PETRE DIACONU

ClTEVA CONSIDERATII PE MARGINEA UNOR TOPON/M/CE DIN DREAPTA DUNARII DE lOS (ZONA OSTROV-COCH/RLENI)

M ulte dintre gorga nele. tel·l-mile si movilele din Balta lalomilei co si din alte pa·r\i ale D,manii de Jos sint 'indicate orin rapelotivul popina (papine, 10 plural) 1. Cuvintul popina, regionalism propriu acestor jinturi, de?i este de origine slave, s-a pastrat numai in limbo noastro. Prin urmare, popi­no, acolo unde se intilne~te, poote fi considerate. un toponim romonesc.

Citeodata popinele din ballile Dunari-i sint indicate ~i prin apelativul bisericula ~iar uneori biserica). In ce ne prive~te nu putem preciza daca termenul de bisericuta 5-'0 impus datorita unui proces de sinonimie sou dotorite imprejurclri i co intr-o a~numita peri'Ooda di.n listoria tinutunHor Du­narii de Jos lacasele de cult erau constru:ite pe ,idicaturi de pami,nt 2. Ori ­cum or fi. m6rita sa fie 10milntita descoperirea temeli;irlor une'j biserioute din sec. X- XI pe 0 popina din mala Galla~i'iilor In'Ulrn-it Biseri :cu~a 3.

Referindu -ne la oiconimele dintre comuna Ostrov ~i comuna Cochir ­leni (jud. Constanja) - situate pe malul drept 01 Dunarii sau in imediata apropiere a acesteia - vom distinge deua mari oategori!i : unele de ori ­gine romaneasca. iar altele de origine turea veche ori turea asmanlie.

P·,ima 100aHtate aval de S'ilist"", situota pe malul deept 4 a-I Duna;r.ili este OstraY, sat romanesc, loouit ~i acum 100 ~i ( eva de a·ni de romani, dupa cum ne asigura Ion lonescu de la Brad 5.

1 Cuvintul popina lipse~te din Dictionorul limbii romane moderne (DLRM), Bucu* re~ti, 1958. In '5chimb, e inregistr.ot de T, Porucic, Lexiconul termenilor entopki din limbo roma no, 1931. Ap. lorgu lordon, Toponimio roman'easco, Bucme~ti, 1963, p. 528.

2 De pilda, Popina Bisericutei din fo~o Gololi1or so u Bisericu!o, Clflota pe "molul de est 01 trecerii din Roziril in locu1 Golovi!o". La aceasta adougom ~j Ceooteo Bisericc 10 nord-est de Mahmudia (judetul Tulcea) ~i chicr Adomc!isi. core or puteo f,; 0 tro­ducere a Bisericii Omului.

3 Gh . .$tefon ~i colaborotorii, Sapaturile de 10 Garvan (Dinogeti~), in SC1V, II, 1951, " p_ 45-49 .

.. In realitate este yorba de malul drept 01 unu; brat 01 Dunari; numit Ostrov sou Opa. S Dupa Victor Tufescu, Insemnari despre Dobrogea intr-o corespondenfo de /0

1850, in Boleonia, V, 1, Bucure~tj, 1942, p. 416.

~o P. DIACONU

Cuvintul ostrov. are in limbe romano in\elesul de insula. lac i·ncon~u­rat din toate portile 'd'e apo. EI s-,a i'mpus ca toponim ic in special in regiu­neo Dunorii de Jos 6. cu a frecve-n\o mai mare in biiltile lalomi\ei .i Broi ­lei .i in Delta. Numele actua·1 al local.ito\ii Ine indeomno so credem co in vechime vatra satului se oflc intr-o ilnslul6. Ne grab~m sa ad6ugam, insa, co anchetele de teren intreprinse in ins·ulele cli,n toto Ostrovului, Opa, Pastramagiul Mare, Plostramagj·ul Mic, n-au sees 10 iveala nici ceo mai neinsemnata urma a unei astfel de vet,re. Singura ·a~ezare insul'ora din preajma Ostrovului. ca·re a mntat in vechime. a fost aceea de 10 Pocuiul lui Soare. In conseoinj6 aste po.sib'il <xl vatro actualului sat Ostrov so H fost durata de loou,itor,ii insu·lei P'acui'ul Ilui Soare. aare au supnavie\uit dis­trugeri:j a~ezal'iii de aici survenite in prima juma'tate a veaculuii 01 XV-lea 7,

Urmatonul sat oval de Ostrov. situat tot pe malul drept al Dunori.i. poarto numele de Pirjoaia 8. pronun\at de localnici .i Projoaia sou Per­jaaia. Numele (cu semni~ica\ie antrapanimico) deriva de 10 perj. perjo (prun. pruna) - prunus damestica. In cazul de 10\0 perj. perja or Ii un nume propriu iar Perjoaia ar avea intelesul de nevasta lui Perju. In acest sens se poate lace a analogie cu T urcoaia (sat situ at pe malul drept 01 Dunorii. amonte de Macin) .. 01 carui nume signilica nevasta lu,i T urcu (nume propriu). ori cu Unguroaia (Iocal itate in jude\ul Boto.ani). Penlru compara\ie cu Perjoaia amintim urmotoarele toponime: Perja (judetul Galali). Perjul (Ia.i). Dealul Perju lu. (lingo Adjud) .i. in special. Perjoaia 9

(tat lingo Adjud). La 14 km Inard-est de Pirjo'aia. pe mal'ul nordic 01 l·aculLli Ol\i.na. dar

in imedioto apropiere 0 D.unalfii se gose.te sotul Olti,n'a. locuit de raman·i dicien·i 10. Numeie sotu'I"i ami1nte.te de a'nti'oul Altinum. ca~e - patrivit iln­lormal,ilor din Notitia Dignitatum .i Itinerarium Antonini - s-ar Ii allat in acest lac " . Daca. i ntr-adevar. Altinum a devenit Oltina. aceasta s-a lacut prin intermediul limbii slave. Dar chiar .i 0.0 oiconimul Oltina constituie in cazul de 10\0 inca 0 dovado a continuita\ii populaliei ba.tina.e in col ­ful de sud-vest a,1 Dobrogei.

Ceva mai 10 vale de Oltina se alia satul Mirleanu (azi Dunareni) care ami·nte.te de inmul\irea oilor. De altlel . lap!ul (l.u ,trebuie so ne surprilndii citCi vreme Ine aflam iln dlreptul unei regiuni renumite plli,n mul~imea topo· nimidlor 'Ou asemenea sens 12,

6 lorgu lord an, op. cit., p. 38. 7 Des'pre ultrmu l nivel de vietuhe in cetatea -de pe linsula Pacuiul lui Soare, vez i

Petre D·iaconu ~ i Dumitr.u Vilceanu, op. cit.. p. 55. 8 Azi 'Se o'ume$te lzvoorele. 9 lorgu lordan, op. cit., p. 97. 10 Despre romanii dicieni, vexi C. C. Giurescu, $tiri despre popu/atia romaneasca

a Dobrogei in h6ryile medievaJe ~i moderne. Constanto, 1966. p. 5, 6. 11 R. V'ulpe ~i I. -Borneo, Din istorio Dobrogei, 11. 1968, p. 370--372. 12 C. C. Giurescu. Principate/e romane la inceputul sec. of X/X-lea. Const-atari noi

istorice, geogrofice, economice ~ i statistice pe temeiul haf\:ii din 1835. Ed. $ti-i'n~ifica , 1957. p. 135-136.

CITEVA CONSfDERATIf PE MARGfNEA UNOR TOPONfMfCE 61

Urmiitor.ul sat de pe malul Duniiri.i este R!a!sava. Se pres'up"ne cii numele acestuia derivii din resa = mili~or (omentum), co ~i 01 oiconimelor Rasovila (Gorj) 13 ~i Ra·sa 10 vest de Ciilii,a~i.

In sfir~H, ullimul sat de pe malul drept 01 Dunarii asupra ciiruia ne oprim este Cochirleni, situat 10 7 km sud de Cernavodii. Numele ii vine de 10 cadrlo (mo1ro,smiu5 soorodoniius), 'un sO'j de aiupel1ca oomestibHa cu gust de usturoi. Un sat Cochirleanoa se intil 'ne~te in jude~u:1 SUlii'U.

La ooree-o·re dista-n}o de Dune're, in i.ntel1iorul Dobrogei, jintilin:im urma­toarele oiconime : Satu-nou, pe malul ve.tic 01 lacului Oltina ~i Coslogea 10 sud de Satu-Nou . Numele acestuia din urma e de or.igine turca mioro ­asia tica. Beilic (ali Vii!le) se gii .se~te 10 sud-ve·.t de Miorleanu. Beilic, 'ouvint de origine tourceosca i:nseomna: 1) conae in carre se g6zd,ui:o!U bej,j sou demnitaoii turei venili co trimi~i ai Porlii in Iii rile romane~ti ; 2} cumpiirii­tura 'die oi (facuta de-a sH'a) pe seama sultanu lui, fa 'Prelur.i stabilite dina­inte; dijma (in oil platitG stapilnitoru lui 14. Credem ca topOinimioul Beilic este legat de ceo de-,a doua sem-ni f icclie a ouvintului. Un sat Beilicu se alia in judelul BUlau. In sfir~it, mai putem aminti oiconimele Vlahi ~i Co­corgea ~azi P'etreni). u;ltilmui\ Ide ev,j"denta orig'ilne tU'roa oSffilonliie.

In zona di,ntre S'iIj,stna ~i Cel'1navo.d6 exis"tla, lpe ,ambele malul'1i. '0 pr.ima ser,ie de toponime identice Olti,na - Olti.na, Bailic - Beilic, Mi.,leanu -Mirleanu, Goca.rgea - Coca rgea Buliga - Bu'l!iga ~i 0 a doua ser,ie de toponimice derivate Uinele d·in celelal te : 5a""u -"ou - Satnoeni , Coslogea - Coslogeni. !;i'i intr-un cal ~i-n celalalt avem de-a face, a~a cum s-a sublin iat de alIi cercetatori '5, cu un fenomen de deplasare a popula\iei de pe un mal 01 Dunarii pe celalalt. Plecind de 10 significa\ia liecarei dintre oko·niimele citate mai sus, sintem indrituiti a sustine co este v~rba de 0 deplasare a populaliei mai degraba di'n d,e.apta Dunarii in stinga dedt invers, fopt explic<lbil da<:a se ,i ne seama co, in alflumite impreju­ra.rri istorrice, admilnist'r.DVia, tUlrce:osca din Dobrogea era de-a dreptul silnica.

In ce p'i 've~te o'iconiomele de ope m'a'l,ul drept a,l Duna;ni'i, di'nire Ostrov ~i Cernavoda, constatam ca daca unele dintre ele (Bugea.c, GaHia, Can­lio, Coslogea Cocargea) sint de origine turcii veche sou turca microasia ­tka, celelalte (Ostrov, Perjoaia, Sailou -,nou, Ol.tJilniO, Mirlean'U, Cochirleni ~i chiair Beilk) 'si'nt de O'fligine romane:asca.

Este pos·ibil co unele dintre toponimicele romane~ti sa lie date de mol­doveni (ine gind im la Perjoaia), dupa cum tot a~a de posibil e5te co alte toponimice, cium ar Ii de pilda Beilic, Cochiirlen i, sa f,je date de romani venili aici de prin part.ile BuzolUllui 16, insa ceo de-,o tre.ia ccitegorie de te ­ponimice (Ostrov, Olti.na, Mirleainu) trebuie puse pe seama romanilor au­tohton i - o~o n'Umitiior dideni - a carer istorie nu a fast inca temeinic cercetato .

13 lorgu lordan, op. cit., p. 480. ,. D.L.R.M., p. 7:"'76. 15 I. Coneo in Geografia fizica a Romaniei, Bucure~ti, p. 90. 16 De altfel . legatuJ'ile dintre aceasta regi une ~i cea a Buzoului este sugerata de

inca douo obse:rva\ii : 1) ~j astozi se mai pcstr-etczc in unele sate tradi\ia ciS locuitorii au ven'it din piSrFle BUZQulu-j ; 2) apeloti\i\.ll popino atit de propiu Bal\ii 10 lomita se reintil ­ne~te sub forma de pochina tocmoi ~i .numoi in Iregiuneo Buzaului.

62 P. DIACONU

Oiconi·mele de .or,'gmetwnca ,veche: B·ugea.c. OaHra ~i Ca,n,I,i'a s'int situate in col\ul de sud-vest ·01 DobrogeL NiUmele primulu'i sat vine de la cuvintul budj'ak care inse~m.na co.ll. ulnghi 17 ; a:! celui de-'a'l doilea vi,ne -opinam no'! - de l-a 9'ol!a = cetolte, CO!r:u!jIQ i 1$_IQ ada:uga t sufi~u l ita 18 ;

numele celui de-al treilea sat vine de 10 cuvintul canli care inseamna singe.

Aceste toponimice s-au im pus, credem, pr,jn 'i;ntermedi.ul -unor grupuri de popul~\ie turca veche. rnai degraba pecenege decit cuma·ne. ~i fap­tul n-~ar .treb-ui 56 'ne mire. TotIte celie t,rei s.ote se gasesc in apropierea D,ris!rei. despre care se ~tie ca in decado noua d'in 01 XI -'Iea veac era re~edin\a unei capetenii pecenege cu numele de "Tatos. caruia i se rna; zieec Chalils"19, Elle 5,int ~.j moi aproape i·nco de :a~eZialrea arheo!ogica din irnsula Paaui,ul *ui Some. idenroi.fidata de ·nai au celebra Vidna20, a'ra~ du­n6~r.ea:n Care a fi-i,ntat CiU deosebke jlntre sfir~itul secolului ol XI-'Ie~a ~i pri ma jumatate a seco'lului al XV-lea.

Prezen\a uno'r gwpuri de pecenegi in aceasta parte a Dobrogei este documentata ~i o'rheologJc de ,Q1nlUme piese de ha'nn!a ,~ament dar mat 101e·s de a~a-In 'umitele caldari de I,"t de 10 Pacuiul lu,i Sa'a"e21 ~i din ceta\ui'a de pe dealul Dervent 22.

A~ezarea pecenegilor in col\ul de sud-vest 01 Dobrogei a fost deter­minata de 'urmatari·i doi factod : 1) regiunea hirnd bogata i·n ape. paduri. pa~un'i afe.rea cele m'oi bune condi i:ii de existe.nta unor tr,ibur,i a co,ror prinCiipala indeletnicire era cre~terea vitelor ; 2) aceastii regiune se aHa in dreptul unui stravechi vad de traversore a Dunarii. Este varba de vadul de 10 De-rvent23. De aHfel, derve:nt in Hmbiie t urce-vE1ohi imeamna : pas'oj. trecotoare. vad, A~ezindu-se aici. pecenegii puteau mentine in permanento, prin vadul de 10 Dervent, legiiturile cu consinr]enii lor din stinga Dunarii ~i .rna,i ales IOU eei din Ba,ltal I'alomitei. Ca Bulta IIJlomi\ei a fast intens loou­ita de popula1iile turce vechi -0 s,ugerE1aza mul\imea topo.n.imice:lor pecenego­cumane, de pe tot intinsul ei24. 0 porte a pecenegilor din Balta lalomitei erau, prababil. resturi din triburile lui Kegen. Se ~Iie ca cei 20.000 de pe -

:17 P. Schaforik, CJlalHIHCKH n .!lpeBHOCTH (trod. 0. nota, ap. V. N. ZI'atarski, HCTOPHH Ha 6bJlrapCKaTa p. 126,

Bodeanskov), 11, 1, p. 263, ,lI,bplKa6a , I. $ofi.<l . 1938, 1,

16 Petre Diaconu, KpeI10CT X-XY-666 TI 3KY10JI JI)'H Coape. , 'in Dacio, N.S., V, 1961, p. 501, nota 44, De retinut co .identificarea .ruinelar de to

Poc:uiu! ·Iu'i $oa,re cu Glavinito din Atexiada Annei Comnena, propusa in aceosta nota nu mai poate fi sus!inuta :. vezi Petre Di'Clconu, Oespre localizarea Vicinei. Ponti'cc, III, Consronta, 1970, p. 275-295.

19 Ann'o Comneno, Afexiada. II, ed. g, Leib, Paris, 1943. 'P. 81-82. 20 Petre Diaconu, op, cit.. foc. cit. 21 Idem. , p. 498, 22 Inedite inca. 23 Petre Diaconu si Dumitru Vi1ceanu, Pocuiuf lui Soare. Cetate bizantino. I. Bu­

cure~ti , 1972, p. 11-12, . 24 I. Conea ~j I. Donat, Contribution 6 "etude de 10 toponyme petchenegue-cou­

mane de 10 plaine roumaine du Bas-Danube, Contributions onomastiques publiees a l'oc­casion du Ill ·e, Congres Internationa l des Sciences onomastiques a Munich du 24-28 aout, 1958, Bucu re~ti, 1958. passim,

CITEV A CONSIDERATII PE MARGINEA UNOR TOPONIM/CE 63

aenegi de s'ub Q'scultareo I'ui Kegen. pmo a pliimi pe,rm isiunea de a 5e imtia lp '10 sud de D,uniire (fopt ce se va cons,uma in preojma I,ui 1048), alU sala:~llu ii "tt, citovo' vreme. j;n1:r-o 'ins!uI6 dunareana din oipropie;rea Drtistrei25, Oredem co ~cem;ta insu la era j·n realitate Balta lo'lomitei26,

RESUME

QUELQUES CONSIDERATIONS EN MARGE DE CERTAINS TOPONYMES SUR LA DROITE DU BAS-DANUBE (ZONE DE OSTROV-COCHIRLENI)

L'auteur de propose d 'e,lucider dans Ie present article I'origine et 10 significa­tion du non de quelques localites sises sur '10 droite du Bos-Danube, dans 1'0 zone Ostrov-'Cochirleni.

Viient ,tout d"obord. Ie revue des toponymes d 'origine raumaine. Pirjoaia (avec un desinense anth'rO'P0nymique) provient de peri (prunier) ; Oltino est se'lon toute v.ra·isem ­blence fecho de fantique Altinum. Le village BeWc tire son nom d'un mot d'origfne tu rque, qui e ntre 'Qutres sens a aussi celui d'.impet sur les moutons. D'origine (oumaine est J.e nom du village Mirleanu. Qu~lques specialistes font deriver ,Ie nom de Rasova du slave reso = choton (amentum). Le nom de Cochirlen'i vient de cocirlO, espece de champignon commestible dont Ie gout semble etre dote d'une ilegere pointe d ',oil.

En ce qui concelne le nom de 10 commune Ostrov, I'auteur pense qu'il a ete impose par les Roumains. Le mot signifie "ilot" et ·il semble que 10 dite loco lite ai t ete fondee apres l'extinction des dem-ieres traces :de v,ie dons f ilot Pcrcuiul lui Soore, c'es1~ a-dire 'au IVe siecle.

Ensuite, 'S'occupant des locali,tes appe'lees Bugeac, Ga l;ita et Conlia - situees dOriS I'ang !e sud -ouest de 10 Dobrogea - I'auteur 'Pense qu'iJ s''Ogit de noms d'-origine turc ­mene a n'Cioenne, qui se seroient 'imposes par l'intermedi'a~re des Petchenegues plutot que par celu i des .cumans. Leur tradudion est: Bugeac = coin, ang'le ; Galifa = Coito'delle; Canlia = L-o s'onguinaire.

Quont au mot popino (monticule, tell, temoignage de I'erosion, end mit non-,inon~ dable), 1''Outeu.r pretend que bien que derivant du slave bulgare, H ne s'est conserve qu 'en roumain. La population vivant dans les marais danubiens se sert, pour designer les monticules ou les tumuli, des mots bisericuto, biserico (petite eglise, egl;se). Or, I'usage de ces tenmesavec cette signification particulier s'est impose comme une repli~ que du toponyme popino, dont lie phonetisme prend une teinte ecclesiastiaue.

25 Skyljtzes~Cedren, Hist. Compo II, 1838, p. 583. 26 Petre Dioconu, Les Petchemegues au Bas-Danube, Bucure~tj, 1970, p. 57, nota 101.