Preţul unui număr 3 Lei.

Anul .XIX. Blaj , Ba 28 Martie 1937 SMr. 13

I U

n r «V

u

arz: sssesse J,

A B O N A M E N T U L : 'n an 150 Lei

pj; jumătate . . . . 75 Lei străinătate . . . 300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director ALEXANDRU LUPEANU- MELIN

Primredactor IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl se plătesc un şir mărunt odată 5 Lei

a doua şi a treia oră 4 Lei.

coala de dumineca Unul dintre puţinii prieteni cari mi-

it\ mai rămas, un preot cinstit şi cu frica ui Dumnezeu, îmi povestea de curând ucrurile bune pornite în parohia sa:

— Cum dumineca, la orele 2 după n'jsă, sună clopotul de vecernie. Sătenii ;e adună cu toţii şi vin, cete întregi, la 3i serică. Vine tineretul, vin bărbaţii şi eneile, bătrânii şi bătrânele. Vecernia o a:e mai scurt, cântându-se numai câteva ithiri şi măririle, în schimb însă Ie pre-ii~ă pe scurt mai întâi tinerilor, ca ei ;â poată merge apoi şi la joc. Pe urmă îi tc ună pe oamenii însuraţi la şcoală şi \colo, în cele două sale de învăţământ, e ţine atât Sf. Sa, cât şi dl învăţător, tşa numita şcoală de duminecă.

\ Intr'o sală le ceteşte mai întâi „Uni-ea Poporului" şi celelalte gazete popo-1e bune. Apoi, dupăce a răspuns la te întrebările puse, căci oamenii se

njeresează de tot ce se întâmplă în lume, emeile trec în sala de alături, iară băr-tafii rămân dincoace. Bărbaţilor le ci-este şi tălmăceşte Sf. Sa ori dl învăţă-or din „Cărţile Bunului Creştin*, precum i din alte cărticele folositoare în cari se orbeşte despre plugărie. In sala cealaltă ra preuteasă ori dna sau dşoara învă-,V oare le dă sfaturi din gospodărie.

De curând au cumpărat şi un radio, ş i că sătenii se distrează de minune. li le odată observi şi câte un fecior cu r.'o fată, venind dela joc, ca să asculte uvintele înţelepte dela şcoala de du-nnecă. Seara dela 7 încolo jocul e închide, iar feciorii şi fetele se duc c isă.

De atunci — spune bunul meu prie-ÎI — nu mai avem scandaluri în sat. Iar de tot dacă se mai îmbată vreun om rj face vreo prostie vreun fecior noaptea, iâmenii mei s'au îndreptat mult, citesc, scultă, se leagă tot mai mult de bise-i(|ă şi de şcoală. Fac cu. ei ce vreau, Iu-mi contrazic, nu se retrag dela jertfe

neşti cât de mari, colectele la mine deauna reuşesc şi-ţi mărturisesc sin­

cer că mă simţesc adevărat părinte al credincioşilor mei. —

Am rămas, vă mărturisesc sincer, a-dânc mişcat şi impresionat de istorisirea prietenului meu. Şi m'am gândit, ce mi­nunat ar fi, dacă această „şcoală de du­mineca" ar întroduce-o regulat toţi preoţii noştri dela sate.

In cazul acesta presa noastră creşti­nească s'ar răspândi mult mai uşor la sate. Dacă preotul însuşi ar citi de pildă „Unirea Poporului" în faţa sătenilor, nu numai că s'ar citi pretutindeni şi s'ar interesa de ea ţăranii, ci am avea cores­pondenţi în fiecare sat, iar abonamentele s'ar plăti regulat. Gazeta apărând în mai multe exemplare, ar avea şi venituri, aşa că ne-am putea plăti colaboratorii. In forma aceasta ea ar deveni, văzând cu ochii şi din zi în zi, tot mai bună.

Cărticele poporale s'ar răspândi mai uşor şi s'ar putea vinde şi mai ief­tin. Ţăranii ar fi mult mai luminaţi şi mai harnici, chivernisindu-şi mai bine, atât gospodăriile, cât şi grădinile şi pământurile.

Cârciumile dumineca ar fi goale, iar oamenii n'ar bate, pe sub cele porţi, cărţile cu 32 de foi, iar banii le-ar rămânea în buzunare, cel mult că i-ar da mai uşor pe ziare, reviste şi cărticele.

Preoţii şi învăţătorii, preutesele şi învăţătoarele ar putea să facă adevărate cursuri de istoria şi geografia patriei, de cultura pământului, a legumelor, a vitelor, a viţei de vie, a viermilor de mătasă, a albinelor, a pomilor, a florilor, a vinului, şi a plantelor de leac. Femeile ar învăţa gospodăria, conducerea casei, creşterea copiilor şi ar şti să gătească mâncări mai bune şi mai gustoase. Mai mult, cu vre­mea ar ajunge de şi-ar plăti ei înşişi câte un măiestru care să-i înveţe fie la împle-titul coşărcilor, a coşarelor şi a gar­durilor, fie la împletitul ştergătoarelor de picioare, la olărit, la cioplit, la măsărit ori la alte industrii sau măiestrii casnice.

Conducătorilor satelor noastre le-ar

veni în cazul acesta într'ajutor şi „Astra* cu „Agru"-1 şi cu premilităria, şi ar fi o adevărată întrecere în bine între satele noastre. Bolşevismul şi alte învăţături scâlciate n'ar prinde teren atât de uşor, sectarii nu şi-ar putea câştiga aderenţi atât de curând, iar satele noastre s'ar îndrepta pe zi ce merge.

Şi eu mai cred ceva, legătura din­tre preoţi şi credincioşii lor ar deveni mai strânsă, mai trainică, mai lăuntrică, mai caldă şi mai nedespărţită.

M'aşi bucura nespus de mult dacă peste un an doi aşi putea să constat despre cât mai multe sate româneşti, ceeace am constatat despre satul priete­nului meu, ale căror nume rămân, la rugarea lui, nedescoperite.

I . M»

A m u r i t A u s t e n C h a m b e r l a i n . In-tr'una din zilele acestei săptămâni, s'a stins, ca o făclie suflată de vânt, la vârsta de 73 de ani, Slr Aniten Chamberlain, anul dintre cei mal înţelepţi oameni politici ai Angliei de azi* Moartea i-a venit în urma anei puternice bâtăl de inimă, tocmai când voia să între în camera sa de lucra. Până când a fost în viea|ă, ca fiu al marelui Chamberlain, a trecut rând pe rând prin postările de comandă cele mai înalte ale ţării, onorîndu-le cu firea sa cinstită şi cu munca s& îndârjită şi neprecupeţi t?. în­totdeauna a avat înaintea ochilor săf, gândul frumos al întronării păcii şl al dragostei între popoare, iar pentru noi Români', a fost un sfă­tuitor înţelept şi un apărător dârz, ori de câte ori I-e'a ivit prilejul. Damnezeu să-i facă parte cu drepţii!

O d e s c o p e r i r e d e m a r e î n s e m n ă ­ta te . Un învăţat Italian, cu numele Vlncenzo Riccardl, csre trâeţte acum în oraşul N t w Yoik din America, a înavuţit lumeaŞcu o nouă descoperire folositoare. Ea constă dintr'un fel de ţesătură, făcută din nişte materii chimice, cari atunci, când vin în atingere cu flăcările focului, le fac să nu mai ardă. O încercare de a opri focul cu pânza aceasta a făcut-o, in­vitatul italian in oraşul New York şi pom­pierii, cari au fost de faţă la săvârşirea el, an rămas foarte încântaţi de reuşită. Ba mai mult, ei au cerut consiliului comunal al oraşului, să încerce să fabrice astfel de pânze, pentruca să le albă pentru o mal bună apărare a oraşului împotriva focului.

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

Al treilea cuvânt de pe cruce al lui Isus

Deci văzând Isus pe mamă-sa şi lângă ea pe ucenicul pe care-l iubea, a zis mamei sale: „muiere, iată fiul tău!" După aceea a zis ucenicului: „iată mamă-ta!" Şi dintru acel ceas ucenicul o a luat la sine. (loan 19, 26-27).

Ce minunat suflet a fost acela al lui Isus! Intre chinurile acelea grozave, suferite pe lemnul cruciii, dupăce atâta bătaie şi bat­jocură primise dela aceia pentru cari s'a jertfit, el nu-şi uită de mamă-sa. E atâta gingăşie în cuvintele de pe cruce: >mu­iere, iată fiul tău!* Nu-i zice >mamă<, pentrucă vorba de >mamă« i-ar fi sfâşiat inima, atât lui cât şi Măriei, ci îi zice nu­mai » muiere*. Dar n'o lasă singură, se îngrijeşte de ea, o dă în seama celui mai scump prieten al său, în seama ucenicului pe care-l iubea, declarându-i-l fiu, iară pe Măria mamă a lui. E aceasta una din­tre scenele cele mai sguduitoare ale pati-melor, care însă ne aduce aminte între al­tele de anumite datorinţe.

Veniţi deci, dragi cetitori, să medităm astăzi, în această a doua duminecă a Pos­tului Mare, despre datorinţele părinţilor şi despre datorinţele copiilor.

I. D a t o r i n ţ e l e păr inţ i lor 1. întâia datorinţă a voastră, iubiţi

părinţi, este să vă iubiţi copiii voştri cu dragoste de adevăraţi părinţi. Ei sunt

doară o parte din voi, ei sunt chiar con­tinuarea voastră. Ori, nu vedeţi, cât de mult vă seamănă, la faţă, la trup, la su­flet, la însuşirile bune şi rele. Când voi vă veţi prăpădi, când numai o cruce de lemn va mai vorbi, câţiva ani încă, des­pre voi, copiii voştri vor continua să tră­iască şi să vă înlocuiască. Ei vor continua să vestească numele vostru, să trăiască în virtuţile ori păcatele in cari i-aţi crescut, cu pregătirea şi îngrijirea pe care Ie-aţi dat-o.

In ziua cea de judecată, când cărţile se vor deschide şi ale fiecărui fapte se vor descoperi şi când înfricoşatul judecă­tor va sta înconjurat de toţi îngerii şi sfinţii din ceriuri — de partea voastră, lângă voi şi după voi vor sta toţi urmaşii voştri, cei tari şi cei slabi, cei sănătoşi şi cei ne­sănătoşi, cei norocoşi şi nenorocoşi, cei fericiţi din raiu şi cei nefericiţi din iad, iară Isus atunci va rosti şi către voi cu­vintele: «părinţi, iată copiii voştri!* Vd-deţi-i pe slăbănogii aceia? Din vina voa­stră sunt aşa, fiindcă s'au zămislit în sta­rea de beţie a unuia dintre voi. Vedeţi-1 pe orbul de colea? S'a născut orb pentru păcatele voastre. Dar pe nebunul din stânga şi pe neblejnicul de dincolo ? Tot păcatele voastre l-au adus în halul acesta. Iată acolo un şchiop, dincolo un olog! A şchiopat şi s'a ologit în vremea când tu, maică a lui, te plimbai rumenită pe faţă şi pe buze cu cutare şi cutare, iar copilul rămas neîngrijit, a căzut ori 1-a călcat o căruţă. Veniţi acuma, părinţi păcătoşi, de vă primiţi pedeapsa!

Ce veţi zice atunci? Şi cu ce vă veţi desvinovăţi? Căci faptele voastre vă vor vădi, iar urmările păcatelor voastre le veţi vedea cu ochii. Cum vă vor blăstăma, şi cum vă vor ocărî atunci copiii voştri, în faţa lumii întregi!

Vor mai sta însă lângă voi şi nişte suflete în trupuri încă nedesvoltate, nişte

suflete cari, mai ales din moderne, n'au putut sà se n Ì n a *

a u c ' s Pe vo!?! îc

- -- • -ir

prăpădit, înainte de a fi pm u t

mina zilei. »Cine va auzi deodată vocea ca de tu fricoşatului judecător. >Oine e ţ j e

6 t , 1

gândul pe care l-am avut cu v o i ^ ^ s'a putut împlini?* Şi atunci m â J j D

nedesvoltate încă vor arăta -mame, cari din atâtea cauze au soc0;d

Foiţa „UNIRII POPORULUI"

Prostia omenească A fost odată, eând a fost, e l , daeă n'ar

fi fost, nu s'ar povesti. Noi nu suntem de pe câad povestite, ci

suntem mai diacoaee ea vreo două-trei zile! De pe eând se potsovea purecele eu nouăzeci şi nouă oea de fier, la na picior şi tot i-se părea eă-i uşor.

Ciei era, odi t i , un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cn soaeră-sa . Nevasta lui, earc avea copil de ţâţă, era cam proastă, dar şi soacră-sa an era tocmai hâtră. Intr'una din zite omul nostru issă de-aeasă după trebi, ea fiecare om. Nevasta lui, după ce-şi seăldă copilul, îl înfăşa şi-i dete ţâţă, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarna, apoi îl legăaă şi-1 d«smierdă, pâaă ec-1 adormi. După ce-1 adormi, stătu ea paţ ia pe gânduri, ş'apoi îasepu a se boci, cât îi lua gura: aulio! copilaşul meu!

Mama ei, earc torcea după horn, cuprinsă 4c spaimă, svftrli fusul din mână şi furca din brâu cât colo, şi sărind fără siac, o întrebă cu spaimă:

— Ce ai, draga mamei, ec-ţi este? — Mamă, mamă! Copilul meu are s i

moară. — Câad şi cum? — Iată cum: vezi drobul cel de sare pc

horn?

— II văd. Şi?. . — De s'a sui mâţa, arc să-1 trântsasoă

drept în oapul eopilului, şi a re s t mi-1 omoars ! — Vai de mine şi de mine, că bine ziei

fata mea; s e vede eă i-s'au sfârşit mititelului zi lele!

Şi eu oihii pironiţi la drobul de sare după horn şi cu mâinelc încleştate de parcă ic legase cineva, începură a-1 boei araândoaS, ca nifte smintite de cloiotea easa. Pe când se sluţeau ele, cum vă spun, numai iaca şi tatăl eopilului intră pe uşă, flămând şi necăjit, ea vai de el.

— Ce esta? C« v'a găsit, nebanelor? Atunsi ele, viindu-şi paţ ia în sine, înce­

pură a-şl şterge lacrimile şi a-i povesti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată...

Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare: bre! mulţi prosti am văzut eu, îa v ieaţa mea, dar ca vo i n'am mai văzut. Mâăă... due îa toată lumea. Şi de-oia găsi mai proşti desât voi, m'oiu mai întoarce acasă; iară de nu, ba.

Aşa zicând, oftă din greu, ieşi din casă, fără să -ş i ieie ziua bună — şi plecă snpărat şi amărât, ea vai de om.

Şi mergând el bezmetic firă să ş t ie ande se duse, âapă o bueată de vreme, opriadu-se ÎDtr'nn los, i-se întâmplă iar să vadă ceva, ce nu văzuse: un om ţinea un oboros deşert eu gura spre soare, apoi, răpede-1 înşfăca şi intra «u dânsul într'un bordéis, pe urmă, iar ieşea îl punea iar ea gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, se opri şi zise:

— Bună ziaa, om bun!

ni ra

e mai comod pentru ele să se STS.rr. viaţă de om încă nedesvoltat DEPLIN vi dicii şi moaşele cele păcătoase vor,şi ele alături, cu feţele chinuite de ren PI şi cu picioarele tremurânde. Ce ho tt vor suna apoi cuvintele aceluiaş jU (^m >Mergeţi dela mine, blăstâmaţilor !*c

cui cel de veci, unde va fi plinLai scrâşnirea dinţilor* (Mateiu 25, 3FJ) CS

To t acolo, In faţa voastră, vt , apoi şi acei copii ai voştri bolşeviza'0' au fost deja osândiţi la iad pentrut*-dinţa lor şi pentru multele şi gr, lor fapte săvârşite, fiindcă le lipsiatT dinţa şi dragostea creştinească. Ei szj desvinovăţi zicAnd: »Doamne, nu t3j coti nouă, ci părinţilor noştri, acesteai

delegi ale noastre, fiindcă ei poartă-o tuturor acestora. Nici rugăciunile m:± învăţat, decum să ne fi dus regn!; bsericâ. Tatăl nostru umbla din cârc în cârciumă şi dincr'o blăstămăţie Iot iară mama noastră numai la vopseai buze şi pe faţă, la plimbări şi la hait mai frumoase se gândea şi la şezătc'r Şi atunci sc va întoarce judecătorcit veşnic către voi şi vă va zice: >Pem:r ceea zic vouă, că se va lua dela vcT părăţia lui Dumnezeu şi se va da.no: lui, care va face rodurile ei. Şi cebi cădea pe piatra aceasta, se va zdrobiă pe carele va cădea, îl va sfărma<. f'I 21 , 48—44). «

2. Iată deci, dragi părinţi, de t 1

bue să ne aducă aminte cuvintele: J l

iere, iate fiul tău!* Încă nu e prea l .

— M u l ţ l m s s c dumitalc, priettm! — Da' oo faci, aioi ? — Ia m* t rudesc da vreo doult"

eă car pocitul ista d* soare în bordiiu,^ am lumiaă şi n ic i cfi-I poţ...

— Br«I ce trudă, zise drumeţul. N'«' topor la Indsmâs i?

— Ba i m . , — Is-1 de coad i , sparge ici, 1

va iatra singur înlăuntru... ; l i

Udată fâeu aşa, iar lumina soarit^ în bordeiu.

— Mare minune, om ban, zis» V-nu te aducea Dumnezeu pe la noi.»' îmbătrânesc, cărând soarele cu OBOROC

Iacă ea tont, zise dramcţa l în «'̂ j plecă.

Şi mergând el tot înainte, p«»l!

timp ajung* într'un sat şi, din întăBlV opri la easa unai om. Omul de rotar, îşi lucrase un car, îi înjghebi! ' ®i; în to*tă întregimea lui; ş'acum, T " 0 ^ scoată afară, trăgea de proţap, cu *e,l'« terea dar carul nu ieşea. Ştiţi pentmj> Aşa: uşile erau mai strâmte decât cirul' 1 însă că drumeţul 1-a învăţat să-1 toate părţile lui, să Ie ssoată, pe râ»** f'apoi iarăşi să-1 înjghebeze la loe.

— Foarte mulţumesc, om bas, «f1* • iae m'ai învăţat. Ia uită-te dumneaU'J dărâm bunătate de sasă, din prici»' '

De aci, drumeţul nostru, m»» ua nătărău, merse tot iaaints, M n * V*. iar la o casă. Aeolo, ee să vadă? W

S P . 1 3 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

sate întrelăsările voastre Ie puteţi încă pdrepta. Numai voinţă să aveţi, numai ragoste şi credinţă să treziţi în sufletele 'oastre.

Iar dacă observaţi o răceală prea mare sufletele voastre, dacă băgaţi de seamă nu vă puteţi încălzi de dragoste faţă

Ic Isus, iar credinţa voastră a fost de Wult sfărâmată de piatra necredinţii, nu m uitaţi că a mai rostit Isus de pe cruce iii cuvintele: »iată mamâ-taU şi că în cli­pita aceea ne-a dat-o pe Preacurata tu-;uror de mamă. Iar Preacurata nu este namă modernă. Ia-şi iubeşte copiii cu tot o'cul dragostei de mamă, aşa că dacă-şi iude copilul ţipând, aleargă numai decât ZI, să-i ajute.

Ohemaţi-o deci într'ajutor şi veţi vedea :i va veni şi vă va ajuta, »că nu este cu idevărat alt ajutor şi acoperemânt oame-njor, afară de tine, o doamnă preaindu-aíá, şi nimenea care a nădăjduit întru ine nu a fost ruşinat şi prin tine, îmblân-:ii id pe Dumnezeu, nimenea nu este pară-ii« şi «nimenea din ceice aleargă la tine, ii iasă dela tine ruşinat, curată Născă-

:irede Oumnezea ci cere harul şi primeşte lijruirea spre folosul cererii*.

I I . D a t o r i n ţ e l e copi i lor 1. Dar şi vouă, copiilor, vă sună cu­

mintele de pe cruce: >iatâ mama-ta!«

J Să ştiţi că si. evanghelist loan şi-a plinit datorinţele de fiu cu toată con-

>t inţa, doar însuşi ne povesteşte că »din­i i acel ceas ucenicul o a luat la sine*. Sf. r adiţiune ne spune că n'ar fi părăsit-o 3« nă la moarte şi că ar fi supraveghiat-o :i o dragoste neţărmurită ziua şi noaptea, ă ă întrerupere. Ştiţi dela cine a luat el

da aceasta? Dela Isus însuşi, care cu :rul manilor sale a hrănit-o în anii vie-sale pământene, neuitându-şi de ea nici

)ej lemnul crucii. Acelaş Dumnezeu care, între tunete

fulgere, a dat de pe muntele Sinai po­

runca: > Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mai-că-ta, ca să trăieşti mult şi bine pe pă­mânt*, se întoarce către tine astăzi de pe cruce şi-ţi aduce aminte că ai şi tu un tată şi o mamă, pe cari trebue să-i iubeşti şi de cari trebue să te îngrijeşti: >Iată pă­rinţii voştri!*

Voi oare cum vă îndepliniţi datorin­ţele faţă de părinţii voştri? Oinstiţi-i, ori doară-i înjuraţi şi vă ruşinaţi de ei? Nu cumva părinţii voştrii sufăr sărăcie şi mi­zerie, iară voi vă lăfăiţi în belşug şi'n tot fe­lul de plăceri? Oare la bătrâneţă datu-le-aţi vreo vorbă bună, vre-o mângâiere, fâcutu-le-aţi vreo plăcere, împlinitu-le-aţi vreo dorinţă?

Ce îngrozitor va fi, când, la judecata din urmă, dreptul judecător vă va arăta toate durerile, toate necazurile, toate su­ferinţele pe cari le-au îndurat părinţii voş­tri din cauza inimii voastre nemilostive faţă de eil

2. Luaţi pildă dela vestitul cancelar al regelui Enric VIII al Angliei, dela sf. Toma Morus, care deşi era de mult însu­rat şi avea însuşi copii şi deşi ajunse pri­mul ministru al ţării, mergea în fiecare dimineaţă la tatăl său, se închina adânc în faţa lui şi-i cerea binecuvântare.

Luaţi pildă dela papa Benedict XI a cărui mamă era spălătoreasă simplă. La un an nou, auzind că toată lumea merge să-i gratuleze Papei, la sfatul unor doamne, s'a îmbrăcat şi ea în nişte haine toarte frumoase şi elegante şi a mers să-i gra­tuleze şi ea fiului său. Papa însă, când a păşit mamă-sa, îmbrăcată în hainele ace­lea neobişnuite, în faţa lui, a zis: »Asta nu e mama mea, căci mama mea e o simplă văduvă spălătoreasă, care be îmbracă în hainele cele mai simple, dar curate*.

Luaţi pildă dela un înalt funcţionar al împăratului Iosif II al Austriei care, văzând pe tatăl său care era rob în temniţele din Viena, curăţind un şanţ nu departe de bi­roul în care lucra el, s'a dus şi i-a sărutat

oiu In mâna, voia s'aruncc nişte suci din isjdft in pod.

„Din s® în cer, dau pesta dobitoci", zise Iri iccţnl îu sim.

— Da' C2 ta frămânţi aaa, om bun? — Ia, vreau sâ asvârl aişte Buci în pod

ţăpoiul ista, bată-1 scârba să-i bată, nu-i niei o treabă...

— Că de geaba te trudeşti, nene! Poţi -l blăstămi cât l-ai blăst ims; habar n'are ţă-

BC iul de Sisârbă. * Ai un oboroc!

— Dfc' cum sâ n'am. — Pun» nucile într'insui, ia-I pe umăr şi

ie-te frumuşel în pod; ţăpoiul « pentru t a i e fân, iar nu pentru nuei.

Omul assultă şi treaba se făeu îndată. Drumeţul nu zibovi nici aici mult, ei

Hscă, mai numărând şi alt neghiob. Apoi, ie aioi, merse mai departe, până ce

ijunsc ea să mai vadl , aiurea — şi altă năz­bâtie, la earc au s t putu opri de râs . Ua om efţase o vacă ou fuaia 4c g t t şi, su indu-sepe j sură, unde avea aruncat o leaeă da fân, trf gea li» răsputeri de funie, sâ uree vaca pe şură. Vaca răgea cumplit, şi el nu mai putea de Htenit.

— Mâi omule, fise drumeţul, fâcftndn-şi Bi/uce; dar ee vrei să faci?

— Ce să fac, mă'ntrcbi? Da' au vezi? — Ba văd, numai au pricep. — Ia h i ramul ista, li hamisit de foame şi

iu vrea niei în ruptul eapului t ă vie după ruine, sus pe iastă şură, să mănânce fân..

— St i i puţin, creitine, eă spânzuri vaca, ia fânul şi-I dă jos Ia vae i !

— Ds, au s'a irosi?... — Nu fii seump la t l râ ţe şi ieftin la făină. Atunci omul assultă şi va ea se lpă cu

visată. — Bins m'ai învăţat, om bun! Peatr 'un

lucru de aimiea, era cât pe-aei să-mi gâtui va ea!

Aşa, drumeţul nostru, mirându se şi de această mare prostie, zise în siae: „Mâţa tot s'ar fi putut îatâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele In casă eu oborocul, s t arunci nucile în pod cu ţă­poiul si'să tragi vaca pe şură la fâs, a'am mai gândit!"

Apoi drumeţul se întoarse acasă şi pe­trecu lângă al săi, pe care-i socoti mai eu duh decât pe cei ec-i văzuse în călătoria sa *).

Ş'am încălecat pe- o şea Ş'atn spus povestea aşa, Ş'am încălecat pe o roată, Şi am spus-o toată. Ş'am încălecat pe-o căpşună, Şi v'am spus, oameni buni, o

[mare minciună Ion C r e a n g ă

*) Dam, în legătură cu împlinirea a 100 de ani, dela moartea marelui povestitor Ioan Creangă, această poveste minunată, încolo destul de cunoscută şi în Ardeal.

mâna. Iosif II auzind despre aceasta 1-a graţiat pe rob, zicând: »un rob care a ştiut creşte un astfel de fiu, e vrednic să fie graţiat*.

Luaţi pildă dela acea dşoară vieneză care îşi ţinea ea părinţii din leafa ce o avea la librărie şi papetărie din Viena în calitate de contabilă. Dând faliment acea librărie, iar dşoara, cu toate că era o adevărată frumuseţă, rămânând fără leafă, şi-a vân­dut minunatul ei păr, numai ca să aibă cu ce alina foamea părinţilor ei. Sfârşin-du-i/se apoi şi banii aceştia şi citind în­tr'o gazetă că un medic dentist plăteşte cu 100 florini un dinte dinainte sănătos şi frumos, pe care-1 va scoate el însuşi, dşoara şi-a vândut şi dintele. Medicul însă văzându-i dinţii atât de frumoşi şi fiindu-i milă de ea, a întrebat-o, din ce motiv îşi vinde dintele. Ceeece ea spunându-i, i-a dat el în cinste suta de florini, iar după câteva zile a cerut-o în căsătorie, spunând că o astfel de fată merită un noroc cât de mare.

Dar Ia ce să mai înşir atâtea pilder Ele sunt nenumărate. Căutaţi-le şi le veţi afia. Nu uitaţi însă de cuvintele de pe cruce ale Mântuitorului: >iată mama tal*

Mai ascultaţi odată atât voi părinţii, cât şi voi copiii lor ceeace ne spune sf. evanghelist Ioan la 19, 26—27 şi meditaţi bine asupra acestor cuvinte: „Deci vă­zând Isus pe mamă-sa şi lângă ea pe ucenicul pe care-l iubea, a sis ma­mei sale: ,muiere, iată fiul tău'. După aceea a sis ucenicului: ,iată mama taV Şi dintru acel ceas ucenicul o a

luat la sine". Părintele (uliu

Din Turda Asociaţia Giaeralá a Românilor Uniţi

„AGRU" org ia zttia Turda, dorind de a fi de folos credincioşilor în aesaste siptămâni de r ecu l tg t r e sufletească, care « sf. post al paş­tilor, a luat frumoasa hotărâre de a ţinea In f:eeare Duminecă după masă câte o conferinţă culturală-rel;gioas£ în h g l t u r â eu Blajul, dela întemeierea căruia se împunse în anul acesta doui veacuri. '

Prima eonfcrin(ă s'a ţinut Duminecă î s 21 1. e. la Cssina Intelectualilor din oraşul nostru, particicâed toată sufiarea románeosla din aecst centru istoric. Df. profesor Ioaa Mureşanu, vrednieul preşedinte al Agrului, prin cuvinte imitatoare a arătat Importanta de două ori seculara a Blajului anunţând con­ferinţele cari se vor ţinea,

A vorbit eu mult suflet şi eompatinţi distinsul Director al liceului de băieţi Dl. Petru Suciu, fost profesor al liceului „Sf. Vasil t" dela îmbinarea Târnavelor, despre Blajul cultural" impresionând adânc asistenţa. Blajul, a spus conferenţiarul — nu a scris numai o pigină de gloria în istoria neamului, ci a scr is ia-săţi istoria românismului. Blajul na aparţine bisericii române-uaite, Blajnl aparţine Neamului Románese.

Asociaţia corală „Sf. Măria" din Turda-vethî , sub conducerea Dlui. p r o f e s o r i . Ghiris a executat două frumoasa cântări.

Joi, în 25 1. c. la sărbătoarea Buaei-Vestirii în cadrul serbărilor arasj ate din partea Reuni-unci „Sf. Măria" a femeilor române din oraşul noitru, va confereaţi* m• rele scrii tor şi vrednieul protopop-oaaoaie al Clujului Ioan Agârbiceanu.

Ia felul acei ta c i u t i m si noi să aducem prinosul dc recunoştinţă Blajului scump tuturor românilor din lungul şi latul ţării şi eu tot dre­ptul aumit „Ierusalimul Neantului Româ««sc."

Corespondent.

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I

Mari încăerări în F

A sos i t în î n c h i d e r e a par lamentu lu i — P r i e t e n i a r o m â n o . t u r c ă ţară s o r a Maes tă ţ i i Sa le Reg ine i M ă r i a — D . T ă t ă r ă s c u a p l e c a t Ia P r a g a — 8 part ide pol i t ice noui — N e î n ţ e l e g e r i între G o g a şi C u z a

— N a ţ i o n a l * ţ ă r ă n i ş t n se pregătesc pentru z iua de 4 A p r i l i e

Parlamentul, după ce a votat în săp­tămâna aceasta o sumedenie de legi, prin­tre cari bugetul pe 1938, legea învăţă­mântului superior şi legea minelor, şi-a în­chis porţile.

D. primministru Tătărăscu a fost a-cela, care i-le-a zăvorât, fiindcă în calitate de preşedinte al Sfatului de miniştrii a dat citire »Cuvântului regal de închidere a se­siunii prelungite a corpurilor legiuitoare*.

El nu se va mai redeschide până la toamnă, căci aşa porunceşte Constituţia, adecă legea de bază a ţării.

* Domnul Victor Antonescu ministrul

nostru de externe a fost foarte bine pri­mit în Turcia, unde s'a dus, ca să cimen­teze prietenia înjghebată între poporul ro­mân şi poporul turc. Cu acest prilej a stat de vorbă, vreme 'ndelungată, cu Ke-mal Paşa, care printre altele a rostit ur­mătoarele vorbe pline de frumuseţe la a-adresa României.

>Dorim din suflet o Românie tot mai puternică. Prietenia dintre noi este atât de strânsă şi de sigură, încât, pe măsură ce se înalţă şi se întăreşte România ne simţim şi noi mai puternici. Mai presus de »tratate< este simţământul ce ne u-neşte. In inimile noastre România este preţuită frăţeşte*.

Acestor cuvinte ministrul nostru de externe le-a răspuns prin următoarele:

>Am înţeles Ia Ankara (capitala Tur­ciei) adoraţia pe care poporul turc o poartă conducătorului său, omului extraordinar, care veghează la destinele ţării sale. Sunt mândru, că mi-a fost dat să vă cunosc, sunt mişcat de cuvintele atât de preţioase pe cari le-aţi rostit pentru ţara noastră*.

După o lungă audienţă pe care a a-vut-o apoi în mod oficial la preşedintele republicii d. Victor Antonescu a primit din partea lui o fotografie şi o tabacheră de aur.

* Tot în cursul săptămânii acesteia a

sosit la Bucureşti Infanta Beatrice, sora Maestăţii Sale Reginei Măria. Ea a fost primită la gară de Maestatea Sa Regina Măria a Serbiei, ce se află de câtăva vreme lângă patul augustei sale mame, care este suferindă. După aceea s'a îndreptat înspre palatul regal ca să-şi cerceteze pe augusta sa soră.

* Domuul Tătărăscu încă a părăsit ţara.

Dânsul şi-a 'ndreptat paşii înspre Cehos­lovacia cu gândul să le facă o vizită prie­tenilor României la ei acasă, la Praga.

S 'au mai înmulţit apoi partidele po­litice acum cu cele dintâi adieri de pri­măvară, ca ciupercile după ploaie. Aşa că acum avem, în loc de 24 sau 26 de par­tide, peste 30. Rămâne însă să vedem dacă comisia electorală centrală de pe lângă Ministerul dreptăţii le aprobă ori nu, fiind­că pân' acum abia şi-au înaintat, aceste noui partide, cererea de funcţionare.

*

Intre d-nii Goga şi A. C. Cuza s'au ivit neînţelegeri. Aşa se vântură cel puţin vestea prin ţară. Prilej la aceste neînţe­legeri le-ar "fi dat faptul, că d. Goga ar avea de gând să se unească cu vaidiştii. Unirea aceasta însă nu-i pe placul d-lui A. C. Cuza şi de aci s'a iscat buclucul.

Naţional-ţărăniştii îşi dau zor pregă­tirilor în vederea ţinerii marei adunări din 4 Aprilie. Atunci se vor pune capăt tu­turor svonurile rele şt neînţelegerilor ce s'au ivit în vremea din urmă în sânul par­tidului.

Războiul din Spania E tot aşa de sălbatec ca şi'n zilele

trecute. Sângele curge din belşug de amândouă părţile. Naţionaliştii înâă din cauza vremii neprielnice şi-au micşorat avântul, iar comuniştii au întreprins pe neaşteptate o puternioă contra-ofensivă împotriva lor. Armatele generalului Franco, se svoneşte, că ar fi fost res­pinse la Guadalajara.

Un număr de 72 de maşini de sbu-rat comuniste au aruncat bombe şi materii explozibile asupra unui convoiu de răniţi naţionalişti, oari se retrăgeau spre adăposturile dela spatele frontului. Cinci maşini de sburat naţionaliste au fost prăbuşite iar un detaşament com­pus din 150 de soldaţi italieni a fost

j luat prizonier de armatele roşilor. Ruşii dela Moscova s'au alarmat

auzind despre numărul mare al italie­nilor, cari luptă în tabăra generalului Franco şi au trimis o scrisoare foarte însemnată guvernului englez prin care îl roagâ să cerceteze bine starea lucru­rilor şi să oprească pe italieni de a se mai amesteca în trebile Spaniei.

Domnul Eden, ministrul de externe al Angliei, a chensat în mare grabă la ?lnf. - p e . D

m i ^ t r i i Franţei, Germaniei, Itahei şiRunei, ca să se sfătuiască oe ar putea face în privinţa aoeasta '

rant La Paris au avut loo tu»-

rări politice între comunişti ai»?' colonelului la R . q u e . A* trebui !

despărţiţi cu p u t e r e a armatei. D I aeeasta 84 de soldaţ i din gard'"6! şi 145 de pol i ţ iş t i , au fost gra*<]

Un g lon t e o'a ră tăc i t de b j prin p a r t e a unde se afla domnulk ministru de in te rne , şi s'a înfipt î pul lui. Blumel venise întovârj, poli ţ işt i , ca sâ p u n ă capă t înoaer1'

Num&rul mor ţ i lor se ridicăUc

al răniţi lor ínsá e cu mul t mai ţ

Se crede că a c e s t e ineăerâri v0r. urmări n e p l ă c u t e pent ru guvernul conduce azi t rebur i le Franţei .

O mare nenorocire S'a întâmplat tn statul Texas d

merica de miazâ-noapte, unde a exp căldarea unui cuptor de încălzit cu i{ a aruncat în aer zidurile unei şcoai care se aftau la învăţătură vreo 150G copilaşi între 12 şi 15 anişori. Cauza ploziei au fost nişte gaze primejdioa; se aflau în pământ in apropierea ci şi cari aprinzându-se au dat naştere ac. prăpăd înspăimântător.

Directorul şcoalei, cu glasul slăbi durerea ce-i frângea ini in:?, a anunţ, telefon nenorocirea şi vestea ei, c¡ perul ce despică'n două besna întunec a nopţii, a străbătut întreg ţinutul.

Pompierii satelor şi oraşelor dio cu mare grabă, au alergat la locul i s'a petrecut nenorocirea ca să stîngăl ce'nvelise cu limbile sale ucigătoare Ir mormanul zidurilor. Tot asemenea aui şi medicii şi alţi oameni de bine di: propiere, iar statul a trimis soldaţi, c tacă ordine.

Explozia a fost ne mai pomenit di ternică, fiindcă bucăţi întregi din i şcoalei au fost aruncate la depărtările mari. Uneori până la o jumătate de lometru.

Numărul morţilor e înspăimântai! mare. Se ridică aproape la 600. & multe de lucrători muncesc din risp la desgroparea trupurilor lipsite de v şi prefăcute de flăcări în scrum şi Multe din trupuri nici nu se mai cU!

fiindcă sunt sfărâmate în sute de M alte multe nu s'au găsit de loc, ^ focul le-a topit cu totul, cumartop¡í

dac'ai pune-o deasupra flăcărilor lui' Alături de mormanul uriaş de !

fumegânde şi de carne cu miros de tură arsă, plâng sărmanii părinţi, T Í !

vale de lacrimi, de ţi-se frânge inima'"1! de durere, gândindu-te la durerea 1<"

Atară de copii au fost în veliţi íflf de întunerec a morţii şi dascălii număr de 36

Nenorocirea aceasta este una & cele mai mari din câte a permis * Dumnezeu să se abată asupra A*' pân'acum.

Mari i n u n d a ţ i i Tn A n g l i a . PJ° | | e

f t

şi topirea zăpezilor au fâcot să crease*'! muit şi râurile Angliei. Apele lor tolbj înecat zeci de mii de hectare de p i* 1 , lnmea se teme, că prăpădul va fi c i

mal mare.

/

Nr. 13 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

O revoltă a deţinuţilor ruşi din ţinutul munţilor urali

O mare gaze t ă englezească aduce ves t ea , că î n t r ' u n lagăr de de ţ inu ţ i ruşi din ţ inutul munţi lor Urali, a izbucni t o sângeroasă revoluţie.

Deţinuţii s 'au luat de piept cu cei cari îi păzeau, fiindcă nu mai c ă p ă t a ­seră de mul tă vreme mâncare şi erau siliţi sa moară de foame. Soldaţi i bol­şevici au început sa t r a g ă ou mitra­lierele în ei, omorându-i , fără milă. De­ţinuţii însă au reuşit sa pună şi ei mâna pe o mitralieră, şi focul s'a în­ceput ca'n v reme de râzboiu, de amân­două părţile. S tăpâni rea bolşevică în oele din urmă a învins pe răscula ţ i . Numărul morţi lor şi al răniţilor e destul de mare .

Un sat întreg cuprins de flăcări Satul Boldu ce se află Ia o depărtare

de 16 klometri de Râmnicul Sărat e întrec învelit în flăcări. Focul a isbucnit rnai întâi la un grajd al învăţătorului A-lexindru Nica Dumitrescu şi din pricina vântului mare, care a bătut prin partea locului în clipele acelea, scânteile au a-prins toate gospodăriile din jur. într'un sfert de orâ s'au aprins treizeci de case deodată, şi ardeau cum ard luminile în manile credincioşilor în noaptea învierii Domnului.

Focul in loc să fie micşorat, tot mai mult a crescut fiindcă bieţii locuitori din sat n'au avut la 'ndemână mijloace potri­vite pentru al stânge. După o oră numă­rul caselor cuprinse de flăcări a crescut la 150, din care mare parte s'au pre­făcut în scrum şi cenuşe.

Oamenii văzând că nu mai pot nici cum să se împotrivească focului, au cerut ajutorul pompierilor din Râmnicul Sărat, precum şi al celor din Focşani. Insă cu tot ajutorul dat de aceştia focul n'a putut S stâns, până când n'a distrus mai mult de jumătate din frumoasele gospodării ale satului.

O serbare reuşită în comuna — Gurghiu jud. Mureş —

Ia seara zilei de 13 Martie, anul eurgl tor , Curatoratul bisericii unite dia Gurghiu a a-raajat în «coala primară o frumoasă serbare.

Conducerea a avat-o d-na inv. Târaă-veanu, sare a muncit dia răsputeri pentru sa toate să reuşească bine. Programul serbării executat de oamenii cu învăţătură cărturărească din comună a fost următorul:

Cuvăat de deschidere rostit de păr. pro­topop Ales. Denea Deasseu.

Trăiască Rtgele, cântat de corul t inere­tului dia comună.

Nivestele noastre, piesă t tatrală într'un act. Cântec de leagăn, cântat de asslaş cor. A fost odată, piesă teatrslă în trei acte. Fireă-i maică blestemată, cor. Vănătorii, eor si un envâat de închidere. A loat parte la desfăşurarea acestui pro­

gram bine reuşit numeros public din Gurghiu şi din satele Învecinate, ceeace dovedeşte, eât de adânc e înfiptă In inima românilor noştrii dragostea de frumos şi eât de neăsţioasă e do­rinţa lor de a i e adăpa din apa dătătoare de viată a culturii.

Succesul Şoimilor din Aghireş-Cluj, la Radio

Orgmizaţia „Astra-Şoimii Carpaţilor" din eomuna Aghiresu Jud. Cluj, de sub conducerea Domnilor: Dr. Traian Denghel, primpretor şi V. Călugăru, direetor învăţător, a fost desem­nată de Céntrala Şoimilor de sub preşedenţia Domnului prof. uaiv. Dr. Iuliu Hiţlegauu, st susţină programul la ora Str i jer i ior la Radio Bucureşti, în cadrul şedinţei dela 13 Martie repartizată de O. E. T. R. ceatralei şoimilor, ca unica şedinţa din în acest a s .

Corul organizaţiei soimsnesti din Aghi­resu, redus Ia 42 membrii s'a prezentat la ra­dio, jueâad scenariul radiofonie „Tabăra Şoi­milor din Aghiresu" prelucrare de Domnul C. Argeşel, dupa piesa „Straja Ţâri i" a părintelui I. Agârbiecanu.

Ia cadru! acsstui ssenarin s'au cântat corurile: Imnul Aitrei, dirijat de Dl V. Cilu-g i r u ; H a Şo'maai, Sus vânători şi Cântecul sapelor, dinjatn de Doamna Gabriela Călugăru. S'ÜU msi cântat „Ardemi-tc-si codru des*, so'o tenor executat de şoimul Graur Angust ia şi „Pidure, dragi padura" so lo sopran txscutat de şoimiţa Laura Pop. S'a dansat „Ftfdoreassa" eu muzieâ de clarinet susţinută de şoimul Ciuso Ghtorghs .

Subiectul s:saarului a fost sădirea unşi plduri ds su ja r — plantarea paieţilor — ro­lurile filad interpretate cu mult* priesptre, osease a contribuit la buna reuşită a progra­mului. Scenariul s'a instruit de c&trs Coman­dantul Străjer V. Călugiru, cart a susţinut ro­lul principal.

Domsul Dr. Fiorisn Căprsriu, dela C í n ­trala Şoimilor Cluj a conferenţiat despre „Prin strljfrist, la satul modei".

S'a vlzitst sediul O. E . T. R.-ului din Ca­i sa Vistorisi, uade dupâ raportul oficial pre-zeatat D nei M. Ci targ ; , directoarea propa­gandei şi D-lui Inspector Gtnera l I. D o s g o -rozi, şoimii, in prezsnţa întregului personal din O E. T. R. au oaetat câteva coruri conduse de D o s m s a Gabriela Gílugíru, stârnind admiraţia tuturor. Comandantul străjer V. Cslugiru, în câteva cuvinte arată să org. din Aghiresu s'a ineadrat cea dintâi când Tribunul Iuliu Haţie-gaau a ridicat steagul redeşteptării satelor !n Ardea!. Azi toţi şoimii sunt disciplinaţi, înca­draţi în mişcarea cea mare a Ţări i , condusă de Marele Străjer, M. S. Regele Carol II.

A răspuns D l insp. g-1 I. Dongorozi, mulţumind şoimilor din Aghireşn şi în special distinsului profesor Dr. Iuliu Haţieganu, crea­torul şoimănismului.

Şoimii au fost incuartiruiţi la O. N. E. F . şi au fost duşi gratuit la teatrul „Regina Mă­ria", în urma bunei îngrijiri arătate de O. E. T. R. prin delegatul său Dl. C. Argeşel.

S'a vizitat apoi palatul ziarului „Univer­sul", Cişmigiul, Arcul de triumf, Muzeul de ştiinţe naturale, Parcul Carol, Mormântul erou­lui necunoscut, e te . . .

Paste tot şoimii şi şoimiţele, îmbrăcaţi în pitorescul lor costum naţional dia regiunea Aghireşului, au stârnit interes şi admiraţie din partea Bucureştenilor.

La sosirea şoimilor dela Bucureşti, în semn de admiraţie pentru buna reuşită, Dom­nul Dr. Traian Denghel, preşedintele org. din Aghiresu, rămas bolnav acasă, a donat suma de una mie lei pe seama organizaţiei.

C o r e s p o n d e n t

Eşti prieten al acestei gazete? Re­comandă-o prietenilor şi cunoscuţilor DIale şi câştigă ne abonaţi cât mai mulţi,

D i n B l a j . Şirul frumoaselor conferinţe aranjate de Attra cu prilejul sărbătoririi celor 200 dc ani dela întemeerea Blajului îţi urmează cursul inainte. Dumineci a vorbit păr. canonic Ghsorghe Dănilă despre „Blâjenil în Munte­nia" şl a arătat în conferinţa Sfinţiei Sale, cam, tot spiritul Blajului a fost acela, care a trezit la o renaştere culturală şi naţională şi fru­moasa ţărişoară a Munteniei de pe vremuri; iar ca încheere a spus că pe viitor rolul Bla­jului va trebui să fie acela de a reface uni­tatea spirituală a României întregite, după cam odinioară a pregitit refacerea teritorială de azi.

O s c r i s o a r e a P a p e i î m p o t r i v a c o ­m u n i s m u l u i . Preafericitul Părinte dela Roma, văzând lupta îndârjită a comuniştilor pentru a dărâma pretutindeni altarele Domnului şi a smulge din suflete învăţătura dragostei lui Hristos. a trimis o scrisoare, către toţi preoţii catolici din lume, în care-i sfătuieşte, să se împotrivească din răsputeri acestei lupte dia­voleşti. Numai în felul acesta lumea va merge spre mai bine, dscâ-1 va avea de partea ei pe Hristos şi nu pe Iuda trădătorul, cum îi au comuniştii.

S ă r b ă t o r i r e a l u i Q e o r g e E n e s c u t a N © w - Y o r k . Marele nostru muzicant Ge-

ş orga Enescu care e unul dintre cei mai renu-j miţi muzicanţi ai lumii, a fost sărbătorit, ca un | rege, de americani îa oraşul New-York. Lucrul j acesta ne umple snfletal cu malta bacarie,

fiindcă prin oamenii, cu cari ne-a înzestrat Dumnezeu neamul, suntem în stsre să stăm cot la cot cu cele mai înzestrate şi mai învă­ţate popoare ale Înmii.

I s p r ă v i l e v i j e l i e i î n C e t a t e a A l b ă . Peste partea de miază-zf a Basarabiei s'a a-bătut în noaptea de 16 şi a ţinut toată ziua de 17 Martie, o puternică vijelie, care a făcut pagube mari, atât în oraşul Cetatea Albă, cât şi în tot cuprinsul judeţului. In oraş vijelia a-ceasta a descoperit case, a smuls stâlpii de telegraf, a rupt porţi şi a răsturnat garduri. Tot astfel a făcut şi în alte părţi ale judeţului. Astfel de vijelii nu s'au mai abătut de multă vreme peste acel îndepărtat colţ de ţară.

T r e n r ă s t u r n a t d e p e ş f n e . In staţia Kamiye a oraşului Tokio din Japonia un tren electric a sărit depe şine. Mal multe vagoane s'au sfărâmat ca totul şl 50 de oameni an fost foarte râu răniţi. Dintre aceştia 11 sunt pe doagă de moarte.

C o p i i s p a n i o l i a d ă p o s t i ţ i î n F r a n ţ a . La Bllbao an fost urcaţi pe un vapor 450 de copii spanioli, pentru a fi duşi în Franţa, ca să fie la adăpost de furtuna înspăimântătoare a războiului. Francezii au pus la îndemâna a-cestor odrasle ale neamului spaniolesc Insula Oleron.

B o a l a i e p u r e l u i . In Cehoslovacia doc­torii au mult de furcă cu stăvilirea şl vinde­carea unei boale ciudate, care s'a ivit prin u-nele părţi ale ţinutului Moravlel şi pe care au botezat-o cu numirea de boala iepurelui. II zic astfel, fiindcă acel, care suferă de ea, e fricos, ca un iepure, ce tresare la orice tremur al frun­zelor, şi somnoros, dc gândeşti că n'a dormit nopţi dearândul nici un strop. Pe lângă aces-

Pag. 6 I I w I R KA P O P O R U L U I

tea se iveşte doar la aceia cari an răni des­chise p e trap şi vin în atingere, cu vreon ie-pnre vin ori mort. Boala-s'a răspândit binişor, căci doctorii au dat peste o B u m e d e n i e de ca­zuri de acest fel prin satele Moraviei şi se muncesc acum din răsputeri sâ-1 găsească leacul.

O î n t u n e c i m e d e s o a r e g r e u d e v ă z u t . Se vesteşte, că în ziua de 8 Iunie anul acesta se va întâmpla să fie o întunecime de soare, ca şl care alta nu a mai văzut lumea de pe pământul nostru de o mie de ani în­coace. Ea va ţinea 7 minute şi 4 secunde, dar din nenorocire dela noi nu se va putea vedea. Nici din alte ţări nu vor fi mai norocoşi oa­menii, fiindcă nici de acolo nu se va potea vedea. Se vor minuna de vederea ei d o a r lo­cuitorii sălbateci al unor Insule împrăştiate prin îndepărtata mare a Pacificului, cc se în­tinde între Asia, Australia şi cele două Americi.

O f e m e e a n ă s c u t d o i m o n ş t r i i . Femeia Ioana Turcliă, de 37 ani, de l o c dm comuna Corbureni, a dat naştere, în spitalul din Curtea de Argeş la doi copii cu o înfăţi­şare înspăimântătoare. Unul e băiat şi are un cap de maimuţi , iar celalalt e o fetiţă c u capul de broască şi trupul de Iepure. Feraeea este pe deplin sănătoasă.

A m u r i t d i n c a u z a b ă u t u r i i . Ion Rusu din Brăila s'a dus într'o cârciumă din strada Galaţi, ca s i - ş i astâmpere dorul de a bea, prin câteva înghiţituri de vin. Intrând in-lăuntru şi aşezânda-se la masă a băut cu nădejde ş i nu s'a oprit până ce nn s'a îmbătat turtă. Atunci, voind să se ridice dela locul unde se aşezase pentru ospătare, i s ' a făcut rău ş i , ameţit cum era, a căzut cu capul dc po­delele cârclumei, dându-şl pe loc duhul. Au alergat ei n u - i de vorbă câţiva dintre cel cari se nimeriseră în acelaş loc cu el, dar înzadar, căci până ce-au sosit el, Ion Rasa îşi luase ziua bonă dela viaţă. A fost înştiinţată poliţia şi doctorul legist, cari, cercetând cazul, au lăsat ca nefericitul de beţiv să fie înmormântat.

O r a ş d i s t r u s d e b a n d i ţ i . O ceată de cinci sute de bandiţi înarmaţi din tălpi până'n dinţi au dat năvala asupra micului oraş co­mercial Han, aşezat prin partea de mlazâ-zl a ţinutului Sungarl din Manciuria. Năvala aceasta a fost săvârşită în vreme de noapte cu gândul de a jefui casele oamenilor. După j»f bandiţii an aprins oraşul, care a ars aproape în între­gime. Locuitorii îngroziţi au căutat scăpare în cazărmile soldaţilor japonezi, cari s'au luptat vreme îndelungată cu bandiţii, până ce au iz­butit să - i izgonească din oraş.

In E l v e ţ i a f u g e p ă m â n t u l . Din cauza ploilor d e s e , cari a'au abătut asupra acestei ţări încântătoare, ca şi din cauza unor izvoare subpământene, o mare întindere de pământ a început s'alunece înspre tâul Bienne. Linia ferată, care trece prin partea locului, ca şl şoseaua naţională, au fost rupte de această năvală a pământului. La Schuls, o localitate nu prea departe de tăul amintit, fiindcă pă­mântul alunecase peste linia ferată, un tren, care mergea cu mare iuţeală, s'a rostogolit de pe şine. Mal multe persoane au fost rănite, iar fochistul locomotivei a fost omorât.

P r ă b u ş i r e a u n e i m a ş i n i d e s b u r a t . In America, In apropiere de Alabama, s'a pră­buşit dela o înălţime destul de mare, o maşină de sburat, în care se aflan 8 oameni. Şapte dintre el au scăpat din ghiarele morţii numai cu ajutorul paraşutei, al optulea însă nu s'a pntut folosi de acest mijloc de scăpare şi a murit, sdroblt de avionul, care căzuse peste el.

H o l e r ă î n I n d i a . Grozava boală holera, care, şi numai când îi pomeneşt i urltul nume, te vârâ'n sperieţl, a izbucnit ca o flacără din adâncurile Iadului în unele din ţinuturile Indiei, pârjolind totul în calea el. Numai în localitatea Mysore an murit pân'acam 250 de oameni . Şi nu s'a oprit acolo, ci ca fulgerai străbate s ite şl alte oraşe şi ţinuturi, secerând în calea ei sate de vieţi omeneşti. Autorităţile i-au m a ­suri, nu 1 vorbă, ca s'o oprească, dar necazul e că nu-i pot sta împotrivi , fiindcă es-i mai tare şi decât oamenii, cu toată înţelepciunea lor. Se vede că-1 o b l t a e a Iul D u m o î z e u pe capul bieţilor indieni.

C u t r e m u r d e p ă m â n t î n T u r c i a . La lnemalu, o localitate in Anatoiia s'a simţit un puternic cutremur de pământ. Cu toate a-cestea populaţia îngrozită s'a refugiat de prin case, ca să na fie îngropată de vie snbt dă­râmăturile lor. Cutremurai a făcut mari stri­căciuni, Iar guvernai turc a luat măsuri ca cei paga biţi să fie ajutoraţi d i către stat în m i -sura strica clonilor pe csrl le -au suferit.

S ' a r e v ă r s a t D u n ă r e a . Partea de m i a z ă n o a p t e a Uobrogel a fost In bană parte acoperită de apele revărsate ale Donării. Sa­tele Oitrov, Pec lneagr , Dâlen) , Turtucaia, şl multe altele afâtoare pe malal Danăril . Oamenii se luptă cu înverşunare ca să stăvilească un­dele turburi ale râului, construind diguri, dar par'că toată munca Ii-e zadarnică, fiindcă apele cresc neîncetat. Pân'acura au fost inun­date peste 50 de hectare de pământ arabil şi păşune . Oamenii au început să cam fagă din calea apel , înspre Jocuri mai ferite, ducând cu ei tot ce au putnt loa din mult puţinul ce-l au.

O m c u i n i m a ' n p a r t e a d r e a p t ă . Un doctor din Târgovlşte, orăşel din Muntenia, vizitând la rsze pe d I Ion Aştlleanu ajutor de grefier la tribunalul din loc, a afiat că acesta îşi avea Inima nu în partea stângă a p i ep ­tului, «şa cum o au toţi botezaţi i , ci în partea dreaptă. Lucrul aces ta a stârnit mare vâlvă.

M i s i u n i s f i n t e l a M i g h i n d o a l a

In zilelele de 19—22 Martie a. c. s'au ţi­nut misiuni sfinte în parohia Mlghlndoala, jad. Târnava-mare. Misionar a fost păr. Dr. Nlco-lae Lnpu, profesor la Academia de teologie din Blaj. La mărturisiri au ajutat şl păr. Va-slle Coman din Petiş şl Siivlu Ralca din Ml-hăileni.

N'a rămas nespovedit şi ne cuminecat nimenea, afară de copiii sub şapte ani. Popo­ral a rămas însufleţit şl mângâiat sufleteşte. Laudă bravilor şi blnecredincioşllor mlghin-doleni.

Coresp.

Unele însuşiri interesante ale sării

Pe lângă faptul că fărâ sare mâncările au suat de nici o treaba şi pe Iftsgi împreju­rarea să f i r i sare şi vitelor le merge foarte rău, sarea mai are şi următoarele îasuşiri pu­ţi» euaoscute de oamtnii noştri: Dacă bagi sare în r iaeţsala cu eare se îavi ieţ iso albitu­rile, aeestea >u se îngllbeacse. D a e i b a g i , a r a

în petrol, lampa luminează mult mai bia» Ouăle ÎBgheţate se desgheaţă, fără de a e r e . a ' in apă slratf . O u l I . dacă se fierb în apa sărată, nu oreapl.

Cetiţ i „ U N I R E A P O P O R U L U I "

^àQu&y * j u i - t i u i ţ i

Vieţuitoare din pământ 2. I n s e c t e d i n p ă m â n t

Insectele sunt cu mult mai r a s p i ,

dite în p ă m â n t d e c â t şoarecii, cârtite] popândă i i şi a l te s u g ă t o a r e . Mai a|, l a rve şi p â p u a e de inaeote se gj l { | foarte mul te în s t ra tur i le pământul

Toa te insec te le ceri trăiesc în t. m â n t str ica rădăcini le plantelor şi ast! s u n t păgub i toa re semănăturilor, pj ftl iul lor de t ra i îneă tiduc schimbi în semna te în p ă m â n t . Găurile pe cs le fac în p ă m â n t înlesnesc pătrundă, aerului şi a apei . Aatfel planteleîşip r â spâd i mai uşor rădăcini le şi pământ încă se î m b u n ă t ă ţ e ş t e .

Dintre inoectele cari trăiesc în p m â n t celea mai cunoocute sunt :

Corofiifttiţa. Cea ce ente sobolul în!: s u g ă t o a r e , eate eorop işn i ţa intre inieci Ii place p ă m â n t u l mai umed, din cai; a c e a s t a pe t imp de sece tă ae găieţ; prin aprop ie rea apelor . Ziua s tă ascuui în găurile de sub p ă m â n t Noaptea i i i şi adest-ori chiar şi aboara . E f o ar: prevăzătoare şi d a c ă e nooauâ afarăc p lugul sau cu arşeul , r epede ae ascute în p ă m â n t . Dacă se în tâmpla sa caii în upa, Innoata cu mul tă isteţime pac la ţ ă r m u r e .

Coropişni ţa e foarte mâncăcio» Mănâncă larvele a l to r im-eete. Nu I da în laturi nioi dela rădăcinile plai telor. B a t â t de l acomă încâ t îşi m! n â n c ă şi so ţ ia cure oe gă seş t e aUtii: de ea.

B foarte păgubitoare. Prin an 1890, pe lângă Dunăre , în Ungaria s'< înmulţit a ş a de tare, încât au nim't un lan de grâu de vre-o 64- jugăre.

Groparul, Ori unde es te vre-un c!

davru de animal: un şoarece mort, broască, o şopârlâ sau o pasere mos^ numai decât apar groparii. InouDJu;

cadavrul, se vâră sub el, încep se Uf pământul şi îl îngroapă, acoperind cu pământ. Dacă sâpând, dau de vre peatră, mai mulţi gropnri, cu put' unite delatură peatra şi continuă $ părea până astupă întreg cadavrul.' tr'un pământ ravăn îngroapă oadaV şi până la adâncime de o jumătate' metru. Dacă pământul e uscat i}\ pot săpa, ae îndestuleac şi num»'f

aceea să acopere cadavrul cu pu> pământ. Se spune că 4 gropari în vrf de 50 de zile pot îngropa 2 sobo'V broaşte, 3 păsărele şi 2 ficate de b°

Soopul pentru care cu atâta o''j neală îngroapă în pământ cada^6

animalelor este să-şi pună pe cad8* ouăle. Din ouă, în vreme de 2 **? mâni ies viermi albi murdari, ^ hrănesc ou carnea aoelor cadavre-* mii dupăce au ores mt mari, IŞ' *j găuri mai adânci în pământ şj se împăpuşează, iar din păpuşi ie' gropari.

Gândacii de bdligar. Sunt &

Nr. 13 U K I R i ă A P O P O R U L U I Pag. 7

pedepsi te de noul cod penal , vom cita a r t . 596, în oare se spune c ă :

1) acela care jupoaie ooaja de pe oopaoi, ori frânge crăcile arborilor, du­zilor ori pomilor de pe drumurile publice;

2) aoela care în t impul muncilor agricole, pune în orice chip, în s tare de a nu putea funcţiona orice fel de ma­şină agricolă a al tuia ;

3) aoela care, a runcă în curtea, grădina, livada ori via al tuia , păsări sau alte animale moar te , ori resturi de cadavre ;

4) aoela oare ia pămân t , nisip sau piatra din loc străin, fâră voia celui în d rep t ;

5) acela care, fără învoirea celui în drept , coseş te şi ia iarbă ori culege frunze de dud, aau orice fel de mate­riale de hrană , ori de foc, de pe loc i străin, când sunt în cant i tă ţ i mici, oare exclude ideea de furt;

6) aoela care, fără învoire, paş te vitele pe alt loc din zona şoselelor sau de pe drumurile inerb&te, decâ t pe por­ţ iunea din dreptul propr ie tă ţ i i sale;

7) acela care, f&râ învoire, calcă cu vitele, maşinele, ori cu instrumen­tele sale, locul vecinului, cu prilejul fa­cerii lucrărilor agricole de pe terenul său;

8) acela care fiind din local i ta te şi cerându-i-se concursul, refuză, fâră motiv să ajute pe gard ianul , sau pro­pr ie taru l . în drept să prindă şi să aducă la oborul comunal visele prinse pe loc străin, va fi pedepsit cu închisoare co­recţ ională dela o zi până la o lună şi amendă dela 500 la 1000 lei.

R ă m â n e m deocamda tă aci pent ru a vedea res tu l de ş a p t e fapte, în nu­mărul gaze te i noas t re vi i toare, cari sunt pedeps i te cu aceeaşi pedeapsă , în caz că cineva se face v inovat de vr 'o unul.

P â n ă atunci ce rce ta ţ i bine cele , prezente şi cău ta ţ i a le respec ta , întru

toa te , pen t ru a Vă g a r a n t a averea unul altuia, î m p r u m u t a t .

Ol impiu !. B â r n a

Durerile de gură la vite St viadccă, dacft se spală bine vita'n gură

cu zeamă de frunze fi de r l d l e i n i de fragi fierte la un los, sau daeft se spală eu apă, in eare au fost spălaţi fagurii de eeară oând s'a stors mierea dia ei.

Zâmbrele Sunt nişte bubuliţe miei ee se fac ia gură

la vite dia cauza setei. Ele se pot vladeea cu fiertură de aalbí , îa eare s'a spart un gl lbsauş de ou. Sau se freacă gingiile vitei eu sare de spirt, apoi se spală vita'n gură eu sare de la­mas. Ia cazul el nu se vindeeâ In felul acesta, atunci se bagă în gura vitei un lemn gros, ea să stee eăseată, apoi se tae zâmbrele cu niste foarfeci curate şi bine ascuţite, ori eu un cu-ţitaf. Dupâce s'a scurs sângele eel rău, se freacă rana cu sare.

Am primit 50 Lei dela: Iosif Păcală, Ioan Pavclan G. Cucui,

Câte 75 Lei dela: loan Pop, Stan Alexandru, Petru M. Antăluţ, Ioan Bărbat, Maria Cernea, V. Mădăraş.

Câte 100 Lei dela: Maria Pălea, N. Jacodi, Of. paroh. Ortelec, Ioan Pârv, Cadar Dumitru, Văcar Vasile, Mureşan Ioan, Cantor Nicolae, Ioan Tocaciu, Popa Vasile, Vasile Bărbat, Mih. Moldovan,

Câte 150 Lei dela: Of. paroh. Satu-Mic, Tet Ioan, Gh. Tudor, Iosif Patachi, Graţian Flonta, Octavian Bulbuc, Pogăcean Gheorghe, Giurca Augustin, Silvia Pop, Miron Gheorghe, Paroh cat. Hălăuceşti, Man Ioan, Salon Gheorhe, Rudolf Konradt, Simion Bogdan, Dr. Victor Pop, Pascu Nicolae, Hârşan Gheorghe, Lucreţia Cosmă, Filimon Bălau, Ioan Crişan, Gh. Băican, Ing. Ioan F. Ne-gruţiu, Mihail Ciucar Bocicor, Teodor Bunuş, Haplea Nicolae, Victor Socol, Leon Moldovan, Of. paroh. Cenade-

Alte sume: Haţegan Augustin 300 Lei, Şofron Danciu 670 Lei, D. Axente 200 Lei, Samoil Turdeşan 40 Lei, Toma A. Ilie 375 Lei, Aron Stâncel 140 Lei, Moldovan Petru 225 Lei, Bugar Ioan 600 Lei, Nicoară Simion 200 Lei, Cristea Petru 500 Lei, Moise Grigore 218 Lei, I. Baur şi Gheorghe Cocârlă 372 Lei, Frenţ Is. G. Sescu 225 Lei, Fodor Mihailă 200 Lei, Ioan Puia 80 Lei, Curat. bis. Fizeş 653 Lei, Boţoc Emil 200 Lei, Fărcaş Alex. 300 Lei, Gurgu Gheorghe 300 Lei, Crişan Aurel 170, Marian Popescu 500 Lei, Vasile D. Diţiu 400 Lei, Nic Mârza 300 Lei, Teofil Dan 38 Lei, Comes Gheorghe 225 Lei, Episc. rom. cat. Alba Iulia 450 Lei, Maria M. Doboş 500 Lei, V. Civani 400 Lei, P. Sărătean 30 Lei, Simion Biriş 200 Lei, Ioan Vâlcan 500 Lei, Ioan Gocea 404 Lei, Casina Română Lupeni 1140 Lei, Cişmaş Ştefan 151 Lei, Vaidesi Emil 35 Lei, Org. parti­dului Ciufud 77 Lei, Giurgi Erdeş 375 Lei, Bălgărăzan Ion 200 Lei,

Curat, parohiei române-unite din Diciosânmărtin

Nr. 9 - 1 9 3 7 .

Publicafîune de licitaţie 9 >9

In ziua de 4" Aprilie 1937 ora 3 p. m. Curatoratul Parohiei române-unite din Djcio-sânmârtin va ţine licitaţie publică, cu oferte închise, firă supra-oferte, pentru darea în în* treprindere a lucrărilor de fundaţie necesare la clădirea bisericii.

Valoarea lucrărilor este, pe devizul esti­mativ, de Lei 242852. Garanţia (cauţiunea) va fl de 6% din valoarea ofertei şi s e v a depune deodată cu aceasta în numerar, efecte de stat, ori scrisoare de garantă emisă de o bancă de prima bonitate.

Licitaţia se va ţine în localul oficiulni parohial.

Planurile, devizul, condlţiunile speciale şi generale etc. se pot consulta in orice zi de lucru la sediul Oficiului parohial din Dicio-sânmărtin.

Diciosânmărtln, la 21 Martie 1937. O. B o l l ă E m i l T ă t a r

prim-curator. (615) 1—1 paroh.

J u d e c ă t o r i a d e p a c e B l a j S e c ţ i a cf.

No. 1506-1936 cf.

Extract din publicajiunea de licitaţie

aoiuri de gândac i de băl igar . T o ţ i se hrănesc cu bal igarul animalelor mar i . Ziua s t au ascunşi . Seara, mai ales când vremea e caldă şi liniştită ies să-şi cau te hrană. D a c ă găsesc un bă l igar proaspe t de vacă sau de cal , numai decât se pun pe lucru. Cară bal igarul în găurile pe oari le au în p â m â n t şi acolo liniştiţi şi fâră să-i con turbe ci­neva îl mănâncă .

Prin aceas ta isprăvesc o muncă foarte folositoare, căoi nu numai cură ţă gunoaiele de pe pământ , dar ajută şi la îmbunătăţ i rea pământului .

Intr 'o n o a p t e odată , o g r ă m a d ă de bâligar de cal, de vre-o 25 cm. înaltă, de 92 de gândac i de băligar, t o a t ă a fost căra tă în găurile din p ă m â n t şi săpundu-se deminea ţa în pământu l unde îşi aveau găurile, au foat găsiţi to ţ i os-pă tându-se cu bal igarul pe care l-au căra t peste noap te .

Ou gunoiul că ra t prin găur i le din pământ KB hrăneao şi larvele lor.

Cărăbuşul. Şi cărăbuşii sunt de mai multe feiiuri. Tra iu l ap roape la to ţ i e acelas.

C rabuiul-femeie, când e vremea să pună ouă se ascunde în pămân t până la adâncime de 20—25 cm. Pune vre-o 60—70 de ouă. Din ouă în vreme de 4 săptămâni ie® mici viermuleţi , car i în anul cei dintâi trăipsc foarte simplu, Indestulindu-se cu mici bucă ţe le de pă­mânt . Din anul al doilea încă încep eă mănânce rădăcinile diferitelor plante . Rod coaja de pe rădăcinile arborilor. St r ică rău pomişorii tineri din grădinile da pomi. Mănâncă rădăcinile legumelor şi a ierburilor, cari se veş tezeac , se usca şi să p răpădesc .

In t o a m n a anului al t rei lea cără­buşul îşi sapă în pământ o g a u r ă mai largă, o ne tezeş te pe dinlăuntru şi se aşează în ea. Se împăpuşează. După câ te-va săp tămâni , cam prin Noemvr ie , cărăbuşul t inăr e deplin desvo l t a t , da r nu iese din pămân t până pr imăvara , prin Mai, când vremea s'a încălzit des­tul de bine.

E str ioăcios a t â t ca şi că răbuş de­plin format câ t şi ca vierme, de aceea stârpirea lui e bine să se facă fâră nici o milă.

Ion P o p u - C â m p e a n u

Tălmăciri din codul penal Ocrotirea averii

Una din principalele părţi ale noului cod penal „Carol al II-lea, se ocupă de apărarea intereselor agricole. Zic, una, pentruoă, după cum am văzut, codul penal se mai ocupă şi de alte lucruri de mare importanţă, care asigură vieaţa şi averea cetăţenilor. Un oapitol special, însă legiuitorul 1-a rezervat pe seama agriculturii şi intereselor legate de ea.

Era nevoie de aşa ceva, pentruoă ţara noastră este agricolă şi trebuia să fie apărată prin lege munca şi avutul cetăţenilor.

In oele oe urmează vom vedea, oari aunt faptele enumerate de codul penal, pentru garantarea bunei linişti a des-voltării agriculturii şi a celor oe se | in de ea.

Pentru a putea cunoaşte acele fapte

Dupăce ai citit această gazetă, dă-o s'o cetească şi alţii, ca să vadă şi ei că „Unirea Poporului" este cea mai credin­cioasă prietenă a ţărani/or noştri.

In cererea de executare făcută de urmă­ritorul Vasile Ilie domiciliat în Făget contra urmăritoarei Feisan Ana dom. in Chester

Judecătoria. A ordonat licltaţianea exeenţională în ce

priveşte imobilele sitnate in comuna Chester circumscripţia judecătoriei Bla] cuprinse Ui

Pag. 8 0 N 1 R E Â f U f U K " ^ 1 . Nr. cf. a comunei Chesler Nr .cf .499 şi 503 de sub A f 1-8 şi A f 1 Ş* Nr.top. 1 1 9 8 - 3 , 1 1 9 9 - 3 cu preţul de str gare de 150 Lei, Nr. top. 2205—1, 2 2 0 5 - 1 cu preţul de strigare de 150 Lei, Nr. top. 2 3 2 7 - 3 cu preţul de strigare de 30 Le?, Nr. top. 2326 cu preţul de strigare de 75 Lei, Nr. top. 3068—2 cu preţul de strigare de 30 Lei, Nr. top. 3 8 0 0 - 2 cu preţul de str gare de 90 Lei, Nr. top. 356 şi 357 cu preţul de srtigare de 15C0 Lei, dreptul de pă­şune de 752— 135364 şi dreptul de pădure de 1634—2982C0 părţi cu preţul de strigare de 75 Lei pentru încasarea creanţei de 7.164 Lei-bsn), capital ş i accesorii dob. leg. din 7 Apr. 1934, chelt. de proces şi executare de 736 Lei.

Licltaţiunea se va ţinea în ziua de 3 Aprilie anul 1937 ora 11 în localul oficial al Ci. a Judecătoriei Blaj.

Imobilele ce vor fi licitate nu vor fi vândute pe un preţ mal mic de cât preţul de strigare.

Cel cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul j u d e c ă t o m c 10% din preţul de strigare drept garanţie, în numerar sau în efecte de cauţie socotită după cursal fixat în § 42 legea LX din 1881 sau sâ predea aceluiaşi delegat chitanţa constatând depunerea judecătoreaacă prealabilă a garantei şi să semneze condiţlunile de licitaţie § 147,150,1706 legea LX din 1881 § 21 legea 1908.

Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care a oferit pentru Imobil un preţ mai urcat de cât cel de strigare este dator să întregească Imediat garanţia fixată conform procentului preţului de strigare la aceiaş paite procentuală a preţului ce a oferit § 25 XLI 1908

Blaj la 29 Octomvrle 1936. 607 1—1 J-ţcl-eStor: TALPEŞ PETRE s».

Corpul P o r t ă r e i l o r Trib . Tr. M i c ă — D u m b r ă v e n i

Nr 8 3 7 - 1 9 3 6 .

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta pu­

blică că în baza decisului Nr. G. al judecito-riei mixte Blaj, în favorul reclamantului Mihail Herman repr. prin advocatul Dr. Ştefan Szechly pentru incasarea creanţei de 2500 Lei şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 10 A-prilie 1936 orele 17 la faţa locului în comuna Valea-Lungă la locuinţa urmăritului nr. 33 unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară mo­bilele şi anume: 2 vaci, 1 car, 1 plug, 2 coşere, 100 ferdele porumb şi altele în valoare de 15.000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de extimare. Dumbrăveni, la 23 Febr. 1937. I

(602) 1—1 Şef portărel FLEFLEA

Corpu l P o r t ă r e i l o r Tr ib . Tr. M i c ă — D u m b r ă v e n i

Nr. 93—1931.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef Portărel prin aceasta pu­

blică că în baza deciziunii No . G. 646—1935 a judecătoriei mixtă Dumbrăveni în favorul re­clamantului Soc . Coop. de păstrare şi împrumut Reiifism din Hoghilog repr. prin advocatul Dr. Coloman Giliyen pentru incasarea creanţei de 3042 Lei şi ace. se fixează termen de licita­ţie pe ziua de 8 Aprilie 1937 orele 4 p. m. la faţa locului în «omuna Hoghilog la locuinţa urmăriţilor nr. c. 147 şi 107 unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară mobile şi a-n u m e : 1 şură, 1 masă, 1 car şi altele in va­loare de 14630 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni la 6 Februarie 1937.

(600) 1—1 Şef portărel FLEFLEA

C o r p u l P o r i ă r e i l o r T r i b . Tr. M î c ă D u m b r ă v e n i

No. 87—1937.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta pu­

blică, că în baza deciziunii Nr. G. 2265 — 1931 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Cassa de Econ. S. P A . Bia] repr. prin advo­catul Dr. Ludovic Eoyedy din Blaj pentru inca­sarea creanţei de 4593 Lei şi ace. se fixează ter­men de licitaţie pe ziua de 6 Aprilie 1937 ora 2 p. m. la faţa locului în comuna Cergăul Marc N o . — unde se vor vinde prin licita­ţiune publică judiciară 1 cal negru, 1 cal roşu 1 căruţă. 1 şură şi altele în valoare de 13000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare Dumbrăveni, la 4 Martie 1937.

(613) 1 1 Ş e * portărel FLEFLEA

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr. M i c ă D u m b r ă v e n i

Nr. 8 9 - 1 9 3 7 .

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta pu­

blică, c i în baza deciziunii Nr. G. 5073—1931 a judecătoriei mixtă Blaj in favorul recla­mantului Cassa de Econ. S. P. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Eoyedy dom. în Blaj pentru incasarea creanţei de 2212 Lei şi ace. se fi­xează termen de licitaţie pe ziua de 2 Aprilie 1937 orele 4 p. m. la faţa locului în comuna Cergăul Mare la dom. urm. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 2 viţei, 10 fel-dere porumb, 1 coşeriu, 1 hambariu în valoare de 5600 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 3 Martie 1937.

(612) 1 — 1 Şei portărel FLEFLEA

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr . M i c ă — D u m b r ă v e n i

Nr. 88 1937

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta pu­

blică, că în baza deciziunii Nr. O. 5465—1930 a judecătoriei mixtă Blaj in favorul reclaman­tului Cassa de Econ. S. P. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy din Blaj pentru incasarea creanţei de 4055 Lei şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 6 Aprilie 1937 orele 4 p. m. la faţa locului în comuna Cer­găul Mare No . — unde se vor vinde prin li­citaţiune publică judiciară 2 vaci, 1 car pentru vite, 8 oi albe, 2 negre, 1 coşer, 1 şură in va­loare de 19.400 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 22 Februarie 1937.

(611) 1—1 Şef portărel FLEFLEA

Urm.

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr. M i c ă — D u m b r ă v e n i

Nr. 84—1937.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărei prin aceasta pu­

blică, că în baza deciziunii Nr. G. 2765—1930 a judecătoriei mixte Blaj, în favorul reclamantu­lui Cassa de Econ. S. P. A. Blaj repr. prin ad­vocatul Dr. Ludovic Enyedy din Blaj pentru mcasarea creanţei redusă de 2465 Lei - bani si ace se fixează termen de licitaţie pe ziua de

în comuna Cergăul Mare, la dom. se vor vinde prin licitaţie publici \ n A ^ oi, 1 maşină de iiert, 1 jură cu ţigţ e ^ cu paie în valoare de 19.100 Lei. ' ^\

In caz de nevo ie şi sub p r e ţ u i t Dumbrăveni, la 4 Martie 1937

(614) 1—1 Şef portărel

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Tr ib . Tr. D u m b r ă v e n i

N . 9 0 - 1 9 3 7 .

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef Portărel prin aceasta

-I931 blică că în baza deciziunii No. Q, 674—1 judecătoriei mixtă Dumbrăveni în favorul t t (

ma itului Cassa de Economii S. P. A. Blaj,, prin advocatul Dr. Ludovic Etyedi din \ pentru incasarea creanţei redusă de 24201 — bani şi ac: , se fixează termen de licitaţie ziua de 2 Aprilie 1937 orele 10 a. m. 1» |2ţ, cului în comuna Cergăul Mare No . — undt vor vinde prin licitaţiune publică judiciari cară, 1 vacă, 3 cară de iân, 3 oi, 1 coşeriu valoare de 7600 Lei. 1

In caz de nevoie şi sub preţul de tstirm Dumbrăveni, la 3 Martie 1937.

(610) 1 — 1 Sei portărel FLEFl! _ (

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . T r . Mică ^ D u m b r ă v e n i 1

Nr 91 1937. * (

Publicaţie de licitaţie < Subsemnatul şef Portărel prin aceastajJ

blică că în baza deciziunii No. G. 570-IS t a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclami; 1 tului Cassa de Economii S. P. A. Blaj repr.p: 5 advocatul Dr. Ludovic Enyedi din Blaj pec( incasarea creanţei de 4365 Lei — bani şii:^ se fixează termen de licitaţie pe ziua de Aprilie 1937 orele 5 p. m. la faţa locului în t ^ muna Cergăul Mare N o . — unde se vor vie; prin licitaţiune publică judiciară 50 felderei* porumb, 1 şură, 1 coteţ în valoare de 12500L'a

Ia caz de nevoie şi sub preţul de estimi'1

Dumbrăveni, la 4 Martie 1937. ^ (609) 1 - 1 Şei portărel FLEFliC

: Q C a r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . T r . Mica j

D u m b r ă v e n i (

No. 86—1937. S 1

Publicaţie de licitaţie r

Subsemnatul şef Portărel prin aceasta f blică că în baza deciziunii No. G. 569—19^ judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclamant Cassa de Economii S. P. A. Blaj repr. prin»*• vocatul Dr. Ludovic Enyedi din Blaj pentru s

casarea creanţei de 2071 Lei — bani şi j C C 3 fixează termen de licitaţie pe ziua de 5 AP'Ii 1937 orele 3 p. m. la faţa locului în com'n

Cergăul Mare No. — unde se vor vinde P!

licitaţiune publică judiciară 4 oi 2 cară, 2 ^ în valoare de 18.400 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estir»'̂ Dumbrăveni, Ia 4 Martie 1937. ,

(608) 1 - 1 ş e f p o r t ă r e i FLEFW 1 —'C

lubiji cet i tor i ! Nu uitaţi să t r imi te ţ i preţ" 1

abonamentu lu i la foa i e !

/