Societate Luni, 4 iunie 201810 Întâlnirea promoţiei 1953 de la CN Emanuil Gojdu

Gaudeamus igiturSă ne bucurăm, așadar…

De la început doresc să-i mulțumesc distinsului meu coleg, Daniel Man, redacto-rul șef al ziarului „Crișana” că mi-a ascultat cererea să scriu în paginile cotidianu-lui nostru despre întâlnirea promoției 1953 de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, care însemnă de fapt sărbă-torirea a 65 de ani de la ab-solvire.

Nu am absolvit odată cu ei, dar sunt legat la fel de puter-nic ca de colegii mei de clasă cu care am terminat un an mai târziu, la același liceu. Aceasta pentru că după ce ieșeam de la cursuri unde eram împărțiți în săli și cataloage diferite, reveneam la inter-nat unde împărțeam aceleași săli de meditație și aceleași dormitoare, într-o ordine sta-bilită de noi și de pedagogi după criteriile cele mai libe-re. Astfel, Dumitru Chirilă și Mircea Bradu erau în aceeași camera cu Dumitru Popes-cu și Dorin Poenaru din clasa „superioară” pentru că părinții lor erau dascăli și la rândul lor fuseseră colegi de școală și de internat la Pedagogică. Simpatia pe care o am față de ei și modul atent în care am ur-mărit evoluția lor în vreme, îmi dă dreptul să spun că cei din clasele a XI-a A și B, 1953, au fost o generație de aur a școlii noastre. Să nu uităm că era imediat după război, când totul era răvășit și plin de lipsuri, de la țară până la sufletele oame-nilor… Dar pacea adusese în inima tuturor o dorință uriașă de reconstrucție a țării și a su-fletelor, bineînțeles. Niște pro-fesori remarcabili, unii dintre ei abia veniți de prin fronturi și din prizonerate, au început să sădească în noi bucuria , patri-otismul și dorința de a învăța temeinic. Așa se face că cei 56 de elevi ai clasei a XI –a, distribuiți în două clase, A/B au absolvit cursurile liceale de-venind promoție de referință. Azi, la bilanțul celor 65 de ani petrecuți cu destine diferite, găsim toate numele lor în viața unor importante instituții de cultură, știință și viață econo-mică, directori de mari unități industriale, profesori universi-tari, medici, ingineri, silvicul-tori, agronomi și… doi acade-micieni.

Vivat academia, vivat profesoresTrăiască școala, trăiască profesorii...

Intrarea în sediul renovat al bibliotecii, a directorului ac-tual al Colegiului, profesorul de matematică Florin Nicoară, urmat de un grup de elevi con-dus de profesoara de muzică Delia Vulpe, a deschis partea protocolară tradițională a în-tâlnirilor de acest fel în liceul orădean. S-au intonat imnul academic Gaudeamus igitur și imnul liceului dedicat ma-

relui mecena Emanuil Gojdu. Intervenția directorului a fost o urare de bun venit și o veste care i-a bucurat pe absolvenți că „liceul este și în prezent în vârful ierarhiei sistemu-lui de educație bihorean, cu mulți absolvenți care poartă bunul renume al școlii atît în universități cât și în instituțiile unde își desfășoară profesiile.

La strigarea catalogului ce-lor două clase, pentru elevii de odinioară, dintre cei 17 care mai sunt în viață au răspuns prezent: Aurel Bonta, Ioan Cohut, Voicu David, Dumitru Miheș, Dorin Poenaru, Liviu Popovici, Petru Bodea, Valeriu Onaca, Liviu Petrovici, Dumi-tru Radu Popescu și Victor Pin-tea. Profesorii lor, bineînțeles, nu mai puteau fi de față… În memoria tuturor celor trecuți în eternitate s-a păstrat un moment de reculegere.

Post jucundam juventutem După o tinerețe agitată...

Deosebit de interesantă și emoționantă a fost depăna-rea unor amintiri, cu elogii deosebite pentru foștii profe-sori Călinescu - matematică, Oșorhan chimie, Lăcrimioara Ursu – limba română, doam-na Oțetea - franceză, domnul Domuța - geografie și domnul Calameț – limba rusă; căldura și atenția cu care ne urmăreau dezvoltarea intelectuală. Din năstrușniciile din viața de elev reținem cum D.R. Popescu scrisese o poezie de dragoste pe care Petre Bodea a trimis-o prietenei sale cu care se certa-se de mama focului și cum fata crezându-l pe Petrică autorul poeziei, l-a rechemat cu la-crimi în ochi, la împăcare.

Aurel Bonta a amintit că după ce fusese dat afară din facultate și mai târziu din serviciu, pentru că părinții lui erau chiaburi, într-o zi a primit o înștiințare că fusese ales în Comitetul raional al Partidului Comunist Român. Revenind la viața lor în ge-neral, cu destine spectacu-loase, cu coincidențe para-doxale și cu străduințe și

realizări demne de toată lau-da, cu înțelepciunea reală cu care privesc rolul oamenilor în viața socială, cu obțiunile puternice care îi caracterizea-ză, pot fi oricând exemple de urmat pentru noile generații… Dorin Poenaru, recent membru al Academiei Române reține că cel mai important eveniment din viața sa și cu ce va rămâne în istorie este faptul că în anul 1980, a publicat într-o revistă științifică, împreună cu Aurel Săndulescu și Walter Greiner, un articol prin care a prezis teoretic că există noi tipuri de dezagregare nucleară, interme-diare între dezintegrarea alfa și fisiunea spontană.

„După 4 ani, niște englezi au făcut primul experiment în care au dovedit că un anu-mit izotop al radiului emite C14 și s-au făcut vreo 26 de experiențe reușite, cel mai greu pe care l-au determinat fiind Siliciu 34.

După cum se știe, dintre ro-mâni sunt doar patru oameni de știință sunt prezenți în Enciclopedia Britanică: Pau-lescu, pentru insulină, Henri Coandă, pentru efectul ce-i poartă numele, Săndulescu și cu mine”. Scriitorul Dumitru Radu Popescu auzind vorbin-du-se despre Săndulescu își aduce aminte cu veselie că la admiterea sa în Academia Română, academicianul Săn-dulescu s-a exprimat în plină ședință că este împotriva intră-rii acestuia în rândul academi-cienilor: „Cum este posibil să fie primit în Academia Româ-

nă un om ca Dumitru Radu Po-pescu - Dumnezeu?” Confuzia era de tot hazul, între scriitorul D. R. Popescu și fostul secre-tar al C.C. al PCR, supranumit Dumnezeu pentru măsurile dictatoriale pe care le lua în problemele culturii și educației în vremea comunismului.

Tot D.R. Popescu și-a adus aminte cu plăcere de debutul său în ziarul „Crișana” și de intrarea lui la medicină: între cele 8 materii la care s-au dat examene în acea sesiune el a avut note foarte mari la română și la rusă, acestea rotungindu-i media peste linia de trecere.

După cum se știe el s-a retras în anul 3 și s-a alăturat scrii-torilor, devenind redactor la revistele „Steaua”, redactor șef la „Tribuna și „Contempora-nul”, în final președintele Uni-unii Scriitorilor și membru al Academiei Române.

Sempre sin in floreFie ca ei să înflorească de-a pururi…

După episodul amintirilor, absolvenții sărbătoriți au sem-nat în celebra „Cartea de aur a Liceului”.

Trebuie consemnat în final că această promoție a fost sin-gura care a respectat întocmai ritmul cerut de protocoalele Li-ceului cu întâlniri la 10 și apoi din cinci în cinci ani.

În mod excepțional au pro-mis in corpore că vor fi prezenți anul viitor la 5 octombrie la Centenarul Liceului „Emanuil Gojdu”

n Mircea BRADU

Masterplan în dezbatereUniversitatea se va moderniza

Discutată în ultima perioadă mai mult ca o idee generală decât ca un plan concret, modernizarea Universității din Oradea devine o realitate chiar dacă nu are încă un parcurs clar. Primăria își propune să aloce anual până la două milioane de euro pentru proiect, pornind de la ideea că nu există orașe puternice fără universități serioase.

Sala Mare a Primăriei Oradea a fost joi, 31 mai, gazda prezentării noului masterplan al Universității din Oradea. Au participat primarul Ilie Bolojan, prorectorul responsabil de mana-gementul resurselor materiale şi patrimoniu al Universității din Oradea – Marcela Prada și arhitectul Petre Năstase.

„Pornind de la faptul că nu există orașe puternice fără cel puțin o universitate puternică, dezvoltarea Universității din Oradea este o ches-tuine de strategie. Universitățile oferă muncitori calificați iar companiile au nevoie de astfel de oameni. Calitatea forței de muncă atrage firme-le. Apoi, universitățile sunt un magnet pentru tineri. Experiența arată că o parte dintre cei care vin aici să facă Universitatea, se stabilesc în oraș. Vrem ca numărul de studenți să crească și alături de parcul industrial și alte astfel de instituții, Universitatea să fie un pol de dezvol-tare al orașului. Indiferent de cine va fi în anii următori primar și rector, acest parteneriat tre-buie să continue. Ne propunem să alocăm până la două milioane de euro pe an pentru acest masterplan, conform unei liste de priorități convenită cu cei de la Universitate. În următorii 10-15 ani acest masterplan trebuie definitivat, cu bani de Primărie, de la Ministerul Educației, din Proiecte Europene, de la companii private etc”, a spus primarul Ilie Bolojan.

Despre traseul masterplanului a vorbit prorec-torul Universității.

„Acest masterplan este cel mai bun mod prin care poate fi dezvoltată Universitatea din Oradea. Astăzi a fost prezentat și la Universitate și urmează să fie discutat de fiecare facultate în parte, astfel încât colegii să vină cu sugestii și recomandări. După ce ele vor fi incluse în masterplan, Senatul va da votul final”, a spus Marcela Prada.

Arhitectul Petre Năstase a prezentat mai apoi proiectul subliniind că spațiile verzi existente vor rămâne și vor fi puse în evidență, vor fi mai multe bănci, o pistă de alergare, piste de biciclete, trei sere alimentate geotermal, spații de studiu, cămine noi, cantină, spații sociale, spații studențești și o pietonală care va traversa campusul de la un capăt la altul.

Conform primarului, suprafața totală a cam-pusului va crește cu aproximativ 30 la sută.

„Despre mutarea celorlalte facultăți în inte-riorul acestui campus, asta va depinde de ce va dori universitatea. Vom vedea peste câțiva ani. Concret, noi ne propunem ca în primăvară să în-cepem construcția la 1-2 cămine. Pentru partea de masterplan, care este pe terenul jandarmeriei, va trebui să mai așteptăm cel puțin doi ani, dar putem face alte lucrări între timp. Îi mulțumesc domnului Pásztor Sándor (n.r. președintele Consiliului Județean Bihor) pentru că a fost de acord ca și terenul pe care îl deține Consiliul, și pe care vor fi construite facilități pentru Univer-sitate, să intre în acest masterplan, astfel încât să avem o abordare logică și complementară”, a mai spus Ilie Bolojan.

În paralel cu dezvoltarea Universității se va lucra și la noua rută de tramvai care va trece pe malul stâng, între Universitate și Peța.

n Vasilică ICHIM

Primarul speră ca în primăvară să înceapă lucrările