Şcoala Doctorală de Urbanism - UAUIM SDU.pdf · 2018. 1. 22. · úcoala Doctoral de Urbanism:...

Şcoala Doctorală de Urbanism:

2015-2018

Şcoala Doctorală de Urbanism: 2015-2018

— 2 —


— 3 —

CUPRINS

1. Prezentarea Şcolii Doctorale de Urbanism 5

1.1. Scurt istoric 5

1.2. Rolul şi obiectivele Şcolii Doctorale de Urbanism 5

1.3. Activităţile şi internaţionalizarea Şcolii Doctorale de Urbanism 6

2. Regulamentul Şcolii Doctorale de Urbanism 7

3. Curricula Şcolii Doctorale de Urbanism 39

3.1. Planul de învăţământ 2017-2018 39

3.2. Organizarea pe ani a programului de studii doctorale 40

3.3. Prezentarea cursurilor Şcolii Doctorale de Urbanism 40

3.3.1. Cursuri obligatorii din domeniul formării profesionale de bază îndomeniul urbanismului 40

3.3.2. Cursuri opţionale din domeniul formării profesionale de bază îndomeniul urbanismului 40

3.3.3. Cursuri obligatorii din domeniul metodelor cercetării ştiinţifice, adiseminării rezultatelor cercetării 41

3.3.4. Cursuri opţionale din domeniul metodelor cercetării ştiinţifice, adiseminării rezultatelor cercetării 42

3.4. Programele analitice ale cursurilor 43

4. Cadrele didactice ale Şcolii Doctorale de Urbanism 63

4.1. Conducerea operativă 63

4.2. Îndrumătorii de doctorat 63

4.3. Titularii de curs 64

4.4. Cadrele didactice din componenţa comisiilor de îndrumare 65


— 4 —


— 5 —

1. PREZENTAREA ŞCOLII DOCTORALE DE URBANISM1.1. Scurt istoricÎn cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM), răspunzândnecesităţilor educaţionale corespunzătoare formării profesionale specifice celui de-al treilea ciclude studii universitare Bologna, a luat fiinţă Şcoala Doctorală „Spaţiu, Imagine, Text, Teritoriu” (SD-SITT), organizată de Consorţiul dintre Universitatea Bucureşti (UB) şi UAUIM, reprezentate deCentrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI), de la prima universitate, şi de Şcoala deCercetare şi Studii Avansate (SCSA), de la cea de-a doua, format în 2003. La acest Consorţiu s-auadăugat Centrul de Hermeneutică (CH), Facultatea de Filosofie (FF), de la Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi (cu care UAUIM a încheiat un protocol de colaborare în2005). Consorţiul a avut un tratat de parteneriat cu Istituto Italiano di Scienze Umane (SUM), cusediul la Firenze, şi în mod special cu Università di Siena (US), care face parte din SUM, printr-unprotocol de colaborare încheiat cu UAUIM în 2007.

În urma reorganizării învăţământului superior românesc în 2012, Departamentul de StudiiAvansate al UAUIM s-a transformat în Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD). Înperioada 2012-2015 în cadrul UAUIM au funcţionat în paralel CSUD şi singura şcoală doctorală aUAUIM – SD-SITT, în baza unui regulament comun celor două entităţi. În anul 2015, lainiţiativa d-lui prof. univ. dr. arh. Tiberiu Constantin Florescu, Decan al Facultăţii de Urbanism aUAUIM, a luat fiinţă o nouă şcoală doctorală, dedicată domeniului urbanismului. Apariţia acesteiaa fost motivată de specificul cercetării de urbanism şi de existenţa unei mase critice deconducători de doctorat şi doctoranzi din acest domeniu.

Din această şcoală doctorală au făcut parte în primul rând conducătorii de doctorat din domeniulurbanismului afiliaţi până atunci SD-SITT şi doctoranzii aflaţi în îndrumarea acestora, dar şi altecadre didactice ale UAUIM, în calitatea de membri ai comisiilor de îndrumare sau titulari de curs.În afara acestora, din comisiile de îndrumare ale doctoranzilor Şcolii Doctorale de Urbanism şicategoria personalul didactic fac parte şi cadre didactice ale altor universităţi şi cercetători ai instituţiidin ţară şi de peste hotare. De exemplu, în 2016 d-l conf. univ. dr. ec. Tom Johannes Kauko, de laUniversitatea Oxford-Brookes a susţinut cursul „Probleme imobiliare în context urban”. De laînfiinţarea sa în 2015, numărul cadrelor didactice (titulare sau afiliate) a crescut de la 4 la 6, iar celal doctoranzilor de la 21 la 31, ceea ce înseamnă o creştere de 50%.

În anul 2016, prin Ordinul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 5382/2016 din 29septembrie 2016 privind funcţionarea şcolilor doctorale în anul universitar 2016 – 2017, publicat în MonitorulOficial nr. 925 din 17 noiembrie 2016, Şcoala Doctorală de Urbanism (poziţia 3 din Anexă) a fostautorizată să funcţioneze provizoriu în anul universitar 2016-2017. În anul 2017, prin Ordonanţa deurgenţă Nr. 54/2017 din 4 august 2017 privind modificarea art. VIII alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării,formării profesionale şi sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 644 din 7 august 2017, autorizaţia afost extinsă până la 1 octombrie 2019.

1.2. Rolul şi obiectivele Şcolii Doctorale de UrbanismŞcoala Doctorală de Urbanism (SDU) funcţionează pe baza unui regulament propriu caDepartament al Facultăţii de Urbanism (FU) a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „IonMincu” (UAUIM) şi este subordonată Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD) alUAUIM. SDU asigură pregătirea de specialitate în domeniul urbanismului, amenajării teritoriuluişi peisagisticii corespunzătoare celui de-al treilea ciclu de studii Bologna – doctoratul. În viziuneaSDU, această pregătire este axată în primul rând pe cercetare; în plus, SDU îşi propune să devinăo şcoală doctorală de excelenţă, prin cercetări avansate din domeniul său, realizate de doctoranzi


— 6 —

sub coordonarea îndrumătorilor şi a comisiilor de îndrumare. Acest scop se va realiza prinatingerea următoarelor obiective:· Formarea unei echipe de cercetare capabilă să asigure sustenabilitatea FU şi a SDU prin

atragerea fondurilor naţionale şi internaţionale dedicate cercetării prin cercetări doctoralesubordonate obiectivelor programelor de cercetare naţionale şi internaţionale;

· Integrarea domeniului urbanismului, amenajării teritoriului şi peisagisticii în peisajul cercetăriiromâneşti şi internaţionale prin reorientarea programului de cercetare către diseminarearezultatelor cercetării;

· Creşterea vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti în general şi a celei din domeniulurbanismului, amenajării teritoriului şi peisagisticii în special prin atragerea unor personalităţiromâneşti şi internaţionale, publicarea de articole în revistele din străinătate, participarea laconferinţe internaţionale;

· Crearea unei imagini identitare a Şcolii Doctorale de Urbanism la nivelul Universităţii, dar şi lanivel naţional şi internaţional.

1.3. Activităţile şi internaţionalizarea Şcolii Doctorale de UrbanismÎn afara activităţilor didactice, Şcoala Doctorală de Urbanism a organizat prima Sesiune decomunicări ştiinţifice destinate doctoranzilor pe data de 21 iunie 2016, şi a doua pe 22 iulie 2017.Dacă la prima sesiune s-au înscris doar doctoranzii Şcolii Doctorale de Urbanism, la cea de-a douaau participat doctoranzii ambelor şcoli. Unii dintre aceştia au susţinut şi comunicări, ce au fost sauvor fi publicate în Revista Şcolii Doctorale de Urbanism, dacă tematica avea legătură cu urbanismul. Încadrul sesiuni din 2017, la iniţiativa d-lui CSI/conf. dr. ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-IonuţPetrişor de a solicita Registrului Urbaniştilor din România şi Asociaţiei Profesionale a Urbaniştilordin România de a sprijini cercetarea din cadrul Şcolii Doctorale de Urbanism, Registrul Urbaniştilordin România a răspuns prin acordarea unor premii pentru cercetarea din domeniul urbanismului,indiferent de şcoala doctorală de provenienţă, fiind acordate trei premii şi o menţiune, beneficiariiacestora primind câte un exemplar din ultimul număr al revistei „Urbanismul – Serie nouă”.

Revista Şcolii Doctorale de Urbanism, lansată în 2016, cu o apariţie anuală, a fost indexată în 2016 înbaza de date internaţională Ulrich’sWeb, iar în 2017 şi în Index Copernicus International, îndeplinindastfel criteriile Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitarepentru domeniile „arhitectură şi urbanism”

Din anul 2016, în urma răspunsului la solicitarea primită de la Agenţia Universitară aFrancofoniei, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” a fost inclusă în programulde burse „Eugen Ionesco”. În urma continuării procedurilor demarate la iniţiativa d-lui Prorector,prof. univ. dr. arh. Tiberiu Florescu, şi a selecţiei efectuate de Agenţia Universitară aFrancofoniei, doi candidaţi doctoranzi din Algeria, d-na Fatma Zohra Hadagha de laUniversitatea Mohamed Khider de Biskra şi d-l Mouhamed Amine Benbouras de la UniversitateaAbéss Laghrour Khencla, au fost admişi pentru un stagiu sub coordonarea d-lui CSI/conf. dr.ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionuţ Petrişor.

În plan organizatoric, printre modificările din 2016 trebuie menţionate şi cele ale RegulamentuluiŞcolii Doctorale de Urbanism, prin şedinţele Consiliului Şcolii Doctorale de Urbanism. Altemodificări vizează impulsionarea parcursului firesc al studenţilor, în sensul terminării la timp astudiilor. Astfel, a existat în afara creşterii cantitative (a numărului de îndrumători de doctorat şidoctoranzi) şi una calitativă, în sensul în care doctoranzii care îşi începuseră studiile cu mult timp înurmă şi-au susţinut tezele de doctorat, astfel încât la acest moment nu mai există doctoranziînmatriculaţi înainte de 2013. Tot în plan organizatoric, pentru a pregăti acreditarea de cătreARACIS; la iniţiativa d-lui CSI/conf. dr. ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionuţ Petrişor a avutloc în 2016 elaborarea rapoartelor de autoevaluare de către cadrele didactice titulare. Încă din 2015 afost solicitată elaborarea unor fişe de curs, şi a avut loc şi evaluarea unor cursuri de către doctoranzi.


— 7 —

2. REGULAMENTUL ŞCOLII DOCTORALE DE URBANISM

Capitolul I – Organizarea studiilor universitare de doctorat

I.1. Şcoala doctorală şi consiliul şcolii doctorale (CSD)

Art. 1. (1) O şcoala doctorală se poate constitui în UAUIM numai atunci când cuprindecel puţin 3 conducători de doctorat care au dobândit acest drept conform legii. Înfiinţareaacesteia este propusă de CSUD, este avizată de Senat şi este aprobată de către rectorul UAUIM.Funcţionarea acesteia va fi posibilă doar în urma obţinerii autorizării provizorie de funcţionare.

(2) În prezent programul de studii universitare de doctorat în urbanism (incluzândamenajarea teritoriului, peisagistica şi planificarea spaţială) se organizează şi se desfăşoară înIOSUD-UAUIM prin şcoala doctorală SDU.

(3) O nouă şcoală doctorală se poate organiza pe tematici disciplinare şi/sauinterdisciplinare.

Art. 2. Şcoala doctorală este condusă de un director şi de Consiliul Şcolii doctorale(CSD).

Art. 3. În structura internă a UAUIM şcoala doctorală are rang egal cu departamentele,directorul şcolii doctorale are rang de director de departament, iar consiliul şcolii doctorale esteasimilat consiliului departamentului.

Art. 4. (1) Statul de funcţii al şcolii doctorale este propus de consiliul şcolii doctorale,avizat de CSUD şi aprobat de rector.

(2) Statul de funcţii se actualizează anual conform modificărilor care pot apărea la nivelulnumărului de membri sau de membri afiliaţi.

(3) Pe durata anului universitar, statul de funcţii nu se modifică.

Art. 5. Retragerea calităţii de membru al Şcolii doctorale a unui conducător de doctoratse face în cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) Încalcă prevederile Codului de etică şi deontologie profesională universitară;b) Înregistrează o slabă activitate de coordonare a studenţilor-doctoranzi aflaţi la

îndrumare concretizată prin lipsa performanţelor în cercetare ale acestora, în raport cu criteriilestabilite de CNADTCU;

c) atunci când, în urma medierii unui conflict major (agresiune fizică sau sexuală,discriminare de orice fel, jigniri, calomnieri, obţinerea prin impunere a unor foloase materiale saude altă natură dovedite de reclamant) dintre conducătorul de doctorat şi un student-doctorandaflat la îndrumare, rezultă că vina aparţine conducătorului de doctorat;

Art. 6. (1) Consiliul şcolii doctorale reprezintă organismul decizional şi deliberativ alşcolii doctorale.

(2) Din Consiliul şcolii doctorale fac parte conducători de doctorat membri ai şcoliidoctorale în proporţie de maximum 50%, studenţi-doctoranzi în proporţie de 20%, aproximat înplus dacă este cazul, restul fiind completat cu membri din afara şcolii doctorale sau din afaraIOSUD-UAUIM, dintre personalităţi ştiinţifice, invitaţi de CSUD să facă parte din consiliu;

(3) Membrii Consiliului şcolii doctorale, care sunt cadre didactice universitare saucercetători, trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate, şi săîndeplinească standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea atestatului de abilitare, în


— 8 —

vigoare la data desemnării lor ca membri ai Consiliului şcolii doctorale, aprobate prin ordin alministrului educaţiei naţionale.

Art. 7. Consiliul şcolii doctorale SDU din IOSUD-UAUIM este alcătuit din 5 membri:directorul şcolii doctorale, un cadru didactic, conducător de doctorat, doi studenţi-doctoranzi şiun cercetător sau profesor din afara UAUIM, numit de rector.

Art. 8 (1) Alegerea membrii Consiliului şcolii doctorale - conducători de doctorat şidoctoranzi - precum şi ocuparea posturilor vacante se fac în conformitate cu prevederile legii.

(2) Consiliul scolii doctorale se întruneşte de cel puţin 3 (trei) ori pe an, la cerereadirectorului Şcolii doctorale sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

(3) La şedinţele Consiliului Şcolii Doctorale de Urbanism participă ca invitat permanentDirectorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat.

(4) Decanul Facultăţii de Urbanism va fi informat şi va putea participa la şedinţeleConsiliului Şcolii Doctorale de Urbanism”, a fost aprobată de Consiliul Şcolii Doctorale deUrbanism.

Art. 9. Mandatul consiliului şi al membrilor acestuia este de 5 ani. Mandatul unui membrual consiliului poate fi înnoit succesiv de maximum două ori.

Art. 10. Hotărârile consiliului se iau cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.Cvorumul este realizat prin participarea la şedinţă a cel puţin 2/3 din numărul total al membrilorconsiliului, dar cu prezenţa obligatorie a cel puţin unui reprezentant al doctoranzilor.

Art. 11. Consiliul scolii doctorale SDU are următoarele atribuţii:1. Decide acordarea sau revocarea calităţii de membru al Şcolii doctorale unor

conducători de doctorat şi stabileşte standardele minimale de performantă ştiinţifică în vedereaaplicării obiective a acestor standarde;

2. Decide schimbarea conducătorului de doctorat într-una din situaţiile de mai jos:a) conducătorul de doctorat nu a respectat clauzele contractului de studii

doctorale;b) la solicitarea scrisă a conducătorului de doctoratc) conducătorul de doctorat este indisponibil pe o perioadă de peste un an;d) la solicitarea studentului-doctorand. În această situaţie solicitarea trebuie

însoţită de acordul scris la conducătorului de doctorat precum şi unui nou conducător dedoctorat, în cadrul aceluiaşi domeniu de doctorat.

3. Aprobă înmatricularea studenţilor-doctoranzi la propunerea conducătorilor de doctoratdin cadrul şcolii doctorale, în urma concursului de admitere.

4. Adoptă condiţiile în care se pot întrerupe sau prelungi studiile universitare de doctoratşi aprobă, dacă este cazul, solicitările de acest fel;

5. Aprobă exmatricularea studenţilor doctoranzi în toate situaţiile menţionate de prezentulregulament. Procedura de exmatriculare poate fi iniţiată din oficiu de către consiliului şcoliidoctorale sau poate fi solicitată de conducătorul de doctorat. Decizia de exmatriculare este luatăde Senatul UAUIM. Doctorandul exmatriculat poate redobândi calitatea de doctorand printr-unnou concurs de admitere şi numai în regim cu taxa, cu posibilitatea recunoaşterii creditelorobţinute anterior.

6. Avizează solicitările de retragere de la studiile doctorale făcute de doctorand. Aprobarearetragerii se face prin decizie a Senatul UAUIM. Doctorandul retras poate redobândi calitatea dedoctorand numai printr-un nou concurs de admitere.

7. Avizează statul de funcţii al personalului didactic şi de cercetare afiliat Şcolii doctorale.


— 9 —

8. Asigură evaluarea internă a programelor de studii universitare de doctorat şi asistăevaluatorul extern în procesul de evaluare în vederea acreditării / reacreditării sau a autorizăriiprovizorii a şcolii doctorale;

9. Stabileşte proceduri de apreciere a rezultatelor cercetării doctorale în scopul evaluăriitezelor de doctorat şi al avizării lor în vederea susţinerii publice.

10. Adoptă metodologiilor proprii privind standardele şi procedurile interne de evaluareperiodică a calităţii şi de deontologie profesionale;

11. Stabileşte, în conformitate cu standardele minimale CNADTCU, standardele pentruconducătorii de doctorat, pentru personalul didactic şi de cercetare afiliat şcolii doctorale, pentrumembrii comisiilor de doctorat şi pentru persoanele exterioare şi studenţii-doctoranzi carecandidează pentru calitatea de membru al consiliului şcolii doctorale;

12. Adoptă condiţiile de recunoaştere şi echivalare a studiilor efectuate în ţară sau înstrăinătate, privind recunoaşterea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii decercetare ştiinţifică, desfăşurate în ţara sau în străinătate, în universităţi sau în centre de cercetarede prestigiu precum şi privind recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor destudii universitare de masterat şi de studii postuniversitare; aprobă solicitările de acest fel.

13. Adoptă cerinţele de elaborare a tezelor de doctorat.14. Adoptă metodologia de admitere la programele postdoctorale de cercetare avansată.15. Ia măsuri pentru a preveni şi sancţiona abaterile de la normele eticii ştiinţifice,

profesionale şi universitare, conform Codului de etică şi deontologie profesională din CartaUniversitară a UAUIM.

Art. 12. Consiliul şcolii doctorale garantează informarea corectă şi completă a publicului şiîn special a candidaţilor la programele de studii universitare de doctorat asupra admiterii, aconţinutului programelor de studii şi a criteriilor de evaluare a rezultatelor cercetării, precum şi arezultatelor programelor de studii universitare de doctorat, prin publicarea pe website-ul UAUIM,a cel puţin următoarelor:

a) regulamentul Şcolii doctoraleb) informaţii referitoare la admitere.c) informaţii privind locurile vacante pentru studenţi-doctoranzi;d) informaţii privind posturile vacante pentru conducători de doctorat;e) informaţii privind modul de organizare şi desfăşurare al programelor doctorale;f) informaţii privind conţinutul programelor de studii universitare de doctorat;g) informaţii privind modul de finanţare a studiilor, precum şi privind costurile suportate

de studentul-doctorand;h) modelul contractului-cadru de studii doctorale;i) informaţii privind conducătorii de doctorat şi studenţii-doctoranzi pe care îi

coordonează, care includ cel puţin lista publicaţiilor şi brevetelor acestora;j) informaţii privind tezele de doctorat, respectiv standardele de elaborare, proceduri şi

criterii de evaluare a acestora;k) rezumatele tezelor de doctorat ce urmează să fie susţinute public, precum şi data, ora şi

locurile aferente susţinerilor publice, cu cel puţin 14 zile înaintea susţinerii acestora;l) adresele la care pot fi accesate tezele de doctorat finalizate cu succes, publicate pe site-ul

administrat de Ministerul Educaţiei, Naţionale.

Art. 13. (1) Directorul şcolii doctorale asigură conducerea operativă a şcolii şi reprezintăşcoala doctorală în relaţia cu CSUD.

(2) Principalele atribuţii ale directorului Şcolii doctorale sunt următoarele:2.1. Conduce şedinţele Consiliului şcolii doctorale.


— 10 —

2.2. Coordonează activitatea de elaborare a regulamentului scolii doctorale, pe bazaRegulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat al UAUIM,analizează forma finală a proiectului şi o prezintă, spre avizare, conducătorilor de doctorat şi spreaprobare CSUD.

2.3. Conduce activităţile de organizare, desfăşurare şi administrare a programelor de studiiuniversitare de doctorat din sfera sa de competenţă, în concordanţă cu Regulamentul instituţional deorganizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat al UAUIM.

2.4. Propune consiliului conţinutul programului de studii universitare de doctorat şi îlsupune aprobării consiliului.

2.5. Identifică procedurile optime de evidenţiere a rezultatelor cercetării doctorale înscopul evaluării tezelor de doctorat şi a avizării lor în vederea susţinerii publice şi conduceactivitatea de implementare a lor, pe baza aprobării consiliului.

2.6. Conduce activităţile de evaluare internă a programelor de studii universitare dedoctorat, pe baza măsurilor organizatorice stabilite de consiliu.

2.7. Prezintă consiliului măsurile întreprinse pentru informarea corectă şi completă apublicului, şi în special a candidaţilor la programele de studii universitare de doctorat asupraadmiterii, a conţinutului programelor de studii şi a criteriilor de evaluare a rezultatelor cercetării,precum şi a rezultatelor programelor de studii universitare de doctorat.

2.8. Întocmeşte Statul de Funcţii al SDU.

Art. 14. IOSUD-UAUIM, prin şcoala doctorală, poate acorda sprijin financiar studenţilor-doctoranzi pentru efectuarea de stagii de cercetare în ţară sau în străinătate, cu acordulconducătorului de doctorat. Mobilitatea studenţilor-doctoranzi poate fi facilitată de către şcoliledoctorale şi prin:

a) Încheierea de acorduri sau parteneriate instituţionale, aprobate de către consiliul şcoliidoctorale;

b) cercetări doctorale în cotutelă;c) schimburi de studenţi-doctoranzi realizate cu universităţi recunoscute pe plan

internaţional şi în baza acordurilor Erasmus;d) participarea la consorţii internaţionale, având drept scop includerea temelor de

cercetare doctorală în cadrul unor proiecte ştiinţifice internaţionale.

I.2. Conducătorul de doctorat şi comisia de îndrumare

Art. 15. (1) Pot fi conducători de doctorat cadrele didactice sau cercetătorii cu experienţăde cercetare ştiinţifică în domeniul arhitectură şi urbanism, pe direcţia/direcţiile proprii despecializare, care au obţinut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a Legiinr. 1/2011, precum şi persoanele care dobândesc acest drept potrivit legii.

(2) Pentru a conduce doctorate cadrele didactice şi de cercetare care au dobândit acestdrept trebuie să aibă un contract de muncă cu UAUIM sau cu o instituţie componentă a unei alteIOSUD şi să fie membri ai Şcolii doctorale SDU.

(3) Un cadru didactic şi/sau de cercetare care are dreptul de a conduce doctorate şi careeste titular la o instituţie de învăţământ superior sau de cercetare care nu este IOSUD saucomponentă a unei IOSUD poate, în condiţiile legii, să facă parte din şcoala doctorală a UAUIM.

(4) Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii deînvăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate, în domeniul arhitecturii şiurbanismului, pot dobândi, la solicitare, calitatea de conducător de doctorat afiliat al şcoliidoctorale, dacă:

a) au calitatea de conducător de doctorat în una din ţările Uniunii Europene, aleSpaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană;


— 11 —

b) au calitatea de conducător de doctorat în una din instituţiile prestigioase deînvăţământ superior ale lumii, din afara ţărilor menţionate la lit. a), aflate pe lista stabilită deMinisterul Educaţiei Naţionale;

(5) Procedura de afiliere la SDU se realizează prin depunerea unei cereri către DirectorulŞcolii Doctorale, la care se va anexa copia simplă a Ordinului de ministru ce atestă obţinereaatestatului de abilitare (inclusiv anexa cu numele persoanei) şi semnarea unui contract, prin careconducătorul de doctorat îşi asumă obligaţiile prevăzute în prezentul Regulament.

(6) Conducătorii de doctorat sunt evaluaţi o dată la 5 ani, conform procedurilor deevaluare stabilite de MEN, la propunerea CNATDCU.

(7) Conducătorii de doctorat pot fi evaluaţi o dată la 2 ani, în cadrul evaluării interne aŞcolii doctorale.

Art. 16. (1) La propunerea CSUD, Senatul UAUIM stabileşte numărul de studenţi-doctoranzi, aflaţi în diferite stadii ale studiilor de doctorat, care pot fi îndrumaţi simultan de unconducător de doctorat.

(2) În cazul doctoratului în cotutelă se stabileşte un conducător de doctorat principal.Studentul-doctorand este contabilizat integral în IOSUD-ul în care este înmatriculat, de undeprovine, de regulă şi conducătorul de doctorat principal, care stabileşte şi normarea activităţii depredare şi cercetare a acestuia.

Art. 17. (1) Conducătorul de doctorat are următoarele drepturi:a) dreptul de a solicita şcolii doctorale organizarea unui concurs de admitere pentru

fiecare poziţie de student-doctorand vacantă, aflată sub îndrumarea sa;b) dreptul de a selecta candidatul la doctorat pentru fiecare poziţie vacantă aflată sub

îndrumarea sa şi de a propune înmatricularea studentului-doctorand;c) dreptul de a participa la competiţii pentru granturi doctorale;d) dreptul de a îndruma şi evalua activitatea studentului-doctorand în cadrul programului

de studii universitare de doctorat, conform autonomiei profesionale şi universitare, urmărindexigenţele programului de studii universitare de doctorat şi respectând interesele profesionale alestudentului-doctorand;

e) dreptul de a propune comisia de doctorat în vederea susţinerii publice a tezei dedoctorat a studenţilor-doctoranzi aflaţi sub îndrumarea sa;

f) dreptul la o evaluare internă şi externă imparţială;g) dreptul de a cunoaşte criteriile şi standardele în raport cu care este evaluat, atât în

evaluarea internă cât şi în evaluarea externă;h) dreptul de a cunoaşte rezultatele evaluării interne şi externe a propriei activităţi;i) dreptul de a refuza îndrumarea unui student-doctorand în condiţiile în care este pus fără

voia sa într-un conflict de interese şi/sau din alte motive justificate;j) dreptul de a solicita Consiliului şcolii doctorale întreruperea relaţiei de îndrumare cu un

student-doctorand;k) dreptul de a decide formele de studiu din cadrul programului de pregătire bazat pe

studii universitare avansate la care studentul-doctorand trebuie să participe.l) dreptul de a beneficia de prevederile legale şi ale deciziilor conducerii universităţii

privind normarea activităţii de îndrumare de doctorat.(2) Conducătorul de doctorat are următoarele obligaţii:a) să propună ariile tematice în care se vor încadra cercetările doctorale pe care le va

îndruma;b) să informeze studentul-doctorand cu privire la etica ştiinţifică, profesională şi

universitară;


— 12 —

c) să asigure îndrumarea ştiinţifică, profesională şi deontologică a fiecărui student-doctorand, pe durata activităţii sale în cadrul şcolii doctorale şi să asigure condiţiile necesareprogresului studenţilor-doctoranzi în cercetarea pe care o realizează;

d) să efectueze monitorizarea şi evaluarea obiectivă şi riguroasă a fiecărui student-doctorand;

e) să sprijine mobilitatea studenţilor-doctoranzi;f) să stimuleze şi să sprijine doctorandul la depunerea unor aplicaţii pentru obţinerea unor

burse de cercetare.g) să evite apariţia conflictelor de interese în îndrumarea studenţilor doctoranzi;h) să cunoască permanent stadiul pregătirii doctoranzilor aflaţi la îndrumare şi al

îndeplinirii de către aceştia a sarcinilor stabilite prin contractele de studii doctorale;i) să îndrume doctoranzii pentru elaborarea programului de cercetare ştiinţifică;j) să stabilească, împreună cu studentul-doctorand, termenele la care acesta se va achita de

obligaţiile de studiu şi de cercetare care îi revin şi să aibă în vedere ca acestea să nu fie depăşite;k) să analizeze rapoartele, referatele ştiinţifice ale doctorandului, celorlalte materiale care

fac parte din obligaţiile sale pe parcursul studiilor şi a cercetării; să permită susţinerea acestoranumai dacă apreciază că au un conţinut ştiinţific consistent, axat pe problematica tezei sale dedoctorat;

l) să participe la sesiunile de comunicări din domeniul specializării sale organizate deuniversitate precum şi la manifestări ştiinţifice organizate de alte instituţii din ţară şi străinătate şisă stimuleze participarea la aceste manifestări a doctoranzilor pe care îi îndrumă;

m) să stimuleze şi să sprijine doctorandul în publicarea rezultatelor cercetărilor sale;n) să implice doctoranzii în propria activitate de cercetare, precum şi în activitatea

didactică din domeniul cercetării doctorale, dacă este cazul;o) să avizeze cererea doctorandului de prelungire a duratei programului de doctorat sau de

întrerupere a activităţilor de doctorat, având în vedere ca durata maximă însumată a prelungirilorşi a întreruperilor să nu depăşească 2 ani;

p) să propună Consiliului şcolii doctorale exmatricularea studenţilor doctoranzi care nurespectă programul de doctorat sau încalcă regulile de conduită şi etică în cercetarea ştiinţifică;

r) să aprobe susţinerea tezei de doctorat, numai dacă apreciază că are un conţinut ştiinţificadecvat;

s) să facă parte din comisia de doctorat pentru evaluarea tezei de doctorat;t) să prezinte studentului-doctorand modul în care au fost utilizate fondurile din grantul

doctoral, dacă programul doctorandului se desfăşoară în cadrul unui proiect bugetat printr-ungrant obţinut prin competiţie;

u) să-şi actualizeze permanent fişa conducătorului de doctorat, în vederea evaluăriiperiodice.

Art. 18. (1) Studentul-doctorand este sprijinit de o comisie de îndrumare, formată din 3membri stabiliţi de conducătorul de doctorat în urma consultării cu studentul-doctorand.

(2) Membrii comisiei de îndrumare sunt cadre didactice universitare, cu gradul didactic decel puţin lector universitar şi cercetători ştiinţifici cu gradul de cel puţin cercetător ştiinţific gradulIII. În oricare dintre situaţii este obligatoriu să aibă titlul de doctor şi să aibă competenţe,demonstrate prin lucrări, în sfera în care este circumscrisă teza de doctorat, sau în sfere apropiate,în cazul unui subiect cu valenţe interdisciplinare. Un cadru didactic sau cercetător poate face partedin mai multe comisii de îndrumare; numărul maxim al acestora se stabileşte de Consiliul Şcoliidoctorale.

(3) Comisia de îndrumare se stabileşte în primele 30 de zile de la înmatriculareastudentului-doctorand şi participă la orientarea activităţii acestuia până la momentul finalizăriitezei de doctorat.


— 13 —

(4) Comisia de îndrumare nu îşi schimbă componenţa decât în situaţii excepţionale(îmbolnăvire gravă, deces, plecare la post sau la studii în străinătate, mutarea în altă localitate,demisie, demitere, suspendarea din funcţie, condamnare, încălcarea normelor Codului de etică şideontologie profesională universitară etc.) şi/sau declararea în scris a indisponibilităţii. În astfel desituaţii, conducătorul de doctorat trebuie să decidă înlocuirea unui membru al comisiei deîndrumare, având acordul studentului-doctorand asupra persoanei nou desemnate.

(5) Comisia de îndrumare asistă conducătorul de doctorat în consilierea studentului-doctorand privind dezvoltarea şi orientarea cercetării, participă la susţinerea referatelor acestuia şiîşi dă acordul pentru susţinerea publică a tezei de doctorat.

Art. 19. Activitatea conducătorilor de doctorat, a membrilor comisiilor de îndrumare, atitularilor cursurilor precum şi a referenţilor oficiali din comisiile numite pentru susţinerea publicăa tezelor de doctorat se normează şi se remunerează conform legii, prin hotărâre a Consiliului deadministraţie a UAUIM.

I.3. Studentul-doctorand

Art. 20. (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, persoanaînmatriculată în programul de studii are calitatea de student-doctorand.

(2) Pe toată durata activităţii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaşterea vechimiiîn muncă şi specialitate şi de asistenţă medicală gratuită, fără plata contribuţiilor la asigurărilesociale de stat, la asigurările pentru şomaj, la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente demuncă şi boli profesionale.

(3) Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice, potrivit contractului de studiide doctorat, în limita a 4-6 ore convenţionale didactice pe săptămână. Activităţile didactice caredepăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legislaţia în vigoare, intrând subincidenţa Codului muncii, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor ce revin salariatului şi cu platacontribuţiilor datorate, potrivit legii, la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj, laasigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(4) Studentul-doctorand înscris la forma cu frecvenţă este obligat ca, pe parcursulprogramului de cercetare ştiinţifică să aibă o frecvenţă medie săptămânală de 8 ore, la activităţi destudiu, documentare, consultare a conducătorului de doctorat sau a comisiei de îndrumare,precum şi pentru prezentarea rapoartelor de activitate solicitate de conducătorul de doctorat saude comisia de îndrumare.

Art. 21. (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conformlegislaţiei în domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excepţia cazului în carestudentul-doctorand realizează venituri pentru care plăteşte, în această perioadă, contribuţii laasigurările sociale.

(2) După susţinerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverinţă care atestă perioadaîn care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.

Art. 22. Drepturile şi obligaţiile studentului-doctorand.(1) Studentul-doctorand are următoarele drepturi:a) să beneficieze de sprijinul, îndrumarea şi coordonarea conducătorului de doctorat

precum şi a comisiei de îndrumare;b) să participe la seminarele sau reuniunile de lucru ale personalului de cercetare-

dezvoltare din cadrul IOSUD atunci când sunt în discuţie subiecte relevante pentru tema tezeisale de doctorat;


— 14 —

c) să fie membru sau reprezentat în Consiliul şcolii doctorale, în CSUD, respectiv înSenatul UAUIM;

d) să beneficieze de logistica şi sursele de documentare (biblioteca etc.) ale UAUIM;e) să se urmeze cursurile şi seminarele organizate de alte şcoli doctorale;f) să lucreze împreună cu echipe de cercetători din cadrul UAUIM sau din cadrul unor

universităţi sau unităţi de cercetare-dezvoltare care au încheiat acorduri sau parteneriateinstituţionale cu UAUIM;

g) să beneficieze de mobilităţi naţionale sau internaţionale, inclusiv în cadrul acordurilorErasmus încheiate de IOSUD-UAUIM;

h) să participe la conferinţe sau congrese ştiinţifice, ateliere de lucru, şcoli de vară sauiarnă şi seminarii naţionale şi internaţionale în problematica tezei sale de doctorat;

i) să participe la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate de şcoala doctorală sau/şi deIOSUD;

j) să fie informat cu privire la curriculumul studiilor universitare de doctorat din cadrulşcolii doctorale;

k) să aleagă, pe baza programului de pregătire universitară avansată, disciplinele opţionalepe care urmează să le studieze, cu respectarea direcţiilor de aprofundare stabilite de comun acordcu conducătorul de doctorat;

l) să beneficieze, după caz, de sprijin în desfăşurarea doctoratului în cotutelă;m) să solicite, pentru motive întemeiate, prelungirea duratei programului de doctorat sau

de întrerupere a activităţilor de doctorat, având în vedere ca durata maximă însumată aprelungirilor şi a întreruperilor să nu depăşească 2 ani;

n) să solicite Consiliului şcolii doctorale schimbarea conducătorului de doctorat în cazulindisponibilităţii acestuia pentru o perioadă de cel puţin 1 an, în cazul nerespectării de către acestaa clauzelor contractului de studii doctorale, sau pentru situaţii conflictuale;

o) să fie redistribuit altui conducător de doctorat din acelaşi domeniu de doctorat în cazulîn care conducătorul de doctorat şi-a pierdut calitatea de conducător de doctorat, în cazulindisponibilităţii pe caz de boală sau a decesului conducătorului de doctorat. În astfel de situaţii,Consiliul şcolii doctorale este obligat să decidă redistribuirea;

(2) Studentul-doctorand are următoarele obligaţii:a) să îndeplinească, în bune condiţii şi la timp, toate obligaţiile ce-i revin potrivit

contractului de studii doctorale semnat;b) să respecte programul stabilit împreună cu conducătorul de doctorat şi să-şi

îndeplinească îndatoririle privind susţinerea referatelor periodice de prezentare a rezultatelorcercetării;

c) să prezinte, începând cu cel de-al doilea an de studii, cel puţin o dată la 12 luni referatede cercetare ştiinţifică, conform programului de cercetare;

d) să prezinte rapoarte de activitate conducătorului de doctorat şi comisiei de îndrumareori de câte ori i se solicită;

e) să respecte disciplina instituţională.f) să aibă o frecvenţă la studii, cercetare, documentare, consultaţii, cel puţin la nivelul

minim stabilit de şcoala doctorală;g) să achite taxele de studii în termenele la care s-a obligat prin semnarea contractului de

studii doctorale, dacă desfăşoară studii doctorale în sistem cu taxă;h) să întocmească programul individual de cercetare ştiinţifică, cu consultarea

conducătorului de doctorat;i) să asigure în termen toate documentele necesare întocmirii dosarului de doctorat pentru

confirmarea de către CNATDCU;j) să participe la sesiunile de comunicări ştiinţifice (conferinţe naţionale/internaţionale)

din UAUIM, în aria tematică a cercetării sale doctorale;


— 15 —

k) să publice, cu avizul conducătorului de doctorat, în publicaţii de specialitaterecunoscute, rezultate ale cercetărilor desfăşurate în cadrul studiilor doctorale;

l) să respecte legea drepturilor de autor pe toată durata desfăşurării studiilor universitarede doctorat.

m) să-şi actualizeze permanent, inclusiv înaintea de plecare în străinătate, pe un timp maiîndelungat, datele de contact din fisa doctorandului;

n) să menţină permanent legătura cu conducătorul de doctorat, în scopul asigurării unuicaracter de continuitate pregătirii doctorale;

o) să fie permanent la curent cu informaţiile comunicate de conducerea scolii doctoraleprin diferite mijloace (publicarea pe site, prin conducătorul de doctorat, prin postă, telefonic, fax,e-mail etc.), chiar dacă informaţiile nu i-au fost comunicate personal; în caz contrar,necunoaşterea informaţiilor comunicate nu va putea fi invocată ca scuză în nici o situaţie.

(3) Conform Regulamentului CSUD din IOSUD UAUIM, studenţii doctoranzi au, deasemenea obligaţia:

(a) de a participa la sesiunile de susţinere a referatelor pe toata perioada din zi deprezentare a acestora ;

(b) de a participa la toate susţinerile publice ale tezelor doctorale şi în măsurainteresului pentru domeniul cercetat, la presusţinerile colegilor lor. Participarea activă presupuneprimirea unui credit per susţinere.

Art. 23. (1) Nerespectarea de către studentul-doctorand a îndatoririlor ce decurg dinprezentul regulament şi alte acte normative incidente, precum şi săvârşirea altor fapte care încalcănormele de conduită universitară, normele etice şi/sau aduc prejudicii comunităţii academice,tentativele de fraudă intelectuală (aşa cum sunt ele descrise în Codului de etică şi deontologieuniversitară al UAUIM din Carta Universitară a UAUIM (art. 100), au drept consecinţă aplicareaunor sancţiuni. În funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea lor, sancţiunile pot merge de laatenţionarea studentului-doctorand de către conducătorul de doctorat, la mustrare scrisă, până laexmatriculare cu drept de reînmatriculare sau la exmatriculare definitivă (fără drept dereînmatriculare). Decizia privind sancţionarea disciplinară a unui student-doctorand aparţineSenatului UAUIM, la propunerea directorului şcolii doctorale, pe baza referatului de constatare afaptelor întocmit de conducătorul de doctorat sau altă persoană îndreptăţită, după caz.

(2) Studenţii doctoranzi bursieri, care au beneficiat de subvenţie timp de 3 ani fără afinaliza cercetarea doctorală nici după 5 ani sau mai mulţi (pana la data exmatriculării) suntobligaţi să restituie suma de care au beneficiat pe timpul legal al studiilor doctorale.

I.4. Contractul de studii universitare de doctorat

Art. 24. În termen de 10 de zile calendaristice de la începerea primului an de studii,studenţii-doctoranzi completează şi semnează, împreună cu conducătorul de doctorat şi curectorul universităţii, în calitate de ordonator de credite al IOSUD, contractul de studiiuniversitare de doctorat, care conţine, în mod explicit, drepturile şi obligaţiile părţilor semnatare.Modelul contractului cadru de studii universitare de doctorat este aprobat de CSD.

Art. 25. Contractul se încheie cu fiecare student-doctorand în parte, în urma negocieriiîntre părţile semnatare.

Art. 26. (1) Contractul de studii universitare de doctorat cuprinde, în plus faţă de drepturişi obligaţii, cel puţin următoarele:

a) datele de identificare ale studentului-doctorand şi conducătorului de doctorat;b) date despre IOSUD şi şcoala doctorală;


— 16 —

c) tema de cercetare aleasă;d) cuantumul lunar al bursei, dacă este cazul;e) cuantumul taxei de studiu, dacă este cazul;f) limba în care se redactează şi se susţine teza de doctorat : limba română; limba unei

minorităţi naţionale sau o limbă de circulaţie internaţională;g) termenul de finalizare a tezei de doctorat;h) condiţiile de prelungire şi de întrerupere a termenului de finalizare a tezei de doctorat;i) cuantumul activităţilor, în calitate de asistent de cercetare sau de asistent universitar, pe

care studentul-doctorand se angajează să le desfăşoare şi perioada.

Art. 27. (1) După semnarea contractului de studii, în termen de 10 de zile calendaristice,conducătorul de doctorat stabileşte coordonatele programului de pregătire pe durata întreguluistagiu doctoral, iar doctorandul întocmeşte programul pe baza precizărilor conducătorului dedoctorat în cazuri justificate şi cu aprobarea conducătorului de doctorat planul de studii poate fimodificat pe parcursul anului universitar.

(2) Programul de pregătire se aprobă de directorul Scolii doctorale, în termen de 10 zilecalendaristice de la data prezentării programului, conform modelului aprobat de CSUD.

I.5. Finanţarea studiilor universitare de doctorat

Art. 28. (1) Finanţarea de la buget a studiilor universitare de doctorat se face prin granturidoctorale multianuale. Acestea se acordă pe bază de competiţie naţională de proiecte ştiinţificeîntre şcolile doctorale sau competiţie naţională de proiecte ştiinţifice între conducătorii dedoctorat, membri ai unei şcoli doctorale. Competiţia pentru granturile doctorale este organizatăde CNCS, iar metodologia de desfăşurare a competiţiei se stabileşte prin ordin al ministruluieducaţiei naţionale.

(2) O persoană poate beneficia de finanţare de la buget pentru un singur program destudii universitare de doctorat, de regulă, pe durata de 3 ani.

Art. 29. (1) IOSUD-UAUIM nu poate utiliza fondurile granturilor doctorale obţinuteconform articolului anterior decât pentru activităţile aferente derulării programului de studiidoctorale şi numai pentru poziţiile de studenţi-doctoranzi pentru care au fost alocate fondurile.

Capitolul II – Structura, durata, conţinutul şi finalizarea programelorde studii universitare de doctorat

II.1. GeneralităţiArt. 30. (1) Durata studiilor universitare de doctorat, de la data înmatriculării la data

depunerii tezei în vederea susţinerii în şedinţă publică, este de regulă, de 3 ani.(2) Pe perioada celor trei ani, eşalonarea activităţilor se va realiza astfel:

a) Primul an este dedicat programului de pregătire bazat pe studii universitareavansate. În această perioadă doctorandul va avea statutul de aspirant la titlul de doctor. Trecereaîn următoarea etapă este condiţionată de acumularea a 60 de credite. Modalitatea de acumulare aacestor credite este specificată în Anexa 2.

b) Următorii doi ani sunt dedicaţi programului de cercetare ştiinţifică. În aceastăperioadă doctorandul va avea statutul de candidat la titlul de doctor.

(3) În situaţii speciale durata studiilor universitare de doctorat poate fi prelungită cupână la 2 ani (4 semestre), la solicitarea studentului doctorand, cu avizul conducătorului dedoctorat şi cu aprobarea Senatului UAUIM. Motivele pentru care poate fi prelungit programul depregătire sunt:


— 17 —

a) Neîndeplinirea la timp a sarcinilor prevăzute în programul de pregătire, din motivebine justificate (boală, absenţa din ţară pe o perioadă mai mare de 6 luni, determinată de altemotive decât cele ale studiile de doctorat etc.);

b) Identificarea, numai pe parcursul primului an al studiilor, a unor noi direcţii decercetare legate de tema tezei, care nu au fost intuite la momentul elaborării programului depregătire şi care presupun o aprofundare specială;

c) Alte situaţii similare care impun prelungirea, acceptate de conducătorul dedoctorat.

(4) Pentru perioadele de prelungire doctorandul este obligat să suporte taxe, calculateproporţional cu durata prelungirii, raportată la taxa anuală de studii stabilită de Senatul UAUIMpentru anul universitar respectiv.

(5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe. Durata cumulată a perioadelor deîntrerupere acordate unui student-doctorand este de cel mult 2 ani (4 semestre). Aprobareaîntreruperii studiilor aparţine CSUD. Motivele pentru care poate fi întrerupt programul depregătire sunt:

a) Îmbolnăviri care îl pun pe studentul-doctorand în imposibilitatea, pe o durată maimare, de a-şi continua îndeplinirea obligaţiilor din contractul de studii;

b) probleme familiale deosebite care impun absenţa de la programul de pregătire;c) maternitate (în condiţiile legii)d) alte situaţii similare care impun întreruperea, acceptate de conducătorul de

doctorat.(6) Pentru perioadele de întrerupere nu se percep taxe.(7) Prelungirea, respectiv întreruperea se stabilesc prin acte adiţionale la contractul de

studii universitare de doctorat. Durata cumulată a prelungirilor şi întreruperilor nu poate depăşi 2ani (4 semestre universitare).

(8) Dacă studentul-doctorand nu reuşeşte să finalizeze teza în termenul legal de 3 ani şi aeventualelor prelungiri sau întreruperi, care fac obiectul unor acte adiţionale la contractul de studiiuniversitare de doctorat, acesta mai poate avea la dispoziţie, în mod cu totul excepţional, operioadă de graţie de maxim 2 ani pentru a finaliza şi susţine public teza; depăşirea acestui termenconduce în mod automat la exmatricularea sa. Solicitarea acordării perioadei de graţie, foarte binemotivată, este aprobată de Senatul UAUIM, în urma avizării succesive a acesteia de conducătorulde doctorat, Consiliul şcolii doctorale, prin directorul acestuia şi directorul CSUD. Solicitareapoate fi luată în discuţie doar în situaţia în care studentul-doctorand şi-a îndeplinit toate obligaţiilecare decurg din programul de pregătire doctorală, respectiv acumularea a 150 credite.

(9) Pentru perioada de graţie acordată pentru finalizarea tezei şi a susţinerii sale publicestudentul-doctorand este obligat să suporte taxe, calculate proporţional cu durata prelungirii,raportate la taxa anuală de studii stabilită de Senatul UAUIM în anul înmatriculării sale.

Art. 31. Programele de studii universitare de doctorat asigură formarea de competenţeprofesionale (de conţinut, cognitive şi de cercetare) în domeniul urbanismului, precum şi a unorcompetenţe transversale.

Art. 32. (1) În sensul prezentului regulament sunt calificate drept competenţeprofesionale următoarele competenţe specifice domeniului:

a) cunoştinţe avansate în domeniu;b) capacitatea de identificare, formulare şi soluţionare a problemelor de cercetare;c) stăpânirea metodelor şi tehnicilor de cercetare avansată;d) cunoştinţe privind managementul proiectelor de cercetare;e) stăpânirea procedeelor şi soluţiilor noi în cercetare;f) abilităţi de documentare, elaborare şi valorificare a lucrărilor ştiinţifice;


— 18 —

g) abilităţi lingvistice la nivel academic în limbi de circulaţie internaţională necesaredocumentării şi elaborării de lucrări ştiinţifice;

h) Înţelegerea şi capacitatea de aplicare a principiilor şi valorilor eticii cercetării ştiinţificeîn domeniul respectiv.

(2) În sensul prezentului regulament sunt considerate drept competenţe transversaleurmătoarele:

a) competenţe de comunicare, scrisă şi orală, în domeniul ştiinţei şi culturii;b) competenţe lingvistice avansate în limbi de circulaţie internaţională;c) utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării;d) abilităţi de interrelaţionare şi de lucru în echipă;e) cunoştinţe de management al resurselor umane, materiale şi financiare;f) calităţi de conducere;g) cunoştinţe privind managementul carierei, precum şi însuşirea de tehnici privind

căutarea unui loc de muncă şi de creare de locuri de muncă pentru alţii;h) cunoştinţe privind managementul riscului, crizei şi al eşecului;i) cunoştinţe privind utilizarea legislaţiei în domeniul drepturilor de proprietate

intelectuală;j) capacităţi de antreprenoriat economic, tehnologic şi social.

II.2. Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate şi programul decercetare ştiinţifică

Art. 33. Programul de studii organizate de Şcoala doctorală SDU, specific doctoratuluiştiinţific, în domeniul urbanismului (incluzând amenajarea teritoriului şi peisagistica) şi aariilor tematice subsumate acestuia, cuprinde:

a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate;b) un program individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie.

Art. 34. Organizarea şi funcţionarea programului de studii doctorale din cadrul SDU arela bază următoarele principii:

a) centrarea activităţii didactice pe student prin:

o orientarea activităţii didactice către formarea competenţelor profesionalecorespunzătoare ciclului III de studii universitare în domeniul urbanismului(incluzând amenajarea teritoriului, peisagistica şi planificarea spaţială), precum şi aunor competenţe transversale adecvate;

o oferirea unui parcurs didactic flexibil şi adaptabil fiecărui student-doctorand în parte(în raport cu aria tematică a cercetării proprii, cu înclinaţiile, nevoile şi oportunităţilede studiu ale fiecăruia);

b) aplicarea sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor (ECTS), denatură să favorizeze flexibilitatea parcursului didactic şi mobilitatea studenţilor.Fiecărui semestru îi sunt alocate 30 credite. Din totalul de 180 credite,corespunzătoare celor 6 semestre, 30 sunt alocate tezei de doctorat.

II.2.1. Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate

Art. 35. (1) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate este uninstrument pentru îmbogăţirea cunoştinţelor studentului-doctorand şi serveşte acestuia la


— 19 —

derularea în bune condiţii a programului individual de cercetare ştiinţifică/creaţie artistică şipentru dobândirea de competenţe avansate specifice ciclului de studii universitare de doctorat.

(2) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate trebuie să fie relevantpentru subiectul de cercetare al tezei de doctorat şi nu trebuie să afecteze în mod negativ timpuldisponibil al studentului-doctorand pentru programul individual de cercetare ştiinţifică/creaţie.

(3) Parcurgerea programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate trebuie să seînscrie în intervalul de timp al primului an de studii; durata cumulată a programului de pregătirebazat pe studii universitare avansate nu poate depăşi 3 luni.

(4) Şcoala doctorală este obligată să asigure accesul liber şi neîngrădit la programul depregătire avansată atât studenţilor-doctoranzi proprii, cât şi celor din cadrul altor Şcoli doctorale.

(5) Participarea unui anumit student-doctorand la programul de pregătire bazat pe studiiuniversitare avansate şi alegerea elementelor de studiu din cadrul acestui program care trebuieurmate de către studentul-doctorand sunt convenite de comun acord de conducătorul de doctoratşi de studentul-doctorand. Îngrădirea opţiunii conducătorului de doctorat şi a studentului-doctorand sunt interzise.

Art. 36. (1) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate este destinatformării bazei de pornire pentru activitatea de cercetare în domeniul temei de doctorat alese,urmărind simultan două obiective majore:

a) însuşirea unor elemente de metodă în domeniul cercetării ştiinţifice. În acest sensstudenţilor-doctoranzi li se propune frecventarea unor cursuri precizate în oferta curriculară aSDU (Anexa 1). Pentru a frecventa cursurile, este obligatoriu ca la începutul anului universitar,odată cu precizarea orarului, doctorandul să opteze folosind sistemul on-line pentru cursurilepreferate. În cazul în care această opţiune nu este precizată în termenul precizat, doctorandul nuva primi cursurile aferente cursurilor pentru care a nu şi-a precizat opţiunea.

b) dobândirea/completarea cunoştinţelor necesare în aria tematică aleasă. Activităţileformative au ca scop cunoaşterea scenariilor culturale şi operative de evoluţie, planificare urbană,reglementare şi dezvoltare în care se încadrează tema de cercetare a fiecărui student-doctorand, astadiului cunoaşterii în domeniu şi a cercetărilor în curs, pe plan naţional şi internaţional. În acestscop, studenţii-doctoranzi vor participa la cursuri din aria de interes a doctoratului (identificateprin efort personal, din programul oricărei universităţi, româneşti şi străine), la conferinţe aleunor personalităţi organizate în cadrul Şcolii doctorale SDU sau în alte contexte, precum şi laseminarele tematice şi interdisciplinare organizate în cadrul Şcolii doctorale SDU conformprogramului comunicat, sau la alte conferinţe şi workshop-uri de specialitate, liber alese destudentul-doctorand, funcţie de interesul propriu (activităţi integrative / credite libere).

Art. 37. (1) Contactul cu conducătorul de doctorat este parte integrantă a parcursuluiformativ încă din anul I al stagiului de pregătire doctorală, prin activităţi de îndrumare individualădestinată însuşirii instrumentelor teoretice şi metodologice necesare pentru definirea parcursuluicognitiv de dezvoltare a tezei de doctorat.

(2) In acest scop, încă din primul an studenţii-doctoranzi sunt implicaţi în activităţididactice şi de cercetare ale departamentelor sau şcolii doctorale în domeniul doctoratului, şi potfi puşi în legătură cu instituţii (naţionale şi internaţionale) aşa încât să-şi poată planifica eventualestagii de cercetare ulterioare, în instituţii din ţară şi din străinătate, pe baza evaluării oportunităţiişi a posibilităţilor reale.

(3) Totodată studenţii-doctoranzi sunt ghidaţi de conducătorul de doctorat în parcurgereaprimelor etape de cercetare individuală în domeniul tezei.


— 20 —

Art. 38. Activităţile individuale îndrumate pot compensa parţial cursurile formative şiseminarele de specialitate; şi invers, frecventarea unor cursuri recomandate de conducătorul dedoctorat poate compensa unele activităţi individuale îndrumate.

In cadrul activităţilor organizate de Şcoala doctorală, se urmăreşte stimularea dialoguluiintertematic atât între doctoranzi, cât şi între echipele de îndrumare şi, după caz, cu participareaspecialiştilor invitaţi din alte domenii disciplinare complementare ariei tematice specifice decercetare.

Art. 39. (1) Primul an (al doilea semestru al studiilor) se încheie cu definirea proiectului decercetare pe care studentul-doctorand intenţionează să îl ducă la capăt în cadrul doctoratului(propunere de teză). Studentul-doctorand trebuie să demonstreze stăpânirea subiectului tezei şi astructurii cercetării: caracterizarea stadiului cunoaşterii în domeniul de cercetare ales; identificarealiteraturii de specialitate existente şi bibliografia adnotată; stabilirea etapelor, metodelor şimodalităţilor de cercetare în relaţie cu experienţe analoge din lume; sistematizarea informaţiei.

(2) Evaluarea referatului final în comisia de îndrumare şi acordarea creditelor aferente,împreună cu creditele obţinute din alte activităţi, permite promovarea primului an dacă în totalstudentul-doctorand a acumulat 60 ECTS, corespunzând celor 2 semestre a câte 30 credite.

II.2.2. Programul de cercetare ştiinţifică

Art. 40. (1) Programul individual de cercetare ştiinţifică/creaţie (anii 2 şi 3 ai stagiului depregătire doctorală) are ca obiectiv principal elaborarea de către studentul-doctorand a tezei dedoctorat.

(2) Obiectivul specific este de a permite studentului-doctorand conturarea unui tablou câtmai complet al cunoaşterii ştiinţifice în domeniul ales, integrând activităţile de cercetareindividuală îndrumată cu dezbateri în cadrul seminarelor tematice şi interdisciplinare organizate încadrul Şcolii doctorale.

(3) Responsabilitatea asupra structurii, conţinutului, organizării şi desfăşurării programuluide cercetare ştiinţifică al studentului-doctorand revine conducătorului de doctorat.

(4) Conducătorul de doctorat este direct responsabil pentru parcursul ştiinţific alstudentului-doctorand, fiind obligat să facă tot posibilul pentru a-i asigura acestuia condiţiile,accesul la cunoştinţele şi informaţiile care să maximizeze şansele finalizării cu succes aprogramului de doctorat.

(5) Şcoala doctorală şi conducătorul de doctorat fac recomandări studentului-doctorandprivind asigurarea resurselor de documentare, cercetare, experimentare, necesare desfăşurăriiproiectului de cercetare în care este implicat.

Art. 41. Anul al doilea al stagiului de pregătire doctorală pune accent pe formareaspecializată în domeniul cercetării de doctorat. Studenţii-doctoranzi sunt încurajaţi să desfăşoarestagii de cercetare în cadrul unor instituţii publice şi private de profil sau la universităţi dinstrăinătate, să se implice în proiecte de cercetare ale departamentelor UAUIM ce au legătură cusubiectul tezei, precum şi în întocmirea aplicaţiilor pentru finanţarea unor cercetări în domeniullor de interes. In acelaşi context, este încurajată participarea studenţilor-doctoranzi la congrese şiseminarii, naţionale şi internaţionale, cu contribuţii proprii, ca şi publicarea rezultatelor cercetăriidoctorale desfăşurate. Aceste activităţi au ca scop formarea unui cercetător stăpân peinstrumentele metodologice şi operative care îi vor permite să se afirme în sectorul propriu decercetare.

Art. 42. (1) Pentru asigurarea unui parcurs ştiinţific coerent, studentul-doctorand susţine,începând cu cel de-al doilea an de studii, un referat / semestru, care să ateste progresul


— 21 —

programului său de cercetare ştiinţifică, în faţa comisiei de îndrumare şi a conducătorului dedoctorat sau în faţa unui colectiv mai larg, care au rolul de a ghida, a corecta şi a susţine parcursulştiinţific al studentului-doctorand. Pentru fiecare referat susţinut cu succes, studentul va primicâte 10 credite.

(2) La cerere, cu susţinerea conducătorului de doctorat, doctorandul poate prezenta unreferat şi la finalul primului an de studii, însă acesta trebuie să difere substanţial de planulprezentat la admitere.

(3) La susţinerea referatelor participă în mod obligatoriu şi ceilalţi doctoranzi. Doctoranziicare participă activ la dezbaterile din cadrul sesiunilor de susţinere, prin adresarea de întrebări sauexprimarea unor puncte de vedere, primesc credite pentru aceasta.

(4) Este obligatoriu ca doctorandul să prezinte public comunicări ştiinţifice şi/sau săpublice articole de specialitate pe tema aleasă. În acest sens, studentul trebuie să acumuleze, peparcursul a trei semestre, 60 de credite.

(5) Evaluarea referatelor şi acordarea creditelor aferente, împreună cu creditele obţinutedin celelalte activităţi, permite promovarea celui de al doilea an dacă în total studentul-doctoranda acumulat 60 ECTS, corespunzând celor 3 semestre a câte 20 credite.

Art. 43. (1) Anul al treilea al stagiului de pregătire doctorală este dedicat încheieriiactivităţii de cercetare individuală şi elaborării tezei de doctorat; ca atare predomină timpuldedicat întâlnirilor doctorandului cu îndrumătorul său şi confruntărilor critice în cadrulcolectivului Şcolii doctorale prin prezentarea publică a unor redactări intermediare ale tezei.

(2) In cursul semestrului 6 are loc susţinerea preliminară a tezei în faţa conducătorului dedoctorat şi a comisiei de îndrumare. Evaluarea favorabilă, cu acordarea creditelor aferente,permite susţinerea publică a tezei, dacă studentul-doctorand a acumulat un total de 150 ECTS.

Art. 44. (1) Pe tot parcursul programului de cercetare ştiinţifică studentul este încurajat săpublice articole, comunicări ştiinţifice în periodicele UAUIM sau în alte periodice de specialitate,recunoscute de mediul profesional, din România şi/sau din străinătate. Aceste articole saucomunicări se iau în calcul la îndeplinirea sarcinilor doctorandului, privind activitatea publicistică,stabilite prin programul de pregătire.

(2) Activitatea publicistică a doctorandului se ia în calcul numai dacă este concretizată subformă de articole sau comunicări ştiinţifice publicate. După apariţia propriilor articole saucomunicări, studenţii-doctoranzi vor prezenta conducătorului de doctorat revistele sau volumelesesiunilor în care le-au apărut articolele sau comunicările şi vor dona un exemplar din acesteabibliotecii UAUIM.

(3) Studentul-doctorand consemnează în programul de pregătire toate activităţile sale, iarconducătorul de doctorat confirmă, prin semnătură, veridicitatea acestor activităţi, echivalându-le,totodată, cu numărul de credite corespunzătoare.

Art. 45. (1) Promovarea unui an de studii doctorale presupune acumularea a 60 ECTS (30credite / semestru), în conformitate cu planul de studiu individual al studentului-doctorand.

(2) Înregistrarea creditelor se face în baza cererii studentului-doctorand, însoţită dedocumentele doveditoare şi la recomandarea favorabilă a conducătorului de doctorat.

(3) Solicitarea şi acordarea creditelor se face conform procedurii din Anexa 2.

Art. 46. Eventualele evaluări aferente unor cursuri din cadrul programului de pregătirebazat pe studii universitare avansate au un rol exclusiv informativ şi nu pot condiţiona finanţareastudenţilor-doctoranzi sau parcursul acestora în cadrul programului de studii. Creditele se acordăla propunerea conducătorului de doctorat, pe baza unui raport (fişă-tip) de prezentare adisciplinei şi a rezultatelor formative (universitate, denumire curs, titular, nr. ore, conţinut,


— 22 —

competenţe dobândite) întocmit de studentul-doctorand şi vizat de titularul disciplinei careconfirmă astfel faptul că respectivul student a frecventat cursul. Evaluarea finală în vedereaacordării titlului de doctor se face, în urma acumulării numărului necesar de credite (150),exclusiv pe baza tezei de doctorat şi a susţinerii publice a acesteia.

Art. 47. Creditele obţinute într-un program de master de cercetare, sau parcurgerea unorstagii anterioare de doctorat şi/sau de cercetare ştiinţifică, desfăşurate în ţară sau în străinătate, înuniversităţi sau în unităţi de cercetare-dezvoltare de prestigiu, care au relevanţă pentru tema tezeide doctorat, pot fi recunoscute ca echivalente cu cele din programul de pregătire bazat pe studiiuniversitare avansate. Echivalarea este propusă de către conducătorul de doctorat, la solicitareastudentului-doctorand şi se aprobă de către Consiliul şcolii doctorale.

Art. 48. Poate fi înmatriculat într-un an superior studentul-doctorand cu max. 20 crediterestante. Creditele restante trebuie recuperate până la începutul semestrului 6, dedicat în întregimeredactării tezei de doctorat.

Art. 49. Depunerea tezei în vederea susţinerii publice este condiţionată de acumularea a150 credite din totalul de 180, 30 credite fiind aferente redactării finale şi susţinerii publice a tezei.

II.3. Teza de doctorat

Art. 50. (1) Studiile universitare de doctorat se finalizează prin susţinerea în şedinţăpublică a tezei de doctorat.

Art. 51. (1) Teza de doctorat este o lucrare ştiinţifică, originală, fiind obligatoriemenţionarea sursei pentru orice material preluat. Studentul-doctorand este autorul tezei dedoctorat şi îşi asumă corectitudinea datelor şi informaţiilor prezentate în teză, precum şi aopiniilor şi demonstraţiilor exprimate în teză.

(2) Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectareastandardelor de calitate şi de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalităţii conţinutului.

(3) Doctorandul îşi asumă responsabilitatea privind originalitatea conţinutuluisemnând o declaraţie pe propria răspundere, care este avizată de către conducătorul de doctorat.

(4) În SDU verificarea originalităţii tezei se va face folosind un program antiplagiat.(5) Conţinutul tezei de doctorat este stabilit de către studentul-doctorand prin

consultare cu conducătorul de doctorat.(6) Titlul tezei de doctorat poate fi modificat la libera alegere a studentului-doctorand,

cu avizul conducătorului de doctorat, până în momentul finalizării acesteia în vederea susţineriipublice. Modificarea titlului se poate face doar pentru adaptarea mai adecvată la conţinutul tezei,fără însă ca această modificare să implice modificări de fond ale tezei.

(7) Tema tezei de doctorat poate fi modificată o singură dată, cel mai târziu la sfârşitulprimului an al programului de studii doctorale, cu avizul conducătorului de doctorat şi al comisieide îndrumare. Modificarea temei aduce după sine schimbările corespunzătoare în planulindividual de activitate al doctorandului (denumirea referatelor etc.).

(8) Redactarea tezei de doctorat se va realiza în conformitate cu Îndrumarul de realizarea tezelor de doctorat realizat de SDU (Anexa 3). Tezele care nu respectă instrucţiunile de redactarenu vor fi admise în vederea susţinerii publice.

(9) În vederea verificării originalităţii lucrării, tezele vor fi depuse în format tipărit şielectronic (obligatoriu Microsoft Word, format DOC).


— 23 —

(10) Odată cu teza de doctorat, doctorandul va înainta un memoriu de 1-4 pagini încare va prezenta succint elementele de noutate şi originalitate ale tezei de doctorat, raportate lastadiul actual de cunoaştere din domeniu, şi propria sa contribuţie.

(11) Rezumatul tezei este publicat pe site-ul universităţii şi poate fi consultat publicdupă emiterea dispoziţiei de numire a comisiei de susţinere.

(12) Tezele de doctorat se vor depune cu două săptămâni înainte de programareapentru susţinerea prezentării publice.

(13) Teza în format tipărit poate fi consultată la biblioteca universităţii cu cel puţin 20de zile înainte de data fixată pentru susţinerea publică. Lucrarea de doctorat rămâne documentpublic la biblioteca universităţii.

(14) Dacă studentul-doctorand nu optează pentru publicarea distinctă a tezei sau aunor capitole din aceasta, forma digitală a tezei este făcută publică şi va putea fi accesată liber peplatforma naţională după emiterea dispoziţiei de acordare a titlului de doctor; tezei i se va atribuio licenţă de protecţie a dreptului de autor.

(15) Dacă studentul-doctorand optează pentru publicarea distinctă a tezei de doctoratsau a unor capitole din aceasta, el primeşte un termen de graţie de maximum 24 de luni pentrurealizarea acestei publicări; după expirarea termenului de graţie, în cazul în care nu a fost primităla IOSUD nicio notificare cu privire la publicarea distinctă a tezei, documentul în format digitaldevine liber accesibil pe platforma naţională cu atribuirea unei licenţe de protecţie a dreptului deautor.

(16) După acordarea titlului de doctor, în termen de maximum 30 de zile IOSUD areobligaţia transmiterii unui exemplar tipărit al tezei de doctorat la Biblioteca Naţională a României,unde poate fi accesat la cerere.

(17) Dosarul de doctorat se arhivează de către IOSUD cu regim permanent.

Art. 52. Susţinerea publică poate avea loc numai după parcurgerea următoarelor etape:(1) În vederea susţinerii publice, teza de doctorat se depune cel mai târziu la data expirării

termenului de 3 ani de la înmatriculare sau, dacă este cazul, la expirarea perioadei de prelungire,respectiv întrerupere, aprobate conform art. 50. Teza va fi însoţită obligatoriu de acceptulconducătorului de doctorat, o declaraţie scrisă pe propria răspundere a doctorandului privindoriginalitatea conţinutului tezei de doctorat, respectarea standardelor de calitate şi de eticăprofesională şi de documentul financiar care atestă achitarea taxei de susţinere a tezei.

(2) Şcoala doctorală realizează analiza de similitudini utilizând un program recunoscut deCNATDCU; şcoala doctorală poate solicita, suplimentar, utilizarea unui program dezvoltat lanivel naţional privind detecţia de similitudini; rapoartele de similitudini se includ în „dosarul dedoctorat”.

(3) Teza de doctorat este prezentată în comisia de îndrumare; după această presusţinere,care poate fi publică, conducătorul de doctorat şi comisia de îndrumare decid asupra depuneriioficiale a tezei şi organizării susţinerii publice; referatul de acceptare al conducătorului de doctoratşi acordul membrilor comisiei de îndrumare se includ în „dosarul de doctorat”.

(4) Teza de doctorat se depune în mod oficial la secretariatul şcolii doctorale, în formattipărit şi în format electronic, împreună cu rezumatul tezei de doctorat şi CV-ul doctorandului;secretariatul şcolii doctorale certifică îndeplinirea de către doctorand a tuturor obligaţiilor dincadrul programului de studii universitare de doctorat.

(5) Cererea pentru fixarea datei de susţinere publică a tezei de doctorat, avizată deconducătorul de doctorat şi de preşedintele comisiei de susţinere, se depune la secretariatul şcoliidoctorale cu minimum 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru susţinere.

(6) Şcoala doctorală întocmeşte şi afişează anunţul pentru susţinerea publică cu cel puţin20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru susţinere. Acesta va include în modobligatoriu data, locaţia şi ora de susţinere, conducătorul sau conducătorii de doctorat, precum şi


— 24 —

locul unde textul integral al tezei poate fi consultat în format tipărit. Anunţul susţinerii publice,rezumatul tezei în format electronic, CV-ul doctorandului, CV-urile membrilor comisiei desusţinere publică a tezei de doctorat sau link-uri către acestea sunt afişate pe site-ul IOSUD.

(7) Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc în maximum 3 luni de la datadepunerii tezei, numai cu acordul conducătorului de doctorat şi a comisiei de îndrumare.

(8) Sesiunile publice de susţinere vor avea loc în perioadele planificate pentru sesiunile desusţinere în cadrul UAUIM. La susţinerea publică trebuie ca doctorandul să asigure participarea acel puţin 20 de persoane.

(9) La susţinerea publică a tezelor de doctorat participă în mod obligatoriu şi ceilalţidoctoranzi. Doctoranzii care participă activ la dezbaterile din cadrul sesiunilor de susţinere, prinadresarea de întrebări sau exprimarea unor puncte de vedere, primesc credite pentru aceasta.

(10) Referatele membrilor comisiei (referenţii oficiali) se predau cu cel puţin o săptămânăînaintea datei fixate pentru susţinerea publică a tezei de doctorat.

(11) Referenţii de doctorat evaluează tezele conform unui set de criterii specificedomeniului, prezentate în Anexa 4.

(12) Toate cheltuielile aferente susţinerii publice sunt suportate din bugetul IOSUD.

Art. 53. Teza de doctorat împreună cu anexele acesteia sunt documente publice şi seredactează şi în format digital. Teza de doctorat şi anexele sale se publică pe un site administrat deMEN, cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul drepturilor de autor.

Art. 54. (1) Comisia de doctorat este alcătuită din cel puţin 5 membri: preşedintele, careprezentant al conducerii IOSUD-UAUIM, conducătorul de doctorat şi cel puţin 3 referenţioficiali din ţară sau din străinătate, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat,dintre care cel puţin doi îşi desfăşoară activitatea în afara UAUIM. Membrii comisiei de doctorattrebuie să aibă titlul de doctor şi cel puţin funcţia didactică de conferenţiar universitar, respectivde cercetător ştiinţific gradul II, ori să deţină calitatea de conducător de doctorat, în tară sau înstrăinătate.

(2) Comisia de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat, aprobată de consiliulşcolii doctorale şi vizată de directorul CSUD. Comisia este numită prin decizie a rectoruluiUAUIM.

(3) Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc numai după evaluarea sa de către toţimembrii comisiei de doctorat şi în prezenţa a cel puţin 4 dintre aceştia, cu participarea obligatoriea preşedintelui şi a conducătorului de doctorat.

(4) Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilorcomisiei de doctorat şi a publicului.

Art. 55. (1) Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţiloroficiali, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îlatribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Excelent”, „Foarte bine”,„Bine”, „Satisfăcător” şi „Nesatisfăcător”.

(2) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul decercetare ştiinţifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului„Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător” comisia de doctorat propune acordareatitlului de doctor. Propunerea se înaintează CNATDCU spre validare. În urma evaluării dosarului,CNATDCU propune ministrului educaţiei naţionale acordarea sau neacordarea titlului de doctor.

(3) În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizeazăelementele de conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi solicită onouă susţinere publică a tezei. A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii dedoctorat, ca şi în cazul primei susţineri, la cel mult 3 luni de la prima susţinere. În cazul în care şi


— 25 —

la a doua susţinere publică se obţine calificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acordă,iar studentul-doctorand este exmatriculat.

(4) Cele 30 credite pentru teza de doctorat nu se acordă decât în situaţia în care, în urmasusţinerii publice a tezei, se conferă titlul de doctor.

Art. 56. (1) Titlul de doctor se conferă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, dupăvalidarea tezei de doctorat de către CNATDCU.

(2) Pe baza ordinului ministrului, UAUIM conferă diploma şi titlul de doctor în ştiinţe,corespunzându-i acronimul de ”Dr”. Pe diploma de doctor se va înscrie calificativul obţinut destudentul-doctorand, respectiv „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”. Deasemenea, pe diploma de doctor se va înscrie şi menţiunea în limba latină, după cum urmează :

a. pentru calificativul „Excelent” se va înscrie menţiunea „Summa cum laude” ;b. pentru calificativul „Foarte bine” se va înscrie menţiunea „Magna cum laude” ;c. pentru calificativul „Bine” se va înscrie menţiunea „Cum laude”.

Art. 57. (1) În cazul în care şcoala doctorală este înştiinţată de către IOSUD căCNATDCU a invalidat teza de doctorat, ia notă de conţinutul motivaţiei scrise de invalidare şi oaduce la cunoştinţa conducătorului de doctorat în vederea luării unei decizii, împreună cudoctorandul, privind refacerea tezei. În cazul opţiunii pentru refacere, teza nu se mai susţine ci seretransmite, refăcută, la CNATDCU în termen de un an de la data invalidării. Doctorandul careparcurge studiile în sistem cu taxă, va achita taxele de studii aferente perioadei de refacere a tezei.Taxa se achită cu ocazia trimiterii tezei refăcute la CNATDCU.

(2) Teza de doctorat, retransmisă către CNATDCU trebuie să includă rapoarte favorabiledin partea conducătorului de doctorat şi a membrilor comisiei de doctorat, pentru versiunearevăzută.

(3) Dacă teza de doctorat se invalidează şi la doua prezentare la CNATDCU, titlul dedoctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.

II.4. Ceremonia de recunoaştere

Art. 58. (1) După organizarea susţinerilor publice, SDU va organiza o ceremonie publicăde recunoaştere a celor care au susţinut cu succes teza de doctorat.

(2) În cadrul ceremoniei, cei care au susţinut teza vor primi un certificat care atestăabsolvirea cursurilor şi susţinerea cu succes a tezei. Acest atestat nu poate înlocui diploma dedoctor.

(3) Atât în cadrul susţinerii publice, cât şi a ceremoniei respective se recomandăcadrelor didactice ţinuta specifică acestor ceremonii. Cei care au o astfel de ţinută o vor puteapurta, iar pentru ceilalţi se va folosi recuzita UAUIM.

III. Alte prevederi

Art. 59. În UAUIM se organizează doctorat ştiinţific şi doctorat profesional.


— 26 —

Anexa 1. Oferta curriculară a SDU

Art. 1.Oferta curriculară a SDU include cursuri referitoare la:

(a) domeniul de studiu ales (cursuri de bază în domeniul urbanismului)(b) organizarea cercetării, metode de cercetare specifice urbanismului şi regulile de redactare aunui text ştiinţific

Art. 2.Este obligatorie frecventarea a cel puţin un modul din fiecare categorie. Studenţii care au

urmat anterior un astfel de curs pot solicita echivalarea acestuia dacă au obţinut cel puţin nota 8.Promovarea fiecărui curs va permite acumularea a 3 credite.

Art. 3.Studenţii care au frecventat cel puţin 75% dintr-un curs (exprimat ca număr de ore sau de

prelegeri) primesc automat creditele aferente cursului. Titularii de curs pot prevedea forme deevaluare sau învăţare opţionale (eseuri, referate etc.); în urma promovării cu succes a acestora,doctorandul poate obţine credite suplimentare.

Art. 4.Obţinerea creditelor aferente unui curs este condiţionată de exprimarea opţiunii pentru

cursul respectiv sau modulul din care acestea face parte. La începutul anului universitar, odată cuprecizarea orarului, doctorandul este obligat să opteze folosind sistemul on-line pentru cursurilepreferate. În cazul în care această opţiune nu este precizată în termenul precizat, doctorandul nuva primi cursurile aferente cursurilor pentru care a nu şi-a precizat opţiunea.

Art. 5.În cazul transferului doctoranzilor din alte şcoli doctorale, se aplica regula privind

numărul de credite obligatorii din programul de origine, cu posibilitatea completării numărului decredite în noua şcoală doctorală cu acordul îndrumătorului, comisiei de îndrumare şi DirectoruluiSDU privind numărul de credite echivalente.

Art. 6.Studenţilor străini care nu stăpânesc limba română li se solicită obţinerea aceluiaşi număr

de credite (42) din cursuri care oferă accesul la informaţie într-o limbă străină, inclusiv din alteşcoli doctorale, cu acordul îndrumătorului, comisiei de îndrumare şi Directorului SDU, fără a finecesară frecventarea cursurilor obligatorii oferite exclusiv în limba română sau a unor întregimodule ce conţin cursuri oferite exclusiv în limba română.

Art. 7.Cursurile (curricula) oferite pentru Programul de pregătire bazat pe studii universitare

avansate sunt propuse de către Directorul SDU, cu consultarea Decanatului Facultăţii şi aprobateanual de către CSD


— 27 —

Anexa 2. Sistem de credite asociat activităţilor din cadrulprogramului de doctorat

Art. 1.Creditele ce pot fi obţinute din cursuri se obţin prin însumarea creditelor aferente fiecărui

curs în parte, promovarea unui curs (demonstrată prin prezenţa la cel puţin 75% din prelegeri)implicând acumularea a 15 credite. Este obligatorie frecventarea a cel puţin un curs din fiecarecategorie definită în Art. 1, Anexa 1. În afara creditelor obţinute prin frecventarea creditelor,unele cursuri pot oferi credite suplimentare pentru diferite activităţi (eseuri, referate etc.). Esteobligatorie acumularea a cel puţin 42 de credite.

Art. 2.a) Participarea la conferinţe ale unor personalităţi organizate în cadrul Şcolii doctorale

SDU sau în alte contexte, precum şi la seminarele tematice şi interdisciplinare organizate în cadrulŞcolii doctorale SDU conform programului comunicat, sau la alte conferinţe şi workshop-uri despecialitate, liber alese de studentul-doctorand, funcţie de interesul propriu (activităţi integrative /credite libere) se punctează cu 10 credite/participare. Este obligatoriu ca studentul să obţină celpuţin 20 de credite.

b) Dovada participării la o conferinţă prezentând o copie a programului şi a diplomei,certificatului sau adeverinţei de participare sau un document echivalent.

Art. 3.Implicarea în activităţi didactice şi de cercetare ale departamentelor sau şcolii doctorale în

domeniul doctoratului, şi în instituţii din ţară şi din străinătate se vor evalua astfel: (i) pentru unstagiu extern, 10 credite; pentru activităţi didactice sau de cercetare în cadrul departamentelor sauşcolii doctorale, 10 credite. În aceste activităţi sunt incluse organizarea sesiunilor de comunicărisau a altor conferinţe şi editarea publicaţiilor şcolii doctorale. Este obligatorie acumularea a celpuţin 20 de credite.

Art. 4.Prezentarea publică de comunicări ştiinţifice şi/sau publicarea articolelor de specialitate se

punctează astfel:a) Publicarea unui articol în revista SDU şi prezentarea unei comunicări în sesiunea anuală

a SDU se punctează cu 10 credite; studentul poate acumula maxim 30 de credite din acesteactivităţi, dar este obligat să scrie cel puţin un articol şi să susţină cel puţin o prezentare;

b) Publicarea unui articol în alte reviste sau prezentarea unei comunicări în altă conferinţăse punctează astfel: publicarea unui articol ISI (inclusiv ISI Proceedings) – 30 credite, publicareaunui articol în reviste indexate BDI sau revistele UAUIM – 15 credite, publicarea unui articol înalte reviste – 10 credite, prezentarea unei comunicări într-o conferinţă internaţională sauconferinţă organizată de UAUIM – 15 credite, prezentarea unei comunicări într-o conferinţănaţională – 10 credite. Cu excepţia publicării unui articol ISI, doctorandul este obligat să scrie celpuţin un articol şi să susţină cel puţin o prezentare. Studentul poate acumula maxim 30 de creditedin aceste activităţi, dar este obligat să scrie cel puţin un articol şi să susţină cel puţin o prezentare

c) Dovada publicării unui articol se va face prezentând o copie a extrasului acestuia dinrevistă sau un document ce atestă acceptarea sa spre publicare.

Art. 5.În cazul în care studentul a prezentat comunicări ştiinţifice sau a publicat articole legate de

tema de doctorat încă din timpul primului an de studiu, acestea vor fi incluse în calcul.


— 28 —

Art. 6.Creditele obţinute dintr-o activitate nu sunt transferabile altei activităţi. De exemplu, dacă

un student acumulează 90 de credite din frecventarea acestor cursuri, nu poate suplini cu excesulde 30 de credite obligativitatea susţinerii referatelor, a publicării de articole sau susţinerii decomunicări ştiinţifice sau a scrierii unei teze.

Art. 7.Creditele ce pot şi trebuie obţinute din diversele activităţi de-a lungul anilor de studii sunt

rezumate în tabelul de mai jos.

Anul de studiiTipul de activitate I II III

Minim: 42 - -Participarea la cursurile din programa şcolarăCredite suplimentare pentru activităţile din cadrulcursurilor Maxim: 42 - -

Minim: 0 Minim: 0 Minim: 0Participarea la conferinţe ale unor personalităţiorganizate în cadrul Şcolii doctorale SDU sau în altecontexte, precum şi la seminarele tematice şiinterdisciplinare organizate în cadrul Şcolii doctoraleSDU conform programului comunicat, sau la alteconferinţe şi workshop-uri de specialitate

Maxim: 18 Maxim: 20 Maxim: 20

Participarea activă, prin adresarea de întrebări sauexprimarea unor puncte de vedere, la sesiunile desusţinere a referatelor sau tezelor de doctorat

1 credit /participare



Minim: 0 Minim: 0 Minim: 0Implicarea în activităţi didactice şi de cercetare aledepartamentelor sau şcolii doctorale în domeniuldoctoratului, şi în instituţii din ţară şi din străinătate,sprijinul organizării conferinţelor, a editării revistelorşcolii doctorale

Maxim: 18 Maxim: 20 Maxim: 20

Minim: 10art.+10conf.



Publicarea unui articol în revista SDU şi prezentareaunei comunicări în sesiunea anuală a SDU

Maxim: 30 Maxim: 30 Maxim: 30Minim: 10

art.+10conf.



Publicarea unui articol în alte reviste şi prezentareaunei comunicări în altă conferinţă

Maxim: 30 Maxim: 30 Maxim: 30Minim: 0 Minim: 10 Minim: 30Susţinere referate Maxim: 10 Maxim: 30 Maxim: 30

- - Minim: 30Susţinerea tezei de doctorat - - Maxim: 30Barem total pentru promovarea în anul următor 60 90 30

Art. 8.Procedura de solicitare şi acordare a creditelor aferente studiilor de doctorat este

următoarea:a) În cazul cursurilor, creditele se obţin prin trimiterea de către cadrul didactic titular al

cursului către Directorul SDU şi Secretariatul SDU a listelor de prezenţă sau a situaţiei finale.


— 29 —

Studenţii care au frecventat cel puţin 75% din curs, exprimat ca timp sau număr de prelegeri,obţin automat creditele aferente cursului. Obţinerea acestor credite este condiţionată de în cazulcursurilor opţionale de înscrierea prealabilă a doctorandului la curs sau modulul din care acestaface parte.

b) Titularii de curs pot acorda credite suplimentare pentru diferite activităţi (prezentări,referate, teme, activitate la curs etc.). În acest caz, vor comunica Directorului SDU şiSecretariatului SDU situaţia creditelor acordate.

c) Pentru participarea la alte cursuri, la conferinţe etc., doctoranzii vor transmiteDirectorului SDU şi Secretariatului SDU informaţiile respective. Acordarea creditelor se va faceconform deciziei Directorului SDU. De asemenea, doctoranzii vor aduce Secretariatului SDU ocopie a programului şi a diplomei, certificatului sau adeverinţei de participare sau un documentechivalent.

d) În cazul sesiunii SDU, lista persoanelor înscrise se realizează automat în timpulprocesului de înscriere on-line. La data sesiunii, participanţii înscrişi vor semna lista, aceasta fiinddovada participării.

e) În cazul în care studenţii vor prezenta comunicări (orale sau sub formă de poster) în alteconferinţe, doctoranzii vor transmite Directorului SDU şi Secretariatului SDU informaţiilerespective. Acordarea creditelor se va face conform deciziei Directorului SDU. De asemenea,doctoranzii vor aduce Secretariatului SDU o copie a programului şi a diplomei, certificatului sauadeverinţei de participare sau un document echivalent.

f) În cazul sesiunii SDU, dovada prezentării o constituie programul şi semnarea listei deprezenţă.

g) În cazul publicării unor articole, doctoranzii vor transmite Directorului SDU şiSecretariatului SDU informaţiile respective. Acordarea creditelor se va face conform decizieiDirectorului SDU. De asemenea, doctoranzii vor aduce Secretariatului SDU dovada publicăriiarticolul, respectiv o copie a extrasului acestuia din revistă sau un document ce atestă acceptareasa spre publicare.

h) În cazul revistei SDU, dovada publicării se va face de către redactorul revistei, care vaconfirma publicarea sau acceptarea articolului.

i) Pentru credite obţinute din alte activităţi, doctoranzii vor înainta Directorului SDU ocerere, avizată de conducătorul de doctorat, prin care vor solicita acordarea creditelor respective,inclusiv numărul de credite propuse. Cererea va fi însoţită de documente doveditoare, după caz.Dacă cererea este aprobată, Directorul SDU o va înainta Secretariatului SDU, creditele urmând afi înscrise în dosarul doctorandului.


— 30 —

Anexa 3. Îndrumar de realizare a tezelor de doctorat

1. Titlul lucrăriiTema tezei de doctorat şi titlul acesteia sunt alese de doctorand în urma discuţiilor cuîndrumătorul de doctorat şi comisia de îndrumare. Se recomandă doctoranzilor să consulte listatezelor de doctorat deja susţinute în cadrul Şcolii Doctorale de Urbanism pentru ca, în cazul încare tema aleasă se aseamănă cu o temă deja susţinută, titlul să precizeze clar diferenţele deabordare. De asemenea, se recomandă doctoranzilor ca, odată cu finalizarea planului de cercetare,să revizuiască titlul tezei împreună cu îndrumătorul de doctorat şi comisia de îndrumare pentru caacesta să fie în concordanţă cu eventualele modificări survenite de la prezentarea temei în vedereaadmiterii la doctorat. Îndrumătorul de doctorat şi comisia de îndrumare au responsabilitatea catitlul să fie în concordanţă cu conţinutul viitoarei teze şi potrivit ca nivel de generalizare, evitândtitlurile prea generale (care nu ar corespunde nivelului de aprofundare posibil în orizontul de timpal studiilor de doctorat) sau prea punctuale (care să trimită la un simplu studiu de caz).

2. OriginalitateaTeza de doctorat trebuie să fie o lucrare originală şi să se supună legislaţiei naţionale, europene şiinternaţionale cu privire la protecţia drepturilor de autor. Tezele vor fi verificate cu ajutorul unuiprogram anti-plagiat. Prin plagiat se înţelege preluarea totală sau parţială a unor fragmente sau ideidin alte lucrări, inclusiv aparţinând autorului (auto-plagiat), fără a preciza, prin citare, sursaacestora. Acestea pot fi preluate dacă se respectă cumulativ următoarele condiţii: (1) în cazul încare sunt preluate ca atare fragmente, acestea trebuie incluse între ghilimele; (2) indiferent dacăsunt preluate doar idei sau întregi pasaje, sursa trebuie precizată prin citare, şi (3) reproducereaideilor sau fragmentelor respective trebuie să fie permisă. În cazul imaginilor, ultima condiţieînseamnă că doctorandul trebuie să obţină acordul scris al proprietarului pentru preluareaacestora.

4. Structura tezeiTeza de doctorat poate fi prezentată sub două forme:(1) Teză de tip monografic – este o lucrare amplă şi unitară care prezintă, sub forma unui totunitar, o sinteză a literaturii de specialitate, abordările şi metodele utilizate de doctorand în cadrulprogramului de cercetare şi rezultatele originale ale cercetării întreprinse de acesta, urmate deconcluzii cu caracter teoretic şi, eventual, practic.(2) Teză de cercetare – este o lucrare care reuneşte mai multe studii de caz, publicate sub formăde articole. În structura tezei intră un capitol introductiv, care prezintă, pe baza sintezei literaturiide specialitate, cadrul unitar comun studiilor de caz, urmat de o trecere în revistă a tuturormetodelor de studiu, prezentarea studiilor de caz în ordine logică şi concluziile rezultate dinacestea.În cazul în care în structura tezei de doctorat intră lucrări deja publicate de doctorand, acesta esteresponsabil pentru a obţine permisiunea integrării acestora în lucrare. În cazul în care acest lucrunu este posibil, doctorandul va prezenta studiul respectiv fie într-o manieră concisă, fie prinreformularea sa integrală.

Indiferent de tipul de teză, este obligatorie prezenţa unui capitol în care să fie prezentat cadrulteoretic al lucrării prin analiza critică a literaturii de specialitate – „Introducere” sau „Context” şi aunui capitul final care să reunească concluziile. În cazul tezelor cu caracter inter-disciplinar, serecomandă ca după concluzii să existe şi un glosar de termeni, în care doctorandul să precizezesensul folosirii principalilor termeni de specialitate. În această situaţie poate opta pentru preluareasensului dintr-un anumit domeniu sau pentru propria definiţie.


— 31 —

Lucrarea va include, în această ordine:(1) Coperta (Anexa 3.1)(2) Cuprinsul lucrării, care va include titlul tuturor capitolelor, subcapitolelor etc., cu excepţiacuprinsului şi listelor imaginilor şi tabelelor, şi pagina la care încep acestea (Anexa 3.2);(3) Lista tuturor imaginilor din text, care va include titlul şi pagina la care se află acestea, avândtitlul „Lista imaginilor din lucrare”(4) Lista tuturor tabelelor din text, care va include titlul şi pagina la care încep acestea, având titlul„Lista tabelelor din lucrare”(5) Lucrarea propriu-zisă, structurată pe capitole, sub-capitole etc. Capitolele se vor numerotafolosind sistemul zecimal, cu numere arabe (Anexa 3.2). Se recomandă ca în lucrare nivelulmaxim de detaliere să fie 4 (sub-sub-sub-capitol).(6) Concluzii(7) Bibliografie(8) Anexe

Introducerea va fundamenta pe baza studiului literaturii ştiinţifice de specialitate problemaanalizată în lucrare, prezentând cele mai importante concepte şi teorii ce fundamenteazăproblema studiată, de la cele generale la cele specifice. În finalul acestui capitol, doctorandul vaevidenţia, într-o secţiune distinctă, propria sa contribuţie, precizând ipoteza (sau ipotezele) şiobiectivele cercetării, precum şi elementele de noutate sau originalitate.

Se recomandă ca structura bibliografiei să fie: 40% articole publicate în reviste de specialitate(30%) sau volumele unor conferinţe (10%), 20% cărţi sau capitole de cărţi, 20% teze de doctoratsau dizertaţii de masterat, 10% legislaţie, 5% alte surse (de exemplu, comunicări orale sau postereprezentate în conferinţele la care doctorandul a participat, rapoarte de cercetare, cursuri etc.), şi5% Internet.În cazul în care, de comun acord cu îndrumătorul de doctorat şi/sau comisia de îndrumare,datorită specificului tezei este preferată o altă structură, mai potrivită specificului tezei, se vafolosi varianta respectivă, cu condiţia ca materialele nepublicate şi mai ales paginile Internet săocupe o pondere cât mai redusă.În cazul paginilor Internet, se vor prefera pagini oficiale şi nu bloguri, pagini personale, surseeditabile de orice utilizator (de tip Wikipedia).Toate titlurile din lista bibliografică trebuie să fie menţionate în text, trimiterea făcându-se prinnote de subsol. De asemenea, toate lucrările menţionate în text trebuie să se regăsească în listabibliografică.

Anexele cuprind piese ce nu îşi găsesc locul în lucrare – de exemplu, chestionare, detalieri aleunor studii de caz etc. Fiecare anexă va fi menţionată cel puţin o dată în textul lucrării.

5. Reguli de tehnoredactareLucrarea va fi redactată folosind un program de editare de texte. Este obligatorie salvarea în celmai vechi format, pentru a nu crea probleme la deschidere. De exemplu, utilizatorii MicrosoftWord vor salva fişierul în format DOC sau RTF, pentru ca acesta să fie accesibil şi celor carefolosesc versiuni mai vechi. Asigurarea compatibilităţii cu aceste versiuni este responsabilitateadoctorandului. De asemenea, este obligatoriu ca versiunea electronică a tezei, folosită încorespondenţa cu îndrumătorul de doctorat şi comisia de îndrumare, să fie una editabilă, care săpermită inserţia de comentarii, modificări etc. (în niciun caz PDF – Adobe Acrobat).Volumul lucrării este de cel puţin 100 de pagini şi cel mult 150, incluzând bibliografia şi anexele.Se recomandă ca din acestea imaginile, însumate, să nu reprezinte mai mult de 10%.


— 32 —

Marginile paginii sunt de cel puţin 2 cm. şi cel mult 2,5 cm.; se recomandă margini cu aceeaşidimensiune (sus, jos, dreapta şi stânga).Textul şi titlurile capitolelor vor fi scrise cu font Times New Roman mărimea 12, spaţiat la 1,5rânduri; paragrafele vor fi aliniate la stânga şi la dreapta („Justified”). În cazul tezelor de doctoratscrise în limba română este obligatorie folosirea diacriticelor. De asemenea, se vor folosi în modobligatoriu ghilimelele româneşti („”) şi nu cele englezeşti (“”) sau franţuzeşti (« »).Fiecare nou început de paragraf va fi aliniat la 1,5 cm la dreapta faţă de cel de dedesubt(„Indentation”). Excepţie fac titlurile capitolelor, subcapitolelor etc., imaginilor şi tabelelor.Titlurile capitolelor, subcapitolelor etc., imaginilor şi tabelelor vor fi aliniate central.Titlurile imaginilor şi tabelelor vor fi scrise cu font Times New Roman mărimea 10, spaţiat la 1,5rânduri. În interiorul tabelelor se poate folosi fontul Times New Roman mărimea 10, dacătabelele sunt prea mari (ca număr de coloane).În cazul folosirii unui program de editare de texte, este permisă generarea automată a cuprinsului,prin formatul specific („Heading”) al titlurilor capitolelor, subcapitolelor etc., şi a listelor deimagini şi tabele, prin formatul specific („Caption”) al titlurilor acestora.Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe; prima pagină a lucrării este cea de titlu, urmată de opagină albă; niciuna dintre acestea nu vor fi numerotate vizibil. Pe pagina a treia se află cuprinsul,din acest punct şi până în finalul lucrării numerotarea fiind vizibilă. Numerele se for insera înpartea de jos a paginii, aliniat central.Tabelele şi imaginile se numerotează folosind cifre arabe în sistem zecimal folosind două numere;primul reprezintă numărul capitolului, iar al doilea numărul de ordine al tabelului sau imaginii, înordinea inserării acestuia în text. Este obligatoriu ca în text să se facă referire, cel puţin o dată, lafiecare imagine şi tabel, folosind cele două numere.În cazul în care imaginile sau tabelele sunt preluate din alte surse, acestea vor fi precizate în notede subsol la care se face trimitere după titlul tabelului.

6. Formatul bibliografiei şi citărilor în textToate trimiterile bibliografice se vor face folosind note de subsol. Pentru a nu creşte volumultezei, acestea vor oferi minimul de informaţie necesară identificării lucrării citate. În afaratrimiterilor bibliografice, notele de subsol pot aduce completări textului, pot clarifica anumiteaspecte sau pot introduce comentariile doctorandului faţă de materialele citate. Se recomandă cafolosirea notelor de subsol să nu fie abuzivă, astfel ca acestea să depăşească mai mult de 50% dinpagină.

Lista bibliografică şi trimiterile din text vor folosi o variantă a stilului Harvard adaptatăspecificului românesc pentru tezele redactate în limba română şi stilul Harvard pentru celeredactate în alte limbi; informaţii suplimentare privind acest stil sunt disponibile pe Internet. Înacest ghid se va prezenta modul de redactare a principalelor materiale ce pot fi citate.

1. Trimiterile la lista bibliografică (prin note de subsol)(1) Trimiterile la bibliografie vor folosi numele autorului (persoană sau instituţie) şi anul:(a) În cazul cărţilor: Ionescu 2011: 24, Ionescu 2011: 24-31, Ionescu 2011: 24-31, 33Unde: Ionescu este numele autorului, 2011 anul apariţiei cărţii şi celelalte informaţii trimit lanumărul paginilor care conţin informaţia citată.(b) În cazul celorlalte materiale: Ionescu 2011(c) În cazul lucrărilor cu doi autori se vor trece numele ambilor: Ionescu şi Popescu 2011(d) În cazul lucrărilor cu trei sau mai mulţi autori se va menţiona numele primului autor urmat deet al scris cu caractere cursive („Italic”): Ionescu et al 2011(e) În cazul lucrărilor aceluiaşi autor din ani diferiţi, acestea vor fi menţionate cronologic, aniifiind separaţi prin virgulă: Ionescu 2004, 2005


— 33 —

(f) În cazul lucrărilor aceluiaşi autor publicate în acelaşi an, acestea vor fi menţionate în listabibliografică în ordinea alfabetică a titlurilor, după care se va adăuga un indice, sub forma uneilitere plasate după anul publicării, trimiterea realizându-se sub această formă: Ionescu 2004a, b(g) Trimiterile consecutive la mai mulţi autori vor fi separate prin punct şi virgulă şi ordonatecronologic, şi, în cazul lucrărilor din acelaşi an, alfabetic: Ionescu 2004; Marinescu 2008; Popescu2008(h) În cazul lucrărilor publicate în acelaşi an de autori cu nume identice, dar prenume diferitetrimiterea la lista bibliografică va include şi iniţialele prenumelor acestora: Ionescu A. 2004;Ionescu B. 2004

(2) Trimiterile la bibliografie nu exclud folosirea numelui autorilor citaţi în text; în paragraful „Înstudiul său, Ionescu arată că...” trimiterea la referinţa bibliografică poate fi inserată după numele„Ionescu”.(3) Este permisă trimiterea la mai multe studii simultan: „Studiile anterioare au arătat că...”, cutrimiterea la referinţele corespunzătoare tuturor acestor studii inserată la sfârşitul paragrafului.

2. Lista bibliograficăÎn toate situaţiile, numele autorilor vor fi scrise astfel: numele se va scrie integral, iar fiecareprenume va fi abreviat la prima literă a acestuia (iniţiala prenumelui). De exemplu, IonescuGheorghe, Ionescu Grigore şi Ionescu George vor deveni Ionescu G. şi nu Ionescu Gh., IonescuGr. şi Ionescu G.Este obligatorie menţionarea numelor tuturor autorilor fiecărui material citat, indiferent denumărul acestora; înaintea numelui ultimului autor NU se va folosi „şi” sau „&”.În cazul articolelor, numerele volumului şi ediţiei se vor scrie exclusiv cu cifre arabe.În cazul în care autorul este o instituţie, în lista bibliografică se va trece numele complet alacesteia, urmat de iniţiale, iar trimiterea la lista bibliografică din text va folosi iniţialele.În cazul adreselor Internet, se va trece adresa completă (inclusiv http://) până la nivel de fişier,de exemplu http://www.site.org/folder/page.html şi nu www.site.orgÎn cazul paginilor de început şi sfârşit se va omite cifra repetată de la început, de exemplu 771-778 devine 771-8, 771-782 devine 771-82 etc.

Pentru fiecare tip de material citat, citarea va avea forma de mai jos (elementele incluse întreparanteze drepte pot fi omise dacă nu se cunosc):(1) Cărţi:Nume, Iniţială. (An), Titlu, Editură, Locul publicării.Ex.: Nica, E. (2010), Elaborarea şi folosirea studiilor de caz în managementul resurselor umane, EdituraEconomică, Bucureşti, România.(2) Capitole de carte:Nume, Iniţială. (An), „Titlul capitolului”, în Titlul cărţii, editori Iniţială Nume, Editură, Loculpublicării, pagina de început-pagina de sfârşit.Ex.: Ellger, C. (2000), „Soft City Impossible? The chances for ecological urban development”, înIntegrated Urban Systems and Sustainability of Urban Life, editori I. Ianoş, D. Pumain, J. B. Racine,Editura Tehnică, Bucureşti, România, pag. 35-47.(3) Articole în reviste de specialitate:Nume, Iniţială. (An). „Titlu” Numele revistei, volumul (ediţia), pagina de început-pagina de sfârşit.Ex.: Santucci, V. L. (2005). „Historical Perspectives on Biodiversity and Geodiversity” Geodiversity& Geoconservation, 22 (3), 29-34.(4) Articole în volumele unor conferinţe:Nume, Iniţială. (An), „Titlul articolului”, în Titlul volumului[, editori Iniţială Nume], Editură, Loculpublicării, pag. pagina de început-pagina de sfârşit.


— 34 —

Ex. 1: Pânzaru, I (2011), „Peisaj cultural - amenajare peisageră a promenadei Sibiu”, în Peisajcultural şi dezvoltare, editor C. N. Sârbu, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, România, pag.233-42.Ex. 2: Tureac, C. E., Turtureanu, A. G., Bordean, I., Grigore, A., Modiga, G. (2009), „Thesustainable tourism promoted by small and medium enterprises - basis of the tourism development”, în: 9thInternational Multidisciplinary Scientific GeoConference - SGEM2009, Vol. 2, Conference proceeding: modernmanagement of mine producing, geology and environmental protection, SGEM2009, Sofia, Bulgaria, pag. 769-76.(6) Comunicări în conferinţe (postere, comunicări orale):Nume, Iniţială. (An), „Titlul articolului”, în Numele conferinţei, dată, loc.Onose, D.-A., Pătru-Stupariu, I., Ciocănea, C. M., Vânău, G. O., Grădinaru S. R. (2015), „Donew residential areas have optimum accessibility to urban parks? Case study – Bucharest”, Alşaptelea simpozion internaţional de geografie Peisaje: Percepţie, cunoaştere, conştientizare şi acţiune, 29-31 mai2015, Bucureşti – Constanţa, România.(7) Articole în presă:Arnăutu, D. (2012), „Distracţie şi relaxare la „marea” bucureştenilor”, Ring, 27 iulie 2012, pag. 8.(8) Teze, dizertaţii:Nume, Iniţială. (An), Titlu, Tipul documentului, Facultate/Universitate, Locul publicării.Ex.: Mureşanu, F. (2010), Oraşul în era informaţională, teză de doctorat, Universitatea de Arhitecturăşi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, România.(9) Strategii, studii de fundamentare, memorii de urbanism şi amenajarea teritoriului:Autor sau instituţie elaboratoare (An), Titlu, Beneficiar sau instituţie, Locul publicării.Ex. 1: URBANPROIECT (2004), Model conceptual şi metodologic. Ghid de termeni de specialitate,Programul AMTRANS 1A01, INCD URBANPROIECT, Bucureşti.Ex. 2: Preşedinţia României (2007), Strategia Naţională de Securitate a României, AdministraţiaPrezidenţială, Bucureşti, România.Ex. 3: Enache, C. (coordonator) (2012), Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Slatina,Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, România.(10) Legislaţie:Emitent (An), „Titlul legii” Monitorul oficial, volumul (ediţia)[, pagina de început-pagina de sfârşit].Ex. 1: Parlamentul României (2001). „Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajareateritoriului şi urbanismul” Monitorul oficial, 628.Ex. 2: Guvernul României (2008). „Ordonanţa nr. 27 / 2008 pentru modificarea si completareaLegii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul” Monitorul oficial, 373.(11) Pagini Internet:Nume, Iniţială. (An), Titlul paginii, [Online], Disponibil la: adresă, [Accesat data].Ex.: Royal Architectural Institute of Canada – RAIC (2015), Sustainable Architecture, [Online],Disponibil la: https://www.raic.org/raic/sustainable-architecture, [Accesat 25 august 2015].


— 35 —

Anexa 3.1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU”FACULTATEA DE URBANISM

TITLUL TEZEI DE DOCTORAT

TEZĂ DE DOCTORAT

Îndrumător(Titlul didactic prescurtat, titlul ştiinţific prescurtat – prenume – NUME)(Ex.: Prof. univ. dr. arh. Alexandru SANDU)

Absolvent(Prenume – iniţiala tatălui – NUME)

(Ex.: Ion A. POPESCU)

BUCUREŞTI


— 36 —

2015Anexa 3.2.

CUPRINS (model)

Capitolul 1. Titlu ................................................................................... pag.Capitolul 1.1. Titlu ................................................................................... pag.

Capitolul 1.1.1.Titlu

................................................................................... pag.


................................................................................... pag.

Capitolul 1.1.n.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul 1.2. Titlu ................................................................................... pag.Capitolul 1.2.1.Titlu

................................................................................... pag.


................................................................................... pag.


................................................................................... pag.

Capitolul 1.m. Titlu ................................................................................... pag.Capitolul m.2.1.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul m.2.2.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul m.2.n.Titlu

................................................................................... pag.

pag.Capitolul 2. Titlu ................................................................................... pag.


................................................................................... pag.


................................................................................... pag.


................................................................................... pag.


................................................................................... pag.


................................................................................... pag.


................................................................................... pag.

Capitolul 2.m. Titlu ................................................................................... pag.Capitolul 2.m.1.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul 2.m.2.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul 2.m.n.Titlu

................................................................................... pag.


— 37 —

pag.Capitolul p. Titlu ................................................................................... pag.

Capitolul p.1. Titlu ................................................................................... pag.Capitolul p.1.1.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul p.1.2.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul p.1.n.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul p.2. Titlu ................................................................................... pag.Capitolul p.2.1.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul p.2.2.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul p.2.n.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul p.m. Titlu ................................................................................... pag.Capitolul p.m.1.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul p.m.2.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul p.m.n.Titlu

................................................................................... pag.

Capitolul q. Concluzii ................................................................................... pag.

Bibliografie ................................................................................... pag.

Anexa 1. Titlu ................................................................................... pag.


— 38 —

Anexa 4. Criterii de evaluare a tezelor de doctorat în SDU

I Criterii privind conţinutul lucrării

1. Claritatea titlului şi concordanta cu tema propusă iniţial studiului2. Calitatea prezentării modului de înscriere a problematicii lucrării, în contextul ştiinţific în

domeniu.3. Întrebarea de cercetare – argumentare şi oportunitate ştiinţifică şi metodologică4. Obiectivele lucrării – modul în care sunt evidenţiate şi argumentate sistemic aceste obiective5. Semnificaţia ştiinţifică a lucrării6. Aspectele inovatoare – relevanţa lor teoretică şi /sau în planul practicii7. Importanţa studiului şi relevanţa acestuia pentru dezvoltarea domeniului de specializare, în

România8. Coerenţa prezentării din punctul de vedere al structurii conţinutului lucrării

II. Criterii privind metodologia de elaborare

1. Claritatea discursului ştiinţific din punctul de vedere al premiselor de studiu enunţate2. Coerenţa mesajului ştiinţific la nivelul fiecărui capitol, cu enunţarea explicită a concluziilor

parţiale3. Concordanţa dintre concluziile fiecărui capitol, cu concluziile finale, ca rezultat al

demonstraţiei în ansamblul său4. Rezonanţa dintre demonstraţia ştiinţifică, a concluziilor şi obiectivele ştiinţifice propuse.

III. Criterii privind forma şi redactarea lucrării

1. Aspecte privind redactarea şi tehno-redactarea lucrării2. Prezenţa notelor de subsol, a ilustraţiilor, schemelor, tabelelor, etc.3. Indicarea corectă a citatelor4. Indicarea completă a surselor de informare în text, în subsol, etc.5. Calitatea bibliografiei consultate (actualitate, diversitate, corectitudinea listării autorilor şi a lucrărilor)


— 39 —

3. CURRICULA ŞCOLII DOCTORALE DE URBANISM3.1. Planul de învăţământ 2017-2018

S2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 12

Cred

iteS1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 12

Tot.

28 14 14 14 14 28 28 14 14 14 14 14 14 14 14 28 28 14 14 14 182

S2 1C 1C 1C 1C 1C 1C 1C 1C 1C 1C 6

Nr.

ore

S1 2C 1C 1C 1C 1C 2C 2C 1C 1C 1C 7

Titu

lar

Coor

dona

re:pr

of.dr

.arh

.Alex

andr

uSA

ND

UPr

of.d

r.ar

h.M

aria

naE

FTE

NIE

Con

f.dr

.eco

l.,dr

.geo

gr.,

habi

l.ur

b.A

lexa

ndru

-Ion

utPE

TRIS

OR

Coor

dona

re:pr

of.dr

.arh

.Alex

andr

uSA

ND

UPr

of.d

r.ar

h.G

heor

ghe

BALA

SOIU

Prof

.dr.

arh.

Tibe

riuCo

nstan

tinFL

ORE

SCU

Con

f.dr

.arh

.,ha

bil.

urb.

Ang

elic

aST

AN

Coor

dona

re:con

f.dr

.ecol

.,dr

.geog

r.,ha

bil.u

rb.A

lexan

dru-

Ionu

tPE

TRIS

OR

Prof

.dr.

arh.

Mar

iana

EFT

EN

IEC

onf.

dr.e

col.,

dr.g

eogr

.,ha

bil.

urb.

Ale

xand

ru-I

onut

PETR

ISO

RCo

ordo

nare:

prof.

dr.a

rh.M

arian

aEFT

EN

IEC

onf.

dr.a

rh.C

eras

ella

CRA

CIU

NPr

of.d

r.ar

h.A

lexa

ndru

SAN

DU

CSI

dr.a

rh.,

habi

l.ur

b.V

asile

ME

ITA

Coor

dona

re:pr

of.dr

.arh

.Alex

andr

uSA

ND

UPr

of.d

r.ar

h.C

atali

nN

icul

aeSA

RBU

Prof

.dr.

arh.

Cat

alin

Nic

ulae

SARB

UCo

ordo

nare:

prof.

dr.a

rh.A

lexan

dru

SAN

DU

Dr.

ist.A

dria

nM

AJU

RUC

SIdr

.arh

.,ha

bil.

urb.

Vas

ileM

EIT

APr

of.d

r.ar

h.Co

rneli

uFl

orin

MA

CHE

DO

NCo

ordo

nare:

conf.

dr.e

col.,

dr.g

eogr.,

habil

.urb

.Alex

andr

u-Io

nutP

ETR

ISO

RPr

of.d

r.ar

h.M

aria

naE

FTE

NIE

Con

f.dr

.eco

l.,dr

.geo

gr.,

habi

l.ur

b.A

lexa

ndru

-Ion

utPE

TRIS

OR

Coor

dona

re:pr

of.dr

.arh

.Mar

ianaE

FTE

NIE

Dr.

ist.A

dria

nM

AJU

RULe

ct.d

r.ar

h.A

ndre

iMIT

REA

Con

f.dr

.arh

.,ha

bil.

urb.

Ang

elic

aST

AN

Mod

ul/

Disc

iplin

e

Mod

ul1/

1-U

RB

AN

ISM

-cur

suri

oblig

ator

ii-6

crD

imen

siune

aps

ihol

ogic

ă–

parte

afe

nom

enul

uiur

ban

Eco

logi

aur

bană

şite

ritor

ială

Mod

ul1/

2-U

RB

AN

ISM

-cur

suri

opţio

nale

-9cr

Cin

emat

ogra

fieşi

imag

ine

urba

năD

ezvo

ltare

aur

bană

sust

enab

ilăîn

cont

extu

lsch

imbă

rilor

clim

atic

eLi

mba

julo

raşu

lui:

crea

tivita

te,r

igoa

re,e

xpre

sivita

teM

odul

1/3

-CE

RC

ET

AR

E-c

ursu

riob

ligat

orii

-3cr

Met

ode

dece

rcet

are

din

pers

pect

ivae

xigen

ţelo

ract

uale

alete

zelo

rded

octo

rat

Met

ode

dean

aliză

stat

istic

ăfo

losit

eîn

cerc

etar

eafe

nom

enel

orte

ritor

iale

Mod

ul1/

4-C

ER

CE

TA

RE

-cur

suri

opţio

nale

-9cr

Met

ode

dece

rcet

are

crea

tive

şieu

ristic

etra

nsdi

scip

linar

eLo

gică

şirig

oare

înab

orda

rea

deur

bani

smPr

oiec

tare

şipl

anifi

care

eco-

dura

bilă

înzo

nele

umed

eM

odul

1/5

-UR

BA

NIS

M-c

ursu

riob

ligat

orii

-12

crTe

orii

înşi

desp

reur

bani

smPa

radi

gme

înur

bani

smM

odul

1/6

-UR

BA

NIS

M-c

ursu

riop

ţiona

le-1

2cr

Geo

graf

iium

ane

şian

tropo

logi

icul

tura

leLe

gisla

ţieco

mpa

rată

înur

bani

smşi

amen

ajar

eate

ritor

iulu

iN

oite

ndin

ţede

evalu

are

apat

rimon

iulu

iarh

itect

ural

urba

nisti

cşi

peisa

gisti

cM

odul

1/7

-CE

RC

ET

AR

E-c

ursu

riob

ligat

orii

-9cr

Abo

rdăr

imet

odol

ogic

eîn

teor

iaur

bani

stic

ă

Tehn

icid

edi

sem

inar

eor

ală

şisc

risă

ain

form

aţie

iştii

nţifi

ce

Mod

ul1/

8-C

ER

CE

TA

RE

-cur

suri

opţio

nale

-12

crM

anag

emen

t,m

enta

litat

e,m

atur

itate

Inov

aţia

şidi

lem

apl

anifi

cării

Inte

racţ

iune

şico

-par

ticip

are

înge

nera

rea

form

eiur

bane

TO

TA

LO

RE

OB

LIG

AT

OR

IIT

OT

AL

CR

ED

ITE

Cat.

form.

U,F

U,F

U,F

U,O

U,O

U,O C,F

C,F

C,O

C,O

C,O

C,O

C,O

U,O

U,O

U,O C,F

C,F

C,O

C,O

C,O

*Cr

edite

lesu

ntîn

soţite

deno

ta.N

otele

consid

erate

incon

corda

nta

cupo

ndere

acre

ditelo

r,con

duce

lapr

eciza

reame

dieid

eprom

ovar

eafie

cărui

semest

ru.

Cat

egor

iifo

rmat

ive:

U-F

orm

are

îndo

men

iuld

estu

diu

ales(

curs

urid

eba

zăîn

dom

eniu

lurb

anism

ului

),C

-Org

aniz

area

cerc

etăr

ii,m

etod

ede

cerc

etar

esp

ecifi

ce,

reda

ctar

eaun

uite

xtşt

iinţif

ic,F

-Disc

iplin

ăfu

ndam

enta

lăob

ligat

orie

,O–

Disc

iplin

ăop

ţiona

lă;N

r.or

e:C

-Cur

s


— 40 —

3.2. Organizarea pe ani a programului de studii doctoraleAnul de studii

Tipul de activitate I II III

Participarea la cursurile din programa şcolarăActivităţi suplimentare din cadrul cursurilorParticiparea la conferinţe ale unor personalităţi organizate în cadrul Şcolii doctoraleSDU sau în alte contexteParticiparea la seminarele tematice şi interdisciplinare organizate în cadrul Şcoliidoctorale SDU conform programului comunicatParticiparea la alte conferinţe şi workshop-uri de specialitateImplicarea în activităţi didactice şi de cercetare ale departamentelor sau şcoliidoctorale în domeniul doctoratuluiImplicarea în activităţi didactice în instituţii din ţară şi din străinătateSprijinirea organizării conferinţelorSprijinirea editării revistelor şcolii doctoralePublicarea unui articol în revista SDUPrezentarea unei comunicări în sesiunea anuală a SDUPublicarea unui articol în alte revistePrezentarea unei comunicări în altă conferinţăSusţinere referateSusţinerea tezei de doctorat

3.3. Prezentarea cursurilor Şcolii Doctorale de Urbanism3.3.1. Cursuri obligatorii din domeniul formării profesionale de bază în domeniulurbanismului[SDU-UF-1] Dimensiunea psihologică – parte a fenomenului urban (titular: prof. dr. arh.Mariana Eftenie). Răspunsul cercetării academice în domeniul Urbanismului la cerinţele actualeprivind cercetarea ştiinţifică performantă, presupune abordarea unor Teme de interes în cercetarecompetitive şi de pe poziţii de cunoaştere „la vârf” a tendinţelor/dezideratelor actuale.Interdisciplinaritatea autentică îşi găseşte locul în acest context, iar punerea de problemă în sensulpropus de curs atinge aceste deziderate.[SDU-UF-2] Ecologie urbană şi teritorială (titular: conf. dr. ecol., dr. geogr., habil. urb.Alexandru-Ionuţ Petrişor). Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu interpretarea sistemică ahabitatului uman în relaţia sa cu componentele naturale ale mediului, în perspectiva dinamicii şidezvoltării comunităţilor umane.[SDU-UF-3] Teorii în şi despre urbanism (titular: prof. dr. arh. Cătălin Niculae Sârbu). Cursulurmăreşte prezentarea teoriilor referitoare la urbanism într-o dublă accepţiune: din perspectivaautoreflexivă privind înţelegerea domeniului şi a continuei reformulări şi nuanţări a acestuia, cât şidin poziţia câtorva puncte de vedere din afara câmpului strict al practicii privind planificareaoraşului şi a teritoriului. Se urmăreşte dezvoltarea unei gândiri critice asupra profesiei de urbanismşi deschiderea către formarea unui grad complex de înţelegere al evoluţiilor ideilor fundamentalelegate de planificarea aşezărilor umane şi a teritoriului.[SDU-UF-4] Paradigme în urbanism (titular: prof. dr. arh. Cătălin Niculae Sârbu). Cursulurmăreşte formarea unui grad complex de înţelegere al evoluţiilor ideilor fundamentale legate deplanificarea aşezărilor umane şi a teritoriului în contextul evoluţiilor induse pe de o parte de cătredeterminările care se circumscriu co-evoluţiei sistemelor naturale şi antropice, iar pe de altă partesubsumate istoriei ideilor sociale, politice, economice şi sociale.


— 41 —

3.3.2. Cursuri opţionale din domeniul formării profesionale de bază în domeniulurbanismului[SDU-UO-1] Cinematografie şi imagine urbană (titular: prof. dr. arh. Gheorghe Bălăşoiu).Cursul are ca obiective dobândirea cunoştinţelor muncii de atelier-colective şi teme individuale înscenografia de film, conducând la universul elaborat în spaţiu şi timp pe baza scenariului propriu.[SDU-UO-2] Dezvoltarea urbană sustenabilă în contextul schimbărilor climatice (titular:prof. dr. arh. Tiberiu Constantin Florescu). Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cuproblematica schimbărilor climatice, efectele existente şi potenţiale ale acestora şi cu mijloaceleprin care planificarea poate diminua, contracara sau preveni aceste efecte.[SDU-UO-3] Limbajul oraşului: creativitate, rigoare, expresivitate (titular: conf. dr. arh.,habil. urb. Angelica Ionela Stan). Scopul cursului este de a dezvoltă o atitudine de cercetare bazatăpe interogarea şi utilizarea creatoare a limbajului oraşului, înţelegându-i caracterul de palimpsest,depozitar al unor multiple straturi de semnificaţie. Cursul porneşte de la necesitatea de a privisimultan diferitele forme de expresie a urbanităţii şi de a înţelege complexitatea de limbaj aoraşului - uneori armonios, dar adesea contradictoriu, ambiguu, reflexiv, metonimic etc.[SDU-UO-4] Geografii umane şi antropologii culturale (titular: conf. dr. ist. Adrian Majuru).Cursul prezintă o gamă variată de teme: o introducere în antropologia familiei şi în cea istorică,spaţiului public românesc, viaţa de acasă, cea cuantificată şi cea codificată, locuirea şi ambientulinterior, maturitatea, bătrâneţea, fizionomia umană şi raportul dintre intimitate şi carieră.[SDU-UO-5] Legislaţie comparată în urbanism şi amenajarea teritoriului (titular: CSI/conf.dr. arh., habil. urb. Vasile Meiţă). Cursul prezintă relaţia dintre legislaţia din domeniul planificăriispaţiale şi practica de specialitate într-un context internaţional determinat de globalizare, exploziademografică, creşterea ponderii populaţiei urbane şi liberalizarea pieţelor.[SDU-UO-6] Noi tendinţe de evaluare a patrimoniului arhitectural urbanistic şipeisagistic (titular: prof. dr. arh. Corneliu Florin Machedon). Cursul îşi propune acomodarea culimbajului specific patrimoniului – cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specificedomeniului, explicarea şi interpretarea posibilă a problemelor legate de patrimoniu [„codulgenetic al umanităţii”], explicarea şi interpretarea unor idei, procese, precum şi a conţinuturilorteoretice legate de patrimoniu din punctul de vedere al „codului genetic” al umanităţii” şievaluarea valorilor patrimoniale specifice domeniului urbanismului şi utilizarea unor metode,tehnici şi instrumente de investigare şi aplicare in elaborarea dosarelor de clasare a patrimoniilor.[SDU-UO-7] Probleme imobiliare în context urban (titular: conf. dr. ec. Tom JohannesKauko). Cursul, predat în limba engleză în anul universitar 2015-2016, a oferit o imagine globalăasupra problemelor imobiliare urbane. Termenul de „imobiliar” include terenuri şi construcţii,comerciale sau rezidenţiale, şi spaţiul edificabil. Problemele studiate folosind exemple din estul şivestul Europei sunt interacţiunea piaţă – formarea preţului – evaluare şi activităţi ca dezvoltareaunor proiecte, investiţiile şi închirierea.

3.3.3. Cursuri obligatorii din domeniul metodelor cercetării ştiinţifice, a diseminăriirezultatelor cercetării[SDU-CF-1] Metode de cercetare din perspectiva exigenţelor actuale ale tezelor dedoctorat (titular: prof. dr. arh. Mariana Eftenie). Obiectivul prioritar al cursului este acela alcunoaşterii şi familiarizării studenţilor doctoranzi cu cerinţele specifice activităţii de cercetareştiinţifică la nivelul tezei de doctorat; cu înţelegerea rolului şcolii doctorale ca şi cadru ştiinţific şiinstituţional de referinţă.[SDU-CF-2] Abordări metodologice în teoria urbanistică (titular: prof. dr. arh. MarianaEftenie). Cursul are ca scop ştiinţific şi didactic înţelegerea de către studenţii doctoranzi aparticularităţilor de conţinut şi metodologice specifice teoriei urbanistice. Aceasta prin înţelegereacorecta a conceptelor urbanistice de referinţă; a condiţionărilor sistemice, cu rezonanţă la nivelul


— 42 —

metodei de cercetare. Trecerea, prin extrapolare, de la metodologia cercetării, in ansamblul sau, laalgoritmul specific discursului ştiinţific urbanistic – rigoare, gândire sistemică, logică şi continuitateîn demonstraţie.[SDU-CF-3] Metode de analiză statistică folosite în cercetarea fenomenelor teritoriale(titular: conf. dr. ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionuţ Petrişor). Cursul urmăreştefamiliarizarea studenţilor cu principalele concepte şi metode folosite în analiza statistică a datelordin cercetare, cu accent pe aplicarea lor în cercetarea fenomenelor teritoriale şi interpretarearezultatelor în termenii specifici domeniului.[SDU-CF-4] Tehnici de diseminare orală şi scrisă a informaţiei ştiinţifice (titular: conf. dr.ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionuţ Petrişor). Cursul urmăreşte formarea abilităţilorfundamentale de cercetare, cu accent special pe diseminarea rezultatelor cercetării prin prezentăriîn conferinţe şi publicarea de articole ştiinţifice. Există o latură teoretică – însuşirea de cătrecursanţi a acestor informaţii, şi una practică – scrierea propriu-zisă a unui articol, pentru carestudentul poate primi credite suplimentare.

3.3.4. Cursuri opţionale din domeniul metodelor cercetării ştiinţifice, a diseminăriirezultatelor cercetării[SDU-CO-1] Metode de cercetare creative şi euristice transdisciplinare (titular: conf. dr. arh.Cerasella Crăciun). Cursul urmăreşte formarea abilităţilor fundamentale de cercetare, cu accentspecial pe diseminarea rezultatelor cercetării prin prezentări în conferinţe şi publicarea de articoleştiinţifice. Există o latură teoretică – însuşirea de către cursanţi a acestor informaţii, şi una practică– scrierea propriu-zisă a unui articol, pentru care studentul care alege să o urmeze primeşte 5credite suplimentare.[SDU-CO-2] Logică şi rigoare în abordarea de urbanism (titular: prof. dr. arh. AlexandruSandu). Obiectivul prioritar al cursului este acela al cunoaşterii de către studenţii doctoranzi arigorilor cercetării urbanistice, a condiţionărilor specifice ştiinţifice şi metodologice, fără de careobiectivele unei teze de doctorat în urbanism nu ar putea fi atinse.[SDU-CO-3] Proiectare şi planificare eco-durabilă în zonele umede (titular: CSI/conf. dr.arh., habil. urb. Vasile Meiţă). Cursul prezintă problemele legate de dezvoltarea zonelor umedegenerate de statutul de protecţie impus de considerentele ecologice, consecinţele asupradezvoltării economice şi a coeziunii sociale, şi soluţii de dezvoltare durabilă ce vizează cuprecădere habitatul uman.[SDU-CO-4] Management, mentalitate, maturitate (titular: conf. dr. ist. Adrian Majuru). Princele două părţi cursul îşi propune să analizeze comparativ, la secole distanţă gesturi şi exemple debune practici privind mecanismul social prin care un tânăr ar putea fi calibrat într-un lider algeneraţiei sale, şi care sunt frânele sistemului social actual şi să prezinte câteva modele deperformanţă care pot contribui la construirea liderilor de care societatea are atât de multă nevoie.[SDU-CO-5] Inovaţia şi dilema planificării (titular: lect. dr. arh. Andrei Mitrea). Momentan nuexistă nici o teorie a inovaţiei, nici o teorie a planificării, ci modele care încearcă să compensezemăcar parţial această insuficienţă teoretică. Cursul foloseşte o perspectivă istorică pentru a explicacauzele pentru care planificarea, înţeleasă ca politică publică, este dependentă de inovaţie înmomentul de faţă. În plus, cursul lămureşte în acelaşi timp şi motivele care împiedică formulareaunei teorii a inovaţiei, care ar putea să fundamenteze ulterior o teorie coerentă a planificării.[SDU-CO-6] Interacţiune şi co-participare în generarea formei urbane (titular: conf. dr. arh.,habil. urb. Angelica Ionela Stan). Cursul realizează o radiografie succintă a ceea ce înseamnăurbanism participativ la acest moment, în lume (cu precădere în Europa şi SUA), în scopul de aextrage o serie de concluzii critice şi pragmatice referitoare la direcţiile posibil a fi cercetate şidezbătute în continuare. Raportarea comparativă cu situaţia României se va constitui într-o tematicătransversală.


— 43 —

3.4. Programele analitice ale cursurilor

Titlul disciplinei: Dimensiunea psihologică – parte a fenomenului urbanTipul activităţii: curs Ore: 28 Număr de credite: 3 Semestrul: 1

Titular: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE

Obiective: Răspunsul cercetării academice în domeniul Urbanismului la cerinţele actuale privindcercetarea ştiinţifică performantă, presupune abordarea unor Teme de interes în cercetare competitiveşi de pe poziţii de cunoaştere „la vârf” a tendinţelor/dezideratelor actuale. Interdisciplinaritateaautentică îşi găseşte locul în acest context, iar punerea de problemă în sensul propus de curs atingeaceste deziderate.

Tematica generalaCursul propune înţelegerea conceptelor specifice câmpului de competenţă psiho-sociologică (*) într-ointerpretare interdisciplinară, prin coroborare cu arealul conceptual şi metodologic proprii cercetăriiurbanistice. Este pusă în discuţie componenta umanistă a fenomenului urban – viaţa urbană;redefinirea acestei componente urbanistice de referinţă prin cunoaşterea nuanţată a structurii sale deconţinut şi a mijloacelor specifice de manifestare. Tematica generală a cursului se înscrie oportun înactualitate, teoria şi practica urbanistică dezvoltând cu precădere apetenţa ştiinţifică pentrudimensiune umană ca reper de cercetare a „vieţii în spaţiul construit”.(*) Dimensiunea sociologică – (spaţiul social) este abordată exclusiv ca şi cadru sistemic pentrudimensiunea psihologică a spaţiului construit.

Structura cursuluiCursul este alcătuit din trei capitole/module considerate fiecare ca subiect de studiu şi dezbatere,corespunzând celor trei întâlniri programate/semestru.Temele sunt structurate astfel:1. Componenta psihologica – înţelegerea în actualitate şi din perspectiva coroborată din punct de

vedere ştiinţific psihologic şi urbanistic; limite şi disponibilităţi, delimitări conceptuale şi convenţiiştiinţifice acceptate (4h)

2. Identificarea componentelor definitorii ale vieţii urbane din punct de vedere psihologic: percepţie,imagine şi comportament, dimensiuni subiective/psihologice ale spaţiului urban; efecte şiconsecinţe ale interacţiunii sistemice individ/spaţiu social – spaţiu construit (urban) (4h)

3. Metode de studiu interdisciplinar (4h)

Modul de predare şi de evaluareCursul este alcătuit din prezentări/prelegeri. Dezbateri pe marginea unor subiecte/teme anunţate şiprin comentarea unei bibliografii recomandate. Evaluarea se face prin acumularea unui punctaj peparcursul orelor de curs şi prin prezentări personale ale unor teme /subiecte pe marginea tematiciicursului.


— 44 —

Titlul disciplinei: Ecologie urbană şi teritorialăTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 Semestrul: 1

Titular: Conf./CSI dr. ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionuţ PETRIŞOR

Obiective: Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu interpretarea sistemică a habitatuluiuman în relaţia sa cu componentele naturale ale mediului, în perspectiva dinamicii şi dezvoltăriicomunităţilor umane.

Teme abordate:1. Mediul: organizare sistemică. Sistemele ecologice – caracteristici, structură (componente abiotice,

biotice şi relaţii) şi funcţii (circuite biogeochimice şi autoreglare). Ierarhizarea, stabilitatea,diversitatea şi dinamica sistemelor ecologice

2. Ecologia ca ştiinţă a complexelor socio-ecologice organizate. Evoluţia lor3. Sistemul socio-economic uman. Ecologie urbană. Oraşul ca sistem ecologic. Valoarea mediului4. Deteriorarea mediului – principalele forme. Dezvoltare durabilă.

Forma de predare: Prelegeri cu suport Power Point, discuţii.

Bibliografie recomandată:- Botnariuc N., Vădineanu A. (1982), Ecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 438 pag.- Negrei C. C. (1996), Bazele economiei mediului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 169

pag.- Vădineanu A. (1998), Dezvoltarea durabilă, Vol. I. Bazele teoretice ale dezvoltării durabile, Editura

Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 248 pag.- Vădineanu A., Negrei C., Lisievici P. (coordonatori) (1999), Dezvoltarea durabilă, Vol. al II-lea.

Mecanisme şi instrumente, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 348 pag.- Petrişor AI (2003), Dezvoltarea durabilă: definiţii şi istoric, Tribuna construcţiilor 221:19- Vădineanu A. (Ed.) (2004), Managementul dezvoltării: o abordare ecosistemică, Editura Ars

Docendi, Bucureşti, 394 pag.- Petrişor A.-I. (2007), Analiză de mediu cu aplicaţii în urbanism şi peisagistică, Editura Universitară

„Ion Mincu”, Bucureşti, 89 pag.- Petrişor A.-I. (2008), Ecologie urbană, dezvoltare spaţială durabilă şi legislaţie, Editura Fundaţiei

România de mâine, Bucureşti, 272 pag.- Petrişor A.-I. (2010), Mediul urban: o abordare ecologică, Revista Urbanistique,

http://www.urbanistique.ro/mediul-urban-o-abordare-ecologica-dr-alexandru-ionut-petrisor/#more-127

- Petrişor A.-I. (2011), Systemic theory applied to ecology, geography and spatial planning, LambertAcademic Publishing, Saarbrücken, Germania, 172 pag.

- Petrişor AI (2013), Are human settlements ecological systems?, Oltenia. Studii şi comunicări.Ştiinţele Naturii 29(1):227-232

- Petrişor AI, Petrişor LE (2014), 25 years of sustainability. A critical analysis, Present Environmentand Sustainable Development 8(1):175-190


— 45 —

Titlul disciplinei: Cinematografie şi imagine urbanăTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 Semestrul: 1

Titular: Prof. univ. dr. arh. Gheorghe Bălăşoiu

Obiective: Cursul are ca obiective dobândirea cunoştinţelor muncii de atelier-colective şi temeindividuale în scenografia de film, conducând la universul elaborat în spaţiu şi timp pe baza scenariuluipropriu.

Teme abordate:1. Elaborare story-board2. Schiţa picturală a decorului3. Schiţa picturală costume, recuzită4. Elaborarea unei perspective grafice reprezentând un obiectiv pe baza cupajului personal5. Unghiul de filmare, înălţimea axului de filmare a aparatului faţă de obiectul de filmat6. Noţiuni despre stil - modă, istoria stilurilor, influenţe şi rolul mobilierului în film7. Mari creatori de mobilier, metode de lucru. Noile materiale folosite8. Noţiuni despre stiluri în arhitectură9. Stilul renaşterii franceze. Henric al IV-lea, Ludovic al XIV-lea10. Rococco francez - influenţa în arta austriacă, engleză, olandeză11. Arta modernă: mobilier metalic, materiale compozite12. Elementul descriptiv şi dramatic creat de folosirea judicioasă, corectă a mobilierului şi recuzitei13. Machiaj, pirotehnie, tehnologie14. Noţiuni de istoria scenografiei: Bruneleschi, Davinci, Liviu Ciulei, Liviu Popa15. Noţiuni elementare de patină, pirotehnie, efecte speciale

Forma de predare: Cursul şi seminariile se interferează organic şi interactiv, individual şicolectiv..

Bibliografie recomandată:- Cristian Viviani, 5 scenografi romani de film, 2009, Bucureşti.- Bălăşoiu Dodu, O mică istorie a scenografiei româneşti de film, Unatcpress, 2005, Bucureşti.- Bălăşoiu Dodu, Bucureşti, platou de filmare, Unatcpress, 2009, Bucureşti.- Bujor T. Râpeanu, Interational Directory of Cinematogphers Set and Costume Designers, vol. III,

Munchen, 1983.- Geo Saizescu, Jurnalul unui bătrân lup de cinema, Bucuresti, 2002.- Silvana Silvestri, Giovanni Spagnoletti, Guardare in faccia il male. Lucian Pintilie tra cinema e

teatro, Pessaro, 2004.- Grid Modorcea, Privirea lui Gopo, Bucureşti, 2008.- Elena Saulea, Cinci scenografi la rampă: Marcel Bogos, Ion Oroveanu, Liviu Popa, C.

Simionescu, Giulio Tincu, Bucureşti, 2006.- Călin Stănculescu, Radu Gabrea, biografia unei opere, Bucureşti, 2012.- Laurenţiu Damian, Drum printre imagini, Bucureşti, 2012.- Silvia Kerim, Ponica, o legendă (Hortensia Georgescu), Bucureşti,1999.- Nicolae Cabel, Victor Iliu - surâsul rezistenţei, Bucureşti, 2011.- Pascal Kamina, Droit du cinema, Editura Lexis, Paris, 2011.- Salvador Dali, Jurnalul unui geniu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993.- Peter Greenway, Goltzius & The Pelican Company, Editura Pelican, 2013.- Karl French, Art by Film Directors, Octopus Publishing Group Ltd., 2004.- Ward Preston, What an Art Director Does, Silman-James Press, 1994.- Mink Janis, Duchamp Marcel, Marcel Duchamp 1887-1968: Art As Anti-Art, Editura Taschen,

Koln, 2004- Romeo Belea, Desenul în arhitectură şi urbanism, Editura Tehnica,1967.- Bălăşoiu Dodu, 195 scenografi de film români, Unatcpress, 2009.

Se recomandă vizionarea unui număr de filme reprezentative româneşti şi străine de către îndrumătorşi analiza scenografiei acestora.


— 46 —

Titlul disciplinei: Dezvoltarea urbană sustenabilă în contextul schimbărilor climaticeTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 Semestrul: 1Titular: prof. univ. dr. arh. Tiberiu Constantin FLORESCUObiective: Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu problematica schimbărilor climatice,efectele existente şi potenţiale ale acestora şi cu mijloacele prin care planificarea poate diminua,contracara sau preveni aceste efecte.Teme abordate:1. Efectul de seră. Consecinţe asupra oraşelor. Efecte preconizate – creşterea nivelului oceanelor2. Evenimente internaţionale dedicate problemei schimbărilor climatice3. Proiecte de cercetare ale Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” în domeniul

schimbărilor climatice4. Reducerea riscului la dezastre şi adaptarea la schimbările climatice5. Metode de planificare urbană menite să diminueze, contracareze sau prevină efectele

schimbărilor climatice. Exemple din practica de proiectare şi planificare6. Oraşul ca sistem. Resursele urbaneForma de predare: Prelegeri cu suport Power Point, discuţii.Bibliografie recomandată:- Asian Development Bank (2011), Pacific Climate Change Program Information Update No. 3,

Asian Development Bank, Metro Manila, Filipine, 4 pag.- Ewing R, Bartholomew K, Winkelman S, Walters J, Chen D (2007), Growing Cooler: The Evidence

on Urban Development and Climate Change, Urban Land Institute, Chicago, IL, SUA, 158 pag.- Friesecke F, Schetke S, Kötter T (2012), Urban Planning for Climate Change. Position Paper of

FIG Working Group 8.1, în: FIG Working Week 2012: Knowing to manage the territory, protect theenvironment, evaluate the cultural heritage, Roma, Italia, 18 pag.

- Garland AM (2015), Urban Opportunities: Perspectives on Climate Change, Resilience, Inclusion,and the Informal Economy. A New Generation of Ideas, Wilson Center, Washington, DC, SUA,181 pag.

- Gidhagen L (2010), SUDPLAN – Sustainable Urban Development Planner for Climate ChangeAdaptation, Swedish Meteorological and Hydrological Institute, Norrköping, Suedia,http://www.sudplan.eu, 2 pag.

- Gidhagen L, Denzer R, Schlobinski S, Michel F, Kutschera P, Havlik D (20]0), Sustainable UrbanDevelopment Planner for Climate Change Adaptation (SUDPLAN), în: Berre A, Roman D, MauéP, Proceedings of ENVIP'2010 workshop at EnviroInfo2010, vol. 679, pag. 6-8

- Girardet H (2010), Regenerative Cities, World Future Council Foundation, Hamburg, Germania,20 pag.

- Habitat III (2016), Habitat III Issue Papers 17 – Cities and climate change and disaster riskmanagement, New York, NY, SUA, 12 pag.

- MENAP (2010), MENAP Workshop Summary: Sustainable Urban Development: Meeting theChallenges of a Changing Climate, Chatham House, Londra, Marea Britanie, 6 pag.

- OECD (2008), Competitive Cities and Climate Change, OECD Conference Proceedings, Milano,Italia, 197 pag.

- OECD (2010), Cities and Climate Change, OECD Publishing,http://dx.doi.org/10.1787/9789264091375-en, 278 pag.

- Rosenzweig C., Solecki W., Romero-Lankao P., Mehrotra S., Dhakal S., Bowman T., Ali IbrahimS. (2015), Climate Change and Cities. Second Assessment Report of the Urban Climate ChangeResearch Network. ARC3.2 Summary for City Leaders, Urban Climate Change ResearchNetwork, Columbia University, New York, SUA, 28 pag.

- Smith JB, Klein RJT, Huq S (2003), Introduction, în: Smith JB, Klein RJT, Huq S (Editori), ClimateChange, Adaptive Capacity and Development, Imperial College Press, Londra, Marea Britanie,pag. 1-7

- The World Bank Group (2011), Guide to Climate Change Adaptation in Cities, Washington, DC,SUA, 106 pag.

- UK Department for International Development – India (2010), Climate Resilient and SustainableUrban Development, The Energy and Resources Institute, New Delhi, India, 88 pag.

- Zwart R, Kamphof R, Hollander K, van Iwaarden A (2002), Activities of the European Union onsustainable urban development. A brief overview, European Metropolitan Network Institute, Haga,Olanda, 15 pag.


— 47 —

Titlul disciplinei: Limbajul oraşului - creativitate, rigoare, expresivitateTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 + 1 Semestrul: 1Titular: conf. dr. arh. Angelica I. STANObiective: Scopul cursului este de a dezvoltă o atitudine de cercetare bazată pe interogarea şiutilizarea creatoare a limbajului oraşului, înţelegându-i caracterul de palimpsest, depozitar al unormultiple straturi de semnificaţie. Cursul porneşte de la necesitatea de a privi simultan diferitele formede expresie a urbanităţii şi de a înţelege complexitatea de limbaj a oraşului - uneori armonios, daradesea contradictoriu, ambiguu, reflexiv, metonimic etc. Se va discuta eficacitatea limbajului poetic înraport cu limbajul formelor edificate, modalităţi neconvenţionale de utilizare a diferitelor limbajeartistice în decriptarea şi interpretarea unor configuraţii spaţio-funcţionale şi sociale, precum şiraportarea critică la producţia contrafăcută a limbajului generat de massmedia, cu referire la mediul încare trăim.Teme abordate:

1. Orasul ca limbaj expresiv2. „Ce limbă (ne) vorbeşte oraşul?”- eseu-explorare participativa3. Limbaj/ scriitura- orasul construit/ orasul scris/ orasul colaj (Lynch/ Rowe)4. Orasul produce forma/ forma produce limbaj (Levebvre)5. Forma construita si expresivitate poetica6. Trasaturi distinctive ale limbajului creator al orasului7. Limbajul mediatic vs. limbajul profesional- critica si limite

Forma de predare: Fiecare din cele 7 teme sunt suport pentru o dezvoltare co-participativa, de tipatelier, pornind de la cateva texte de autori consacrati citite si discutate pe loc.O sedinta finala va fi dedicata lecturii unor texte proprii produse de cursanti pe o tema data.Bibliografie generală recomandată:

· Baudrillard, J. Nouvel, J. (2005).Obiectele singulare, Ed. Paideia, Bucureşti· Bekt, C. ,Siobhan, L.P. (1994). An Interview with Turkish Architect/Poet Cengiz Bekt: Space

and Poetry, The Journal of the International Institute, University of Michigan, Volume 1, Issue2. http://hdl.handle.net/2027/spo.4750978.0001.206, accessed on 15.02.2015

· Secchi, B., Viganò P. (2012). Modification. Texts and projects.https://www.unirc.it/documentazione/materiale_didattico/597_2012_322_14386.pdf

· Corboz, A. (2010). Il territorio come palinsestohttps://www.ead.pucv.cl/2010/exposicion-de-la-relacion-poesia-y-arquitectura-en-europa/

· Deleuze, G., Guattari F. (2002). A Thousand Plateaus - Capitalism and Schizophrenia,Continuum, London-New York

· Derrida, J. (1998). Scriitura si diferenta, Univers· Hall, F. A, Dinardi ( Eds.). Witing Cities

https://issuu.com/nikoskatsikis8/docs/writing_cities_1/24· Kostof S. (1991). The City Shaped: Urban Patterns and Meanings through History,

FifthPrinting 2004 eds. Bulfinch Press, Time Warner Book Group, NYC.· Lynch, K. (1972). What Time is This Place?. Cambridge Mass.: The MIT Press· Militaru, I., (2011). Metaforic şi metonimic: o tipologie a poeziei, Timpul, Iasi· Norberg-Schultz C. (1991). Genius Loci: Towards a Phenomenology of Architecture, Rizzoli,

NYC.· Pallasmaa, J.( 2009). Mental and existential ecology, Sustainable School Building, from

concept to reality, Ljubljana· Ruskin, J. 1923 (1972). The Poetry of Architecture: Or, The Architecture Of The Nations Of

Europe Considered In Its Association With Natural Scenery And National Character, AMSPress

· Stan, A. (2014). "The City’s Creative Writing: From Morphology to Virtual Landscape" in "Procedia Social and Behavioral Sciences”, Elsevier Publishing, pp.45-53.

· Stan, A., (2015) “Crisis, Poetry, Process, Architecture”, in “Proceeding of ICAR (InternationalConference on Architectural Research) - (Re)writing history”, Ion Mincu ed. Bucuresti

· Vion-Dury, J., Grassin, J.M., Westphal, B. (2003). Littérature et espaces, Actes· Zumthor, P. 2006 (ed.2). Thinking Architecture, Birkhausen

Credite suplimentareCreditul suplimentar se acorda in functie de rezultatele pe parcursul activitatilor.


— 48 —

Titlul disciplinei: Metode de cercetare din perspectiva exigenţelor actuale ale tezelor de doctoratTipul activităţii: curs Ore: 28 Număr de credite: 3 Semestrul: 1


Obiective: Obiectivul prioritar al cursului este acela al cunoaşterii şi familiarizării studenţilordoctoranzi cu cerinţele specifice activităţii de cercetare ştiinţifică la nivelul tezei de doctorat; cuînţelegerea rolului şcolii doctorale ca şi cadru ştiinţific şi instituţional de referinţă.

Tematica generalăCursul se înscrie în arealul tematic fundamental al „ştiinţei cercetării” prin identificarea particularităţilorspecifice etapei de studiu doctoral. În consecinţă, sunt abordate metodic şi sistematic „instrumentele”ştiinţifice de operare; tipologia metodelor de studiu în concordanţă cu temele de cercetare, precum şiorizontul metodologic actual, internaţional şi naţional, în ceea ce priveşte, cu precădere, cercetareaacademică.

Structura cursuluiCursul este alcătuit din trei capitole/module considerate fiecare ca subiect de studiu şi dezbatere,corespunzând celor trei întâlniri programate/semestru.

Temele sunt structurate astfel:1. Stadiul actual al cercetării ştiinţifice academice – exemple din ţară şi din străinătate.

Comentariu critic (4h)2. Cercetarea doctorală, principii şi particularităţi metodologice specifice (4h)3. Exigenţe actuale ale cercetării ştiinţifice academice la nivelul şcolilor doctorale din România

(4h)

Modul de predare şi de evaluareCursul este orientat pe principiul comunicării interactive; al comentariilor şi „punerii de problemă” pechestiunea supusă discuţiei şi anunţată (vezi structura cursului).Evaluarea se face prin acumularea punctelor acumulate pe parcurs şi/sau prin propunerea de cătrestudent a unei scheme de principiu de cercetare în concordanţă cu o temă de studiu aleasă.


— 49 —

Titlul disciplinei: Metode de analiză statistică folosite în cercetarea fenomenelor teritorialeTipul activităţii: curs Ore: 28 Număr de credite: 3 Semestrul: 2


Obiective: Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu principalele concepte şi metode folositeîn analiza statistică a datelor din cercetare, cu accent pe aplicarea lor în cercetarea fenomenelorteritoriale şi interpretarea rezultatelor în termenii specifici domeniului.

Teme abordate:1. Noţiuni introductive de statistică. Definiţia şi scopul statisticii. Conceptul de probabilitate;

probabilitate obiectivă şi subiectivă. Populaţii şi eşantioane. Tipuri de scale. Clasificareavariabilelor şi seriilor statistice.

2. Statistică descriptivă. Tabele statistice. Sinteză grafică univariată: diagrame în batoane, diagramecirculare şi histograme, poligoane de frecvenţe, curbe de frecvenţe şi piramida populaţiei (pevârste şi sexe). Limbajul repartiţiilor. Sinteză numerică univariată: indicatori de tendinţă centrală şirelaţii dintre aceştia: media aritmetică, mediana şi moda. Indicatori de împrăştiere: dispersia,varianţa, abaterea standard, amplitudinea. Valori extreme. Distribuţia normală; distribuţia normalăstandard.

3. Statistică inductivă. Tehnici de eşantionare. Tipuri de eşantioane. Teoria estimaţiei. Estimareaunei medii şi a unei proporţii. Inferenţă statistică; ipoteze ştiinţifice şi statistice; diferenţesemnificative şi nesemnificative. Etapele aplicării testelor statistice. Tipuri de teste statistice şierori asociate acestora. Teste statistice des folosite. Statistică bi- şi multivariată. Corelaţie şiregresie. Analiza factorială şi analiza componentelor principale. Analiza seriilor temporale şi adatelor spaţiale. Statistică neparametrică. Design experimental.


Bibliografie recomandată:- Dragomirescu L. (1998), Biostatistică pentru începători, Editura Constelaţii, Bucureşti, 220 pag.;

(alternativ) Dragomirescu L., Drane J. W. (2001), Biostatistică pentru începători, Vol. I.Biostatistică descriptivă, Ediţia a II-a, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 165 pag.; Dragomirescu L.,Drane J. W. (2005), Biostatistică pentru începători, Vol. I. Biostatistică descriptivă. Ediţia a II-a.,Editura CREDIS, Bucureşti, 165 pag; Dragomirescu L., Drane J. W. (2006), Biostatistică pentruîncepători, Vol. I. Biostatistică descriptivă, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura CREDIS,Bucureşti, 206 pag.; Dragomirescu L., Drane J. W. (2007), Biostatistică pentru începători, Vol. I.Biostatistică descriptivă, Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura CREDIS, Bucureşti, 186 pag.,Dragomirescu L., Drane J. W. (2008), Biostatistică pentru începători, Vol. I. Biostatisticădescriptivă, Ediţia a V-a, Editura CREDIS, Bucureşti, 206 pag.; Dragomirescu L., Drane J. W.(2009), Biostatistică pentru începători, Vol. I. Biostatistică descriptivă, Ediţia a VI-a revăzută,Editura CREDIS, Bucureşti, 207 pag.

- Petrişor AI (2007), Elemente de statistică urbană cu aplicaţii rezolvate în Excel, EdituraUniversitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 51 pag.

- Petrişor AI (2009), Elemente de regresie aplicată în ştiinţele medicale, ştiinţele vieţii şi ştiinţelePământului, Editura Ars Docendi - Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, 109 pag.


— 50 —

Titlul disciplinei: Metode de cercetare creative şi euristice transdisciplinareTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 Semestrul: 1

Titular: conf. dr. arh. Cerasella CRĂCIUN

Obiective: Cursul urmăreşte formarea abilităţilor fundamentale de cercetare, cu accent special pediseminarea rezultatelor cercetării prin prezentări în conferinţe şi publicarea de articole ştiinţifice. Există olatură teoretică – însuşirea de către cursanţi a acestor informaţii, şi una practică – scrierea propriu-zisă aunui articol, pentru care studentul care alege să o urmeze primeşte 5 credite suplimentare.

Teme abordate:1. METODE DE CERCETARE CLASICĂ versus METODE DE CERCETARE CREATIVE2. Euristica, Sistemul Euristic si METODELE EURISTICE CREATIVE şi META-EURISTICE de cercetare3. Transgresarea frontierelor clasice de cercetare si TRANDISCIPLINARITATEA4. Noi METODE DE CERCETARE EXPLORATORII in Urbanism şi în Peisajul Natural, Antropic si Cultural5. Instrumente ale MEMETICII si META-ETICII in SOCIETATEA CUNOASTERII

Forma de predare: Prelegeri cu suport Power Point, Prezi, exemplificări, discuţii interactive.

Bibliografie recomandată (extras):· Bachelard, Gaston, Formation of the Scientific Mind, Clinamen Press Ltd., 2006.· Babbie, Earl, Practica cercetării sociale, Editura Polirom, 2010· Bohm, D. , Science as Perception-Communication, in The Structure of Scientific Theories, Urbana,

University of Illinois Press, 1974;· Ceapraz, Ion, Empiric şi teoretic în cunoaşterea ştiinţifică, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1987.· Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Editura

Economică, 2001· Constantinescu, N.N., Probleme ale metodologiei de cercetare în ştiinţa economică, Bucureşti, Ed.

Economică, 1998.· Crăciun, Cerasella, Metode de abordare şi cercetare exploratorii în urbanism şi peisagistică.

Epistemologia şi Transdisciplinaritatea - Instrumente de cercetare a Peisajului Natural, Antropic şiCultural., Ed.Universitară "Ion Mincu", Bucuresti, 2012.

· Crăciun, Cerasella, Pluridisciplinarity, interdisciplinarity and transdisciplinarity - methods of researchingthe metabolism of the urban landscape, in ”Introduction – Research / Method / Transdisciplinarity –Metabolism.”“Pluri, Inter- si Trans-disciplinaritatea - Metode in Cercetarea Metabolismului PeisajuluiUrban”, a cărţii “Planning and Designing Sustainable and Resilient Landscapes” , Springer Geography,(editors: Crăciun, Cerasella; Bostenaru-Dan, Maria), Springer, 2014.

· Crăciun, Cerasella, Methodes Of Analysis, Diagnosis and Therapy in the Human Settlements’Landscape, pp.869-879, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences andVeterinary Medicine, Volume 66 (2), Cluj Napoca, 2009

· Dearden, Joel, Wilson, Alan, Explorations in Urban and Regional Dynamics. A case study incomplexity science, Routledge, 2015

· Delors, Jacques, Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentrueducaţie în sec. XXI, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;

· Kafatos, Menas, Drăgănescu, Mihai, Principles of Integrative Science, Bucureşti, Editura Tehnică, 2003.· Drăgănescu, Mihai, Profunzimile lumii materiale, Bucuresti, Editura Politica, 1979· Kuhn, Thomas, S., Structura revoluţiilor ştiinţifice, Ed. Humanitas, Bucureşti,1999;· Laudan, L., Progress and its Problems. Towards a Theory of Scientific Growth, Berkeley, University

of California Press, 1977;· Lazarsfeld, Paul F., An Empirical Theory of Social Action - Collected Writings, Edited by Christian

Fleck & Nico Stehr, The Bardwell Press, 2011.· Montello, Daniel, Sutton, Paul, An Introduction to Scientific Research Methods in Geography and

Environmental Studies, Second Edition, Sage Publications Ltd, 2013· Moraru, Ion, Strategii creative transdisciplinare. Introducere in scientoeuristica, Editura Academiei

Romane, 1992;· Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, Ed. Polirom, Iasi, 1999;· Odobleja, Stefan, Psihologia Consonantista, Ed Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982;· Rădulescu, Mihaela St, Metodologia cercetarii stiintifice, Editia a II-a, Editura Didactica şi

Pedagogica, 2011


— 51 —

Titlul disciplinei: Logică şi rigoare în abordarea de urbanismTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 Semestrul: 1

Titular: prof. univ. dr. arh. Alexandru SANDU

Obiective: Obiectivul prioritar al cursului este acela al cunoaşterii de către studenţii doctoranzi arigorilor cercetării urbanistice, a condiţionărilor specifice ştiinţifice şi metodologice, fără de careobiectivele unei teze de doctorat în urbanism nu ar putea fi atinse.

Teme abordate:Într-o relaţie tematică coerentă şi solidară cu exigenţele cercetării ştiinţifice academice în ansamblulsău, cursul este orientat cu precădere pe condiţionările specifice cercetării urbanistice. Urbanismulconsiderat ca fiind, prin excelenţă, „locul” discursului ştiinţific riguros structurat condiţioneazăactivitatea de cercetare prin exigenţe proprii de ordin conceptual şi metodologic. Este necesară, înconsecinţă, ca premisă obligatorie activităţii doctorale, o bună cunoaştere a „algoritmului” specific decercetare.

Cursul este alcătuit din trei capitole/module considerate fiecare ca subiect de studiu şi dezbatere,corespunzând celor trei întâlniri programate/semestru:1. Înţelegerea conceptelor fundamentale urbanistice într-o gândire structurata sistemic (4h)2. Metode de stabilire a unui cadru criterial de referinţă, în concordanţă cu obiectivele studiului de

cercetare (4h)3. Identificarea şi înţelegerea logică a două obiective prioritare ale tezei de doctorat în urbanism:

obiectivul metodologic privind structurarea lucrării – schema logică; obiectivul privind discursulştiinţific – tema de cercetare (4h)

Forma de predare: Cursul este alcătuit din prezentări/prelegeri privind obiectivele anunţate.

Forma de evaluare: Evaluarea se face prin propunerea de către student a unei scheme decercetare în concordanţă cu obiectivele ştiinţifice analizate şi cu tema de studiu aleasă.


— 52 —

Titlul disciplinei: Proiectare şi planificare eco-durabilă în zonele umedeTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 Semestrul: 1

Titular: CSI/conf. dr. arh., habil. urb. Vasile MEIŢĂ

Obiective: Cursul prezintă problemele legate de dezvoltarea zonelor umede generate de statutulde protecţie impus de considerentele ecologice, consecinţele asupra dezvoltării economice şi acoeziunii sociale, şi soluţii de dezvoltare durabilă ce vizează cu precădere habitatul uman.

Teme abordate:1. Studiu comparativ al zonelor umede de importanţă internaţională2. Relaţia dintre dezvoltarea şi conservarea zonelor umede în perspectiva dezvoltării durabile3. Restricţii economice impuse de protecţia zonelor umede şi probleme socio-demografice generate

de acestea4. Criterii arhitecturale şi urbanistice pentru dezvoltarea durabilă a zonelor umede

Forma de predare: Prelegeri, studii de caz, discuţii.

Bibliografie recomandată:- Meiţă V., Petrişor A.-I. (2015), Deltas of the World: A Possible Comparison, în: The International

Academic Forum, ACSEE 2015. The Asian Conference on Sustainability, Energy & theEnvironment Proceedings, Japonia, pag. 157-170

- Meiţă V. (2015), Metamorfoza spaţiului deltaic, 215 pag., Editura INCD URBAN-INCERC,Bucureşti, România, ISBN 978-606-8165-13-4

- Meiţă V., Voica M. (Editori) (2014), Spaţii simbolice din lemn şi stuf. Protejarea spaţiului deltaicprin promovarea arhitecturii ecologice, Editura INCD URBAN-INCERC, Bucureşti, România, 80pag., ISBN 978-606-8165-18-9

- Voica M., Meiţă V., Stancu E. (2014), Danube area spatial integration by stimulating the Romanianport cities regeneration, Urbanism. Arhitectură. Construcţii, vol. 5, nr. 3, pag. 41-54

- Meiţă V. (2010), Delta Dunării – viziuni comparative între vechi şi nou / The Danube Delta – AComparative Study between the Old and the New, INCD URBAN-INCERC Bucureşti, ISBN 978-606-8165-09-7, 96 pag.

- Petrişor A.-I., Petre R., Meiţă V. (2014), Difficulties in achieving social sustainability in a biospherereserve, ACSEE 2014. The Asian Conference on Sustainability, Energy & the EnvironmentProceedings, The International Academic Forum, Japonia, pag. 131-146

- Meiţă V., Petrişor A.-I. (2012), Urban and architectural criteria for a sustainable spatialdevelopment of the human settlements within Danube Delta Biosphere Reserve, în: Karač Z,Urbanist's Season - International Scientific Conference 'Rethinking Urbanism'. Proceedings Book,Udruženje hrvatskih arhitekata, Arhitektonski fakultet Sveučilišta u Zagrebu, Hrvatska komoraarhitekata, Zagreb, Croaţia, ISBN 978-953-6646-23-4, pag. 139-142

- Meiţă V. (2010), Materiale ecologice pentru construcţiile din Delta Dunării, Urbanism. Arhitectură.Construcţii, vol. 1, nr. 1, pag. 31-36

- Meiţă V. (2003), Arhitectura habitatului din Delta Dunării. O privire asupra arhitecturii habitatuluideltaic într-o concepţie de dezvoltare durabilă şi ecotehnică, Editura Universitară „Ion Mincu”,Bucureşti, ISBN 978-7999-06-1, 117 pag.


— 53 —

Titlul disciplinei: Teorii în şi despre urbanismTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 + 1 Semestrul: 2Titular: prof. dr. arh. Cătălin Niculae SÂRBUObiective: Cursul urmăreşte prezentarea teoriilor referitoare la urbanism într-o dublă accepţiune:din perspectiva autoreflexivă privind înţelegerea domeniului şi a continuei reformulări şi nuanţări aacestuia, cât şi din poziţia câtorva puncte de vedere din afara câmpului strict al practicii privindplanificarea oraşului şi a teritoriului. Se urmăreşte dezvoltarea unei gândiri critice asupra profesiei deurbanism şi deschiderea către formarea unui grad complex de înţelegere al evoluţiilor ideilorfundamentale legate de planificarea aşezărilor umane şi a teritoriului.Teme abordate:1. Teorie şi practică în urbanism. Specificitatea teoriei în urbanism în raport cu fenomenul tranziţiei

din teritoriul ideilor către exigenţele practice ale profesiei.2. Teorii în urbanism ca reflexe ale contextului mediului social – economic în raport cu locul şi

perioada lor de lansare.3. Teorii despre urbanism şi oraş din perspectiva socio-umana. Incercări de creare a unor noi teorii

privind oraşul, ca expresie a demersurilor de nuanţare a înţelegerii fenomenului urban.Forma de predare: Prelegeri cu suport Power Point, discuţii.Bibliografie generală recomandată:1. Benevolo, Leonardo, La ville dans l’histoire Europeene, Editions du Seuil, Paris, 19932. Choay, Francoise, L'Urbanisme - utopies et realites -Ed. du Seuil19653. Doxiadis, Constantinos A., Architecture in transition - Ed. Hutchinson of London 19634. Le Corbusier, Urbanisme, Les editions G. Cres &C.ie, Paris,19245. Mumford, Lewis, The city in history, Harcourt, Brace & World, inc, New York, 19616. Rosenau Helen, The Ideal City – its architectural evolution, Studio Vista, 19747. Toynbee, Arnold, Oraşele în mişcare, Editura Politică, Bucureşti, 19798. Maciocco, G. (Ed.) Springler, (2008), The Territorial Future of the City9. Sârbu, Cătălin, Teme şi dileme în cercetarea de urbanism şi amenajare a teritoriului, p59-62, în

Urbanismul serie nouă, nr 19/2015 – Cercetare în urbanism şi amenajare a teritoriului10. Sârbu, Cătălin Approach levels of spatial planning in Romania or What is happiness, în Revista Urbanism.

Arhitectură. Construcţii Vol. 4, nr. 2 / 2013, ISSN 2069-0509 (print) / 2069-6469 (on-line), Editată de cătreInstitutul Naţoinal de Cercetare – Dezvoltare Urbanincerc, Bucureşti, pag. 19 - 26

11. Vorker M. Welter, Biopolis – Patrick Geddes and the city of life, The MIT Press, CambridgeMassachusetts, 2002

12. Michel Foucault, Des espaces autres – Heterotropies, 1967 , Architecture, Mouvement, Continuité, n°5,octobre 1984, pp. 46-49

13. General system theory, Ludwig von Bertalanffy, George Braziler, New York, 196814. Manuel Castells, a Network theory of power, in International Journal of communication 5 (2011), pp

773-78715. Juval Portugali, Egbert Stolk, Han Meyer, Ekim Tan (Ed), Complexity Theories of cities have come to

age – An overview with implications to urban planning and design, Springler – Verlag Berlin Heidelberg,2012

16. Thomas S. Kuhn, The structure of scientific revolution, International encyclopedia of unified sciences,The University of Chicago, 1962 – 1970

17. Andreas Faludi, Planning Theory, Pergamon Press, Oxford...Frankfurt, 197318. Andreas Faludi (Ed), Territorial cohesion and the European Model of society, Lincoln Institue of land

policy, Cambridge Massachisetts, 200719. Christopher Alexander, The nature of order – A vision of a livinf world, The Center for Environmental

Structure, Berkeley, California, 1980 – 200420. Nigel Taylor, Urban Planning Theory since 1945, Sage Publications, London, 199821. Henry Lefebvre, The urban revolution, University of Minnesota Press, 200322. Henry Lefebvre, Writings on cities, Blackwell, Oxford UK, 199623. Claude S. Fischer, Toward a Subcultural Theory of UrbanismThe American Journal of Sociology, Vol.

80, no. 6, (Mai 1975), pp 1319 – 1341, The University of Chicago Press24. Michael Storper, Michael Manville, Behaviour, Preferences and Cities: Urban Theory and Urban

Resurgence, in Urnam Studoes, SAGE Publications, 2006, 43 (8), pp 1247 – 1274Credite suplimentareParticiparea activă la dezbaterile pe temele anunţate şi elaborarea unei lucrări-eseu (Lucrările sepredau strict doar la data anunţată, pe suport de hârtie) – 1 credit.


— 54 —

Titlul disciplinei: Paradigme in urbanismTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 + 1 Semestrul: 2Titular: prof. dr. arh. Cătălin Niculae SÂRBUObiective: Cursul urmăreşte formarea unui grad complex de înţelegere al evoluţiilor ideilorfundamentale legate de planificarea aşezărilor umane şi a teritoriului în contextul evoluţiilor induse pede o parte de către determinările care se circumscriu coevoluţiei sistemelor naturale şi antropice, iarpe de altă parte subsumate istoriei ideilor sociale, politice, economice şi sociale.Teme abordate:1. Omul şi teritoriul: noţiuni generale privind contextul natural şi cel antropic în care se desfăşoară

apariţia şi dezvoltarea oraşelor.2. Evoluţia în timp a ideilor politice şi ale mediului cultural şi apariţia şi evoluţia în timp a

paradigmelor referitoare la urbanism şi amenajarea teritoriului.3. Paradigme in urbanism faţă în faţă cu practica şi cercetarea din domeniu. Limitări şi dechideri ale

paradigmelor în urbanism faţă de dezvoltare.Forma de predare: Prelegeri cu suport Power Point, discuţii.Bibliografie generală recomandată:- Guiding Principles for Sustainable Spatial Development of the European Continent (European

Conference of Ministers responsible for Regional Planning – CEMAT), Hanover, 2000- Arbore, Grigore, Cetatea Ideală - Editura Politică 1978- Benevolo, Leonardo, La ville dans l’histoire Europeene, Editions du Seuil, Paris, 1993- Carpentier Jean, Lebrun Francois, Istoria Europei, Humanitas, 1997- Choay, Francoise, L'Urbanisme - utopies et realites -Ed. du Seuil1965- Doxiadis, Constantinos A., Architecture in transition - Ed. Hutchinson of Lonon 1963- Hall, Peter, Cities of Tomorrow, Basil Blackwell Ltd. Oxford, 1988- Ianoş, Ioan, Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000- Le Corbusier, Urbanisme, Les editions G. Cres &C.ie, Paris,1924- Le Corbusier, Bucuriile esenţiale (Texte alese), Editura Meridiane Bucureşti, 1971- Mumford, Lewis, The city in history, Harcourt, Brace & World, inc, New York, 1961- Rosenau Helen, The Ideal City – its architectural evolution, Studio Vista, 1974- Sitte, Camillo, Arta construirii oraşelor - Ed. Tehnică 1992- Toffler Alvin, Al treilea val, Editura Politicä, Bucureşti, 1983- Toynbee, Arnold, Oraşele în mişcare, Editura Politică, Bucureşti, 1979- F. B. Gillie, Basic thinking in regional planning, 1967, Mouton & Co, Paris, Hague- Kenny Lynch, Rural-urban interaction in a developing world, Routledge, London and New York,

2005- Maciocco, G. (Ed.) Springler, (2008), The Territorial Future of the City- Towards an Urban Renaissance, First printed 1999, This edition published in the Taylor & Francis

e-Library, 2005.- Thomas S. Kuhn, The structure of scientific revolution, International encyclopedia of unified

sciences, The University of Chicago, 1962 – 1970- Sârbu, Cătălin, Teme şi dileme în cercetarea de urbanism şi amenajare a teritoriului, p59-62, în

Urbanismul serie nouă, nr 19/2015 – Cercetare în urbanism şi amenajare a teritoriului- Sârbu, Cătălin Approach levels of spatial planning in Romania or What is happiness, în

Revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii Vol. 4, nr. 2 / 2013, ISSN 2069-0509 (print) / 2069-6469(on-line), Editată de către Institutul Naţoinal de Cercetare – Dezvoltare Urbanincerc, Bucureşti,pag. 19 - 26

- Sârbu, Cătălin Centru şi policentricitate, publicat în volumul bilingv Provocări în spaţiul construit,120 de ani de învăyământ superior de arhitectură/ Challenges within the Built Environment, 120years of Education in Architecture, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2011, subcoordonarea Ana-Maria Dabija, ISBN 978-606-638-017-1, pag 21-29

- Sârbu, Cătălin O nouă paradigmă urban – rural, în volumul Spaţiu urban – Spaţiu arhitectural,Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2011, sub coordonarea Ana-Maria Dabija, ISBN 978-606-638-003-4, pag. 93 – 99

Credite suplimentareParticiparea activă la dezbaterile pe temele anunţate şi elaborarea unei lucrări-eseu (Lucrările sepredau strict doar la data anunţată, pe suport de hârtie) – 1 credit.


— 55 —

Titlul disciplinei: Geografii umane şi antropologii culturaleTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 + 1 Semestrul: 2

Titular: dr. Adrian MAJURU

Obiective: Cursul urmăreşte formarea abilităţilor pentru structurarea şi planificarea unui studiu decercetare cu profil antropologic, interdisciplinar. Vor fi analizate, prin metoda comparativă, evoluţiacomportamentului, a mentalităţilor, profesiilor şi a soluţiilor de adaptare la evoluţia societăţii urbane,pentru ultimii două sute de ani. Se au în vedere şi elemente de prognoză.

Teme abordate:1. Povestea unei geografii umane – introducere în antropologia familiei. Există şi o istorie care se

desfăşoară şi în afara documentului scris, prin asociere de simboluri şi confruntări de idei. Dacăprin documentul scris al istoriei clasice se caută certitudini în imediat, pentru cealaltă istorie,umană, distanţele se întrepătrund iar timpul devine consubstanţial.

2. Geografii emoţionale – introducere în antropologia istorică. Geografiile emoţionale sîntcartografieri a căror fluctuaţie istorică traversează multe epoci şi multe ierarhii sociale. Ele sunt ceimai sensibili senzori prin care natura umană încearcă sau forţează o adaptare în propria-i istorie!

3. Viaţa de acasă: Tineri si Bătrâni. Familia modernă a fost modelată de lanţul trofic născut şi hrănitde o lume atentă la problemele celuilalt. Când problemele celuilalt au devenit ale nimănui, din acelmoment fiecare copilărie a intrat într-o periculoasă eră a însingurării.


Bibliografie generală recomandată:1. Ancheta învăţămîntului secundar, rînduită în anul al patruzecelea de înţeleaptă şi glorioasă domnie a

M.S.Regelui Carol I de către Ministerul Instrucţiunii şi al Cultelor, Mihail Vlădescu, Comisiunea deanchetă fiind alclătuită din: I. Găvănescul, preşedinte, I. Otescu, Em. Grigorovitza, N.D. Locusteanu,Th. Neculau, D. Cădere şi H. Pantazi, secretar, Institutul de Arte Grafice şi Editură „Minerva”, Bucureşti,1907.

2. Angelescu, Nicolae I., (membru corespondent la Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti),Negustorii de odinioară, Institutul de Arte Grafice „Luceafărul” S.A., Bucureşti, 1931.

3. Anghelichi-Vlad, Aurora, Cruzimile faţă de copii în cadrul delictelor contra familiei, Teză de doctorat înmedicină şi chirurgie, martie 1949, Bucureşti

4. Anuarul Statistic al Oraşului Bucuresci pe anul 1896, Primaria Comunei Bucuresci, anul al II-lea,Tipografia Curţii Regale F.Göbl Fii, Bucuresci 1898.

5. Anuarul Statistic al Oraşului Bucuresci pe anii 1900 şi 1901, Primăria Comunei Bucuresci, anul al VI-leaşi al VII-lea, Tipografia Curţii Regale F.Göbl Fii, Bucuresci 1904.

6. Anuarul Statistic al României, Ministerul Finanţelor, Direcţiunea Statisticei Generale, f. ed, Bucuresci,1904.

7. Anuarul Statistic al României, 1935 si 1936, Institutul Central de Statistică, f.ed., Bucureşti, f.a.8. Anuarul Statistic al României, 1939 şi 1940, Institutul Central de Statistică, 1939 şi 1940, f.ed.,

Bucureşti, f.a.9. Barbu, Violeta, De bono coniugati. O istorie a familiei din Ţara Românească în secolul al XVII-lea,

Editura Meridiane, Bucureşti, 2003.10. Baur, dr. prof., «Educaţia etică în şcoli. Influenţa eredităţii asupra sufletului», Revista Sănătatea şi viaţa

fericită, Revistă ilustrată de medicină populară, higienă socială, educaţie morală şi literatură medicală,nr.4, anul XXXV, Tipografia Curierul Judiciar, Bucureşti, iunie 1935.

11. Bodin, D., Lume veche şi lume nouă în Bucureşti la începutul secolului XIX, Monitorul Oficial şiImprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1946.

12. Bogdan, C.dr., Sănătatea şi ecucaţiunea copiilor noştri, regule de higienă, concernând internatele,externatele şi şcolarii ce le urmează, Tipografia Naţională, Iaşi, 1895.

13. Diculescu, Vl., Viaţa cotidiană a Ţării Româneşti în documente, 1800-1848, Editura Dacia, Cluj, 1970.14. Marsillac, Ulysse de, Bucureştiul în veacul al XIX-lea, Editura Meridiane, Bucureşti, 1999.15. Mărturii orale. Anii 80’ şi bucureştenii, LXXX, volum conceput de Şerban Anghelescu, Ioana Hodoiu,

Cosmin Manolache, Anca Manolescu, Vlad Manoliu, Irina Nicolau, Ioana Popescu, Petre Popovăţ,Simina Radu-Bucurenci, Ana Vinea; volum îngrijit de Ana Vinea, Muzeul Ţăranului Român, EdituraPaideia, Bucureşti, 2003.

Credite suplimentareParticiparea activă la dezbaterile pe temele anunţate şi elaborarea unei lucrări-eseu (lucrările sepredau strict doar la data anunţată, pe suport de hârtie) – 1 credit.


— 56 —

Titlul disciplinei: Legislaţie comparată în urbanism şi amenajarea teritoriuluiTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 Semestrul: 2

Titular: CSI/conf. dr. arh., habil. urb. Vasile MEIŢĂ

Obiective: Cursul prezintă relaţia dintre legislaţia din domeniul planificării spaţiale şi practica despecialitate într-un context internaţional determinat de globalizare, explozia demografică, creştereaponderii populaţiei urbane şi liberalizarea pieţelor.

Teme abordate:1. Studiu istoric comparativ al legislaţiei din domeniul planificării spaţiale2. Presiunea exploziei demografice şi a urbanizării asupra cadrului de implementare a legislaţiei3. Presiunea pieţei. Urbanismul derogatoriu în context european. Relaţia urbanism – arhitectură –

construcţii4. Legislaţia din domeniul urbanismului în context internaţional. Studii de caz

Forma de predare: Prelegeri, studii de caz, discuţii.

Bibliografie recomandată:- Tominaga M (2010), Urban and spatial planning in Japan, Urbanism. Arhitectură. Construcţii, vol.

2, nr. 4, pag. 29-36- Grigorovschi M (2011), Curs de legislaţie pentru Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Arhitectură şi

Construcţii, Editura Societăţii Academice „Matei-Teiu Botez”, Iaşi, ISBN 978-606-582-012-8- Ordinul Arhitecţilor din România (2006), Exercitarea profesiei de arhitect. Ediţia a II-a actualizată

şi completată, Editura Simetria, Bucureşti, ISBN 973-87416-6-1- Grigorovschi M (2004), Manual de planificare strategică pentru administraţia locală, Editura Alfa,

Iaşi, ISBN -973-8278-47-3


— 57 —

Titlul disciplinei: Noi tendinţe de evaluare a patrimoniului arhitectural urbanistic si peisagisticTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 Semestrul: 2

Titular: prof. dr. arh Florin C. MACHEDON

Obiective: Acomodarea cu idei de abordare profesionista din punct de vedere urbanistic apatrimoniului. Scopul prelegerilor este acomodarea si utilizarea unor metode neconvenţionale decercetare

Teme abordate:§ UNESCO (teoria patrimoniului: istoric, clasificări, valori care definesc patrimoniul, etc.)§ „CODUL GENETIC” al patrimoniului§ Metode de identificarea de „promovare” şi „exploatare” a patrimoniului natural/antropic - studii decaz-exemple§ exemple - studii de caz - comentarii - puncte de vedere


Bibliografie recomandată:§ Alois, RIEGL, Cultul modern al monumentelor (Esenţa şi geneza sa), Editura Universul,Bucureşti, 1999§ Françoise, CHOAY, Alegoria patrimoniului, Editura Simetria UAR, Bucureşti, 1998.§ Pierre, MERLIN şi Françoise, CHOAY, Dictionnaire de L’Urbanisme et de L’Amenagement,Editura Presse Universitaires de France, 1988. (sau versiune Română).· site UNESCO· site ICOMOS· site Ministerul Culturii


— 58 —

Titlul disciplinei: Abordări metodologice în teoria urbanisticăTipul activităţii: curs Ore: 28 Număr de credite: 3 Semestrul: 2


Obiective: Cursul are ca scop ştiinţific şi didactic înţelegerea de către studenţii doctoranzi aparticularităţilor de conţinut şi metodologice specifice teoriei urbanistice. Aceasta prin înţelegereacorecta a conceptelor urbanistice de referinţă; a condiţionărilor sistemice, cu rezonanţă la nivelulmetodei de cercetare .Trecerea, prin extrapolare, de la metodologia cercetării, in ansamblul sau, la algoritmul specificdiscursului ştiinţific urbanistic – rigoare, gândire sistemică, logică şi continuitate în demonstraţie.

Tematica generalăCursul se înscrie în arealul tematic fundamental al „ştiinţei cercetării” (curs sem. 1). În aceasta etapă(curs sem. 2) sunt identificate oportunităţile metodologice în concordanţă cu temele de studiu propuse;cadrul criterial de referinţă şi metoda/metodele de operare metodologică; identificarea, de asemenea,a caracteristicilor specifice – disponibilităţi şi limite specifice teoriei urbanistice.

Structura cursuluiCursul este alcătuit din trei capitole/module considerate fiecare ca subiect de studiu şi dezbatere,corespunzând celor trei întâlniri programate/semestru.

Temele sunt structurate astfel:1. Punerea în discuţie a particularităţilor metodologice în teoria urbanistică. Chestiuni referitoare

la relaţiile conceptuale dintre conţinut şi metodă. (4h)2. Adoptarea metodologiei de cercetare în concordanţă cu tema propusă studiului. (4h)3. Structurarea cadrului criterial de referinţă – „schema logică a studiului”, considerat ca reper

ştiinţific şi metodologic de referinţă (4h)

Modul de predare şi de evaluareCursul este orientat pe principiul comunicării interactive; al comentariilor şi „punerii de problemă” pechestiunea supusă discuţiei şi anunţată (vezi structura cursului).Evaluarea se face prin acumularea punctelor acumulate pe parcurs şi/sau prin propunerea de cătrestudent a unei scheme de principiu de cercetare in concordanţă cu o temă de studiu aleasă.


— 59 —

Titlul disciplinei: Tehnici de diseminare orală şi scrisă a informaţiei ştiinţificeTipul activităţii: curs Ore: 28 Număr de credite: 3 + 3 Semestrul: 2


Obiective: Cursul urmăreşte formarea abilităţilor fundamentale de cercetare, cu accent specialpe diseminarea rezultatelor cercetării prin prezentări în conferinţe şi publicarea de articole ştiinţifice.Există o latură teoretică – însuşirea de către cursanţi a acestor informaţii, şi una practică – scriereapropriu-zisă a unui articol, pentru care studentul care alege să o urmeze primeşte 3 creditesuplimentare.

Teme abordate:4. Noţiuni generale: tipologia şi etapele cercetării, criterii de evaluare şi promovare, publicaţiile:

clasificarea ISI, clasificările naţionale, frauda în ştiinţă5. Participarea la conferinţe: participarea la conferinţe, elaborarea şi prezentarea unui poster,

prezentarea unei comunicări, elaborarea de rezumate şi lucrări in extenso6. Scrierea articolelor ştiinţifice: sinteza literaturii de specialitate, elaborarea unui articol, publicarea

articolelor, bazele evaluării colegiale, practici lipsite de etică în lumea revistelor ştiinţifice7. Comunicarea în ştiinţă


Bibliografie recomandată:- Petrişor A.-I. (2014), Abordare şi metode de cercetare cu elemente de autorat ştiinţific, Editura

Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, România, 174 pag.- Petrişor A.-I. (2012), Abordare şi metode de cercetare. Note de curs, Editura Universitară „Ion

Mincu”, Bucureşti, România, 117 pag.

Reguli de elaborare a articolului (3 credite suplimentare)

1. Articolele se predau doar la data anunţată şi în intervalul de timp anunţat.Depăşirea date şi orei-limită se penalizează cu pierderea totală a creditelor.

2. Predarea se face doar pe suport de hârtie. Nu se permite sub nicio formă predarea pe suportelectronic sau prin e-mail.

Lipsa articolelor pe suport de hârtie la data şi ora-limită anunţate se penalizează cu pierderea totală acreditelor.

3. Articolele se pot preda de către o altă persoană desemnată de student, în absolut aceleaşicondiţii.

4. Este absolut obligatorie respectarea tuturor condiţiilor legate de formatul materialelor elaborate(atât în ceea ce priveşte aspectele legate de tehnoredactare – font, dimensiune), cât şi a celorlegate de editare – formatul bibliografiei, citărilor din text. Regulile de editare sunt cele al revistei„Urbanism. Arhitectură. Construcţii” - http://uac.incd.ro/Index/instr.htm

Nerespectarea condiţiilor de editare se penalizează cu pierderea totală a creditelor.


— 60 —

Titlul disciplinei: Management. Maturitate. MentalitateTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 + 1 Semestrul: 2Titular: dr. Adrian MAJURUObiective: Cursul urmăreşte formarea abilităţilor pentru structurarea şi planificarea unui proiect demanagement. Aceasta în funcţie de analize comparative şi exemple de bune practici privind mecanismul socialprin care un tânăr ar putea fi calibrat într-un lider al generaţiei sale, şi care sunt frânele sistemului social actual.Teme abordate:1. Cum construim un lider? Factorii sociali şi profesionali de modelare a maturităţii şi rolul mentalităţilor în

consolidarea ei.2. Modele de performanta şi exemple de bune practici în reprofesionalizare. De la un proiect de viata la

un proiect de management.3. Managementul patrimoniului cultural. Definiţii, tipologii, concepte. Utilizarea de criterii şi metode de

selectare a mecanismelor şi instrumentelor specifice managementului.Forma de predare: Prelegeri cu suport Power Point, discuţii.Bibliografie generală recomandată:- Grigore A-M., Bazele managementului, Editura ALL, 2011- Nistor Sergiu, Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional, Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2002- Nicolescu, O. I. Verboncu, Managementul organizatiei, Editura Economica, 2007- Oberländer Târnoveanu Irina, Un Viitor pentru Trecut. Ghid de bună practică pentru păstrarea patrimoniului

cultural, CIMEC, Bucureşti, 2002- Alix Slater 2004. Revisiting membership scheme typologies in museums and galleries. International Journal

of Nonprofit and Voluntary Sector Marketing 9, no. 3 (August 1): 238-260- Christina Goulding 2000. The museum environment and the visitor experience. European Journal of

Marketing 34, no. 3/4 (January 1): 261-278.- Joan C. Henderson 2002. Heritage attractions and tourism development in Asia: a comparative study of

Hong Kong and Singapore. The International Journal of Tourism Research 4, no. 5 (September 1): 337- Leighann C Neilson 2003. The development of marketing in the Canadian museum community, 1840-1989.

Journal of Macromarketing 23, no. 1 (June 1): 16- Nathan K. Austin 2002. Managing heritage attractions: marketing challenges at sensitive historical sites. The

International Journal of Tourism Research 4, no. 6 (November 1): 447- Niall Caldwell 2002. (Rethinking) the measurement of service quality in museums and galleries. International

Journal of Nonprofit and Voluntary Sector Marketing 7, no. 2 (May 1): 161-171- Stefan Lagrosen 2003. Online service marketing and delivery: The case of Swedish museums. Information

Technology & People 16, no. 2 (January 1): 132- Alexandros Apostolakis, Shabbar Jaffry. 2005. Heterogenous preferences for Greek heritage attractions.

Tourism Economics 11, no. 2 (June 1): 225-245.- Audrey Gilmore, Ruth Rentschler. 2002. Changes in museum management: A custodial or marketing

emphasis? The Journal of Management Development 21, no. 9/10 (January 1): 745-760.- Drue K Schuler, Janell M Kurtz. 2002. An Internet opportunity for museums: '.museum'. International Journal

of Nonprofit and Voluntary Sector Marketing 7, no. 1 (February 1): 13-18- Gilmore and Pain, Economia experienţei, Publica, 2010.- James A Chandler, Carol A Costello. 2002. A profile of visitors at heritage tourism destinations in East

Tennessee according to Plog's lifestyle and activity level preferences model. Journal of Travel Research 41,no. 2 (November 1): 161-166

- Jaume Codina Mejon, Eduard Cristobal Fransi, Ann Thorsson Johansson. 2004. Marketing Management in CulturalOrganizations: A Case Study of Catalan Museums. International Journal of Arts Management 6, no. 2 (January 1): 11-22

- Jin-Tsann Yeh, Chyong-Ling Lin. 2005. Museum Marketing and Strategy: Directors' Perception and Belief.Journal of American Academy of Business, Cambridge 6, no. 2 (March 1): 279-284

- Mark A Mitchell, Robert A Orwig. 2002. Consumer experience tourism and brand bonding. The Journal ofProduct and Brand Management 11, no. 1 (January 1): 30-41

- Mark A Mitchell, Sheila J Mitchell. 2001. Consumer experience tourism in the nonprofit and public sectors.Journal of Nonprofit & Public Sector Marketing 9, no. 3 (January 1): 21-34

- Ruth Rentschler, Audrey Gilmore. 2002. Museums: Discovering Services Marketing. International Journal ofArts Management 5, no. 1 (October 1): 62-72.

- Sandra Mottner, John B Ford. 2005. Measuring nonprofit marketing strategy performance: the case ofmuseum stores. Journal of Business Research 58, no. 6 (June 1): 829-840

- Sarah Todd, Rob Lawson. 2001. Lifestyle segmentation and museum/gallery visiting behaviour. InternationalJournal of Nonprofit and Voluntary Sector Marketing 6, no. 3 (September 1): 269-277.

- Yaniv Poria, Richard Butler, David Airey. 2004. Links between Tourists, Heritage, and Reasons for VisitingHeritage Sites. Journal of Travel Research 43, no. 1 (August 1): 19-28

- www.marketingexperienţial.ro- Bonte, Pierre, Michel Izard, Dictionar de Etnologie si Antropologie, Polirom, Iasi, 1999Credite suplimentare. Participarea activă la dezbaterile pe temele anunţate şi elaborarea unui proiect demanagement (Lucrările se predau strict doar la data anunţată, pe suport de hârtie) – 1 credit.


— 61 —

Titlul disciplinei: Inovaţia şi dilema planificăriiTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 + 1 Semestrul: 2Titular: Lect. dr. arh. Andrei MITREAObiective: Momentan nu există o teorie a inovaţiei, indiferent de tipul ei. De asemenea, nu existănicio teorie a planificării, înţeleasă ca un set de propoziţii cu puteri explicative şi predictive. În ambelecazuri există însă modele care încearcă să compenseze măcar parţial această insuficienţă teoretică.Pornind de la aceste modele, cursul foloseşte o perspectivă istorică pentru a explica cauzele pentrucare planificarea, înţeleasă ca politică publică, este dependentă de inovaţie în momentul de faţă. Înplus, cursul lămureşte în acelaşi timp şi motivele care împiedică formularea unei teorii a inovaţiei, carear putea să fundamenteze ulterior o teorie coerentă a planificării.Teme abordate:1. Cele trei modele principale ale inovaţiei tehnologice: modelul etapizat, modelul liniar şi modelul

holist;2. Cele două modele principale: modele de fond şi modele procedurale;3. Dependenţa între teoria planificării şi cea a inovării.Forma de predare: Prelegeri cu suport digital, discuţii.Bibliografie generală recomandată:- Agar, J. (2003), The Government Machine. A Revolutionary History of the Computer.

Cambridge (MA): The MIT Press.- Arthur, W. B. (2009), The Nature of Technology. What It Is and How It Evolves. New York

(NY): The Free Press.- Atkinson, A. B. (2015), Inequality. What Can Be Done? Cambridge (MA): Harvard University

Press.- Cortada, J. W. (2012), The Digital Flood. The Diffusion of Information Technology Across the

U.S., Europe and Asia. New York (NY): OUP.- Doren, C. van (1967), The Idea of Progress. New York (NY): Frederick A. Praeger Publishers.- Faludi, A. (1973), Planning Theory. Oxford (OXF): The Pergamon Press.- Friedman, J. (1987), Planning in the Public Domain. From Knowledge to Action. Princeton

(NJ): Princeton University Press.- Godin, B. (2005), Measurement and Statistics on Science and Technology. 1920 to the

Present. Abingdon (OX): Routledge.- Godin, B. (2005), The Making of Science, Technology and Innovation Policy: Conceptual

Frameworks as Narratives, 1945-2005. Montréal: Centre Urbanisation Culture Société, Institutnational de la recherche scientifique. Text disponibil la adresa:http://www.csiic.ca/PDF/TheMakingOfScience.pdf [10.09.2017].

- Godin, B. (2015), Innovation Contested — The Idea of Innovation Over the Centuries.Abingdon (OX): Routledge.

- Godin, B. (2017), Models of Innovation. The History of an Idea. Cambridge (MA): The MITPress.

- Godin, B. şi Vinck, D. (eds.) (2017), Critical Studies of Innovation: Alternative Approaches tothe Pro-Innovation Bias. Cheltenham (GL): Edward Elgar.

- Gore, C. (1984), Regions in Question. Space, Development Theory and Regional Policy.Londra: Methuen.

- Husbands, P., Holland, O. şi Wheeler, M. (eds.) (2008), The Mechanical Mind in History.Cambridge (MA): The MIT Press.

- Lipsey, R. G., Carlaw, K. I. şi Bekar, C. T. (2005), Economic Transformations. GeneralPurpose Technologies and Long Term Economic Growth. New York (NY): OUP.

- Starbuck, W. H. (2006), The Production of Knowledge. The Challenges of Social ScienceResearch. New York (NY): OUP.

- Stehr, N. (2001), Wissen und Wirtschaften. Die gesellschaftlichen Grundlagen der modernenÖkonomie. Frankfurt am Main: Suhrkamp Wissenschaft.

- Stiglitz, J. E. şi Greenwald, B. C. (2014), Creating a Learning Society. A New Approach toGrowth, Development, and Social Progress. New York (NY): Columbia University Press.

Credite suplimentareParticiparea activă la dezbaterile pe temele anunţate şi elaborarea unei lucrări-eseu (Lucrările sepredau strict doar la data anunţată, pe suport de hârtie) – 1 credit.


— 62 —

Titlul disciplinei: Interacţiune şi co-participare în generarea formei urbaneTipul activităţii: curs Ore: 14 Număr de credite: 3 + 1 Semestrul: 2

Titular: conf. dr. arh. Angelica I. STAN

Obiective: Cursul realizează o radiografie succintă a ceea ce înseamnă urbanism participativ laacest moment, în lume (cu precădere în Europa şi SUA), în scopul de a extrage o serie de concluziicritice şi pragmatice referitoare la direcţiile posibil a fi cercetate şi dezbătute în continuare. Raportareacomparativă cu situaţia României se va constitui într-o tematică transversală.

Teme abordate:1. Forma urbana si structura sociala /prelegere2. Urbanismul participativ - scurt istoric, beneficii, exemple de bune practici, tendinte actuale/

prelegeri cu invitat3. Co-participarea ca proces in 6 pasi4. Conditii si medii de generare a orasului prin practici participative/ prelegere5. Conceptul de ”creative cities” si critica acestuia/ workshop6. Ce fel de urbanism (sa) practicam? /dezbatere

Forma de predare: Prelegeri ilustrate, prelegere sustinuta de un invitat- surpriza, workshop dedocumentare si Q&A, dezbatare, film documentar.

Bibliografie generală recomandată:· ALLEMENDIGER P., 2002, Planning Theory, New York, Palgrave Macmillan Limited.· ARNSTEIN S.R., 1969, « A Ladder of Citizen Participation », Journal of the American Institute of

Planners, vol. 35, no 4, p. 216-224.· BACQUÉ M-H., GAUTHIER M., 2011, « Participation, urbanisme et études urbaines »,

Participations, dossier Démocratie et participation : un état des savoirs, no 1, p. 36-66.· BERKE P.R., 2002, « Does Sustainable Development Offer a New Direction for Planning?

Challenges for the Twenthy-First Century », Journal of Planning Literrature, vol. 17, no 1, p. 22-36.· BLONDIAUX L., 2008, Le Nouvel esprit de la démocratie. Actualité de la démocratie participative,

Paris, Seuil, « La République des idées ».· BRENNER N., MARCUSE P., MAYER M., 2012, Cities for People, Not for Profit: Critical Urban

Theory and the Right to the City, Routlege· CASTELLS M., 1973, Luttes urbaines et pouvoir politique, Paris, Maspero.· FABUREL G., TRIBOUT S., 2011, « Les quartiers durables sont-ils durables ? De la technique

écologique aux modes de vie », Cosmopolitiques, no 19,http://www.cosmopolitiques.com/node/345 (accès le 16/04/2014).

· HAUPTMANN E., WATES N., 2010, Concertation citoyenne et urbanisme. La méthode ducommunity planning, Paris, Adels / Yves Michel.

· LEFÈVRE P., 2008, Voyage dans l’Europe des villes durables : exposé des premiers projetsurbains remarquables réalisés dans la perspective du développement durable, Paris, Planurbanisme construction et architecture, « Recherches ».

· LE MAIRE J., 2011, « L’apprentissage comme pilier de la grammaire participative dansl’architecture et l’urbanisme », in BONNY Y., OLLITRAULT S., et al. (dir.), Espaces de vie, espacesenjeux. Entre investissements ordinaires et mobilisations politiques, Rennes, Pressesuniversitaires de Rennes, p. 203-218.

· PAQUOT T., 2002 (octobre), « L’urbanisme comme bien commun », Esprit, p. 75-84.· PINSON D., 1993, Usage et architecture, Paris, L’Harmattan.· RACINE F. "Urbanisme participatif et codesign à Montréal : la démarche « Imaginons la place· Gérald-Godin ! »" in Riurba 2017/Numéro 3· RAGON M., 1977, L’Architecte, le prince et la démocratie, Paris, Albin Michel.· WALTERS D., 2007, Designing Community. Charettes, Masterplans, Form-Based Codes,

Amsterdam, Elsevier / Architectural Press.· http://www.collectifetc.com/tag/urbanisme-participatif/· http://www.participation-et-democratie.fr/en/dico/urbanisme-participatif· http://urbanite.people-friendly-cities.eu/· http://riurba.net/Revue/urbanisme-participatif-et-codesign-a-montreal-lademarche-imaginons-la-

place-gerald-godin/

Credite suplimentareCreditul suplimentar se acorda pe baza unei lucrari de cercetare aprofundata pe unul din subiectelecursului.


— 63 —

4. CADRELE DIDACTICE ALE ŞCOLII DOCTORALE DEURBANISM

4.1. Conducerea operativă

Prof. dr. arh. Marian MOICEANU

Rector al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” dinBucureşti

Prof. dr. arh. Tiberiu Constantin FLORESCU

Prorector pentru dezvoltare academică, imagine instituţională şi relaţiicu studenţii al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” dinBucureşti

Prof. em. dr. arh. Emil Barbu POPESCU

Preşedinte de onoare al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „IonMincu” din Bucureşti

Prof. dr. arh. Augustin IOAN

Director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat

Conf. dr. arh. Claudiu Gheorghe RUNCEANU

Decan al Facultăţii de Urbanism a Universităţii de Arhitectură şiUrbanism „Ion Mincu” din Bucureşti

Conf./CSI dr. ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionuţ PETRIŞOR

Director al Şcolii Doctorale de Urbanism

4.2. Îndrumătorii de doctoratProf. dr. arh. Mariana EFTENIE, doctor în arhitectură, profesor titular alŞcolii Doctorale de Urbanism cu specializare în domeniul Psihologiei spaţiuluiconstruit. Expert în domeniul teoriei şi practicii urbanistice, al cercetării îndomeniu şi al realizării şi/sau expertizării proiectelor arhitectural-urbanistice dereferinţă din ţară. Specialist în domeniul managementului calităţiiînvăţământului superior de specialitate; expert evaluator si membru al unorstructuri academice din ţară şi din străinătate.


— 64 —

Prof. dr. arh. Alexandru SANDU, doctorat în arhitectură, cursuri demanagement în arhitectură la Universitatea Harding (SUA). Teme de interes încercetare: operaţiuni urbane în dezvoltarea urbană, integrarea temporală îndezvoltarea urbană durabilă şi coeziunea social-culturală şi interconectivitatea înteritoriu.

Prof. dr. arh. Corneliu Florin MACHEDON, doctor în arhitectură –specializarea urbanism şi amenajarea teritoriului, studii postuniversitare desistematizare, cadru didactic titular al Facultăţii de Urbanism a Universităţii deArhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, îndrumător de doctorate îndomeniul urbanismului.

Prof. dr. arh. Cătălin Niculae SÂRBU, arhitect, studii în ecotehnie, doctoratîn arhitectură, cadru didactic titular al Facultăţii de Urbanism a Universităţii deArhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Teme de interes încercetare: relaţia de dezvoltare: oraş – teritoriu – resurse şi evoluţia acestora înraport cu contextul cultural.

Conf. dr. arh., habil. urb. Angelica Ionela STAN, arhitect şi doctor înurbanism, masterat în urbanism în Rouen, Franţ, stagiu profesional în Mayo,Irlanda, poet. Teme de interes în cercetare: peisajul periferiilor urbane,metodologie specifică de studiu a acestora, metode de revitalizare a peisajuluiaferent periferiilor urbane, devenirea peisajului, morfologia urbană, evaluare aprocesului de proiectare şi planificare urbană.

Conf./CSI dr. ecol., dr. geogr., habil. urb. Alexandru-Ionuţ PETRIŞOR,masterat în biostatistică şi doctorat în ecologie (SUA), studii postuniversitare demanagementul proiectelor, doctorat în geografie şi abilitare în urbanism(România), Director al Şcolii Doctorale de Urbanism, Director Ştiinţific şiPreşedinte al Consiliului Ştiinţific ale INCD URBAN-INCERC. Teme deinteres în cercetare: aplicaţii ale metodelor statistice şi geostatistice în cercetareasistemelor teritoriale şi ecologia sistemelor teritoriale.

CSI/conf. dr. arh., habil. urb. Vasile MEIŢĂ, masterat în ecotehnie, doctorîn arhitectură, abilitare în urbanism, studii post-universitare de managementulproiectelor. Director General al INCD URBAN-INCERC. Teme de interes încercetare: dezvoltarea spaţială durabilă a zonelor umede.

4.3. Titularii de cursConf. dr. Tom KAUKO, cadru didactic titular la Universitatea Oxford-Brookes, Marea Britanie. Masterat în cadastru şi afaceri imobiliare (Helsinki,Finlanda). Economist, doctor în ştiinţe geografice şi planificare, cu studiile laUniversitatea din Utrecht, Olanda. Teme de interes în cercetare: preţul şisustenabilitatea afacerilor imobiliare urbane.


— 65 —

Prof. dr. arh. Gheorghe BĂLĂŞOIU, arhitect, doctor în cinematografie şimedia, absolvent cursuri management universitar, cadru didactic titular şiconducător de doctorat al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şiCinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti. Teme de interes încercetare: forma urbană, structura urbană, morfologia şi compoziţia urbană.

Dr. ist. Adrian MAJURU, istoric, doctor în geografie uman, antropograf şijurnalist, absolvent cursuri post-doctorale de antropologie, Manager al MuzeuluiMunicipiului Bucureşti. Teme de interes în cercetare: managementul şimarketingul patrimoniului cultural, antropologia urbană.

Prof. dr. arh. Tiberiu Constantin FLORESCU, doctorat în arhitectură,studii aprofundate de urbanism, Prorector pentru dezvoltare academică,imagine instituţională şi relaţii cu studenţii al Universităţii de Arhitectură şiUrbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: formaurbană, structura urbană, morfologia şi compoziţia urbană.

Lect. dr. arh. Andrei MITREA, doctor în urbanism, cadru didactic titular laFacultatea de Urbanism, din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism„Ion Mincu”, Bucureşti. Teme de interes în cercetare: sistemele de gestiune afluxului ştiinţific, istoria inovaţiei, tradiţii europene de planificare, istoriasistematizării în România.

4.4. Cadrele didactice din componenţa comisiilor de îndrumareProf. dr. soc. Gülden Erdem ERKUT, sociolog, masterat şi doctorat înplanificare urbană şi regională, a efectuat stagii de cercetare în Belgia şi MareaBritanie. În prezent este profesor şi şef al Departamentului de Urbanism dincadrul Universităţii Tehnice din Istambul. Interese de cercetare: cultura şispaţiul urban, globalizarea şi oraşele-regiuni, cooperarea transfrontalieră şidezvoltarea spaţială.

Conf. dr. arh. Aurelia CARPOV, doctor în arhitectură, Şef al catedrei deArhitectură a Universităţii Tehnice a Moldovei din Chişinău, RepublicaMoldova. Teme de cercetare: teoria arhitecturii contemporane, arhitectura ArtNouveau.

Conf. dr. biol. Timothy EHLINGER, absolvent al NorthwesternUniversity, doctorat la Universitatea din Michigan, studii post-doctorale laKellogg Biological Station şi Universitatea din Toronto, cadru didactic alUniversităţii din Wisconsin – Milwaukee, SUA. Teme de interes în cercetare:relaţia cauzală dintre factorii perturbatori antropici şi integritatea ecologică aecosistemelor acvatice.


— 66 —

Prof. dr. antropol. Ger DIUJZINGS, antropolog, doctor în sociologie, cadrudidactic al Universităţii din Regensburg, Olanda. Teme de interes în cercetare:antropologie urbană, inegalităţi şi noile elite în oraşele post-socialiste, metodede cercetare urbană, arte vizuale.

Prof. dr. ing. Oana LUCA-VIJĂNESCU, profesor la Universitatea Tehnicăde Construcţii din Bucureşti, doctor în inginerie civilă, studii academicepostuniversitare în urbanism şi restaurare. Domenii de cercetare: mobilitate şisisteme de transport şi trafic urban, urbanism, amenajarea teritoriului şidezvoltare regională, ecologie urbană.

Prof. dr. arh. Mihaela Ioana Maria AGACHI, profesor asociat şi fostDirector al Departamentului de Urbanism al Facultăţii de Arhitectură şiUrbanism din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Domenii de cercetare:istoria urbanismului, morfologie urbană.

Prof. dr. arh. Adrian IANCU, doctor abilitat în urbanism, expert tehnicjudiciar în urbanism şi amenajarea teritoriului, fost arhitect şef al judeţului Cluj,profesor şi Decan al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din UniversitateaTehnică din Cluj-Napoca. Domenii de interes: oraş şi reguli – regulamenteurbane, gestiune urbană şi drept urban.

Prof. univ. dr. geogr. Ioan IANOŞ, doctor în geografie, Director al CentruluiInterdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale alUniversităţii din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: analize teritoriale,dezvoltare regională, geografie urbană şi rurală, dezvoltare durabilă, dinamicăeconomică teritorială, geografie politică, analiza populaţiei şi a sectorului terţiar.

Prof. univ. dr. soc. Dumitru SANDU, sociolog, bursier în Statele Unite aleAmericii, cadru didactic al Facultăţii de Sociologie din Universitatea Bucureşti.Teme de interes în cercetare: migraţie, dezvoltare comunitar-regională,sociabilitate şi capital social, sociologia tranziţiilor, a stărilor de spirit şi alocuirii, cercetarea opiniei publice, stratificare socială, demografie culturală şianaliza datelor sociale.

Prof. univ. dr. ist. Radu Ştefan VERGATTI, doctor în istorie cu tezaProbleme ale omului şi societăţii în literatura orăşenească franceză din a doua jumătate asecolului al XIII-lea (1980), profesor la Universitatea din Târgovişte, autor a 16volume de autor şi peste 300 de articole publicate în reviste de prestigiu dinţară şi străinătate.


— 67 —

Conf. dr. ing. Gavril ŞTEFAN, inginer agronom, cadru didactic titular alDepartamentului de Agroeconomie, Facultatea de Agricultură, Universitatea deŞtiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi. Teme de interes în cercetare:economie şi dezvoltare rurală, economia producţiei agricole, politici agricole şiagroalimentare, analiză tehnico-economică şi viabilitatea întreprinderii.

Conf. dr. mat. Sorin Daniel MANOLE, conferenţiar la Universitatea„Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, fost prodecan la Facultatea deManagement Marketing în Afaceri Economice. Teme de interes în cercetare:matematică şi statistică aplicate în economie, modelarea statistico-matematică afenomenelor teritoriale, modele econometrice.

Conf. dr. ec. Cezar Petre SIMION, doctor în economie, masterat înadministrarea afacerilor, specializări în drept comunitar şi instituţii europene şiîn managementul şi administrarea cercetării-dezvoltării şi a proiectelor decercetare, Prodecan al Facultăţii de Management a Academiei de StudiiEconomice Bucureşti. Teme de interes în cercetare: managementul proiectelor,managementul riscului proiectelor, economia construcţiilor.

Conf. dr. geogr. Bogdan Alexandru SUDITU, conferenţiar universitar laUniversitatea din Bucureşti – Facultatea de Geografie. Diplomat al EcoleNationale d’Administration, Strasbourg - Franţa, Experienţă în administraţiapublică centrală. Teme de interes în cercetare: guvernanţa teritorială,mobilităţile rezidenţiale , migraţiile, disparităţile socio-demografice teritoriale,locuire, urbanism şi amenajarea teritoriului, relaţiile urban-rurale, expansiuneaurbană, istoria urbană, aşezările informale, toponimia oficială.

Conf. dr. habil. geogr. Daniel PEPTENATU, doctor abilitat în geografie,cadrul didactic titular al Facultăţii de Geografie a Universităţii din Bucureşti,Director al Centrului de Analiză Integrată şi Management Teritorial alUniversităţii din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: geografie umană,geografie socială, planificare teritorială.

CSII dr. habil. geogr. Sorin CHEVAL, doctor abilitat în geografie,cercetător la Administraţia Naţională de Meteorologie, cadru didactic asociat alUniversităţii din Craiova (Şcoala Doctorală de Ştiinţe Exacte), bursier în Italiaşi Statele Unite ale Americii. Teme de interes în cercetare: hazarduri naturale,climatologie, Sisteme Informaţionale Geografice.

Lect. dr. arh. Emilia Maria DUDA, lector la Universitatea Spiru Haret,arhitect cu o bogată experienţă internaţională. Teme de interes în cercetare:arhitectură durabilă, spaţii publice, pieţele din centrul Municipiului Bucureşti.


— 68 —

Lect. dr. arh. Marius Stelian GĂMAN, şef de lucrări şi cercetător laUniversitatea Politehnică din Timişoara. Teme de interes în cercetare:planificare urbană şi teritorială, proiectare de arhitectură, dezvoltare durabilă,creştere organică.

Lect. dr. arh. Cristian Tiberiu BLIDARIU, şef de lucrări şi cercetător laUniversitatea Politehnică din Timişoara. Teme de interes în cercetare: arta înoraşul postmodern, regenerare urbană şi spaţiu virtual – obiective, strategii şimetode în cercetarea ştiinţifică a spaţiilor dedicate artelor în oraşulcontemporan, filozofia şi industria culturii, mişcări şi platforme artistice activeîn câmpurile spaţiale ale oraşului.

Prof. dr. arh. Marian MOICEANU, doctor în arhitectură, Rector alUniversităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, asociat încadrul biroului de arhitectura M&M Concept 2003. Teme de interes încercetare: arhitectura modernă românească, conservare şi restaurare dearhitectură, probleme de urbanism.

Conf. dr. arh. Georgică MITRACHE, doctor în arhitectură, Decan alFacultăţii de Arhitectură a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „IonMincu” din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: cercetarea prin proiect,revitalizarea urbană.

Prof. dr. arh. Cristina Victoria OCHINCIUC, doctor în arhitectură, cadrudidactic titular şi fost Director al Şcolii Doctorale „Spaţiu. Imagine. Text.Teritoriu” din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” dinBucureşti. Teme de interes în cercetare: dezvoltarea durabilă în arhitectură,proiectarea integrată, indicatori de sustenabilitate, proiectarea în contextulschimbărilor climatice, locuinţe eficiente energetic.

Prof. dr. arh. Anca Hanna DERER, doctor în arhitectură, bursieră în Italia şiGermania, specialist atestat de Ministerul Culturii, cadru didactic titular laFacultatea de Arhitectură a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „IonMincu” din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: prezervarea patrimoniuluicultural, identificarea resurselor culturale, elaborarea reglementărilor deintervenţie la scară urbană şi de obiect.Prof. dr. arh. Mihai COCHECI, doctor în arhitectură, cadru didactic laFacultatea de Arhitectură a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „IonMincu” din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: înţelegerea relaţiilor dintrespaţiul public şi cel privat şi dintre oameni, clădiri şi mediu pentru a creaproiecte de arhitectură ce îndeplinesc cerinţele de expresivitate estetică,arhitecturală, a necesităţilor funcţionale şi a adecvării funcţionale şi tehnice


— 69 —

Lect. dr. arh. Irina Teodora TULBURE MOLDOVAN, cadru didactictitular al Facultăţii de Arhitectură a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism„Ion Mincu” din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: arhitectura şiurbanismul în România în perioada stalinistă.

Conf. dr. arh. Claudiu Gheorghe RUNCEANU, Decan al Facultăţii deUrbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” dinBucureşti. Teme de interes în cercetare: locuire, planificare urbană, urbandesign, regenerare urbană, rezilienţă urbană.

Conf. dr. arh. Cristina Iuliana ENACHE, doctorat în urbanism, studiiaprofundate de urbanism, Director al Departamentului Proiectare Urbană şiPeisagistică al Facultăţii de Urbanism din cadrul Universităţii de Arhitectură şiUrbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: peisajulurban, implicaţiile dezvoltării tehnologiei asupra peisajului şi societăţii,dezvoltarea urbană în era informaţiei, comunicare şi mediatizare în peisaj,identitate urbană.

Lect. dr. urb. Andreea POPA, urbanist, masterat şi doctorat în urbanism,Prodecan al Facultăţii de Urbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism„Ion Mincu” din Bucureşti. Interese de cercetare: planificarea peisajului,dinamica peisajului, peisajul agricol şi peisajul productiv, politici şi instrumentede planificare a peisajului, politici de dezvoltare turistică.

Conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU, doctor în geografie, Director alDepartamentului Planificare Urbană şi Teritorială al Facultăţii de Urbanismdin Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Temede interes în cercetare: planificare teritorială, dezvoltare regională, planificarestrategică, managementul proiectelor, problemele centrelor urbane, culturăurbană şi spaţii publice.

Prof. dr. arh. Constantin ENACHE, doctor în arhitectură, cadru didactictitular al Facultăţii de Urbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „IonMincu” din Bucureşti, autor al unor planuri urbanistice de amploare pentruMunicipiul Bucureşti. Teme de interes în cercetare: proiectare urbană,management urban.


— 70 —

Prof. dr. arh. Mircea ENACHE, doctor în arhitectură, Director al Centruluide Excelenţă în Urbanism „Ion Mincu”, Preşedinte al EMI Systems, Inc(Washington) şi EMI Invest, SRL (Braşov), cadru didactic asociat la JohnHopkins University din Baltimore. Teme de interes în cercetare: modelarematematică în arhitectură, urbanism şi amenajarea teritoriului, urbanismcomparat, probleme imobiliare urbane.

Conf. dr. arh. urb. Mihaela Hermina NEGULESCU, coordonator Master„Mobilitate urbană”, Facultatea de Urbanism, Universitatea de Arhitectură şiUrbanism „Ion Mincu” şi evaluator REA-CE pentru programul „Mobility forGrowth” – Horizon 2020. Teme de interes în cercetare: mobilitate urbană –aspecte teoretice, politici şi planuri de mobilitate, relaţia mobilitate urbană –formă urbană, planificare LUT (Land Use & Transport), comportament demobilitate.

Conf. dr. arh. Monica RĂDULESCU, conferenţiar în cadrul Facultăţii deUrbanism - Departamentul de Planificare Urbană şi Dezvoltare Teritorială,arhitect specializat în urbanism cu o activitate de 23 de ani reunind proiecte,studii, cercetări în domeniul dezvoltării urbane şi teritoriale, cu specializări în„Urban Redevelopment & Planning” în SUA şi Marea Britanie, studii demasterat în Management în România şi Franţa

Conf. dr. arh. Cerasella CRĂCIUN, doctor în urbanism, studii aprofundatede urbanism, coordonator secţie Amenajarea şi Planificarea Peisajului” şi masteratPeisaj şi Teritoriu, cadru didactic titular al Facultăţii de Urbanism dinUniversitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti. Teme deinteres în cercetare: trans-disciplinaritate, metode de cercetare creative, euristiceşi meta-euristice, peisaj cvasi-natural, antropic şi cultural, protecţia şirestaurarea patrimoniului natural, sustenabilitate şi planificare în peisaj,metabolism urban, geometrie şi geografie sacră, artă neconvenţională în peisajşi scenografie urbană.

Conf. dr. arh. Liviu Nichi IANĂŞI, arhitect, doctor în urbanism, specializatîn planificare spaţială şi management urban, cu o experienţă de aproximativ 15ani în administraţia publică atât la nivel local cât şi central unde a fost directoruldepartamentului de Planificare Urbană din cadrul Ministerului LucrărilorPublice şi Amenajării Teritoriului. Teme de interes în cercetare: planificarestrategică, management strategic, strategii în urbanism şi amenajarea teritoriului,management urban.

Lector dr. arh. Mihaela HĂRMĂNESCU, masterat în arhitectură -specializarea dezvoltare durabilă, doctorat în urbanism, postdoctorat înetnografie (Academia Română, Bucureşti), cadru didactic titular al Facultăţii deUrbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” dinBucureşti. Teme de interes în cercetare: planificarea spaţială, dezvoltareasustenabilă, peisajul cultural, peisajul rural şi cultura tradiţională.


— 71 —

Lect. dr. arh. Veronica MARIN, arhitect, urbanist, doctor în urbanism,activist urban, trainer şi consultant, preşedinta Asociaţiei pentru TranziţieUrbană, vice-preşedinte la Asociaţia De-a Arhitectura. Interese de cercetare:politici de locuire, dezvoltare urbană integrată.

Lect. dr. arh. Simona Marilena BUTNARIU, arhitect, urbanist, lectortitular la Facultatea de Urbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism„Ion Mincu” din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: planificarea şiproiectarea urbană (proiecte de amploare) şi regenerarea urbană.

Lect. dr. arh. Alexandru CALCATINGE, arhitect, urbanist, doctor înurbanism, lector titular la Facultatea de Urbanism a Universităţii de Arhitecturăşi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Stagiu doctoral la Universitatea dinViena. Teme de interes în cercetare: peisajele culturale.

Lect. dr. arh. Liviu VELUDA, arhitect, urbanist, lector titular la Facultatea deUrbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” dinBucureşti. Teme de interes în cercetare: planificare urbană şi proiectare dearhitectură, în special relaţia dintre expansiunea urbană şi dezvoltarea teritorialădurabilă.

Lect. dr. arh. Sebastian Nicolae GUŢĂ, arhitect, urbanist, doctor înurbanism, lector titular la Facultatea de Urbanism a Universităţii de Arhitecturăşi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, Preşedinte al Asociaţiei AbsolvenţilorUrbanişti şi Peisagişti din România. Teme de interes în cercetare: dinamicaurbană. Voluntar prin definiţie, a coagulat o echipă de studenţi cu care dezvoltăconstant proiecte de amenajare a spaţiilor facultăţii.

Lect. dr. arh. Florin MUREŞANU, arhitect, urbanist, doctor în urbanism,lector titular la Facultatea de Urbanism a Universităţii de Arhitectură şiUrbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Teme de interes în cercetare: relaţiadintre dezvoltarea tehnologică şi informaţională şi oraş.


— 72 —

Date post:	16-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Şcoala Doctorală de Urbanism - UAUIM SDU.pdf · 2018. 1. 22. · úcoala Doctoral de Urbanism:...

Documents