pagina 8 Condescu nu mai crede în salvarea de la retrogradare pe criteriul administrative Hoară, la un pas de a fi linşat de protestatati pagina 5 cmyk Scan dal de Gorj Singur împotriva tuturor • Anul V • Numarul 272 (371) • 20-26 mai • 8 pagini • 90 bani (9000 lei) • Apare joi Soţiile a doi ofiţeri SRI pot fi cercetate penal pentru falsurile din dosarele pentru gradaţiile de merit Criza financiară sau pur şi simplu lăcomia îi transformă pe unii dascăli în infractori. Dacă mare parte din cadrele didactice care şi-au falsificat dosare- le pentru obţinerea gradaţiilor de merit, sperând un spor de 25% la salariu în următorii cinci ani, au făcut asta pentru a-şi suplimenta veniturile modeste, nu acelaşi lucru se poate spune despre soţia unui ofiţer SRI. pagina 3
Transcript
pa
gin
a 8
Condescu nu mai crede în salvarea de la retrogradare pe criteriul administrative
Hoară, la un pas de a fi linşat de protestatati
pa
gin
a 5
cmyk
Scandalde Gorj
Singur împotriva tuturor
• Anul V • Numarul 272 (371) • 20-26 mai • 8 pagini • 90 bani (9000 lei) • Apare joi
Soţiile a doi ofiţeri SRI pot fi cercetate penal pentru falsurile din dosarele pentru gradaţiile de merit
Criza financiară sau pur şi simplu lăcomia îi transformă pe unii dascăli în infractori. Dacă mare parte din cadrele didactice care şi-au falsificat dosare-le pentru obţinerea gradaţiilor de merit, sperând un spor de 25% la salariu în
următorii cinci ani, au făcut asta pentru a-şi suplimenta veniturile modeste, nu acelaşi lucru se poate
spune despre soţia unui ofiţer SRI.
pa
gin
a 3
2 | 20 mai 2010 www.scandaldegorj.ro
scandaldegorj.ro Scandalde Gorj
Singur împotriva tuturor
Boc cere secretarilor de stat din CA şi AGA să îşi doneze indemnizaţia, ameninţându-i cu demiterea
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**
ARTEGOvinde parcele de teren conform schiþei,
în vecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la
tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
Premierul Emil Boc a cerut secretarilor de stat şi consilierilor care reprezintă statul în companii cu capital minoritar de stat şi în instituţii financiare precum CEC şi Exim-bank să îşi doneze in-demnizaţia de partici-pare la şedinţă, pentru şase luni, într-un fond de solidaritate socială.
El a solicitat toto-dată miniştrilor să îi schimbe din funcţie pe acei secretari de stat şi consilieri care refuză să îşi doneze indemni-zaţia.
Solicitările au fost formulate în şedinţa de miercuri a Guvernului.
„Secretarii de stat sau consilierii care
sunt membri în consilii de administraţie din companii unde statul este acţionar minoritar, ca şi la CEC şi Exim-bank, să doneze toată indemnizaţia timp de şase luni, într-un fond de solidaritate. Cine nu vrea să fie schimbat de miniştri”, a spus Boc.
El a amintit că indemnizaţia repre-zentanţilor statului în companii controlate de Guvern a fost deja redusă la echivalentul a 1% din salariul unui secretar de stat.
Emil Boc a anunţat, în şedinţa de miercuri a Cabinetului, că Gu-vernul intenţionează să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului
pentru măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.
El a precizat că Gu-vernul va elabora un proiect de lege privind reducerea deficitului bugetar şi relansarea economiei, care va fi discutat mai întâi în Coaliţie şi ulterior aprobat de Executiv, în vederea asumării răspunderii pe baza unui calendar al pro-cedurilor „aplicabil din iunie”.
„Fără a întrerupe di-alogul cu sindicatele şi patronatele, vom trece la decizii”, a spus Boc, arătând că Executivul îşi propune să limiteze deficitul bugetar fără majorări de taxe.
Soţiile a doi ofiţeri SRI pot fi cercetate penal pentru falsurile din dosarele pentru gradaţiile de merit
Învăţătoarea a recunoscut, tacit, falsul
Luminiţa Oproiu, învă-ţătoare detaşată la Şcoala Generală „Constantin Să-voiu” din Târgu Jiu, însă titulară la Liceul cu Pro-gram Sportiv (LPS), nu a putut să facă dovada unor documente în original depuse în dosarul pentru obţinerea gradaţiilor de merit. E vorba de două procese verbale cu activi-tăţi extraşcolare dintr-un proiect Comenius, derulat în parteneriat cu LPS, din care reieşea că a participat la activităţi de voluntariat prin care s-ar fi dus aju-toare la familii cu posibili-tăţi reduse.
La solicitarea documen-telor originale Luminiţa Oproiu şi-a retras imediat dosarul, astfel recunos-
când tacit că a apelat la două documente false pentru a-şi spori veniturile familiei.
Luminiţa Oproiu este soţia unui ofiţer SRI şi rudă cu superiorul aces-tuia, Cătălin Peptan, şe-ful Direcţiei Judeţene de Informaţii Gorj, a cărui soţie este director adjunct la LPS.
Cornel Tig-veanu, direc-torul LPS, a confirmat că documentele au fost sem-nade de către directorul ad-junct. „Pentru unele docu-mente avea confirmarea unor colege. Nu am semnat eu documente-le, ci directoa-rea”, a precizat Tigveanu.
Pentru a putea să-şi depună do-sarul la IŞJ era necesar ca documentele ataşate în copie să fie certificate de către conducerea unităţii şcolare unde învăţătoarea Luminiţa Oproiu era titu-lară. Foarte simplu, doar Adriana Peptan, adjunctul LPS, este naşa sa. Aşadar, documentele falsificate au fost parafate „conform cu originalul”, fără ca direc-torul Adriana Peptan să vadă procesul verbal au-tentic.
Şeful SRI Gorj: Soţia mea e incoruptibilă!
Cătălin Peptan, şeful SRI Gorj, a infirmat infor-maţia cum că ar avea o relaţie de rudenie cu fa-milia Oproiu şi a precizat că soţia sa este „integră, cinstită şi incoruptibilă”. Mai mult, Peptan a decla-rat că dacă s-au întâmplat astfel de lucruri cei care se fac răspunzători să su-porte consecinţele. „Nu e
treaba mea în legătură cu ce s-a întâmplat acolo. Ca cetăţean care reprezintă interesele statului român vă spun că nimeni nu e mai presus de lege. Vor-besc din punct de vedere al persoanei care veghea-ză la respectarea legii şi siguranţei naţionale că responsabilitatea le revine în exclusivitate autorilor”, a conchis Peptan.
Luminiţa Oproiu şi Adriana Peptan nu au putut fi contactate până la închiderea ediţiei.
Tigveanu: Cineva a strecurat-o, în document,
pentru a face un bine
Directorul LPS a de-clarat pentru Scandal de Gorj că şase profesori din cadrul unităţii şcolare şi-au depus dosarele pentru gradaţii de merit, acestea fiind împărţite de conduce-rea instituţiei, pentru a fi controlate, tocmai pentru
a nu exista erori. Cu toate aceste, Tigveanu a admis că nu au fost citite în tota-litate dosarele candidaţi-lor, însă în cazul Luminiţa Oproiu documentul origi-nal a existat. „Învăţătoa-rea a început activitatea respectivă, dar nu a fina-lizat-o. Ea a fost adăugată în acel proces verbal că a participat. Probabil cineva a strecurat-o pentru a face un bine. Luminiţa Oproiu şi-a retras dosarul, nimeni nu a fost prejudiciat, nu văd care ar mai fi proble-ma?”, a spus Tigveanu.
Deocamdată nu e nici o problemă, pentru că au-torităţile nu s-au autose-sizat, dar ar putea apărea una în momentul când cadrele didactice care şi-au falsificat dosarele pen-tru obţinerea gradaţiilor de merit ar fi cercetate pentru tentativă la comiterea in-fracţiunilor de fals intelec-tual şi uz de fals.
Criza financiară sau pur şi simplu lă-comia îi transformă pe unii dascăli în
infractori. Dacă mare parte din cadrele didactice care şi-au falsificat dosarele pentru obţinerea gradaţiilor de merit, sperând un spor de 25% la salariu în
următorii cinci ani, au făcut asta pentru a-şi suplimenta veniturile modeste, nu
acelaşi lucru se poate spune despre soţia unui ofiţer SRI. În povestea fal-
sificării dosarului învăţătoarei Oproiu apare şi numele soţiei şefului SRI Gorj care, din funcţia de conducere ce o de-
ţine, a girat falsurile.
4 | 20 mai 2010 www.scandaldegorj.ro
scandaldegorj.ro Scandalde Gorj
Singur împotriva tuturor
Legea lustraţiei preve-de limitarea temporară a accesului la anumite funcţii şi demnităţi pu-blice pentru persoanele care au făcut parte din
structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în pe-rioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Aceştia nu pot candida şi nu poa-
te fi numţi pe o perioadă de 5 ani consecutivi de la intrarea în vigoare a legii pentru demnităţi şi func-ţii publice.
Printre persoanele care fac obiectul legii şi nu vor putea candida sau fi numite în funcţii publice se află persoanele au ocu-pat funcţii de conducere retribuite de PCR şi cele care au deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri, cele care au fost secretari, prim-se-cretari sau cele care au exercitat funcţii de acti-vist în cadrul aparatului de propagandă sau care au deţinut calitatea de şefi ai unor misiuni di-plomatice sau consulare
româneşti din străinătate. În aceeaşi categorie se înscriu şi persoanele care au ocupat funcţiile de comandant, inspector şef sau inspector adjunct în inspectoratele de miliţie, comandanţii din centrele de detenţie politică, secre-tarii de partid.
Aceştia nu pot fi aleşi sau nu pot fi numiţi pe o perioadă de 5 ani con-secutivi de la intrarea în vigoare a legii pentru demnităţi şi funcţii publi-ce, cum ar fi cea de pre-şedinte al ţării, senator, deputat, membru al CSM, consilieri locali şi jude-ţeni, consilieri preziden-ţiali sau de stat în cadrul Administraţiei Preziden-ţiale, membri ai Guver-
nului, judecători ai Curţii Constituţionale, avocatul poporului, membru în CA sau în conducerea exe-cutivă a BNR sau a altor bănci de stat sau membru în CA sau AGA ale regii-lor naţionale, companiilor naţionale, preşedinte sau vicepreşedinte al ICCJ, procurori generali, mem-bri în conducerea ANI.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, persoanele care ocu-pă funcţii de demnitate publică trebuie să depună la instituţia unde lucrează o declaraţie olografă, pe propria răspundere, prin care să precizeze dacă s-ar afla într-una dintre situaţiile prevăzute de legea lustraţiei.
Legea lustraţiei a fost adoptată
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, Legea lustraţiei, cu
203 voturi „pentru”, 40 de voturi „împotrivă” şi 12 abţineri.
Legea a fost votată prin apel nominal. În cazul acestui act
normativ, Camera Deputaţilor este forul decizional. Legea lustraţiei a fost adoptată de
Democrat-liberalul Marcel Hoară, preşedintele Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, a fost primit cu un cor de huidu-ieli de cei câteva zeci de mii de demonstranţi din Piaţa Victoriei, miercuri, la sosirea în mini-studioul Antena 3 amenajat lângă manifestanţi.
După numai câteva minute mulţimea a devenit agitată la prezenţa politi-
cianului PDL, acesta fiind nevoit să părăsească mini-studioul televiziunii, însă nu a putut părăsi încă zona în care se desfăşura mitingul fiind înconjurat de SPP-işti.
Mulţimea a reacţionat cu furie la vederea lui Hoară, acesta fiind pro-tejat atât de organizatorii mitingului, care l-au în-conjurat pentru a-l înde-părta de protestatari, cât şi de forţe de ordine. În
imaginile difuzate de Ante-na 3, pedelisrul avea haina murdară de pământ pe umeri după ce unii parti-cipanţi la miting au reuşit să-l bruscheze.
Hoară a trebuit să aşteapte câteva zeci de minute să poată pleca din Piaţa Victoriei, acolo unde zeci de mii de sindicalişti au protestat din cauza deciziei guvernului privind reducerea pensiilor şi sa-lariilor.
Marcel Hoară a fost scos în cele din urmă dintre demonstranţi, fiind în-conjurat de zeci de poli’i;ti comunitari. De fiecare dată când forţele de ordi-ne încercau să îl scoată, Mugur Ciuvică, invi-tat în mini-studioul Antena 3, avea grijă să spună că „Hoară este încă aici”, stârnind furia mul-
ţimii. Poliţiştii comunitari au făcut un zid pentru a-l scoate pe Marcel Hoară din Piaţa Victoriei şi a-l duce spre Muzeul Ţăra-nului. În timp ce poliţiştii comunitari încercau să îl scoată pe Hoară dintre protestatari, aproximativ 30 de tineri l-au înjurat, l-au scuipat şi l-au stropit cu apă.
Hoară a luat-o la fugă, însoţit de poliţiştii comu-nitari, moment în care protestatarii au luat pietre şi au aruncat spre acesta. Unii dintre protestatari au
vrut să îl tragă pe Hoară spre ei, în incident fiind agresaţi şi doi, trei poliţişti comunitari.
Poliţiştii comunitari au reuşit să îl bage pe Hoară în Muzeul Ţăranului, de unde va fi scos cu o dubă.
Trei tineri care au arun-cat cu pietre spre Hoară au fost prinşi de poliţişti îmbrăcaţi în civil. Unul dintre protestatari, deghi-zat în Moarte, cu o coasă de lemn în mână, a stri-gat „ Hoară, vino la mine, Hoară”.
Mediafax
Marcel Hoară a fost atacat cu pietre şi alergat de câteva zeci de participanţi la mitingul din
Piaţa Victoriei, membrul PDL fi-ind scos din mulţime de poliţiştii
comunitari şi dus în Muzeul Ţă-ranului, de unde a fost scos cu o
dubă a Poliţiei Comunitare.
6 | 20 mai 2010 www.scandaldegorj.ro
scandaldegorj.ro Scandalde Gorj
Singur împotriva tuturor
Ştirea surprinzătoare şi oarecum deconcertantă, că Procurorul-şef al al Serviciului teritorial al DNA Suceava se află în stare gravă la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă, internat cu multiple plăgi în zona abdo-minală, după ce ar fi încercat să se sinucidă, pare o ştire “de serviciu” la Ştirile PRO-TV, dar, dincolo de orice suspi-ciune, evenimentul ca atare, cu tot dramatismul şi tragis-mul său, ne îndreptăţeşte să credem că în vremurile de criză pe care le trăim, atunci când anticorupţia se sinucide, înseamnă că Justiţia agonizea-ză în braţele de caracatiţă ale corupţiei!
Justiţia este una dintre in-stituţiile fundamentale a unui stat, având atribuţii în judeca-rea diverselor cauze civile sau penale şi în stabilirea pedepse-lor prevăzute de lege. Puterile statului, prin instituţiile care le reprezintă, au personalitate juridică expres consacrată prin lege. Personalitatea juridi-că include şi existenţa unui patrimoniu al persoanei juri-dice, pe care îl administrează ea însăşi, pentru sine. Deci, dacă patrimoniul nu există, persoana juridică nu poate nici ea să existe legal, iar dacă patrimoniul există, dar nu şi-l poate ea însăşi administra, ca în cazul actualei noastre Puteri Judecătoreşti, aceasta are ca-pacitatea de exerciţiu restrân-să, asemănător persoanelor fizice incapabile să-şi asume o anumită răspundere. Iată, cât de clar este încălcată, încă, independenţa Justiţiei, a Pute-rii Judecătoreşti, tratată ca o handicapată, de către celelalte două puteri ale statului, care se situează, astfel, mai presus de legea noastră fundamentală - Constituţia.
Dar, fiindcă omul puterii politice - ministrul justiţiei -
exponent al Puterii Executive, înseamnă şi omul care împarte bugetul instanţelor judecă-toreşti după cum îi dictează interesele sale politice, să nu ne mai mire faptul că două organizaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor au dat în judecată Consiliul Supe-rior al Magistraturii(CSM), dar nici să nu vă speriaţi, pentru că ei nu cer noi sporuri sala-riale, nici indexări, nici măcar nu contestă sancţiuni discipli-nare. Pur şi simplu, magistraţii “acuză” două promovări cusute cu aţă albă, făcute de CSM, pentru cea mai înaltă funcţie din sistemul judiciar, cea de judecător la instanţa supre-mă. Dar, dacă tot am vorbit mai sus de sporuri, am putea spune că magistraţii cer, de data aceasta, surprinzător, un spor de competenţă. Şi chiar au argumente, când consideră că secretarul general al CSM, Corina Corbu, a fost numit judecător la Înalta Curte - adică acolo unde se pronunţă hotărârile irevocabile - deşi din 2005 nu a mai judecat vreun dosar. Mai grav este faptul că persoana în cauză este acum judecător la Secţia de Conten-cios-Administrativ, deşi nu are această specializare(sic??!!) şi nu a soluţionat niciodată dosa-re de contencios-administrativ. Chiar dacă vor pierde procesul, cele două organizaţii ale ma-gistraţilor au câştigat deja un imens plus de imagine, pentru că au arătat că le pasă de com-petenţa sistemului judiciar. Este ştiut că în cea mai mare măsură, imaginea proastă a Justiţiei se datorează nivelului scăzut de pregătire, de compe-tenţă al oamenilor care îm-part dreptatea. Chiar dacă va câştiga sau nu va câştiga acest proces, Consiliul Superior al Magistraturii va fi adevăratul perdant, deoarece va pierde credibilitatea în faţa judecăto-rilor şi a procurorilor pe care ar trebui să-i reprezinte cu onestitate. Şi, de asemenea, va pierde pentru că a ratat şansa de a contribui la o veritabilă reformare a sistemului judici-ar. Acesta este un exemplu viu de corupţie instituţionalizată, păstrată în Justiţie sub masca reformării acesteia, cu efecte negative permanente asupra funcţionalităţii instanţelor judecătoreşti, prin care Pute-
rea Judecătorească îşi exercită atribuţiile. Am putea spune că reforma presupune, cu necessitate, schimbarea unei stări de lucruri învechite cu o alta nouă, mai bună, în folo-sul întregii societăţi, iar după decembrie 1989, când speran-ţele de mai bine au căpătat o înflăcărare unanimă, la scurt timp, un fel de instalare pro-gramatică a haosului, cultivată şi azi în activităţile publice şi nepublice, în ochii opiniei pu-blice, ca şi în vizorul organis-melor internaţionale, a devenit un gen de politică ocultă de stat, ceea ce înseamnă tolera-rea şi încurajarea unei corupţii fără precedent, inimaginabi-le. Afacerile de acest gen nu constituie de regulă, aşa cum s-a susţinut deseori, o criză a democraţiei, ci mai degrabă o confirmare a acesteia.
O democraţie lipsită de scandaluri este cel puţin suspectă - cu excepţia cazului în care ideologiile urmate, cu totul nerealiste, prevăd exis-tenţa unei societăţi din care fac parte cetăţeni şi politici-eni fără nici un cusur. Gre-şelile politice recunoscute în mod public, oferă, în schimb, democraţiei, şansa ca prin intermediul buletinului de vot sau al justiţiei, al celorlalte instituţii din statul de drept, să fie făcute unele remedieri. Desigur, aceasta a determinat electoratul, în majoritatea lui, să-şi dorească schimbarea în binele în care a început să creadă în clipa în care s-a legi-timat ideea că datorită Revo-luţiei din Decembrie 1989 au fost aleşi liber, în acest scop, oamenii politici democraţi care conduc astăzi destinele ţării. Mai întristător este faptul că oamenii nu au încredere în justiţie, iar aceasta este o rea-litate, dar mă întreb, oare, câţi dintre oameni au o legătură personală cu justiţia? Desigur, e vorba despre o legătură care nu priveşte ceva sau pe cineva anume, ci, se referă, de fapt, la integritatea caracterului nostru, la convingerile noastre, la existenţa noastră morală raportată la esenţa justiţiei: justul-măsura-echilibrul-co-rectitudinea, care, de fapt, sunt cele care mereu ridică un zid de despărţire între oameni şi justiţie. Până la urmă, cred că este normal ca oamenii să
simtă această despărţire de justiţie ca pe o lipsă de încre-dere în aceasta!
Să amintim că Raportul interimar al CE privind jus-tiţia consemnează faptul că rezultatele obţinute în urma reformei sunt limitate, iar cazurile de mare corupţie la nivel înalt, în continuare sunt tergiversate sau soluţionate prin achitări controversate. Totodată, consemnează proble-me apărute în sistemul judici-ar român din cauza protestelor din justiţie de anul trecut, dar şi deficitul de personal care nu s-a ameliorat de la mijlocul anului trecut. Se menţionea-ză că în domeniul justiţiei, în ultimele şase luni, România nu a putut susţine ritmul alert al reformei, aşa cum s-a realizat la mijlocul anului trecut, alegerile prezidenţiale cauzând întârzierea dezba-terilor parlamentare privind Codurile de procedură penală şi civilă, a căror adoptare va fi un pas important în reformă. Documentul arată că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), condusă de către Daniel Mo-rar, a menţinut trendul ascen-dent în activitatea desfăşurată, iar obţinerea unui nou mandat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Laura Codruţa Kovesi), a con-stituit şi un bun prilej pentru consolidarea rezultatelor din mandatul precedent. Raportul intermar al CE mai notează faptul că pedepsele aplicate de instanţe pentru fapte de mare corupţie sunt, în general, prea indulgente şi nu au efect de descurajare, aşa cum s-a întâmplat în perioadele ante-rioare, fiind aplicate pedepse minime în 75% din cazuri. Re-feritor la durata fazelor proce-selor penale, raportul remarcă faptul că acestea sunt de lun-gă durată, în toate cazurile de mare corupţie învinuiţii invo-când cel puţin o dată excepţia de neconstituţionalitate. Deşi Curtea Constituţională nu a admis practic aceste excepţii, multe cazuri au fost astfel în-târziate mai mult de şase luni, întrucât procesele au fost sus-pendate. Documentul consem-nează faptul că amendamente aduse legii Curţii Constituţi-onale, care să limiteze carac-terul suspensiv al excepţiilor,
se află în aşteptarea aprobării Parlamentului, începând încă din septembrie 2009. Iar, dacă se întâmplă ca oamenii să aibă nevoie de justiţie, atunci ei nu trebuie doar să-şi rezolve o anumită problemă, fără să aibă nici cel mai mic impuls de a stabili ei înşişi o relaţie cu esenţa justiţiei, mai précis, cu justul-măsura-echilibrul-co-rectitudinea, la care ar trebui să-şi raporteze propriile gân-duri, cuvinte şi acţiuni, atunci când vor să-şi realizeze drep-turile lor împotriva intereselor celorlalţi.
Desigur, mai sunt încă multe de făcut, dar se pare că bâjbâielile justiţiei au adus-o, în fine, în apropierea cazanul sulfuros al vrăjitoarelor. E drept, cu întârziere de câţiva ani, într-o perioadă în care aşa-zisele măsuri anticriză îi lovesc pe români mai dureros decât presupusele fraude ale celor mai proaspeţi arestaţi ai luptei anticorupţie, pentru că există domenii în care e greu de spus ce reglementare juridi-că este optimă. De exemplu, la nivel mondial există o varietate de legi referitoare la incest, din moment ce unele ţări îl con-damnă, iar altele nu. La fel se întâmplă şi în cazul euthana-siei! Sunt sigur că mai există o mulţime de dispoziţii potenţial controversate în cele cinci mii de articole care ar urma să fie adoptate de Noul Cod Penal şi ar fi bine ca aceste legi, într-o măsură rezonabilă, să cores-pundă anumitor preferinţe subiective ale „supuşilor”, nici-decum ale “suspuşilor”, pentru că putem ajunge la o aseme-nea armonizare numai printr-o dezbatere serioasă, iar altfel, relaţia dintre justiţiabil şi lege poate degenera. Mai înainte de toate subtilităţile şi calculele unei eficienţe reale, trebuie să ai o relaţie cu esenţa justiţiei, pentru a putea cu adevărat să o priveşti aşa cum este ea, pentru că relaţiile pe care le avem, de multe ori schim-bă totul! Presupunând, prin absurd, că legile sunt perfecte, mai există o problemă majoră care demonstrează că de la o zi la alta se va schimba întregul fundament al sistemului de drept din România, iar numai atunci când Anticorupţia se si-nucide, Justiţia cade în braţele caracatiţei corupţiei!
„Mergem la Bucureşti doar pentru a ne cere drepturile. Minerii sunt oameni paşnici, se va ve-dea acest lucru şi în Capi-tală. Dacă guvernanţii nu ne vor înţelege doleanţele sper să ajungem la o grevă generală”, a precizat Cre-ţan.
Liderul sindical a men-ţionat că la Piteşti urma să aibă loc întâlnirea cu minerii din Valea Jiului şi din restul judeţului Gorj, pentru ca, ulterior, dru-mul spre Bucureşti să fie parcurs de toţi participan-ţii la acţiunea de protest proveniţi din aceste zone.
Din judeţul Gorj, şi-au anunţat participarea la mitingul din Capitală aproape 1.000 de sindi-calişti de la Cartel Alfa,
Confederaţia Meridian şi CNSLR Frăţia, care au plecat, miercuri diminea-ţă, spre Bucureşti, printre aceştia aflându-se şi peste o sută de mineri, membri ai Federaţiei Naţionale a Muncii, condusă de Con-stantin Creţan.
De la Târgu Jiu, au mai plecat, miercuri dimineaţă, câteva autocare în care au urcat câteva sute de mem-bri ai CNSLR Frăţia, dar şi alţi peste o sută de mem-bri ai Cartel Alfa, numărul total al participanţilor din Gorj la mitingul din Bucu-reşti fiind de aproximativ o mie de persoane.
Liderul CNSLR Frăţia, filiala Gorj, Valentin Popa, consilier judeţean PSD, a afirmat că se teme de eventuale „instigări” în rândul participanţilor la mitingul de miercuri. Or-ganizaţia condusă de aces-
ta va merge la Bucureşti cu aproape 600 de membri de sindicat.
„Noi facem deplasarea, cei mai mulţi, cu autoca-rele. Ziua de miercuri va fi una extrem de grea pentru că trebuie să dovedim că ştim să ne cerem drepturi-le atunci când guvernanţii iau măsuri care nu ne scot din criză, dar va trebui şi să ne ferim de eventuale instigări sau provocări. Ze-cile de mii de oameni care vor participa din toată ţara la această acţiune pot să scape în anumite momen-te de sub controlul lideri-lor dacă sunt create mo-mente tensionate. Sper să nu se infiltreze printre noi instigatori sau alte per-soane de acest gen şi să evităm incidente de genul celor întâmplate în Grecia nu cu mult timp în urmă”, a menţionat Popa.
Peste o sută de mineri din Gorj, membri ai Federaţiei
Naţionale a Muncii, condu-să de Constantin Creţan, au
participat, miercuri, la pro-testul din Bucureşti din mai
multe puncte din judeţ. Aproximativ jumătate dintre aceştia s-au reunit la Rovi-nari, de unde au plecat cu trei microbuze şi un auto-
turism personal în direcţia Craiova, pe traseu urmând
fiind preluaţi şi alţi sindica-lişti care au participat la mi-
tingul din Capitală.
Peste o mie de sindicalişti din Gorj, la mitingul din Bucureşti
Marin Condescu nu mai pare la fel de convins acum că vor exista echipe care nu vor primi licen-ţa astfel încât şi locul 15 să asigure rămânerea în primul eşalon fotbalistic al ţării: „Sunt mici şanse să rămânem în liga 1 pe criteriu administrativ. Eu nu cred în această varian-tă. Noi ne-am făcut datoria din punct de vedere admi-nistrativ. Ce s-a întâmplat în acest retur a fost altce-va…”, a declarat preşedin-tele Pandurilor. Acesta a mai spus că o retrogradare nu trebuie privită ca un
capăt de lume: “Nu este tragedie, suntem la sport. O retrogradare nu este ab-solut nimic dramatic. Este o perioadă de reflecţie, de schimbare a echipei. Nu este o tragedie să faci un pas înapoi pentru a anali-za toate greşelile făcute, să ne reorientăm, să facem o echipă tânără de perspec-tivă şi să avem ca obiectiv revenirea în primul eşa-lon fotbalistic al ţării”, a mai declarat preşedintele Pandurilor despre situaţia în care echipa gorjeană nu va reuşi să se salveze de la retrogradare.
Condescu nu mai crede în salvarea de la retrogradare pe criteriul administrative
Preşedintele Pandurilor lasă să se înţeleagă că şansele ca echi-
pa sa să continue în prima ligă se leagă doar de rezultatele meciuri-lor de sâmbătă, rezultate care să
plaseze echipa pe locul 14.
Pandurii se mută pentru un an la Motru
Indiferent de felul în care Pandurii vor încheia acest sezon, implicit de liga în care va juca în campionatul viitor, jocurile de pe teren propriu ale acestora se vor disputa pentru un an la Motru.
Anunţul a fost făcut de preşedintele Pandurilor, Ma-rin Condescu precizând că pentru început se va lucra doar la suprafaţa de joc: „Echipa va evolua la Motru, gazonul va intra în repara-ţiile pe care am vrut să le facem de mult timp. Un an de zile vor dura renovările la suprafaţa de joc. Dacă vom retrograda nu vom avea forţa financiară a unui club de Liga 1, aşa că ne vom axa pe refacerea suprafeţei de joc. Aceasta este prioritară. La Motru puteam evolua şi în Liga 1, au fost finalizate lucrările”, a declarat Con-descu.
