Mediu. Official website - http://www. mediu.gov.md/
• Agenia Servicii Ppublice. Official website - www. asp.gov.md
• Codul funciar #828-XII din 25.12.1991 - https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=111939&lang=ro
• Conveniei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier (Convenia Espoo, 1991) https://unece.org/fileadmin/DAM/env/eia/eia.htm
• Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului https://eur- lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32011L0092
• Environmental and Social Management Framework. Republic of Moldova Land Registration, Valuation and Local Taxation Project. http://documents.worldbank.org/curated/en/732921527146794790/pdf/ESMF-Moldova-Land- Project180521.pdf
• Environmental Impact Assessment. Legislation and Commission guidance documents https://ec.europa.eu/environment/eia/eia-support.htm
• Environmental Management Plan Checklist and Format for Low-risk Topologies. http://documentos.bancomundial.org/curated/es/110651469672159704/pdf/E14850v20EA0P002 0Box370037B02618148.pdf
• Environmental Procedures Hub. USAID. https://www.usaid.gov/environmental-procedures.
• Ghid de eficien energetic i resurse regenerabile/Proiectul USAID de Susinere a Autoritilor Locale din Moldova (LGSP), Agenia pentru Eficien Energetic – Chiinu: S. n., 2013 (Tipogr. „Almor-Plus”). – 128 p.
• Ghidul cu privire la executarea procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului. Ordin Nr.1 din 04.01.2019 al MADRM - http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=379760&lang=1
• Guidance on EIA. EIS Review. Office for Official Publications of the European Communities, 2001 https://ec.europa.eu/environment/archives/eia/eia-guidelines/g-review-full-text.pdf
• Hotrâre pentru aprobarea Regulamentului privind zonele de protecie sanitar a prizelor de apa nr. 949 din 25.11.2013 Monitorul Oficial nr.284-289/1060 din 06.12.2013 - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350530
• Hotrâre de Guvern Nr.212 din 07-03-2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deeurile de echipamente electrice i electronice. Publicat: 23-03-2018 în Monitorul Oficial Nr. 95-104 art. 262 - http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=102175&lang=ro
• Inspectoratul pentru Protecia Mediului. Official website - www.inseco.gov.md
• Institutul de Ecologie i Geografie. Official website - www.ieg.asm.md
• Instruciunea despre ordinea de organizare i efectuare a expertizei ecologice de stat, aprobat prin Ordinul Ministerului Ecologiei i Resurselor Naturale #188 din 10.09.2002
• Legea apelor #272 din 2011 - http://lex.justice.md/md/342978/
• Legea cu privire la grdinile botanice 105-XVI din 02.06.2005 – https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=26870&lang=ro
• Legea cu privire la resursele naturale #1102-XIII din 06.02.1997 – http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311535
• Legea cu privire la reeaua ecologic #94 din 2007 – http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=334071&lang=1
• Legea grdinilor zoologice #136-XVI din 14.06.2007 – http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=324666
• Legea pentru ameliorarea prin împdurire a terenurilor degradate #1041-XIV din 15.06.2000 - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312730
• Legea nr. 11 din 02 martie 2017 privind evaluarea strategic de mediu - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=369732
• Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353608
• Legea privind administraia public local #436-XVI din 28.12.2006 - https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=17373&lang=ro
• Legea privind expertiza ecologic #851-XIII din 29.05.1996 – https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=109128&lang=ro
• Legea privind fondul ariilor naturale protejate #1538 din 1998 - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311614
• Legea privind principiile de urbanism i dezvoltare a teritoriului #835-XIII din 17.05.1996 - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311517%20
• Legea privind protecia mediului înconjurtor #1515-XI din 16.06.1993 - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311604
• Legea nr.1540 din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311615
• Legea privind zonele i fîiile de protecie a apelor rîurilor i bazinelor de ap #440 din 1995 - https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=109438&lang=ro
• Ministerul Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului. Official website - www.madrm.gov.md
• REGULATION 216: PROCESS AND DOCUMENTATION. USAID. https://www.usaid.gov/sites/default/files/documents/1860/Session3Presentation.pdf
• REGULATION 216: PROCESS AND DOCUMENTATION. USAID. https://www.usaid.gov/sites/default/files/documents/1860/Session3Presentation.pdf
• 22 CFR 216 AGENCY ENVIRONMENTAL PROCEDURES. USAID. https://www.usaid.gov/our_work/environment/compliance/22cfr216
• Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Official website - www.meteo.md
• Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 i a Planului de aciuni pentru implementarea acesteia (HG nr. 301 din 24.04.2014) - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=352740
• The World Bank Environmental and Social Framework. http://documents.worldbank.org/curated/en/383011492423734099/pdf/114278-WP-REVISED- PUBLIC-Environmental-and-Social-Framework.pdf
• Legea nr. 10 privind supravegherea de stat a sntii publice (2009) - https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=106570&lang=ro
• Legea securitii i sntii în munc nr. 186-XVI (2008) - https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110580&lang=ro
• Hotrârea Guvernului nr. 353 din 05.05.2010 cu privire la aprobarea cerinelor minime de securitate i sntate la locul de munc - https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=22129&lang=ro
• Legea nr. 1530 privind ocrotirea monumentelor - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=333558%20
Revizia 01 Pagina 29 din 60
• Toate actele legislative naionale - Registrul de Stat al Actelor Juridice (State Register of Legal Acts) - http://lex.justice.md/
8. ANEXE
Anexa 1 - Aspecte generale privind cadrul naional de reglementare în domeniul mediului Legea nr.1515 privind protecia mediului înconjurtor (1993). Prezenta lege constituie cadrul juridic de baz pentru elaborarea actelor normative speciale i instruciunilor în probleme aparte din domeniul proteciei mediului în scopul:
• asigurrii fiecrei persoane a dreptului la un mediu sntos i estetic plcut;
• realizrii supremei responsabiliti a fiecrei generaii pentru protecia mediului în faa generaiilor viitoare;
• obinerii unui diapazon cât mai larg de folosire a resurselor natural, fr a depi limitele admisibile, evitându-se epuizarea i degradarea lor, riscul pentru sntatea oamenilor i alte consecine nedorite i imprevizibile;
• proteciei solului i subsolului, apelor i aerului de poluarea chimic, fizic i biologic;
• pstrrii biodiversitii i genofondului, integritii sistemelor naturale, valorilor naionale istorice i culturale;
• restabilirii ecosistemelor i componentelor lor, afectate prin activitatea antropic sau calamiti naturale.
Legea nr. 1422 privind protecia aerului atmosferic (1997). Prezenta lege are drept obiective pstrarea puritii i ameliorarea calitii aerului atmospheric - component al mediului, prevenirea i reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi i de alt natur asupra atmosferei, cu consecine nefaste pentru populaie i/sau mediul înconjurtor i reglementeaz activitatea persoanelor fizice i juridice, indiferent de tipul de proprietate i forma juridic de organizare, în cazul în care aceasta, direct sau indirect, afecteaz sau poate afecta calitatea aerului atmosferic. Legea apelor nr. 272 (2011). Prezenta lege este parial armonizat cu unele directive ale Consiliului Europei (nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale; nr. 91/676 CEE din 12 decembrie 1991 privind protecia apelor împotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole; nr. 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politic comunitar în domeniul resurselor de ap; nr. 2008/105/CE din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei etc.) i creeaz cadrul legal necesar gestionrii, proteciei i utilizrii apelor. Legea Nr.440 cu privire la zonele i fâiile de protecie a apelor râurilor i bazinelor de ap (1995), reglementeaz modul de creare a zonelor de protecie a apelor i a fâiilor riverane de protecie a apelor râurilor i bazinelor de ap, regimul de folosire i activitatea de ocrotire a lor. Sub incidena ei nimeresc toate persoanele juridice i fizice, inclusiv cele strine. Per general, protecia râurilor i bazinelor de ap împotriva polurii, impurificrii, epuizrii i înnmolirii, precum i folosirea terenurilor aferente lor, se efectueaz în temeiul Constituiei, Legii privind protecia mediului înconjurtor, prezentei legi i altor acte normative. Prin aceast lege sunt stabilite dimensiunile zonelor i fâiilor de protecie a apelor râurilor i bazinelor de ap; limitarea activitii economice în zonele de protecie a apelor; folosirea terenurilor din fâiile riverane de protecie a apelor i rspunderea pentru înclcarea regimului de folosire a teritoriului zonelor i fâiilor de protecie a apelor râurilor i bazinelor de ap.
Revizia 01 Pagina 30 din 60
Hotrârea Guvernului Nr. 1466 din 30-12-2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind sistemele mici de alimentare cu ap potabil stabilete cerine de sntate public fa de calitatea apei, alegerea locului de amplasare, amenajare i exploatare a instalaiilor de captare, acumulare i distribuire a apei, precum i a teritoriului aferent. Regulamentul se aplic sistemelor mici de alimentare cu ap potabil, în stare funcional sau proiectate, care furnizeaz mai puin de 200 m3 în medie/zi sau care deservesc comuniti mai mici de 2000 persoane i servesc pentru satisfacerea cerinelor populaiei în ap potabil i menajer. Respectarea prezentului Regulament este obligatorie pentru toate organizaiile i persoanele care au în posesie sau sînt responsabile de gestionarea sistemelor mici de alimentare cu ap potabil. Codul Funciar (1991), stabilete relaiile funciare i drepturile de proprietate asupra terenului i cadrul de baz de utilizare a terenurilor. Art. 5 din Cod, prevede c protecia ecologic a terenurilor este prioritar altor forme de activiti. Art. 23 este deosebit de important, deoarece stipuleaz cazurile de încetare a drepturilor asupra terenului, inclusiv de exploatare a terenului prin metodele care duc la degradarea solului, la poluarea chimic i altele, deteriorarea i distrugerea ecosistemelor sau a componentelor acestora. Obligaiile deintorilor de terenuri sunt (art. 29): s foloseasc terenurile în conformitate cu destinaia lor, s respecte condiiile de exploatare a terenurilor, s asigure structura asolamentelor conform bunelor practici agricole, s foloseasc îngrmintele chimice numai pân la nivelurile recomandate i s asigure protecia i ameliorarea fertilitii solului. Codul subsolului Nr. 1511 (1993) - legislaia privind subsolul are urmtoarele sarcini: reglementarea relaiilor miniere în scopul asigurrii, în interesul generaiei de azi i celor viitoare, a folosirii tiinific întemeiate, raionale i complexe a subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie prim mineral i altor necesiti ale economiei naionale, proteciei subsolului, asigurrii securitii lucrrilor la folosirea subsolului, precum i aprarea drepturilor persoanelor fizice i juridice, indiferent de tipul de proprietate i forma de gospodrire. Legea Nr. 1853 privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998) - stabilete bazele juridice ale crerii i funcionrii fondului ariilor naturale protejate de stat, principiile, mecanismul i modul lui de conservare, precum i atribuiile autoritilor publice centrale i locale, ale organizaiilor neguvernamentale i ale cetenilor în acest domeniu. La elaborarea documentaiei de urbanism i de amenajare a teritoriului, a proiectelor de organizare i dezvoltare a ramurilor economiei naionale, se ine cont de dislocarea obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate. Toate proiectele i programele de refacere ecologic i de amenajare, de edificare administrativ i social, de construcie a reelelor de comunicaii i a altor obiective economice în ariile naturale protejate sînt supuse, de ctre autoritatea central pentru mediu, expertize