Anul al XCIX-lea Nr. 53 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 9 Iulie 1936

Semnul'electoral al

Frontului Românesc4

t» i ini-iiŢiiifTUiToîî ş\ ADMINISTRAŢIA

dŞj$V, S f& U & t LUNGA Nr. B.Tsleion 226

À ^üoment m uai 200 lei.gtrsinătate 500 lei.

fia ln i autorităţi 600 lei.^s^ţurl, raçi&me, după tarii.

füSMIi U 1838 MJfllOBGHE BARITIUApare de trei ori pe săptămână

La ministerul afacerilor străine sè duc tratative in vede­rea încheerii unei noui conoenţii de comerţ cu Italia, după ti- dicarea sancţiunilor.

Deasemeni se va tranşa şi chestiunea disponibilului no stru de lirete în aceasta tara.

Când omulnu mai e stăpân pe sine.

Izolat şi părăsit la Bădăcin, strein în partidul t i cărui frun- taş se crede, în ceartă cu con­ducerea, principiile şi tactica de luptă a acestuia, dar toto­dată „denotat membru al lui“,*— d-l Maniu s'a situat într’o pos­tură mai mult decât ciudată.

Nu e deci mirare, dacă, plic­tisit şi revoltat de situaţia ce şi-a creiat-o, urcând scările e chivocului, — mai părăsaşte din când în când Bădăcinul, pentru ca să’şi desgroape numele din mormântul tăcerii în care a fost îngropat.

Iată deci rostul Vinţului şi al consfaiuirii din zilele trecute dela Cluj, unde prin „importan- tele-i declaraţii“ s'a năzuit în zadar să scuture colbul, care a acoperit prestigiul de altădată al prizonierului de azi al d-lui Mihalache & Comp.

Ambiţia de a fi totul, de a dicta şi a nu admite nici o altă părere afară de a d-sale, a fă­cut din d*l Iuliu Maniu un erou tragic I O spune aceasta şi o dovedeşte atât trecutul cât şi prezentul Rând pe rând a fost părăsit de tovarăşii de luptă nafionala, cari poartă renumele regretaţilor Vasile Lucaci, Ion Suciu, Şt. C. Popp, Vasile Gol- diş etc.Natural, până când aceştia erau încă în viaţă. Iar de cu­rând aceeaşi atitudine dictato­rială l-a făcut să se simtă izo­lat de românul între români, d l dr. Alexandru Vaida-Voevod, împreună cu luptători ca d-nii: Aurel Vlad, Voicu Niţescu, I Hdţieganu, împreună cu întreaga pleiadă de luptători de dincoace şi dincolo de Carpaţi, pe cari datoria românească i*a adunat sub steagul Fontului Românesc.

In schimb, d-l Iuliu Maniu s a pomenit azi înconjurat de figuri ca ilie Lazăr, Răchiţan, Bianu, Leucujă ş. a. în frunte cu Sever dela Timişoara.

Iată bocitoarele gălăgioase, cari azi mai ard tămâe în jurul nepătrunsei linişti dela Bădăcin.

Soarta eroului tragic ! Pentru că d l Maniu, care condamnă dictatura, a fost şi a rămas cel mai clasic tip al dictatorului care nu admite nimic şi nici o părere în opoziţie cu planurile sale, pe cari le frământă, le dos­peşte, dar nu le descopere nici odată. Discursurile, declaraţiile d-sale sunt flori, cu care poţi împodobi tot atât de uşor o pe­reche de miri ca şi un cosciug.

Compătimim pe d-l Maniu, a- juns în situaţia în care se află. Situaţie, care de sigur îl face şi pe d-sa nervos. Căci numai astfel ne putem esplica eşirile, cari azi fac din d-sa un om ce nu se mai poate numi: stăpân pe sine.

Declaraţiile politice, făcute de d-sa, cu prilejul banchetului ţi­nut după adunarea dela Vinţ, con­firmă întru totul cele de mai sus.

După ce recunoaşte situaţia nenorocită şi de inferioritate a Românilor faţă de atotputernicia streinilor deţinători ai capitalu­lui şi întreprinderilor din Ţara

Românească, d-sa îşi ia refugiul la propunerile de salvare, cu ­prin se în C hem area d-lui dr. Alexandru Vaida-Voevod, că ­tre naţia valahă.

„Nu este admisibil — de­clară d-sa, — ca noi Românii, după 18 ani dela Unire s ă fim mai săraci în Ardeal ş i Banat de cum am fost. Nu e admisi­bil, ca noi s ă auem scheletul statului, iar esenţa s ă f ie a streinilor“.

A fost însă admisibil ca d-lui Vaida să i-se pregătească eşi- rea din partidul naţional-ţără- nesc, — pusă la cale împreună cu d*l Iuliu Maniu î — atunci când d-l Alex. Vaida-Voevod pretindea în şedinţa comitetului executiv al acestui partid, în­scrierea în programul partidului a celor cerute acum de d l Maniu î

Nu ne interesează interverti* rea, pe care d-sa o face acum, pentru a născoci o deosebire între ceea-ce vrea „Fronlul Ro­mânesc* şi între felul cum d l Maniu pune chestiunea, pentru a nu se descoperi ca imitator al aceluia. Chemarea d-lui Alex. Vaida-Voevod e clară şi categorică 1 In faţa ei nu mai încape discuţie şi esplicaţii pe de lături. Poate d-l Maniu — îi repetăm fraza : — să-şi împartă şi să-şi taie pepenii în felii, după bunu-i plac Ï Declaraţiile d-sale le-am caracterizat mai sus I Sunt ale dictatorului, care pretinde că el e tatăl copilului furaţi

Face însă d*l Maniu o de­claraţie nedemnă de persoana omului care se ţine. Mângă- indu-şi calul de împrumut, pe care călăreşte, face o aluzie prea străvezie:

„Alţii uor — inventând teorii noui — ca s ă împartă produc­ţia acestei ţâri în proporţie va­lahă.... însuşi faptul c ă aceşti domni îşi iau numirea de va­lahi, care era numire de slugă şi batjocură, dovedeşte c ă în capul lor e o mentalitate de slugăM. (Cităm fidel din „Patria“ Nr. 150, din 7 Iulie a. c.).

Am reprodus acest mărgări tar de espresie bădăcinală, pen­tru a dovedi încă odată ceea*ce am afirmat, că: d l Iuliu Maniu nu mai e stăpân pe sine !

Sărman neam românesc! Cine ţi-a dus şi ţi-a cetit în Parla­mentul unguresc, declaraţia de deslipire de monarhia austro- ungară şi de alipire la ţara- mamă ? Cine te-a reprezentat la conferinţa de pace şi ţi-a eso- perat recunoaşterea Basarabiei ? Cine ţi-a condus primete ale­geri, cari prin cinstea şi liber­tatea lor, te-au aşezat în rândul ţărilor culte ale Europei ? Cine şi-a scr.s atât de adânc numele în istoria ta, prin fapte cari vor grăi în veci generaţiilor vii­toare ?

O „slugă“ / — ar fi răspunsul d-lui Maniu.

Aşa vrea, aşa spune dictato­rul, „duşman al dictaturii“, în­curajat de capete cu mentalita­

tea luminată a necunoscuţilor iluştri, răsăriţi ciuperceşte după ploaia unsorii politice.

Luptătorii de altădată, cu cari d-l Maniu a îndurat calvarul su­ferinţelor româneşti, sunt azi puşi în categoria celor cu „men­talitate de slugă* I

Şi a dat oare d*l Maniu sea­ma ? Şi nu’l apasă regretul de­claraţiei făcute la focul unui banchet?

Să’l fi împietrit muţenia Bădă- cinului atât de mult, încât să nu’şi mai poată da seama de bunăcuviinta ce se cere chiar şi unui om cu „mentalitate de slugă“ ?

Când omul nu mai e stăpân pe sine..

E cou ri de p re s ă .

P e rico lu l rosu.

Epilogul afacerii Skoda.

Trimiterea în jude­cată corec|ionaiă

D l procuror D Bălăcescu a dat Sâmbătă rechizitor definitiv de urmărire în afacerea Skoda.

In temeiul actelor şi mărtu­riilor fxate — în cursul înde* lurgate? cercetări făcute, în cauză, de d i jude instructor Ion P. Stănescu, el cab. 7 — d-sa a dispus restituirea dosarului d-lui jude instructor al cab. 7 cu rugămintea ca prin ordo­nanţa d sale să declare c§ ixfstă caz de urmărire contra d-lor: Romulus Boilă , profesor uni* versi tar, domiciliat în Cluj, Iu- liu Albini, fost senator, Cons­tantin George seu, colonel pen sionar, Anton Popescu, colonei de rezervă şi Silviu Ra pa port, advocat,

Re hîzitoriul stabileşte pe seama inculpaţilor vina că, spe­culând situaţiile ce aveau pe vremea când se tratau contrac- tele ştiute de înarmarea ţării, cu fabricile Skoda, au cerut, ba chiar au realizat în paite, câş tiguri uriaşe băneşti, traficând cu ic fluenţa de care pretindeau că se bucură pe lângă factorii de resort ai guvernului.

Sunday. Dispatch, JLondra: Teroarea roşie se revarsă a*

supra Europei, mai întâiu asu­pra Spaniei, apoi asupra Franţei, acum asupra Belgiei. Cu sigu­ranţa tifosului, comunismul lo­veşte totul în calea sa, nelăsând în urma Iui decât o urmă hi­doasă, formată din revolte, ?ăr- sări de sânge şi mizerie,

In cele trei ţări, pe care le-am numit, industria şi comerţul sunt îa ruine, viaţa familiară este batjocorită şi degradarea mo­rală cucereşte poporul. Din toate colţurile Franţei şi Bel gîei se anunţă scene de destră­bălare, de beţii, viţii atât de te­ribile, încât nici un jurnal nu îndrăsneşte să amintească de ele.

Acesta e rezultatul grevelor în massă. Turismul a fost lovit crud şi nu se va reface decât după ani de zile. Turiştii se în dreaptă în massă spre Marea Briti nie.

Franţa a băut prima sa cupă din vinul roşu al revoluţiei. Svo­nuri ciudate circulă. Toată Iu mea se întreabă: ce va de­veni Franţa, sub un guvern de extrema stângă?

Lucrătorii francezi au putut obţine o victorie complectă a- supra reţiunei şi bunului simţ,

...Grevele în massă au dat o teribilă lovitură moralei, în Franţa. Cu toate încercările făcute de a separa miile de lucrători de ambele sexe, închişi împreună în uzine şi birouri, se aud în­

tâmplări oribile de orgii şi viţii greu de numit.

In mod inevitabil, disciplina cea mai severă s’a arătat nepu­tincioasă in contra pericolelor, pe care le creiază o rămânere mei lungă a miilor de lucrători de ambele sexe în uzi»e şi magazine.

Comitetul grevist al unui mare magazin încercase să rezolve chestiunea, nereţinând în loca­luri decât pe bărbaţi.

Supravegherea exercitată de către comitetul de disciplină în* tr’un alt magazin a dus la ex­pulzarea prostituatelor, care pu­tuseră să se strecoare înăuntru, cu complicitatea celor din garda porţilor. In cea mai mare parte a magazinelor s’au org n'zet concerte. Dar după două săptă­mâni de recluziune, nu sunt nu­mai râsete printre femei, ci şi lacrimi.

...Grevele şi teama de desor- dini au golit oraşul de toţi tu­riştii. Transatlanticele nu mai aduc la Havre şi Cherbourg vi­zitatori americani.

...Reputaţia Parisului ca cen­tru ai modei femenine se pierde... Comercianţii se roagă să vie ceva, care să-i scape de faliment.

...Banca Franţei este dată Ro­şilor,.. De aci înainte finanţele franceze nu vor mai fi adminis­trate în mod înţelept, ci date pradă de către politicieni.

I. M.

China — tarabanditismului şi anarhiei

Deşi în prezent toate privirile sunt aţintite asupra evenimen­telor politice din Europa, totuşi nici interesul pentru Orientul îndepăitat nu este micşorat. Jo cui politic chino japonez preo* cupă foarte mult pe toată lu­mea.

Pericolul comunismului.

Un apel la solidaritate naţionalăDistinsul comisar regal al

Consiliului de războiu din Cra­iova, d l locct-colonel Popescu• Cetate, din a cărui rechizitor în procesul comuniştilor am repro­dus în n-rul trecut o parte, şi-a terminat rechizitorul cu următo­rul vibrant apel la solidaritate:

„Şi după cum clopotele bise­ricilor noastre cheamă pe cre­dincioşi ia rugăciune, clopotul d-v., d le preşedinte, să fie o chemare la datorie şi înfrăţire.

„Ambiţiile personale, intere­sele de clasă sau de partid, preocupările meschine să dis­pară, pentru ca în pragul con ştiinţei noastre naţionale să poată apărea siguranţa viitoru­lui cu propăşirea neamului.

„Altfel, viscolul pustiitor va sufla din nou pe acest pământ

I românesc şi va fumega de pâr-I jolul deslănţuit de astfel de

duşmani.„Iar copiilor noştri nu le va

mai rămâne de cât robia îa ţara, în care s’au născut, purta- rea lor în lume va fi o ocară aruncată în obraz de Paukeri şi Maghiaroşi şi ei ne vor bles­tema atunci pe noi, părinţii lor, fiindcă am lăsat *pe aceşti duş­mani să stingă candela patriei noastre, cu suflarea lor * spur­cată.

„Cei ce au urechi de auzit, s’au dă !

„Vă rog să vă faceţi datoria şi veţi fi binecuvântaţi de toată suflarea românească, precum veţi fi binemeritat delà pairie.

„Aşa să vă ajute Dumnezeu“!

Până ia începutul secolului al I 201ea, China era cel mii mareI imperiu din lume, prin î aţin de­

rea sa teritorială şi prin nuană* rul populaţiei. Sculptura, arta şi cultura chineză sunt cele mai vech*, iar chinezii în general sunt oameni foarte modeşti şi muncitori. Cultura lor este însăo cultură specifică unui popor aziatic.

Cu tot numărul enorm al po- pulaţiei (aproape 300 de mi* lioane suflete), chinezii nici în timpul imperiului n’au ştiut să-şi organizeze un stat naţional uni­tar şi puternic. După căderea imperiului şi proclamarea repu* blicei a început treptat descom­punerea Chinei şi slăbirea pre­stigiului autorităţii centrale.

In timp de aproape 35 de ani, de când s’a instalat regimul re­publican, desbinările şi diferite mişcări autonome ale unor ge­nerali ambiţioşi au fost tot mai pronunţate, prilejuind separarea Manciuriei şi trecerea ei sub protectoratul Japoniei, iar acuma se duce lupta pentru separarea Chinei de nord şi subordona­rea ei tot imperiului japonez.

Graţfe teritoriului său imens şi lipsei unei conduceri centrale şi cu autoritate incontestabilă, China a devenit în ultimii cinci-

Pagina 2 OAZETA TRANSILVANIEI Nr 53—1936

sprezece ani un mërë câmp de activitate pentru bandiţi. De alt* fel plratefria chirifeză pe mare şi bantâiştânele pe «iscat, cu lua* rea prizoâiertlbr Vi cererea sa* xnelor enorme |>entru răscum * părarea lor. s’au ' practicat de mult şi sint cunoscute de toată lumea. . «

De obicei bandele se orga­nizează în China astfel : în pro* ▼inele, într’un loc mal izolat, vre o zece-douăzeci de indivizi mai îndrăzneţi formează o bandă şi întreprind atacuri nocturne tn centrele populate, predând tot ce le bade în cale şi pro* ducând Jale în urma lor prin numărul victimelor căzute în mâ nile lor. Forjele poliţieneşti şi garnizoanele militare fiind foarte rari şi niimai în centrele mari» bandiţii operează în linişte, fără să lie deranjaţi de autorităţile locale neputincioase.

Cu fiecare pradă faima ban* dei creşte tot mai mult şinuoii aderenţi se înmulţesc pe zi ce trece. Bandele mici se unesc sub o singură conducere şl la Un moment dat formează o bandă de mai multe mü de oâmeni, organizâidu se şi înèrmftndu se după metoadelé militare, care pune apoi stăpânirea formală peo anumită regiune, cerând po* puieţei să i plătească o contri­buţie bănească şi substiiuindu* se in totul autorităţilor legale dela centru.

Ia pceste cazuri, forjele gu­vernamentale sunt nevoite să înceapă un adevărat război cu 'asemenea bande puternice şi nu întotdeauna izbânda este de par* tea fottthr guvernamentale. Ban­dele ori ies învingătoare, ori dacă văd superioritatea forţelor guvernamentafe, se retrag în pă­duri şi munţi şi lupta cu ei de* vine foarte anevoioasă.

De muite ori guvernul caută să între în tratative cu şefii unor astfel de ba ide şi le oferă să treacă în serviciul steiului. Dacă banda accepta, atunci ea for­mează o unitate militară (bri­gade, divizie sau ch.ar corp de armata. Deprinde de efectivul bandei) şi şeful bandei e înăl­ţat la gradul de genersl şi nu mit comandantul nouei unităţi militare, alegânduşi şi ofiţerii subalterni din oamenii lui de încredere. In felul acesta banda respectivă se lasă de fărădeie gile ei de odinioară şi se su­pune directivelor guvernului.

Pin urmare nu este de mirare, că a&tlel de generali şi arma* tele lor nu se prea bucură de simpatia po^u a|iei şi nu au au ioritatea morálé.

In general, din lipsa complectă a industiki naţionale de ar na* ment şi dia lipsa fondurilor ne* cesare pen.r^ procurarea arma-

fnéSkfóltti^din străinătate, armata chineză este foarte prost înar­mată şi lasă mult de dorit din punct de vedere al pregătire! militare. Asemenea armată nu poate să constitue o forjă de temut pentru un adversar ca ţa - ponie. Armatele chireze nu fac altceva decât acte de banditism asupra populaţiei civile, războia- du se între ele pentru ambiţiile diferijiior generali autonomi.

In momentul de fată, în China sunt două guverne a ş i zise ofi­ciale, unul la Canton, în partea de sud a Chinei şi altul la Nan* k*ng, în China de nord. Bine tnjeies că pe lângă aceste două guverne „legate", de care tine seamă şi străinătatea, mai sunt numéro şi generali autonomi in diferite provincii mai indepăr* tate, cari lucrează pe cont pro­priu şi susţin indirect pe acel guvern, care le convine mai mult.

in timp ce guvernul Chinei de sud este de nuanţă comunistă, vrăjmaş al politicei Japoneze şi amic ai Rusiei sovietice, guver nul Chinei de nord este mult m*i moderat în avâniui său re- vo uţionar şi e geta să pacteze cu Japonezi.

Iată un oopor asiatic de a* proape 300 de milioane, cu te* ritor.iie sale imense, gratie b3n* ditismului şi anarhiei practicate de »generali* (exbandiţi) am* biţioşi, devine pi a da unui alt popor asiatic numai de 60—68 mi oane, dar bine organizat şi inze«trat cu o armată puternică.

japonia şi a găsit un teren potrivit pentru expansiunea sa pe continentul aziatic. Prima cu* cerire japoneză pe continentul aziatic a fost crearea statului .independent' Mwglu-ko (Mio- giuria) sub protectoratul ei. Nu va trece însă nici un an şi China de nord va forma un stat sepa­rat şi va trece sub inflienţa ja ­poneză.

Astfel marele imperiu chinez de odinioară se de&tramă încet dar s*gur grajie regimului repu­blican íDstöit t la inceputul se­colului nostru.

Pentru populaţia paşnică chi aeză este o sing ară mângâiere, că sub dominaţi a japoneze, vor fi scutifi de pacostea bandiţi»• muiui şi vur ii mei siguri de a* vuiul şi viaţa lor, întrucât japo­nezii duc o luptă înverşunată cu banditismul şi introduc ordine în administraţia de stat. După informaţiie primite dela Ti k o, numai In ultimele trei luni tru pele japoneze din Manciuria su omorât 4546 de bandiţi iar 1076 au fost luaţi prizonieri, alţi 3713 de bandiţi s’au predat singuri autoriiJiior japoneze, in timpul luptelor cu bőndijíi au fo*t o moran 138 de soidaji japonezi,

27 soldaţi manciurieni şi peste 250 răniţi.

Din 300.000 de bandiţi, cât s’au numărat acuma câţiva ani in urmă, au rămas In Hangiu- lia 30.000, cari s’au împrăştiat In bande, mici pe iot întinsul teritoriului mangiurian, dar cu timpul desigur vor fi şi ei lichi* datl

Voi povesti cu acest prilej o păţanie proprie din enul 1920, când am căzut şi eu victimă banditismului chinez.

După retragerea Legiune! ro­mâne din Siberia spre Vladi- vosttk în trecerea prin oraşul Hirbin, am rămas câteva zile acolo şi apoi am pornit mai de* parte spre Vladivostok. Era cam prin luna August, când am ple­cat din Harbin cu expresul de10 dim. Vagoanele luxoase «Pullman* >erau arhipline, dar fiecare pasager avea iocul său fix d şi călătoria se făcea In coiidiţiuni maxime de confort Până ia ora 2 noaptea călăto­ria a decurs in mod normal şi ft’am fost cu nimic tulburaţi Haiti din pasageri adormiseră iar alţii, foarie putini la nu* mSr, stăteau prin coridoare la geamuri şi respirau aerul cu­rat ai unei nopţi de vara, ad­mirând pelsagiile nocturne aie munţilor şi mişcările trenului ce şerpuia prin munţi. Deodată, când expresul se apropia de o haltă mică, unde trenul nici n’a- vea oprire, s’au observat de de­parte semnale de alarmă şl mecanicul a fost nevoit să o* prească trenul, când acesta a ajuns în haltă.

Trenul însă în mersa fost în* tâmpinai cu focuri de armă şi de mitralieră. Vagoanele au fost ciuruite de gloanţe. S’au în ce* put ţipetele răngilor producân- du se o panică de nedescris printre pasageri. Expresul a fost imediat înconjurat de bandiţi, ceri şi*au postat sentinelele ia toate uşi ie pe ambele părfi ale trenului, iar alte grupuri mai mici de câte 5 —6 bandiţi eu intrat în fiecare vagon. Firele telegra­fice şi telefonice au fost tăicte in ambde direcţii dela haită, aşa că bandiţii au putut opera în linişte, mai aies că aveau şi patrule în jurul hditői. Intrând m vgoane, bandiţii au dat or- d n că toţi pasagerii să ridice mâniie sus. Cine ezita să ridice mânile sau făcea mişcări sus* pecte, era împuşcat pe loc. Toate oagejeie eu fost [răvăşite şi toţi pasagerii perch ziţionati. O prada bogată în bani hame şi obiecte preţioase a căzut in scurt timp îa mâûie bandiţilor.

Eram aproape de eşire din vagon şi ia un moment da*, io- los;ndu-mă de neatenţia bandi­ţilor, cari s’du ocup J cu per-

cbiziţia p^sagerilor, m’̂ m curat afară jdin vagon şi graţie Intunereculuj şi deplasării sen­tinelei deţia uşa vagonului, m’am putut refugia lîo do şui biroului de mişcare. Credeam că am fost scăpat, dar bucuria mi a fost de scurtă. duţată, deoarece am fost Observat de o altă sentinela dîn dosulhaltel, la .semnalul căreia au venit cinci bandiţi cu8rmele întinse spre mine. M’au introdus în biroul de mişcare, unde am fost perchizitioQat, luându mi se hainele de pe mine, ceasul de aur, verigheta, revolverul şi port moneul cu 300 de dolari, adecă tot ce am avut mai de preţ asu­pra mea. Apoi s’a iscat discuţia intre bandiţi asupra persoanei m ie. Unii au vrut să mă îm­puşte, alţii ţineau să fiu luat pri­zonier pentru a fl ,’cercetat mai deaproape în lagărul ior

Intre fi mp, toate vagoanele au fost prădate şi bandiţii 8*au pre* gëtit de plecare Dintre pasageri au fost luaţi prizonieri 7 per* soane, printre ceri eram şi eu. Banda se retrăgea în munţi, dar la vre o 6 —7 kilometri del* 1- nia ferată, s’a iscat o ceartă în* tre ei pentru împărţirea prăzii ţi folosindu mă de această oc^z e, cu încă trei pasageri prizonieri, am fugit prin păîure şi la ora

'9 dim. am tjuns înapoi în haită.In halta bu rămas 11 morţi,

dintre cari şeful haltei şi 10 pa­sageri. Trenui plecase deja mal departe şl vr’o 20 răniţi au fost duşi la spital. Numai cu tre­nul următor am putut continua drumul mai departe în direcţia Vladivostok ului.

iustin Stancouski,

Iarăşi „mizeria“ co- mnnităjilor evreeşti

Bucureşti, (Observator). Zia­rele din Basarabia — ziare e- vreeşti scrise |în ruseşte — pu* biică două informaţiuni pe care le reproducem, fără nici un co­mentariu.

1. Comunităţile basarabene şi-au trimis bugetele de veni* turi şi chcltueli „Uniunei* din Chişinău, care, la rândul ei, ie va trimite în cursul acestei Im la Londra, unde are loc con­gresul special evreesc care se va ocupa de situaţia mizeră a organiz ţ uniior evreeşti din Europa. Congresul amintit va fi, prin rapoartele acestea, pus în curent cu sărăcia şi lipsurile insuportabile ale evreimei din provincia de peste Prut şi va fi solicitat să-şi reverse mila i bine­făcătoare asupra ei;

2 Ca răspuns la agresiunile arabe, ce nu mai încetează şi

c ş d o v a d ă a voinţei ..neta» frânte a masselor evreeşti de a continua „reclădire^" Pales­tinei, organizaţiile slonlşte din Basarabia 8u început p cam­panie intensă pentru cumpărarea a 40000 dunaml de pământ în »ţara sfântă".

In urma »-c^st*! campanii, membrii socielaţ i Karen Kaimét din Chişinău au h tirât să co­lectez- lei 300000 pentru sco­pul amintit.

D í o p rte deci strigăte dis­perate după ajuioare ia Londra, iar de altă parte membrii unei singure societăţi dir,ir’un singur oraş, aruncă sute de mii de tei pentru cumpărarea de terenuri în Palestina. Şi în acelaş timp plângeri şi tânguiri împotriva steiului, care nu dă şi el mi­lioane pentru .nenorociţele* 'Q- munităţi d e ritului mozaic. D ir, cum am spus, ir f jrmaţiile nu eu nevoie de nici un comen­tariu.

Expoziţia de' pictură şi sculptură:

D. G. Teodorescu-Bădiă şi Elena Tălăşescu

D l profesor D. O Teodorescu a expus acum 8 3*a oară în Braşov, la liceul „Haşoti. Faţă de întâia sa expoz ţ*e de acum câţva ani, dn saia bibi. ,\ s trei", pictorul se află în plin progres. Cele 65 tablouri — na­turi moarte şi p«isajii — ne pun în f ţa unu! indscuiabil şi preţios talent, care es’e pe ca­lea cea mai bună de a se e- mancipi din braţele unui rea lism prea accentuai, din codrul prea didactic tl redării naturii. Dacă efectele de lumină le gă­sim încă prea rar, dacă un rea­lism cam rigid mai stârue încă pe uteie tablouri, pictorul a în­cepui sa iasă puternic din im- personalism şi a creiat, în spe­cial peisajii de o admirabilă gin­găşie şi frumuseţe artistică Co­loritul, perspectiva şi execuţia technică sunt demie de toată lauda. Reţinem aci ca s atisfacţie drumul ascendent al pictorului căruia îi mai sunt rezervate şi alte posibilităţi de adevărată creaţi*.

Hicile sculpturi aie d nei Ta- lăşescu sunt drăgălaşe şi pre­ţioase prin ritmul, mişcarea şi eleganţa c-eo reprezintă, ca con­cepţie, estetică şi execuţie.

I Al. B L.

La a d m i n i s t r a ţ i a zia­rului „G azeta Transilvaniei*se află de vânzare romanul „VALAH“ al d-nei E lisabeta Henţiu. Preţul lei 50

Originea Românilor din Scheii Braşovuluide Dr. S ie r ie Stinghe, prof.

— Urmare. —1. Popa Vasilie, dela care avem cea mai ve­

chie cronică, ce cuprinde date între ana 1392 şi 1633 * şi care ni s’a păstrat, pe cât ştim, numai în tradu, cerea germană, ne spune că: J a 1932 au venit Bulgarii într acest loo1).

2. Şi Radu Tempsa ia „tst. Sf. bes. a Scheilor Braşovului*, ne spune deasemenea, chiar la ’nceput, că la „Anul 1392 (690 ) au venit Bulgirit într’acesta loc, care se zice Bolg^rsec2).

• •Afară de eceste 2 cronici, se niai găsesc îa ar­

chiva bisericii Sf Nicolae şi 3 hronologii, scrise în inventarele Sf biserici, dela a. 1771 şi 1862,

In prima hronologie, din inventarul dela 0,1771» care ms a scos dm mai muite înscrisuri din vechime, p ă cărţile S f biserici o flite , şi după pietrile c e

!) „Anno mundi 6900, anno Christi 1392 sind die Bulga­ren hier an diese oi Ort (id est bei Kronstadt) kommen.

Quellen Vol. V pp. 1—5.Popa Vasile, ä fost nepot popii Dobre (1566—1572) şi

fiu mai mic aí prot. Micha. A murit la 25 Febr. 1659 şi a fost înmormântat în biserica Sf. Nicolae.

2) Publ. de Dr. Sterie Stinghe a. 1899. p. 1.

sunt zidite în zidurile acestei Sf. biserici şi din p o• melnicul cel mare, prin Joa fipa, negustori şi re pre- zentanşi acei Sf. biserici în a. 1836, se zice: ,Fun daţ a Sfintei biserici aceştia, se trage după vremea, când au venit Bulgarii, lângă Braşov, îa ţara Bârsii, umblând cursul anilor dela zidire 68001), iiră dela Chr. 12922), cărora li s’au dat un loc slobod şi au ridicat o sfântă cruce de lemn şi coperită cu şin­drilă şi această cruce au stătut mai multe veacuri(?) şi după aceasta, cătră anul dela Chr. 1403, li s'au dat slobozenie şi eu ridicat pă locul acela o Sfânta bis. de iemn, patronându o Sfântului ierarh şi făcă* torului de minuni Nicolae ).

In a doua, care se găseşte tot în inventarul din a. 1771, »prescrisa aicia in acest protocol al Sfintei biserici la a. 1842 de Dimitrie C epes.u l reprezen- tanşi la această Sf. Biserică", — alăturea de hrisovul de scutire al lui A aroi vod§, din a. 1595, — se spune: »Aşezământul acestei Sfinte biserci se trage după vremea, când au venit Bolgarii în Braşoo , (Ţara Bârsii), umblând cursul anilor dela zidirea lumii 68004), cărora li s’au dat un loc slobod iângâ a- ceastă cet&te, numit Bolgirsechi şi şi-au ridicat o Sfântă cruce, care le siuj>a oânşlordă rugăciune*5).

Şi în a treia, din inventarul dela a 1862, al cărei autor nu ni se arată, se ztce: .1292 ) Biserica

J) în loc de 690i), cum ne spun ceilalţi croncari rom.2) In loc de 1392, cum ne spun toţi cronicarii.3) D S t e r i e Stinghe, Documente privitoare la trecutul

Românilor din Schei, Vol. 1 pp. 325 —.*) In loc de 6900, ca şi la Jipa.*) Doc. Vol. I pp. 329 —.«) In loc de 1392.

îşi trage începutul de pe iimpul când a venit Bul­gării in Braşov şi s’au aşezat în acest preurbiu, numit dela dânşii Bo'garsîchi, unde ii s’au dat voie în anul dela zidirea lumii (68001), iară dela Chr.12 922) a şi ridica o Sfântă cruce, ca sa le servească drept ioc de rugăciune*3),

• •In afară de aceste 2 cronici şi 3 hronologii ro>

mâneştî, îmi avem şi unele document’, î i car^ se vorbeşte de venirea ori aşezarea Bulgarilor la Braşov.

Aşa, într’o cerere, care se găseşte tot în arhiva bis Sf. Nicolae, şi In care Român-i din Ş .hei roagă pe dirigătorii luminatului împărat Lsodoid 1 să i lase să rămână, ca şi până atunci, în credinţa veche pravoslavnică etc, se zice: «unde au foat dinceput aşezământul Bu’girilor dela enii lui Chr. 1392.,,"4).

Şi în fme mai cităm încă un pesaj din memo­riul înaintat de obştea din Bolgarseg, contra Hagis- tratuiui din Braşov, la 1737 luna Mai, care memoriu se eflă t it în aih va bis Sf Nicolae. I i acest pasaj se zice: «La acestea avem mărturie pe în u$i lumi­natul şi preaî lălţetul împărat Leopold, c ă chiar scrie în vechiul privileghium, cum oraşul nostru iaste Jăsut de Greci, Români, Bulgari, şi alţi oameni străini*),

*) In loc de 6900.2) In loc de 1392.3) Doc. Vol. I p. 817.*) Doc. Vol. I pp. 29—30.») Doc. Vol. V p. 68.

— Va urma. —

Nr. 5 3 -1 9 3 6 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina S

Îârşitul carierei a femeilor din Rusia sovietică

.Egalitatea sexelor* din foi- „a sovietică o permis leifreftor, ci odată cu celelalte profesiuni,ll îmbrăţişeze şl cariera mill- Ini. Femeile au fost admise în aflafla militară şi în şcolile mi* llfare de ofiţeri. Dar odată cu «chimbarea regimului căsniciei {amorului ii bei*) şi introducerea legei pentru ocrotirea fumilieî, Ya Interzis categoric accesul fe meilor In armată.

Asociaţiile femenfne şi mai «Ies tineretul comunist, au pro* testat vehement In contra aces tel măsuri de separare a sex.» lor, care nedreptăţeşte pe fe meia rusă şi o pune în infeilo- rítate cu sexul masculin. Comu­nistele ruse se întreabă pentru& s’fi permis până acuma éxer cijlul de tir, p^raÿutism şi alte «sporturi* militare, dacă ele de •acuma inainte nu le ;pot folo3i pentru apărarea patriei?

Oficiosul comunist »Pravda*, polemizând cu comunistele r t s z je răspunde, că prin deoseb rea fiziologică femeia nu poate să iacă permanent serviciul militar. £s!e drept că până acuma, spune oficiosul comunist, nu s’a făcui deosebire între sexe şi femeilor li s’a permis locuirea la un loc ■cu bărbaţii în cazărmi şi în şco J militare, fiindcă separarea sexe­

lor s’a socotit drept prejudecăţi burgheze. Actualmente există însă altă irientalltâte de educa* Jie a sexelor, care cere separa rea lor. Doar nu pot să pre> tindă tinerel? comuniste, ca statul să le construias ă căzărmi şi şcoli militare separate?

in continuare spune oficiosul comunist, că statal dispune de nunnărul suficient de bărbaţi pentru complectarea cadrelor armatei. In scopurile sportive femei ruse pot şi acuma să şi facă exerciţiul de tir şi aviaţie, insă nu pot să facă parte ec* ti vă din cadrele armatei ca până acu ti. Femeile trebue să aibă ait ideal în viată, mult mai no bit, de a avea gri je de familie, de creşterea copiilor şi în caz de război să îngrijească pe ră* Bit»*.

Iată la ce rezultat au ajuns comuniştii cu »egalitatea sexe­lor*, după 18 ani de experienţă !

Degeaba caută ei să révolu troneze lumea cu ideile lor mar- xiste, fiindcă au trebuit să re nun{e la muite din experienţele lor utopice şi să revie h nor mele vechi burgheze, cari sunt rezultatul experienţei istorice şi nu pot să fie schimbate sub im boldul ideilor bolnave marxiste.

Kolex

Rezultatulexamenului de baca­laureat din oraşul

Braşov.Liceul „Andreiu Şaguna“Leticu Z Margareta cu me«

<lia 9 60, Savu N. Ioan 8 80, Bo- bancu C. Pe-fru 8, Fischer I. La dlslau 760, Keresztes V. Ladis Iau 7 20, Pauiy R. Lucreţ'a 7*10, Fekete Z Ladislau 7*10, Kocya f).Dez dsriu 7, Lazar A Alexi 7, tîcuşan M o*e 7, Sie gena A- line690, Şkfan N. Marcela 6 9 , Benkö C. Iudit 690, Şerban Georg«? 6*80, Slamovitz 1. Izi­dor 6 80, Ccttescu M. Eliza 6 70,

[ Cristoioveón ioan 6‘6U, Popoi viei V. Sorin 6 60, Ştefan U. So ­iţi 6'60, D^ma D. Dumitru 6 60, Panaitescu Floria 6‘60, Schiel I £d th 6 69, leret Vmt iian 6 50, Mituiescu Oridiu 6*50, P^irescu Alexandru 6 50, Stoenescu Sie- jan 6 40, Schiel Marta 6 30, Hor- lath 1. Ladislau 6*20, Dfäßhici Oheorghe 6 10,

Cu media 6 : Baboie Adelina Viorica, Barbu Mircea, Bălan Alexandru, loaită I. Constanta, Mhaieş Andrei, Mihailescu Cor* Deliu, Moidovan S. Gaviil, Nii is­ler C. E jg^nie, Văcariu V. Ioan, Bezazlan Vazric, Dimitriu Nico lae, Nan D. Ioan, Suciu Aurel

In toteâi 42 candidai.

Liceul „Dr. 1. Meşotă“Ripienu Dumitru cu media 9 20,

Boeriu Irodion 8‘20, Gocz Ste­fan 8 20. Gross Gh Ervin 8*10, Oodro Zoitan 7 70, Hiif^ludy V. Pavel 7 60, Bucur Dionisie 7 50, jbnescu M hiil 7 50, Kemé y Ladislau 7 50, Soio<non E te r ic '̂50, Pinta Titi 7*30, Pop* I.

Cornel 7 30, E k k îs Andrei 7 20, Kosola Gheorghs 7*20, Eiache Dumitru 710, Mo.nar Oscar Lad. 7.

Deák Iuliu 6 90, Ionescu Mir* çea 680, Receanu Ioan 6 80, Miholte Marian 6*60, Bened k Gfeza 6 50, Peteu Gheorghe 6’50, Catargi M hail 640, Paiifi Zoi- ian 640. Ş ncan Nicolae 6 40, Beloiu ioan 6 40, loanide Nico­lae 6 30, Gaspar Ladislau 6 20, i&netoch H *lm. Lad. 6 20, Căit* inan Stefan Alex 6’10, Incze Oavril 6 ’IU, Kipper Carol Em. 610, Szél A. Alexandru 6'10.

Cu media 6: Apolly Alexan­dro, Bari^u Dionisie, Fazekas Nicolae, Ferencz Ioan, Fiorea

Victor, lancsó T b Abattu, Kart mann Siegfried, Marion Andrei, Moise Gheorghe, Panczel An drei, Popescu Eugen, Stefă- nescu P. Ioan, S hmi itz Helmut Peter, Walleczek Fr. CaroL

In total 47 candidaţi.

Dio Boietinul oficial al jad. Braşoî

S ’a aprobat rezultatul licita tiei pentru aprovizionarea cu 2800 m. c. piairă spartă pe şo aeaua Jud. Dârste-Braiocea şi s’a dispus angajarea lucrărilor şi încheierea contractului cu ad* judecetara »Cooperativa înfrăţi- rea* din Dărste.

In Moeciul de jo s a Intrat în funcţie ca medic al circumscrip­ţiei sanitare rurale d l Petre Ne- dele seu cu titlul de stagiar.

Monografia jud. Braşov. Pre fectura jud. Braşov va publicao monografie a judeţului din prilejul împi niriie20 ani de ad­ministraţie românească.

V ânzarea unei b ascu le . Ia conformitate cu ordinul D reefiei Ganerale a Monopolului Alcoa* luluî Nr. 3310 din 9 Aprilie 1936, se aduce ia cunoştinţa celor in* teresaji că in ziua de 28 Iulie 1936, ora 10 a. m,, se va t*ne iic.tafe in localul Administraţiei de Constatare, camera Nr. 41, pentru scoaterea în vânzare a unei bascule In bună stare şi care se găseşte în localul de­pozitului Monopolului Alcooiu iui, strada Luterană Nr. 3, Pre* tul de licitaţie va începe dela lei 8.000 (opt mii).

R ecord de înot. înotătorul Robin Chaterjee a stabilit la Lahore, în Australia, un nou re­cord mondial de rezistentă, îno­tând fără întrerupere 72 ore şi 40 m'nute.

Cerlejel, care continuă să înoate, a întrecut până|acum cu10 minute recordul anterior, de* ţinut de Hoose din Bengali.

A irîi7 Perzându se permisul de ü ilu bicicletă No. 4554, elibe* rat de Chestur i Politiei Braşov, pe numele Roth Francisc, Vul­can 11 declar nul şi fără va* lo jre . 368 1— 1

un loc 4e casă ia poziţie bună. In*

'ormajiuni la Nicolae Maniu, Ve* ea Tei No. 6 Braşov. 35 6—6 {

Programul TeatruluiMaghiarftdin (Cluj în sala

„Astra*.Teatru] maghiar continuă cu

mult succes reprezentaţiile ssle variate In fata unui public nu* meros. lată programul zilelor viitoare :

Astăzi Miercuri orele 5 d. a. .Contesa Marica*, orele 9 seara „Căsătoria*.

jo i orele 5 d. a „Silvia*, ora9 seara .Poveste In Grand Ho­tel*.

Vineri orele 9 seera opereta* premieră »Violeta din ParmaM.

Sâmbătă orele 5 d. a. „V£ta- f jl haiducilor, orele 9 seara »Violeta din Parma*.

De

Primăria Municipiului Braşov

No* 1 6417 -1936 Serv. Int. Com.Şed. Com. In*. 23/4. Nr. 2265,

Noul tarifal autobuzelor comunaleComisia interimară a Munlci*

piului Braşof in şedinţa sa din 23 Iunie a. c. luând în desba tere raportul Serv, întreprinderi* lor Comunale referitor la situa* Jla Întreprinderii autobuzelor co* munaie, având în vedere scum* pirea excesivă a tuturor mate­rialelor necesare exploatării au­tobuzelor, a adus următoarea

Hotărâre:începând cu 15 Iulie 1936,

tariful pe autobuzele comunale se stabileşte în felul următor:

1. Bilete de lei 3 pentru elevi să fie modificate la lei 4 vala­bile pe orice linie şi pe orice distantă. Aceste bilele vor fi ?a* iebile şi pentru tofi muncitorii până la ora 7 dimineaţa.

2 Biletele de lei 5 rămân valabile pentru cei mult două zone dia parcursul unei linii.

3. Pentru mai mult de două zone în parcursul unei linii sa vor pune în vâ&zare bilete de lei 6.

4. Pentru a permite transpor« tarea pasagerilor depe o linie pe alia, se vor pune în vânzare bilete de corespondenţă de lei 7.

5. Abonamentele de lei 150 se modifică la iei 180 valabil pe o singură linie pentru copii până ia 12 ani şi elevii de şcoală.

6 Abonam őrtteie d<s iei 280 se modifică ia lei 300 valabil p t o singură linie.

7. Se introduc abonamente valabile numr.i pe două linii cu lei 40a.

8. Abonamentele Valabile pe toate liniile (5 linii de autobuze) cu iei 600 lunar.

Braşov, la 2 Iulie 1936.CorniSid interimara,

Preşedinte; :Dr. 7. Prişcu,

becretar generai :371 1—1 Dr, V, Voicu,

Şeful Serviciului:Inginer: Măzgăreanu.

I m p e r m e a b ile(contra vântului)

şi tot felul de artico le de turism asortate în mod

special în magazinul:

S p o r t G u s tB R A Ş O V ,

Strada Voeoodul Mihai 24.

PRETURI IEFTINE!369 1—1

Două premii din Fondul Ionel Iliescu-Cliij

Banca Iliescu Cluj S. A* ad­ministratoare a fondului «Ionel N. Iliescu*, publică concurs pen­tru acordarea a două premii în valoare de câte 10000 lei fie­care. Solicitatorii trebuesc să întrunească următoarele condi ti uni:

1. Premiul I. de 10.000 lei, se va acorda celui mai bine claşi* ficat la diligentă şi purtare din­tre absolvenţii români ai şcoaiei superioare de comerţ din Cluj, care Va dedicat comerfului prac­tic şi exercită comerf pe cont propriu, având firma înregistrată.

2. Premiul al doilea de iei 10.000, se va acorda acelui me­dic român, care a publicat în cursul anului 1935 cea mai bună lucrare despre maladiile de oase de felul »POT*, de care a suferit defun tu lîi viată.

Solicitatorii vor înainta cere rile, însot te de dovezile cerute, Directiunei Băncii Iliescu S A din Cluj, până la data de 1 August 1936. Se notează că premii de acest fel se acordă în fiecare an. Acordarea pre* miilor se va face de către di­recţiunea Băncii, care va cere avizul directiunei şcoaiei supe- r io are de conert din Cluj şi al unei comisiuni de medici.

Cluj, la 25 iunie 1936. Banca Iliescu S A Cluj, Victor Iliescu, prof. C, D. Opreanu,

Caut Cautcameră mobilată

în Braşov sau împrejurimeliniştită, cu terasă sau acces grădină, pensiune şi îngrijire complectă pentru doamnă în

etate, suferindă de piept. Ofer t e :

Cosmetto, Bulev. Elisabeta 57 a364 Bucureşti. 1 —1

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. ad 17.142—1936.Serv. financiar.

PublicatiunePentru darea în exploatare şi

aprovizionarea jamboreei naţio* nale din Poiana Braşovului (cca 5000 cercetaşi) se tine licitaţie publică în indicată mai jos în sala de şedinţe a Primériei Mu* nicipiuiui Braşov, pentru urmă­toarele întieprinderi comerciale:

In ziua de 13 Iulie 1936 :La ora 16 : Articole de sport. La ora 16 30: Bcmbonefie cu

beuturi neaicool ce.La ora 17 : Frizerie cu arti­

cole toaietă.§ # La ora 17.30: Bazar general. La ora 17.30 : Bazar de artă

românească.La ora 18 : Cismărie, curelă<

rie, croitorie.Li ora 18.30: Librărie.La ora 19 : Cofetărie.La ora 19.30 . Fotograf. Caietul de sarcini se poate

vedea la Serviciul Financiar al Municipiului, iar concesionarii vor avea exclusivitatea pe toată durata jamboreei, afară între* prinderilor evistente azi [în Po* itna.

Of rtele se vor depune în şe­dinţa Comisiei de licitaţie la ora indiată la fiecare gen. de exploatare.

Braşov, la 8 Iulie 1936.Comisia Interimară,

preşedinte :Dr, T, Prişcu.

Secretar General : 356 1—1 Dr, Virgil Voicu,

Şeful serv. financiar:A. Precup,

In conformitate cu origînaluL Expeditor: Reiner,

Togal, un adevărat a m ic a l c a se i 1 Cu multă plăcere vă certific, că în farmacia meâ de casă nu'mi lipseşte niciodată Togal'uL Eu însu mi întrebuinţez Togal-ul la migrenă, soţul meu contra durerilor reumatice, şi de când cunoaştem Togal-ul nu mal întrebuinţăm alt medicament. Tó­gáiul ne-a devenit un sincer prieten de casă, care ar trebui să nu lipsească din nici o gospo­dărie. G. Bor ghidai, Timişoara.

©SS93S9GS9SS9SS9SSÍ

împrumuturi i m e d i a t efără garanti), pe giuvae- ricale şi mărfuri, de ori­ce sMu primiţi prompt

şi discret numai la

Casa de împrumuturi pe a m a n e t

B R A Ş O V ,Strada I. C. Brătianu 19

\ 336 3—3}6ÜS6Ü0S!i9SS96S96Ü9@$9@SS)3S9@!S9@$90

In localu l Institutului de Ză- log ire din Braşov , S tr. 1.1. C .

Brătianu No. 19 (fosta Str. Spitalului) se tine

Joi, în 16 Iulie 1936 şi în zilele următoare, tot­deauna dela ora 8 şi jumă­

tate dimineaţa

Licitaiiune*asupra o b iecte lo r zălogite cu term enul până în 30 Nov.1935, cu scadenta pe ziua de

31 Mai 1936 şi anu m e:Obiecte preţioase începând cu No. 1 din anul 1935 până in* clusiv No. 1233 din anul 193?, iar mărfurile începând cu No. î , din anul 1935 până inclusiv

N). 964 din anul 1935.Se atrage atenţia proprieta­rilo r b iletelor de zălog ire, în in teresu l lo r propriu, de a face scoaterile sau prolon- gaţiile cu ce l puţin 14 z ile

înaintea licitaţiilor. Braşov, în Iunie 1936.

Institutul de zălogire 370 1 - 2 Braşov.

Nr. 2492—1936

Subsemnatul portărel prin a* ceasta publică, că în baza de* ciziunei No. G. 15351—1932& judecătoriei mixtă Braşov, în favorul reciamani Casa Gen. d e Econ. Suc Braşov repr. prin adv df. H. Fabritius adv. Braşov, pentru încasarea creanţei de Iei 7325 şi acc., se fixează termen de licitaţie pe ziua de 16 Iulie 1936, orele lo a. m. la fata ia ­cului in Braşov, Strada Crişana Nr. 21, unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară 2 bănci,1 bufei alb şi altele, în veloare de 7600 lei.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estimare.

Braşov ia 15 Iunie 1936.I, Crişan

365 1—1 portărei.

A \ J ! 7 Perzându se permi- _ _ _ _ _ sul de bicicletă Nob 2175, marca Gyönke, s*rs i No* 91772, eliberat de Chestura Po­litiei Braşov pe numele dzab6 Ioan, îl declar nul şi fără va* loare. 367 1— 1

De închiriatpentru sezon Liva ia P o şte i 20, parter, 2 —3 camere, bae, acces la bucătărie, grădiniţă. Poziţie admirabilă. Aer, soare. Dr. Le* meny. 271 4—5

Pagina 4 "GAZETA TRANSILVANIEI Nf 5 3 -1516

Ajutor minorităţilor persecutateZiarul »Magyarország* ne a-

tacă într’un mare tu ti col, pubîi cat în numărul dela 28 Iunie, sub titlul alermafct: * Ajutor mi norităţilor,persecutate1*. Autorul, un domn cu un nume foarte lung, e supăret fac pe d*l Kánya, fiindcă i a înjurat numai pe Cehi şi a uitat sä ne înjure şi pe noi, deşi noi distrugem grozav tot ce e meg hi ar in ţ^ra noastră. Inti ir. te de toate distrugem cul­tura maghiară. O d'strugem atât de fără milă, încât biata, abia îşi mai trage tufl tui. Şi, fiindcă autorul e om pozitiv, cm de ci fre şi date, citează în sprijinul tezei se le, numai cifre şi numai date. Date sigure, precise şi concludente ca toate datele.» ungureşti. Se spune anume, că în România abia la 1918 locul* tori maghiari revine o şcoală primară maghiară, pe când îna­inte. de razbolu la 1016 locui­tori români în Transilvania re* venea o şcoală primeră română. Prin urmare... dezastru.

E foarte greu să discuţi cu oameni, cari din capul locului nu vreau să înţeleagă şi cari sunt instinctiv porniţi pe fals şi falsificări. Dacă d l Bejcfcy Z*i* linszky [Endre, — căci aşa s ; nunuşte autorul — < r fi citit nu cu atenţiune prea mare, ci cu simpla curiozitate a omului care vrea să se documenteze, studiul publicat de buletinul institutului de statistică dela Budapesta în numărul 10 din 1934 despre mBil nful învăţământului maghiar din Transilvania în 10 ani de

dominofiune română", ar fi scris fără îndoială altfel. Studiul e scris de Szeben Andiáj, deci un compatriot şi conaţional de-al d sale, al cărui patriotism şi'na- ţlonalism nu poate fi tras la în doială. Din studiul amintit ar fi văzut, că la 1914 Românii din Ungaria aveau 2786 şcoli pri* mare româneşti, iar nu 2901 câte spune d-sa în articolul a*1 armant din ziarul „Magyaror­szág", Tot de acolo ar fi vă ut. că maghiarii au azi în România 822 şcoli primare confesionale, plus 215 şcoli primare maghiare de stat, plus 207 secţiuni ma* ghîere la şcolile primare de stat in total eu 822+215-j-207=1244 şcoli primare cu limba de pre- dare maghiară. Numărul maghia­rilor din Transilvania fiind de1.350000, tot la 1081 iocu tori maghiari revine o şcoală pri­mara maghiară, iar nu la 1923 de locuitori, cum binevocşta a scrie d l Bajcsy Zsilinszky Endre. Intre 1923 şi 1081 e o mică deosebire,.. în favoarea noastră.

Pentru a arăta cât de „gro- zav persecutam noi cultura ma* ghiară", ţinem să mai amintim, că dela 1 Ianuarie 1931 până la 1 iunie v936 au fost Intro­duse în Români9, cu aprob3rea guvernului român 3163 de o* p^re maghiare, tipărite ia Buda­pesta, iar numărul publicaţiilor periodice din Ungaria răspân* fii te în România e de 130. Fru­moasă persecuţie, nu?

Observator.

Parlamentul cehoslovaca votat o lege protectoarepentru ziarişti.

Pragp, 4 Iulie.înainte de închiderea sesiunii

parlamentare corpurile legiui­toare cehosiovece eu votat o lega de mare însemnătate pen­tru ziarişti. Legea aceasta e în ieg&tură cu drepturile, pe care le au redactorii, reporterii şi toti cei cari lucrează în scrisul co* tidiap. Cu alte cuvinte noua lege protegueşte drepturile zia­riştilor de profesie. De av&nfo- giiie acestei ii gi nu se vor fa­ló 5Í colaboratorii externi, tracu- cètorii, stenotipiştii şi stenograf i.

Primele paragrafe ale legei se ocupă de raporturile dintre patroni şi redactor?. Drepturile acestora din uimâ vor trebui fixet« prin convenţii scrise. Sa* lariul urmează să fie plătit \a nar, ia începutul fecărei Iun?. Redactorul, care primeşte sala­riai pb o lună înainte, nu e 0 bligat să restitie »urna dacă nu din vina lui nu poate să*şi con­tinue obligaţiile faţă de ziar. N&ua lege apără drepturile re* dac toilor şi pe timpul când a* ceşti» nu pot pi esta munca cu* venité, fie din cauză de boală, din chestiuni particulare, din o- bi tj-1 ie drepturilor publice, ser­viciul militar sau arestarea din cauza uiticolelor scrise. E inte­resant, că atunci când unui re* dactor i b’a răpit iibertatea^pe baza uuei fapte în directă legă tură cu activitatea sa de ziarht, urmează ca salariul sâ i se plă teascè mai departe timp de şa*e luni de zile.

Noua lege se mai ocupă de asemenea şi de vacanţa redac­torilor.

A* fel un redactor, cere lu­cre cu à in redacţia uttui cotidian, s« bu.ură de urmltaarele drep­turi i« vacenţă: cei cu o ve chime de cel puţia şase luni artî orcptui ia două săptămâni Vucanja, dupâ un an vechime poate avea o vacanţă de patru săptamani, după zece ani ere dreptul i i cinci săptămâni, după

20 ani la şese săptămâni. Va* cânta celor care nu lucrează In redacţiile cotidianelor e stabilita astfel: dacă lucrează şase luni neîntrerupt intr’o astfel de re­dacţie gazetarul respectv are dreptul la două săptămuni, după un an la o lună.

Folosindu se de aceste avan- tagii redactorul nu poate lua iniţiativa unei întreprinderi ga­zetăreşti fără învoirea patronu* iui său şi nici nu poate parti­cipa in calitate de cofondator la înfiinţarea unei astfel de În­treprinderi. De asemenea, fără învoirea patronului nu poate re* dactorul resp activ să lucreze în chip regulat la alt ziar sau pu- biiceţie. Atunci însă, când re­dactorul publică chestiuni lite­rare sau ştiinţifice într’un ait periodic decât cel unde lucrează de obicei, pentru aceasta nu are ftevoie de permisiunea patronu­lui său.

Siguranţa ocupaţiunli e pre­văzută în ait paragraf al legei, cere se ocupă de durata tim* pului ce urmează să precedeze concedierea. Timpui acesta e fixat pentru o mai lungă durată decât pentru alt« profesiuni. In cazul când nu s’a stabilit acest termin, legea adaogă că: data concdierii trebu» să fie anun* ţaţă redactorului cel puţin cu trei luni înainte, atunci cftnd ve­chimea în redacţie n’a trecut peste cinci ani. După cinci ani termenul acesta sporeşte cu două luni de zile şi după fie­care doi ani s’adaogă câte o luni, până ce se .împlineşte un &n. Asta pentru gazetarii din re­dacţiile cotidianelor, pentru cei- iaiţi termenul acesta urcă până la şase luni. Printr’o înţelegere specială ùitre părţi termenul poate fi fixit, e vorba de re­dactorii cotidianelor, c d mult ia nou3 iuni.

in schimb redactorul poate anunţa plecarea sa, oricare ar fi durata timpului de când lu­

crează în redacţia respectivă, cuo lună de zile înainte. Avantajul acesta acordat redactorului stă în legătură cu principiile pe care merge ziarul. Din moment ce gazeta şi*a schimbat princi­pial atitudinea politică, e o da torie de respect pentru sine ca redactorul să poată părăsi cât mai curând redacţia în .care lu­crează. In cazul când redacto­rul comite o faptă, evident în legătură cu scrisul său, cere a- meninţS onoarea şi bunut nume al gazetei, patronul are dreptul să-l concedieze imediet. Pe de altă parte ^acelaşi patron nu poate concedia înainte de terme nul fixat prin lege pe redactorul care refuză să îndeplinească o faptă contra onoare i sale.

Mai departe, legea se ocupă $i de ajutorarea familiei gaze­tarului. Legea stabileşte cot * de ajutorare & copiilor sau soţiei în caz de deces. In fine, legea aceasta mai stabileşte şi no­ţiunea de gazetă zilnică: e a- ceea care apere cel puţin de cinci ori pe săptămână.

Ceps.

1la Făgăraş

Făgăraş, 6 Iulie Duminecă 5 cor. o echipă a „Frontului Ro* mânesc" din judeţul Făgăraş, condusă de d l dr. Hariton Mol* dovan, comandantul Legiunii Valehe Făgăraş, însoţit de d nii avoceti Mircea Derlosea şeful sectorului Clncul, Iosff I. Barbu şeful sectorului Recea şi profesor Victor Lalu şeful sec­torului Ileni, a vizitat câteva co* mune din sectorul lieni.

S’au ţinut mari întruniri popu­lare în comunele Copăcel, Se­beş, Hârsenf ş! Râuşor. Peste tot locul purtătorii de cuvânt ai d-lui dr. Alexandru Vaida Voevod au fost primiţi cu entuziasm de nedescris ş? cu urele nesfârşite de »Ura Vaida". Toţi românii conştienţi din Ţara Oltului sunt profund ataşaţi la acţiunea d lui Vaida-Voevod, cu cere au det strălucite lupte naţionale şi sub stăpânirea maghiară.

In toate comunele d 1 dr. Ha­riton Moldovan, luând cuvântul, a explicat în mod amănunţit programul „Frontului Românesc“ arătând pericolul comunist. Au mai luat cuvântul d-nit prof. Vie* tor Lalu, avocaţii Mircea Der* losea şi Iosif I Barbu.

/. /. B.

M G i n t P a v e l »In cadrul unei frumoase ser­

bări comemorative s’a desvălit Duminecă la ora 10 dim. bus­tul ridicat poetului Cincinat Pa* velescu, aşezat pe promenada din fâţa Prefecturei alèiuri de bustul poetului Si. O. Iosif.

Numeroşi oratori au adus cu acest prilej omagii activităţii poetului şi magistratului dispă­rut, care ultimii ani ai vieţii sale i*a trăit in Braşovul pe care a* tât de mult l a iubit. Au rostit cuvântări d-nii: Trancu laşi, Âu rel Sof.rescu, Adrian Maniu, Radu Cos mir«, I. Al. Bran*Le- meny (în numele revistelor «Bra­şovul Literar*, »Prometeu* şi a sindicatului presei), preot Dr. N. Stinghe şi C. I. Marinescv.

D-1 Trancu-Iaşi, in numele co* mitetuiui de iniţiativă, a predat apoi bustul d-lui ajutor de pri* mar preot Dr. Stinghe.

S ’a cântat de muzica mi­litară »Imnul cercetaşilor", al cărui autor este Cincinat, în timp ce onorurile au fost date de cercetaşii din Braşov.

întreaga asistenţă a mers apoi în faţa bustului lui St. O . Iosif, unde muzica militară a Intonat imnul » la arme' şi alte cântece patriotice.

Condamnareacomuniştilor dela Craiova.

155 ani şi 8 luni închisoare corecţională. 190 ani inter­dicţie. 1.475.000 lei amenzi şi 3 mii. lei despăgubiri civile

Eri seara Consiliul de războiu dela Craiova a pronunţat sen tinta în procesul agitatorilor comunişti în frunte cu Ana Pauker, Sentinţa de condamnare dovedeşte că magistraţii ml.lari şi-au făcut datoria de Români şi patrioţi.

Sentinţa, care însumează 155 ani şi 8 luni închisoare corec fională celor 19 acuzaţi, a produs o satisfacţie unanimă, iatreaga asistenţă izbucnind într’un tunet de aplauze şi urale, cari acopăr cuvintele preşedintelui Consiliului.

Acuzaţii şi îndeosebi femeile Ana Pauker şî Estera Rado* sew ki au avut până la pronunţarea sentinţei o atJudine sfida ioare ca şi în tot decursul procesului.

Iată sentinţi pronunţată:Ana Pauker, ia 10 ani şi 100.000 lei amendă.Şmil Marcovici, la 10 ani şi 100000 Iei amendă.Dumitru Colef, zis Vasile Verbanoff, zis Colef Iordjn, la 10

ani şi 100000 iei amendă.Estera Radosewski, la 9 eni, 10 luni şi 90.000 lei acnendă.Alex. Magyaros, ia 9 an!, 11 luni şl 95.000 lei amendă.Bem ard Andor, ia 9 ani, 11 luni şi 95 000 iei amendă,Ady Ladislau, la 9 ani, 11 luni şi 95.000 lei amendă.Leizer Grunberg, Ia 9 ani, 10 luni şi 9000Û Iei aneniă.Schon Ernest, la 9 ani, lO luni şi 90.000 Iei amendă.Liuba Roitman, la 9 an*, 9 luni şi 85.000 lei amendă.Drăghici Alex., Ja 9 ani. 3 lini şi 80.000 lei amendă.Herbeck lanoş, la 9 ani şi 80000 lei amendă.Lilli Simo D oica , la 8 ani, 11 luni şi 75 000 lei amendă.Em. Kaufmann, la 6 ani şi 70.000 lei amendă.Vilma C ajesso, la 6 eni şi 70.000 lei amendă.Császár Stefan, la 5 ani şi 50000 lei amendă.Nagy Stefan, ia 5 eni şi 50.000 lei amendă.Ana Császár, la 5 ani şi 50000 Iei amendă.Bruck Samoil, la 2 ani şi şase iuni şi 10 0Q0 lei amendă.In afară de pedeapsa cu închisoare şi amendă, au mai fost

condamnaţi toţi la câte 10 ani interdicţie şi solidar ia plata sumei de 3.000000 iei către Stat.

D ecor area înalţilor oaspeţi cari au participat la se rb ă ­rile dela 8 Iunie. Cu ocazia zilei de 8 iunie a. c. M. S. Re gele Carol a conferit d*tui dr. Eduard Beneş, preşedintele Re­publice! Cehoslovace, ordinul „Strada Ţării“ cl. I, pentru fap­tul că a condus efectiv cercetă şia cehoslovacă, iar în prezent este îndrumătorul intrigai miş cări educative a tineretului ce hoslo^oc

De asemenea a fost decorat cu medalia .Straja Ţării" cl.I a, M. S. Regele Petru al Jugo- slaviei, însufleţit sokai, care pa­tronează mişcarea ţârii sale.

De remarcat, că acest ordin nu a fost conferit până în pre­zent decât la 5 persoane străine, cari sunt desch zatori de noui drumuri în domeniul educaţiei tineretului,

A legeri com unale ş i jud e­ţene. impiinindu se termenul de patru luni dela promulgarea le­gii administrative, urmează sâ se facă alegeri comunale şi ju ­deţene în toate localităţile unde funcţionează comisii interimare.

•In atenţiunea prod ucători­

lo r de grâu. Prin noul decret de valorificare, toţi cultivatorii de grâu sunt d&tori să declare întinderea cultivată cu grâu, iar proprietarii de maşini de treerat să declare la sfârşitul fiecărei săptămâni notarului comunei re­spective toate cantităţile de grâu treerate, ţinând în acest scop un carnet de treerat.

Această măsură nu are nici un scop f/scai, ci ere menirea ca guvernul să se poată orienta în acţiunea de valorificare, me­nită să asigure producătorilor de grâu un pret cât mai bun pen* tru recoltele lor.

P lo i torenţiale au căzut ta ultimul timp în diferite regiuni atât ia noi cât şî în alte ţări, cauzând pe alocurea pagube însemnate. Au fost distruse de ape semănături, şosele, podun, împiedecând circulaţia. De ese* menea au fost cauzate pagube şi oe grindină. Tráznetui a tăcut în multe părţi victime.

Un contract de export de grâu. La Ministerul de agricul­tură şî domenii e în curs de perfectare un contract de ex* port de grâu de 5000 vagoane* Preţul de vânzare va fi de 4$ mii Iei vagonul.

Noul m itropolit al Blajului Guvernul şi-a dat agrementul pentru numirea episcopului gr,- catolic Alexandru Niculescu al Lugojului ca mitropolit al Bla­jului.

Instalarea noului mitropolit se va face în curând.!

Tribunalul m ilitar din To kio a dat sentinţa în procesu revoluţiei, care a avut ioc înjs ponia în luna Februarie. 17 of ţeri au fost condamnaţi la moarte5 la închisoare pe viaţă, iar t ofiţeri, 19 soldaţi şi 10 civili ia diferite pedepse până la 5 ani închisoare. Data executării ce lor condamnaţi la moarte se tine in secret, pentru a se evita ventuale turburări.•

R eacfiunea îm potriva co munismului în Franfa. Puţinu timp, de câ»d e ia putere gu vernu 1 d lui Bium, a doved Franţei conştiente, nenorocirea cu care comunismul amenin|a Franţa.

Frământările petrecute în Fran ţa, despre cari în presă s’a scris prea puţin, au provocat o vehe mentă reacţiune a opiniei pi» blice şi a presei franceze, proape unanimitatea ziarelor,« tât pariziene cât şi departamen taie — cu esceptia ziarelor co> muniste — dă alarma asupra pericolului.

RIDICAREA SANCŢIUNI LU R. In şedinţa de Sâmbătă a Consiliului Societăţii Naţiunilor; iutrunit ia Oeneva, Societatea Naţiunilor a votat cu 44 voturi, contra unu şi cu patru abţineri ridicarea sancţiunilor contra Ita lief. Anexarea Etiopiei nu a fos îasă recunoscută deocamdată

Sesiunea consiliului a fost a poi declarată închisă, flxându-se viitoarea reuniune a consiiiuiu pentru 18 Septemvrie.

filGgi’afi» »&S7IA* Hiat©?» lilisra 0ïfp9graite! Victor Bstmime Braşov* Redactopşef şi girant s Vlotof Bran i «