+ All Categories
Home > Documents > Climatologie 2

Climatologie 2

Date post: 11-Jul-2015
Category:
Upload: costica-bulgaru
View: 239 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
13
 www.ush.ro editat by ggk10 GEO_1_CLIM_2 GEOGRAFIE Climatologie 2 MULTIPLE CHOICE 1) Climatologia este stiinta care are ca obiect de studiu: 1 clima/climatul unei regiuni geografice, ca urmare a sintetizarii complexului elementelor meteorologice, in interdependenta lor, la o scara temporala mare; (pag 14) 2 cauzele care duc la schimbarile de vreme; 3 caracteristicile elementelor meteorologice principale  pe o perioada scurta de timp. 2) Ramuri ale climatologiei sunt: 1 meteorologia generala; 2 climatologia generala; (pag 15) 3 stiinta prevederii timpului.  Ramurile climatologiei: - Climatol ogia generala sau genetica; - Climatol ogia regionala sau climatografia ; - Climatologia aplicata . 3) Factori generatori ai climei sunt considerati: 1 astronomici; (pag 30) 2 fizico-geografici; 3 hidrologici. Existenta si distributia geografica a macrozonelor de clima si a tipurilor climatice cu particularitatile lor bine definite sunt datorate unor: 1) Factori generatori ai climei (climatogeni); 1.1.) Procesele cosmice (astronomi ce); 1.2.) Procesele radiativ-calori ce; 1.3) Procesele dinamice; 1.4.) Structura suprafetei subiacente active; 2) Factori modificatori ai climei; 2.1.) Factorii fizico-geografi ce; 2.2.) Factorul antropic; 4) Procesele radiativ-calorice reprezinta: 1 totalitatea radiatiilor solare ce strabat atmosfera; 2 radiatia solara directa; 3 schimburile si transformarile energiei radiante solare in energie calorica. (pag 38) 5) Radiatia solara totala prezinta un maximum anual in regiunile: 1 polare; 2 tropicale; (pag 41) 3 temperate:  In valori medii, radiatia totala anuala prezinta un minimum (60 kcal/cm 2  /an) in regiunile polare si un maximum (>220 kcal/cm 2  /an) in cele tropicale. 6) In procesul de formare a climei, circulatia generala a atmosferei reprezinta un factor: 1 generator; (pag 50) 2 modificator; 3 de echilibru Circulatia generala a aerului troposferic reprezinta ansamblul miscarilor  pe care le executa particulele de aer troposferic in cadrul schimburilor  permanente de caldura, masa, umezeala si impuls, dintr-o regiune geografica in alta, in scopul echilibrarii termice si barice la scara planetara. Teorii privind circulatia generala a aerului troposferic: - Teoria circulatiei unicelulare a aerului troposferic; - Teoria circulatiei tricelulare a aerului troposferic; - Teoria Leroux. 7) Teoria circulatiei tricelulare a aerului troposferic are la baza existenta celulelor inchise: 1 temperata; 2 Hadley; (pag 64) 3 ecuatoriala. Teo ria cir cula tiei tric elul are a aer ului tro pos feri c se baz eaza pe ide a existentei a trei cellule inchise de circulatie intre Ecuator si Poli astfel: - Celula Hadley – formata intre zona calmului ecuatorial si zona braului anticiclonic tropical. - Celula Ferrel  – existenta intre braul anticiclonilor tropicali si partea calda a ciclonilor de la latitudini temperate. - Celula polara – are rolul de cuplare a anticiclonului rece de calota polara cu partea calda a ciclonolor extratropicali. 8) Teoria Leroux se bazeaza pe existenta in troposfera a: 1 celulei Ferrel; 2 celulei Hadley; 3 anticiclonilor mobili polari (APM). (pag 66)  Dupa Leroux, deficitul termic de la Poli antreneaza in sistemul global Anti ciclonii Mobili Pola ri  , motorul principal al circulatiei generale a aerului   , prin intermediul carora aerul rece polar se deplaseaza catre Tropice, determinand dislocarea aerului cald din spatial intertropical in plan vertical, ascensional, dar si orientarea lui spre Poli, pe la marginea AMP-urilor 9) Circulatia locala a aerului este determinata de: 1 diferentele de incalzire din tre cele dou a sup rafete active principale: apa si uscatul; (pag 70) 2 diferentele latitudinale de incalzire a globului; 3 diferentele latitudinale de presiune atmosferica. 10) Musonii sunt vanturi periodice:: 1 sezoniere; (pag 71) 2 calde; 3 reci. Musonii  – sunt vantur i cu actiune constant a, periodicit ate sezoniera (de la iarna la vara) si directie alternativa, determinate de formarea unor centri barici ca urmare a incalzirii diferentiale a oceanelor si continentelor. 11) Regiunile geografice cu circulatie musonica tipica sunt: 1 Africa de Vest; 2 Asia de Sud; (pag 71) 3 Asia de Est. 12) Musonul de vara este: 1 cald; 2 uscat; 3 umed. (pag 72) Musonul de vara sau umed – bate in perioada aprili e-octo mbrie dinspr e ocean catre continent. www.  ush.ro editat by ggk10 1
Transcript

www.ush.ro editat by ggk10 GEO_1_CLIM_2 GEOGRAFIE Climatologie 2MULTIPLE CHOICECirculatia generala a aerului troposferic reprezinta ansamblul miscarilor pe care le executa particulele de aer troposferic in cadrul schimburilor permanente de caldura, masa, umezeala si impuls, dintr-o regiune geografica in alta, in scopul echilibrarii termice si barice la scara planetara. Teorii privind circulatia generala a aerului troposferic: - Teoria circulatiei unicelulare a aerului troposferic; - Teoria circulatiei tricelulare a aerului troposferic; - Teoria Leroux.

1)

Climatologia este stiinta care are ca obiect de studiu: 1 clima/climatul unei regiuni geografice, ca urmare a sintetizarii complexului elementelor meteorologice, in interdependenta lor, la o scara temporala mare; (pag 14) 2 cauzele care duc la schimbarile de vreme; 3 caracteristicile elementelor meteorologice principale pe o perioada scurta de timp.

7) Teoria circulatiei tricelulare a aerului troposferic arela baza existenta celulelor inchise: 1 temperata; 2 Hadley; (pag 64) 3 ecuatoriala.Teoria circulatiei tricelulare a aerului troposferic se bazeaza pe idea existentei a trei cellule inchise de circulatie intre Ecuator si Poli astfel: - Celula Hadley formata intre zona calmului ecuatorial si zona braului anticiclonic tropical. - Celula Ferrel existenta intre braul anticiclonilor tropicali si partea calda a ciclonilor de la latitudini temperate. - Celula polara are rolul de cuplare a anticiclonului rece de calota polara cu partea calda a ciclonolor extratropicali.

2) Ramuri ale climatologiei sunt:1 meteorologia generala; 2 climatologia generala; (pag 15) 3 stiinta prevederii timpului.Ramurile climatologiei: - Climatologia generala sau genetica; - Climatologia regionala sau climatografia; - Climatologia aplicata.

8)

3) Factori generatori ai climei sunt considerati:1 astronomici; (pag 30) 2 fizico-geografici; 3 hidrologici.Existenta si distributia geografica a macrozonelor de clima si a tipurilor climatice cu particularitatile lor bine definite sunt datorate unor: 1) Factori generatori ai climei (climatogeni); 1.1.) Procesele cosmice (astronomice); 1.2.) Procesele radiativ-calorice; 1.3) Procesele dinamice; 1.4.) Structura suprafetei subiacente active; 2) Factori modificatori ai climei; 2.1.) Factorii fizico-geografice; 2.2.) Factorul antropic;

Teoria Leroux se bazeaza pe existenta in troposfera a: 1 celulei Ferrel; 2 celulei Hadley; 3 anticiclonilor mobili polari (APM). (pag 66)Dupa Leroux, deficitul termic de la Poli antreneaza in sistemul global Anticiclonii Mobili Polari, motorul principal al circulatiei generale a aerului, prin intermediul carora aerul rece polar se deplaseaza catre Tropice, determinand dislocarea aerului cald din spatial intertropical in plan vertical, ascensional, dar si orientarea lui spre Poli, pe la marginea AMP-urilor

9) Circulatia locala a aerului este determinata de:1 diferentele de incalzire dintre cele doua suprafete active principale: apa si uscatul; (pag 70) 2 diferentele latitudinale de incalzire a globului; 3 diferentele latitudinale de presiune atmosferica.

4) Procesele radiativ-calorice reprezinta:1 totalitatea radiatiilor solare ce strabat atmosfera; 2 radiatia solara directa; 3 schimburile si transformarile energiei radiante solare in energie calorica. (pag 38)

10) Musonii sunt vanturi periodice::1 sezoniere; (pag 71) 2 calde; 3 reci.Musonii sunt vanturi cu actiune constanta, periodicitate sezoniera (de la iarna la vara) si directie alternativa, determinate de formarea unor centri barici ca urmare a incalzirii diferentiale a oceanelor si continentelor.

5)

Radiatia solara totala prezinta un maximum anual in regiunile: 1 polare; 2 tropicale; (pag 41) 3 temperate:In valori medii, radiatia totala anuala prezinta un minimum (60 kcal/cm2/an) in regiunile polare si un maximum (>220 kcal/cm2/an) in cele tropicale.

11)

Regiunile geografice cu circulatie musonica tipica sunt: 1 Africa de Vest; 2 Asia de Sud; (pag 71) 3 Asia de Est.

6) In procesul de formare a climei, circulatia generalaa atmosferei reprezinta un factor: 1 generator; (pag 50) 2 modificator; 3 de echilibru

12) Musonul de vara este:1 cald; 2 uscat; 3 umed. (pag 72)Musonul de vara sau umed bate in perioada aprilie-octombrie dinspre ocean catre continent.

www.ush.ro editat by ggk10

1

www.ush.ro editat by ggk10

13) Musonul de iarna este:1 rece; 2 uscat; (pag 72) 3 umed.Musonul de iarna sau uscat bate in perioada octombrie-aprilie dinspe continent catre ocean.

2 un curent oceanic rece care inlocuieste apele calde ale curentului Humboldt; 3 un fenomen climatic anual.Fenomenul El Nio este un current cald, care apare accidental, in unii ani, de-a lungul coastelor vestice ale Perului si Ecuadorului, in preajma Craciunului, care anihileaza curentul rece Humboldt (sau al Perului).

14) Brizele reprezinta deplasarea periodica a aerului:1 anuala. 2 sezoniera; 3 diurna; (pag 75)Brizele litorale sunt vanturi cu periodicitate diuna, care se formeaza datorita modului diferit de incalzire a uscatului si a marilor suprafete de apa, care genereaza, la randul lui, contraste barice evidente. Incalzirea diferita de la zi la noapte a celor doua suprafete active duce la aparitia unor curenti de aer cu orientare alternative: briza de zi si briza de noapte.

21)

Componenta atmosferica pentru El Nio este cunoscuta sub numele: 1 Oscilatia Sudica; (pag 81) 2 Oscilatia Vestica; 3 Oscilatia Estica.Componenta atmosferica pentru El Nio este cunoscuta sub denumirea de Oscilatia Sudica, masurata prin pendularea interanuala a presiunii la nivelul marii (SLP) din zona tropicala, intre emisfera vestica sic ea estica

22)

15)

Circulatia apelor oceanice se efectueaza prin intermediul: 1 valurilor; 2 mareelor; 3 curentilor. (pag 76)

Printre consecintele climatice ale fenomenului El Nio sunt: 1 inundatii in Brazilia: 2 inundatii in Peru; (pag 86) 3 geruri puternice in America Centrala.In timpul desfasurarii fenomenului El Nio din 1997-1998, uriase volume de apa calda din Pacificul de Vest au fost deplasate catre coasta vestica a Americii de Sud, unde au declansat ploi diluviene si inundatii in Peru.

16) Curentii oceanici sunt:1 calzi; (pag 77) 2 permanenti; 3 temporari.Existenta pe suprafata oceanului planetar a celor doua mari categorii de curenti, calzi si reci, determina aparitia, in sectoarele respective, a unor particularitati ale regimurilor principalelor elemente climatice.

23)

17) Rolul climatogen al Curentului Golfului este de:1 incalzire a sectorului nordic al Oceanului Atlantic; (pag 78) 2 de racire a sectorului nordic al Oceanului Atlantic; 3 de incalzire a sectorului nordic al Oceanului Pacific.Se apreciaza ca apele transportate de Gulf Stream, din zona ecuatoriala a Oceanului Atlantic in sectorul de Nord al acestuia, au intre 80 si 100 kcal/ cmp/an.

Deosebirile dintre clima maritima si cea continentala apar datorita: 1 evaporatiei diferite a apei; 2 circulatiei generale a atmosferei; 3 existentei celor doua suprafete active: apa si uscatul. (pag 89)

24) Clima maritima se caracterizeaza printr-un aer:1 umed; (pag 93) 2 uscat; 3 stabil.Clima maritima se caracterizeaza printr-un regim termic constant si moderat.

25) Clima continentala se caracterizeaza printr-un aer:1 umed; 2 uscat; (pag 93) 3 instabil.Clima continentala se caracterizeaza prin oscilatii si amplitudini termice mari, diurne si anuale, datorate incalzirii puternice a uscatului ziua si in timpul verii si racirii noaptea si pe parcursul iernii.

18)

Curentul Humboldt (sau al Perului) transporta ape reci catre: 1 bazinul tropical vestic al Oceanului Pacific; (pag 79) 2 bazinul tropical estic al Oceanului Pacific; 3 bazinul tropical estic al Oceanului Atlantic.

19)

Prin dezechilibrul interactiunii clasice oceanatmosfera iau nastere anomalii climatice de genul: 1 cicloni tropicali; 2 La Nia; 3 El Nio. (pag 81)

26) Relieful modifica trasaturile climei prin:1 pozitia geografica; 2 latitudine; 3 altitudine. (pag 95)Relieful, prin altitudinea lui, are rolul modificator cel mai important asupra climei.

20) El Nio este, in principiu:1 un curent oceanic cald care apare in preajma Craciunului de-a lungul coastelor vestice ale Perului si Ecuadorului; (pag 81)

27) In zona montana, temperatura aerului:1 scade cu altitudinea; (pag 99) 2 creste cu altitudinea; 3 se mentine neschimbata.

www.ush.ro editat by ggk10

2

www.ush.ro editat by ggk10Reducerea treptata a bilantului radiativ in zona muntoasa determina scaderea temperaturii aerului in raport cu altitudinea, in medie cu 0,500,60C/100m (gradient termic vertical).

1 versantii sudici al Muntilor Himalaya; (pag 112)(Cherapundji, cu peste 12.000 mm annual)

28)

Scaderea altitudinala a temperaturii aerului intrun masiv muntos se produce conform: 1 gradientului adiabatic uscat; 2 gradientului termic vertical; (pag 99) 3 gradientului adiabatic umed.

2 versantii vestici ai Muntilor Anzi; 3 versantii estici ai Muntilor Caucaz.

35) Pe glob, limita zapezilor permanente este situata infunctie de: 1 latitudinea geografica; 2 expozitia versantilor in raport cu directia dominanta a maselor de aer; 3 mai multi factori. (pag 113)Limita zapezilor permanente fluctueaza mult de la o zona muntoasa la alta, in functie de mai multi factori: - latitudine geografica, - temperature si umezeala maselor de aer dominante, - expozitia versantilor in raport cu directia razelor solare si a vanturilor dominante, - configuratia formelor de relief.

29) In zonele montane, presiunea atmosferica:1 scade cu altitudinea; (pag 100) 2 creste cu altitudinea; 3 se mentine aceeasi.In atmosfera libera, scaderea presiunii in raport cu inaltimea se face logarithmic.

30) In regiunile muntoase brizele de vale si munte seformeaza datorita: 1 incalzirii si racirii inegale a suprafetei active; (pag 103) 2 ascensiunii fortate a aerului pe versanti; 3 devierii traiectoriilor vanturilor dominante.Contrastele termice si barice care apar intre diferite sectoare ale reliefului muntos, in urma incalcalzirii si racirii inegale a suprafetei subiacente active a versantilor, vailor si culmilor reprezinta cauzele principale ale formarii unor vanturi locale de tip briza (briza de vale si briza de munte).

36) Vegetatia reprezinta un factor:1 generator al climei; 2 modificator; (pag 88) 3 fara importanta.Ca factor generator al principalelor zone de clima ale globului, suprafata subiacenta active actioneaza, in principal, prin existenta si proportia uscatului si a apei, sub forma lichida (oceane si mari), dar si solida (calote de gheata). Celelalte caracteristici, cum ar fi: configuratia si pozitionarea reliefului terestru major, prezenta sau absenta invelisului vegetal, natura suprafetei de contact reprezinta, mai mult, factori modificatori ai climei.

31)

In zona de munte se formeaza vanturi locale descendente de tip: 1 austru; 2 crivat; 3 foehn. (pag 103)Un alt aspect al circulatiei aerului in zona de munte este aparitia unor vanturi locale descendente (bora si foehnul), care se formeaza datorita barajului orografic format de munti in calea curentilor de aer, carora le transforma insusirile termodinamice initiale.

37)

Variatia temperaturii aerului in cazul unei paduri compacte se realizeaza in sens: 1 vertical; (pag 118) 2 orizontal; 3 nu exista.

32) Precipitatiile atmosferice in zonele de munte suntin principal de natura: 1 convectiva; (pag 111) 2 advectiva; 3 frontale.Formarea norilor si producerea precipitatiilor in zona de munte au doua cause principale: - Convectia termica; - Convectia dinamica sau orografica.

38) Influenta pozitiva a padurii asupra umezelii aeruluise resimte: 1 in apropiere; 2 la mare departare; 3 nu se resimte decat in interiorul padurii. (pag 119)

39)

33)

In zonele montane, cele mai mari cantitati de precipitatii cad pe versantii: 1 opusi maselor de aer; 2 aflati in calea maselor de aer; (pag 112) 3 cu orientare nordica.Culmile orientate perpendicular pe directia de advectie a maselor de aer umed primesc cantitati mari de precipitatii, spre deosebire de zonele adapostite, mult mai uscate datorita efectelor foehnale, care favorizeaza aparitia deserturilor.

In prezenta stratului de zapada, amplitudinile termice zilnice si anuale ale temperaturii solului sunt: 1 mari; 2 nu se produc; 3 mici. (pag 128)In prezenta stratului de zapada, amplitudinile variatiilor diurne si anuale ale temperaturii solului are o intensitate mica, datorita conductivitatii sale reduse.

40)

34) Pe glob, cele mai mari cantitati de precipitatii seinregistreaza pe:

Printre actiunile pozitive ale activitatii antropice asupra climei sunt: 1 cresterea concentratiei de bioxid de carbon din atmosfera; 2 sistemele antigrindina; (pag 132) 3 defrisarea padurilor,Factorul antropic:

www.ush.ro editat by ggk10

3

www.ush.ro editat by ggk10- actiuni pozitive (sisteme de imbanatatiri funnciare: irigatii, drenari, asanari; agrotehnici de prelucrare a solului si cultivare a plantelor; impaduriri; combaterea eroziunii si alunecarii solului; combaterea ingheturilor periculoase; ameliorarea conditiilor meteorologice din perioadele de seceta sisteme antigrindina). - actiuni negative (poluarea atmosferei; cresterea concentratiei gazelor cu effect de sera; despaduririle). Temperatura maxima absoluta este considerata valoarea de 57,80C inregistrata la San Luis (Mexic), in data de 11 august 1933.

48)

41) Printre actiunile negative ale activitatii antropicesunt: 1 cresterea concentratiei noxelor; (pag 134) 2 irigatiile; 3 combaterea ingheturilor periculoase.

Temperatura minima absoluta (-88,3sC) s-a inregistrat in: 1 Siberia; 2 Antarctica; (pag 144) 3 Groenlanda.Temperatura minima absoluta (-88,30C) s-a inregistrat in in emisfera sudica, in Antartica, la statia Vostok (3488 m), pe data de 24 august 1960.

49)

42) Gazele cu efect de sera antropic sunt:1 cele care absorb caldura si formeaza un ecran protector natural al planetei; 2 azotul si oxigenul; 3 clorofluorocarburile si bioxidul de carbon in concentratii mari. (pag 136)La suprafata Terrei si in primii 5 km ai troposferei apare un fenomen natural numit efect de sera. Gazele cu efect de sera: vaporii de apa care contribuie cu 62,5%, diferenta de 37,5% fiind adusa de alte gaze cu efect de sera, printre care: bioxidul de carbon, metanul, bioxidul de azot, ozonul, clorofluorocarburile si aerosolii.

Umezeala relativa cea mai mare a aerului se inregistreaza la: 1 tropice; 2 poli; 3 ecuator. (pag 148)

50)

Liniile care unesc punctele cu aceeasi valoare a nebulozitatii1 se numesc: 1 izoterme; 2 izobare; 3 izonefe. (pag 148)

51)

43) Liniile care unesc punctele de pe glob cu aceeasitemperatura se numesc: 1 izobare; 2 izoterme; (pag 137) 3 izohiete.

Urmatoarele elemente climatice au repartitia cea mai neuniforma pe glob: 1 precipitatiile atmosferice; (pag 153) 2 presiunea aerului; 3 umezeala aerului.Izohiete linii cu aceleasi valori ale cantitatilor de precipitatii.

44)

52) Polul ploilor pe glob se afla la:1 polul Nord; 2 Cherapundji; (pag 157) 3 Insulele Canare.

Izotermele medii anuale ale temperaturii aerului prezinta un mers mai uniform in: 1 emisfera nordica; 2 in regiunile cu relief accentuat; 3 in emisfera sudica. (pag 139)In emisfera sudica, la aceleasi latitudine, repartitia temperaturii este mult mai uniforma, datorita prezentei marilor suprafete oceanice, mult mai omogene din punct de vedere termic si a vanturilor dominante de vest.

53)

45)

In emisfera nordica, izoterma anuala de 26sC trece prin: 1 centrul Africii; (pag 138) 2 sudul Americii de Nord; 3 estul Asiei.

Cele mai mici cantitati de precipitatii sunt specifice: 1 climatului tropical uscat; (pag 157) 2 climatului ecuatorial; 3 climatului temperat continental.

54)

46) Media anuala a lunii ianuarie este mai ridicata in:1 Scandinavia; 2 Florida; 3 Groenlanda.

Principalele criterii de clasificare a climatelor globului sunt: 1 termice; 2 genetice; (pag 163) 3 astronomice.Dupa criteriul de baza adoptat, clasificarile climatice au fost impartite: - Clasificarile empirice; - Clasificarile efective (aplicate sau functionale); - Clasificarile genetice; - Clasificarea complexa.

47)

Temperatura maxima absoluta pe glob (57,8sC) s-a inregistrat in: 1 Mexic, (pag 144) 2 Anglia; 3 Romania.

55) Indicele de ariditate folosit in clasificarea climaticaa lui Emmanuel de Martonne reprezinta raportul dintre: 1 temperatura si evapotranspiratie; 2 temperatura maxima si precipitatii;1

Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltei ceresti

www.ush.ro editat by ggk10

4

www.ush.ro editat by ggk103 media anuala de precipitatii si temperatura medie anuala. (pag 166)Emmanuel de Martonne a impartit climatele globului in doua mari grupe: intertropicale (criteriul primordial fiind precipitatiile) si extratropicale (criteriul principal fiind temperature), cele doua zone cu presiune ridicata din regiunile subtropicale (300-350 N si S) si izoterma de 200C. Este de remarcat ca autorul a imbunatatit clasificarea (1926) prin introducerea gradului de umezire sau de arditate a climatului, reprezentat prin indicele de ariditate, care exprima raportul dintre cantitatea media anuala a precipitatiilor si temperature media anuala. Pe suprafata Terrei exista cinci zone mari de clima, si anume: zona calda, doua zone temperate si doua zone reci. In cadrul acestor mari zone apar mai multe tipuri geografice de climate.

60)

Trasatura caracteristica a climatului intertropical musonic este prezenta: 1 unui singur anotimp cald si ploios; 2 unui singur anotimp cald si secetos; (pag 185) 3 alternanta a doua anotimpuri: cald si ploios si cald si secetos.

61) Climatul subtropical cu veri uscate se mai numestesi: 1 mediteranean; (pag 188) 2 manciurian; 3 malaezianClimatul subtropical cu veri uscate se intalneste pe tarmurile vestice ale continentelor, la latitudini subtropicale. Cea mai mare extindere o are in bazinul Marii Mediterane (climat mediteranean). Zonele de clima temperata sunt formata din urmatoarele tipuri de climat: - temperat oceanic; - temperat de tranzitie; - temperat continental; - temperat musonic; - temperat semiarid; - temperat arid; - temperat de munti inalti

56)

Zona de clima calda se intinde intre latitudinile

de: 1 035-40s N ti S; (pag 183) 2 025s Nti S 3 535sZona de clima calda cuprinde regiunile situate de o parte si de alta a ecuatorului geographic (00), pana la aproximativ 400 latitudine nordica si sudica. Aceasta zona este impartita in mai multe tipuri de climat: - intertropical permanent umed; - intertropical musonic; - intertropical alternant; - tropical semiarid; - tropical arid; - subtropical arid; - subtropical semiarid; - subtropical cu veri uscate; - subtropical umed; - climatul muntilor inalti din zona calda.

62) Climatul temperat oceanic se caracterizeaza prin:1 numar de zile anual ridicat cu temperaturi maxime peste 30sC; 2 numar de zile anual ridicat cu strat de zapada; 3 numar anual de zile ridicat cu ceata. (pag 193)Ceata, un fenomen caracteristic, prezinta frecventa maxima in lunile de toamna si iarna.

57)

Regiunile geografice cu climat intertropical permanent umed sunt: 1 bazinul Dunarii; 2 bazinul Amazonului; (pag 183) 3 bazinul Gangelui.Climatul intertropical permanent umed este prezent in tinuturile cu altitudini joase de pe ecuator si din vecinatatea acestuia.

63) Climatul temperat de tranzitie este specific:1 Frantei; 2 Romaniei; (pag 194) 3 Egiptului.

58)

Caracteristica principala a climatului intertropical permanent umed este: 1 inexistenta anotimpurilor; (pag 184) 2 existenta a doua anotimpuri: umed si uscat; 3 existenta a doua anotimpuri: cald si rece.Caracteristicile principale ale climatul intertropical permanent umed sunt: absenta anotimpurilor, temperature constant ridicate si precipitatii abundente distribuite uniform in cursul anului.

64)

Climatul temperat continental se caracterizeaza

prin: 1 amplitudini termice anuale ridicate; (pag 195) 2 temperaturi ridicate tot timpul anului; 3 temperaturi ridicate in anotimpul de iarna.Climatul temperat continental este specific interiorului continentelor Asiatic si nord-american.

59)

Trasatura principala a climatului tropical arid este: (corespund regiunilor cu cele mai intinse deserturi de pe glob) 1 regim termic diurn uniform; 2 lipsa precipitatiilor; (pag 187) 3 furtuni tropicale.In climatul tropical arid, precipitatiile aproape lipsesc, datorita uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. Conditiile de ariditate, specifice deserturilor tropicale, sunt accentuate in regiunile desertice litorale aflate sub influienta curentilor oceanici reci, care favorizeaza descendenta aerului si timpul senin.

65) Zonele de clima rece de pe glob se gasesc in:1 interiorul continentelor; 2 la nord ti sud de paralele de 50s; 3 regiunile circumpolare la peste 600-650 latitudine N.si S. (pag 198)Zonele de clima rece cuprind patru tipuri de climat: - subpolar oceanic; - subpolar continental; - polar; - polar excesiv.

66) Conceptul de variabilitate climatica reda:www.ush.ro editat by ggk105

www.ush.ro editat by ggk101 caracterul dinamic al climei; (pag 202) 2 aspectul diferit al climei de la o regiune geografica la alta; 3 distributia neuniforma a elementelor climatice pe glob.Tipuri de variatii climatice: tendinte; oscilatii; cicluri; anomalii; riscuri; schimbari.

73) Tornadele sunt riscuri climatice cu declansare:1 rapida; (pag 215) 2 lenta; 3 evolutiva

74) Ciclonii tropicali sunt riscuri climatice:1 cu declansare si evolutie rapida; (pag 215) 2 cu declansare lenta si evolutie rapida; 3 cu declansare rapida pe suprafete restranse.

67) Anomaliile climatice reprezinta:1 abateri pozitive si negative ale unor parametri climatici fata de media multianuala; (pag 204) 2 abateri foarte mari ale parametrilor climatici fata de clima de referinta; 3 variatii climatice foarte puternice cu o potentialitate mare de distrugere.

75) Cauza principala a schimbarii climei globale este:1 vulcanismul si cutremurele 2 activitatea antropica; (pag 230) 3 modificari ale activitatii solare.. exista certitudinea ca, in prezent, clima globului se afla intr-o schimbare, mai precis, in incalzire, datorita cresterii in atmosfera a concentratiei gazelor antropice cu efect de sera si, in mod particular, a bioxidului de carbon.

68) Riscurile climatice reprezinta:1 abateri pozitive ale parametrilor climatici fasa de media multianuala; 2 variatii climatice foarte puternice cu potentialitate mare de a produce pagube mediului natural si oamenilor; (pag 204) 3 anomalii climatice.

76) Regiunile geografice din Romania cu frecventa ceamai mare a secetei in ultimii ani sunt: 1 Campia Olteniei; (pag 237) 2 Campia Moldovei; 3 Campia Banatului.Pe teritoriul Romaniei exista o tendinta clara de aridizare si desertificare a unor tinuturi intinse din sudul tarii (Campia Olteniei, Baraganul, Dobrogea de Sud).

69) Cauzele naturale ale variabilitatii climatice sunt:1 astronomice; (pag 209) 2 biologice; 3 biogeografice.Cauzele variabilitatii climatice: - Cauze naturale (extraterestre, astronomice, geologice si geografice); - Cauze antropice (gazele cu efect de sera, despaduriri masive, schimbarea modului de folosinta a terenurilor).

77) Climatologia aplicata studiaza:1 risurile climatice; 2 influenta conditiilor climatice asupra diferitelor domenii ale activitatii umane; (pag 19) 3 particularitatile climatice ale diferitelor regiuni geografice.

70)

Cauzele antropice ale variabilitatii climatice sunt: 1 cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera; (pag 211) 2 cresterea populatiei globului; 3 tehnologii agricole neadecvate.

78)

71) Rolul ozonului in atmosfera este de a:1 intra in reactie cu alte gaze din atmosfera; 2 de a absorbi radiatiile infrarosii; 3 de a proteja suprafata terestra de actiunea nociva a radiatiilor u ltraviolete. (pag 213)

Primele clasificari climatice au avut drept criteriu pe cel: 1 geografic; 2 genetic; (pag 165) 3 biogeografic.

79)

72) Seceta este un risc climatic specific anotimpului:1 cald; 2 rece; 3 in oricare perioada a anului. (pag 227)Riscurile climatice din Romania: - Riscuri climatice din semestrul rece: valurile de frig si singularitatile termice negative; - Riscuri climatice din semestrul cald: valurile de caldura si singularitatile termice pozitive, furtunile cu grindina. - Riscuri climatice posibile tot anul: fenomenele de uscaciune si seceta, dar si inundatiile.

Geograful francez Emmanuel de Martonne a fost primul care a elaborat o clasificare climatica pe principiul: 1 geografic; (pag 166) 2 termic; 3 hidric.Este clasificarea cu cel mai pronuntat caracter geografic.

80)

In a doua jumatate a secolului trecut, in Romania s-a dezvoltat: 1 climatologia aplicata; (pag 19) 2 climatologia generala; 3 climatologia genetica.

www.ush.ro editat by ggk10

6

www.ush.ro editat by ggk10

81)

Din punct de vedere al factorilor generatori cosmici ai climei globului importante sunt: 1 apropierea Pamantului de Soare; 2 miscarile Pamantului; (pag 35) 3 structura Pamantului.Miscarile Pamantului, de rotatie si revolutie, au consecinte climatice importante. Miscarea de rotatie determina: - alternanta luminii cu intunericul; - abaterea maselor de aer aflate in miscare sub influienta fortei Coriolis, spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in cea sudica; Miscarea de revolutie determina: - inegalitatea duratei zilelor si a noptilor; - incalzirea inegala a suprafetei Pamantului; - formarea si alternanta anotimpurilor.

89)

Ce savant a dezvoltat pentru prima data teoria circulatiei unicelulare a aerului troposferic? 1 Hadley; 2 Halley; (pag 63) 3 Rossby.

90) Teoria circulatiei tricelulare a aerului troposferic afost fundamentata de catre: 1 Hadley; 2 Halley; 3 Rossby. (pag 64)

91)

82) Radiatia totala anuala are valori maxime la:1 ecuator; 2 tropice; (pag 41) 3 poli.Radiatia totala anuala prezinta un minimum in regiunile polare si un maximum in cele tropicale.

Nordul Australiei predominarea vanturilor: 1 alizee; 2 musoni; (pag 71) 3 de vest.

se

caracterizeaza

prin

83)

In luna decembrie valorile cele mai mari ale radiatiei globale sunt la: 1 polul sud; (pag 41) 2 polul nord; 3 tropice.

Cea mai intense circulatie musonica este specifica zonei intertropicale si acopera mari regiuni deasupra Oceanului Indian si vestul Oceanului Pacific, de la nordul insulei Madagascar, India, Indochina, China de Sud, Indonezia, pana in nordul Australiei.

92) Brizele litorale se formeaza pe tarmurile:1 vestice; 2 estice; 3 ambele. (pag 75)

84)

In luna iulie cele mai mari valori ale radiatiei globale sunt specifice zonelor: 1 ecuatoriale; 2 polare; 3 tropicale. (pag 41)

93) Cel mai puternic fenomen El Nio s-a produs in:1 1997-1998; (pag 86) 2 1982-1983; 3 1993-1994.Fenomenul El Nio din 1997-1998 s-a extins pe parcursul a sase faze: - faza antecedenta (intre august si octombrie 1996); - perioada de invazie (intre noiembrie 1996 si ianuarie 1997); - dezvoltarea (intre martie si mai 1997); - perioada de tranzitie (in iulie-septembrie 1997); - maturitatea (noiembrie 1997 ianuarie 1998); - declinul (intre februarie su aprilie 1998).

85) La baza stratosferei sunt specifice :1 vanturi geostrofice; (pag 52) 2 alizee; 3 musoni.

86)

In stratosfera transportul aerului se realizeaza prin intermediul curentilor: 1 ecuatoriali; 2 jet; (pag 54) 3 de gradient.

94)

In cadrul interactiunii ocean atmosfera ENSO reprezinta: 1 componenta atmosferica; 2 componenta oceanica; 3 ambele. (pag 82)Combinarea celor doua fenomene atmospheric si oceanic este cunoscuta, in literature de specialitate, sub denumirea de ENSO (El Nio-Oscilatia Sudica)

87)

In zona Insulelor Azore se dezvolta formatii barice de forma: 1 ciclonilor; 2 dorsalelor anticiclonice; 3 anticiclonilor. (pag 57)

95)

La altitudinea de 4000m apa fierbe la temperatura

88)

In regiunile subpolare sudice se dezvolta centrii de presiune atmosferica: 1 joasa; (pag 58) 2 inalta; 3 stationara.

de: 1 100C; 2 87C; (pag 101) 3 90C.Reducerea presiunii in raport cu altitudinea determina scaderea punctului de fierbere a apei. La o reducere a presiunii cu 30 mb, temperature de fierbere scade cu aproximativ 10C. Astfel, la o altitudine de 4000 m apa fierbe la 870C, avand ca effect incetinirea fierberii alimentelor.

www.ush.ro editat by ggk10

7

www.ush.ro editat by ggk10

96)

In climatul intertropical umed permanent cantitatile medii anuale de precipitatii sunt de: 1 1000-2000mm; 2 1000-3000mm; (pag 184) 3 1000-1500mm.

97) In climatul temperat continental cantitatile mediianuale de precipitatii sunt de: 1 350-700mm; (pag 195) 2 400-500mm; 3 500-1000mm.

1 transformarile energiei radiante a Soarelui in caldura prin intermediul suprafetei active; 2 totalitatea fluxurilor de radiatii ce strabat atmosfera; (pag 38) 3 producerea caldurii prin intermediul suprafetei terestre active.Prin procese radiativ-calorice trebuie sa intelegem totalitatea fluxurilor de radiatii ce strabat atmosfera.

105) Prin amestecul turbulent al aerului se produce:1 incalzirea aerului; (pag 45) 2 racirea aerului; 3 ambele fenomene.Caldura rezultata din bilantul radiativ al suprafetei terestre este consumata in trei procese importante: - incalzirea aerului prin amestec turbulent; - evaporarea apei; - incalzirea straturilor profunde ale solului.

98)

In climatul intertropical alternant cantitatile medii anuale de precipitatii sunt de: 1 1000mm; 2 1000-2000mm; 3 1000-1500mm. (pag 186)

99)

Care este localitatea de pe glob unde nu s-au inregistrat niciodata precipitatii: 1 Luxor (Egipt); 2 Calama (Chile); (pag 187) 3 Lima (Peru).

106) Prin emisie radiativa nocturna se produce:1 incalzirea aerului; 2 racirea aerului; 3 ambele procese. (pag 89 Meteorologie )

107) Aerul foarte rece se afla cantonat in:1 depresiuni intramontane (pag 99) 2 versantii vailor; 3 campii.In formele concave de relief (vai adanci si depresiuni intramontane) se acumuleaza aerul rece care se scurge de pe versanti si de pe culmile inzapezite.

100)

In cadrul variabilitatii climatice, pe teritoriul Romaniei cea mai intensa tendinta de aridizare se observa in: 1 Baragan; 2 Sudul Moldovei; 3 Campia Olteniei. (pag 237)Pe teritoriul Romaniei exista o tendinta clara de aridizare si desertificare a unor tinuturi intinse din sudul tarii (Campia Olteniei, Baraganul, Dobrogea de Sud).

108) In timpul primaverii temperatura solului este:1 mai calda decat a aerului; 2 mai rece decat a aerului; 3 egala.

101)

Climatologul german A. Penck a elaborat o clasificare climatica ce avea drept criteriu pe cel: 1 geografic; 2 pluviometric; (pag 25) 3 termic.A. Penck (1911) a prezentat o clasificare ca avea la baza criteriul pluviometric in asociere cu cel hidrologic.

109)

Fenomenul El Nio ti efectele sale au fost descoperite prima data de: 1 pescarii mexicani; 2 pescarii peruani; (pag 83) 3 oamenii de stiinta.

102)

Clasificarea climatologului Thornthwaite foloseste criteriul: 1 bilantul umiditatii; (pag 25) 2 pluviometric; 3 termic.

american

110) Curentii calzi si reci au un rol important asupra:1 presiunii atmosferice; 2 vantului; 3 intensitatii evaporatiei apei. (pag 77)Circulatia apelor oceanice se datoreaza vanturilor dominanta ale circulatiei generale si a diferentelor de temperature si salinitate. Rolul climatogen al curentilor oceanici se manifesta prin: - redistribuirea cantitatii de caldura; - modificarea intensitatii evaporatiei la suprafata marilor si oceanelor, a umiditatii aerului, a nebulozitatii si a precipitatiilor atmosferice, indeosebi in zinele litorale.

103)

Tipurile geografice de mase de aer reprezinta criteriul folosit in clasificarea climatelor de catre: 1 Berg; 2 De Martonne; 3 Critchfield. (pag 26)

111) Curentul Californiei de sud are importanta in:1 incalzirea aerului; 2 racirea aerului; 3 aparitia deserturilor litorale. (pag 80)

104) Prin procese radiativ-calorice se inteleg:www.ush.ro editat by ggk108

www.ush.ro editat by ggk10Precipitatiile atmosferice sunt influientate de prezenta curentilor calzi sau reci, in sensul ca pe tarmurile estice din regiunile tropicale si subtropicale, unde actioneaza curentii calzi, cantitatile sunt substantiale, in timp ce pe tarmurile vestice scaldate de apele curentilor reci, uscaciunea si seceta duc la aparitia unor deserturi litorale cum sunt: Atacama (America de Sud), Californiei de Sud (America de Nord), Namib (Africa).

118) Prin topoclimat se intelege:1 caracteristicile climei locale; 2 clima la nivel global; 3 caracteisticile climatice ale unui spatiu limitat.Topoclimat = (Geog.) conditii climatice specifice unor spatii geografice relativ restranse, de tip regional sau local, generate de influenta formelor de relief, a suprafetelor acoperite de apa, padure. Ex: Relieful montan genereaza un topoclimat specific (de etajare).

112)

Diferentele de incalzire care apar pe pante in functie de orientarea lor se resimt asupra: 1 temperaturii aerului; 2 temperaturii solului; (pag 63 Meteorologie Generala si pag 98 Climatologie generala) 3 presiunii aerului.Energia radianta transmisa de catre Soare este absorbita si transformata in energie calorica de catre suprafata terestra, care determina incalzirea suprafetelor de uscat, adica a solurilor, a suprafetelor de apa si a aerului din stratul inferior al atmosferei - troposfera

119) Microclimatul reprezinta:1 particularitatile climatice ale unui spatiu limitat; 2 caracteristicile climei locale; 3 caracteristicile climatice ale unui lan de cereale.Microclimat 1) clima specifica unui teritoriu limitat (localitate, padure, vale, platou). 2) Clima spaiului din imediata apropiere a solului.

113) Foehnul influenteaza:1 temperatura aerului; (pag 104) 2 starea de sanatate a oamenilor; 3 ambele.Foehnul este un vant cald si uscat care bate dinspre culmile inalte ale muntilor catre vaile si regiunile joase din apropiere.

120) Fitoclimatul reprezinta:1 caracteristicile climatice ale unui spatiu limitat; 2 caracteristicile climatului local; 3 caracteristicile climatice ale unui camp cultivat.Fitoclimat - ansamblul condiiilor climatice caracteristice unei asociaii vegetale.

121) Permafrostul reprezinta solul:1 partial inghetat; 2 inghetat permanent; 3 inghetat pana la o anumita adancime.PERMAFRST (Geol.) Strat de sol i de roci care nu se dezghea nici n timpul verii; pergelisol.

114)

Intr-un relief accidentat norii si ceata se dezvolta vara: 1 in depresiuni; 2 pe inaltimi; (pag 110) 3 ambele.In munti, norii si ceata se dezvolta alternativ, iarna si noaptea spre dimineata in vai adanci si depresiuni, vara si dupa amiaza pe inaltimi.

122)

115) Schimbarile climatice sunt:1 variatii pe termen lung cu abateri foarte mari ale parametrilor climatici fata de clima de referinta (pag 204) 2 o succesiune de riscuri climatice, care imprima noii perioade caracteristici climatice total diferite de cele initiale 3 ambele

Repartitia verticala a temperaturii aerului sub forma tipului de izotermie este conditionat de: 1 amestecul turbulent al aerului; (pag 125) 2 calmul atmosferic; 3 vant predominant dintr-o anumita directie.

123) Lacurile antropice au un efect pe o suprafata de.1 peste 10 km; 2 10-20 m; 3 300 m-3 km. (pag 133)Amenajarea lacurilor antropice are un efect climatic limitat la o suprafata cuprinsa intre cateva sute de metri patrati si cativa kilometric patrati, in functie de marimea lacului, care se manifesta prin atenuarea regimului termic, cresterea umezelii relative a aerului, reducerea evapotranspiratiei si intensificarea amestecului turbulent al aerului.

116)

Nivelul zonei cu precipitatii maxime intr-o masa de aer depinde de: 1 gradul de umezeala si instabilitate; (pag 111) 2 concentratia nucleelor de condensare; 3 temperatura.Cu cat masa de aer este mai umeda si mai instabila, cu atat nivelul zonei cu precipitatii maxime este mai coborat.

124)

117)

Etajarea climatica in altitudine reprezinta variatia: 1 temperaturii; 2 presiunii; 3 elementelor meteorologice. (pag 114)Variatia altitudinala a elementelor meteorologice are drept consecinta principala etajarea climatica in inaltime.

Izoterma anuala de 20sC reprezinta limita intre zonele de clima: 1 calda si temperata; (pag 139) 2 ecuatoriala si tropicala; 3 ecuatoriala si subecuatoriala.Izoterma anuala de 200C, ce reprezinta demarcatia zonei de clima calda, se curbeaza spre ecuator, in dreptul tarmurilor vestice ale continentelor, datorita curentilor oceanici reci, ingustand astfel zona.

125)9

Media anuala a temperaturii aerului in orasul Porto din Portugalia este de: 1 18sC; 2 15,6sC; (pag 139)

www.ush.ro editat by ggk10

www.ush.ro editat by ggk103 10sC.

126) Iarna, izotermele de -40sC apar in:1 partea centrala a Groenlandei; (pag 140) 2 nordul Peninsulei Scandinave; 3 Peninsula Labrador.

135) Climatul intertropical alternant este specific:1 Braziliei; 2 Madagascarului; 3 Ambelor. (pag 185) 136) Climat tropical semiarid se intalneste in: 1 Angola; 2 Namibia; 3 Ambele. (pag 186) 137) Climat tropical arid se intalneste in: 1 Arabia; 2 Africa de Nord; 3 Ambele. (pag 187) 138) Climat subtropical cu veri uscate se intalneste in: 1 Israel; 2 California; 3 Sud-estul Australiei. (pag 189) 139) Climat subtropical umed se intalneste in: 1 Florida; 2 Uruguay; 3 Ambele. (pag 190) 140) Sudul Spaniei are un climat: 1 temperat oceanic; 2 mediteranean; (pag 188) 3 tropical uscat. 141) Belgia are un climat: 1 temperat oceanic; (pag 192) 2 temperat continental; 3 mediteranean. 142) Romania are un climat: 1 temperat continental; 2 temperat de tranzitie; (pag 194) 3 temperat cu veri uscate. 143) Climatele temperate arid si semiarid se intalnesc in: 1 Mongolia; 2 Meseta spaniola; 3 Ambele. (pag 196) 144) Climatul subpolar oceanic se intalneste pe tarmurile nordice ale: A. Islandei B. Norvegiei C. Suediei 1B 2 B+C (pag 198) 3AClimatul subpolar oceanic este caracteristic nordul Islandei, tarmurile nordice ale Norvegiei, Suediei si Rusiei ..

127) In luna iulie, in emisfera nordica, temperaturilemedii cele mai ridicate apar in: 1 Peninsula Arabia; 2 Campia Mesopotamiei; 3 Ambele. (pag 142)In iulie, in emisfera nordica, pe areale extinse din zonele tropicala si subtropicala apar frecvent temperaturi medii cuprinse intre 320C si 400C, in America de Nord (platourile din Arizona si New Mexico, podisul Mexicului), Asia (peninsula Arabia, podisul Iran, campia Mesopotaniei) si Africa (Sahara).

128) In bazinul Amazonului, cantitatile medii anualede precipitatii pot fi de: 1 1000-2000 mm; 2 4000-6000 mm; (pag 156) 3 2000-3000 mm.

129) Orasul Roma se afla in zona de clima:1 temperata; 2 mediteraneana; (pag 188) 3 tropicala.Climatul subtropical cu veri uscate cea mai mare extindere o are in bazinul Marii Mediterane (climat mediteranean).

130) Orasul New York se afla in zona de clima:1 temperat-oceanica; 2 temperat-continentala; 3 subtropicala. 131) Orasul Atena se afla in zona de clima: 1 temperata; 2 tropicala; 3 mediteraneana. 132) Regiuni cu strat de zapada si gheata permanente sunt: 1 Antarctica; (pag 200) 2 Brazilia; 3 Africa Centrala. 133) Climatul intertropical permanent umed este specific: 1 Indoneziei; 2 Americii Centrale; 3 Ambelor. (pag 183) 134) Climatul intertropical musonic este specific: 1 Africii Centrale; 2 Indiei; (pag 184) 3 Israelului.

www.ush.ro editat by ggk10

10

www.ush.ro editat by ggk10

145) Climatul subpolar continental se intalneste in:A. nordul Canadei B. nordul Rusiei C. nordul Groenlandei 1A 2 A+B (pag 199) 3BClimatul subpolar continental este raspandit in doua zone dispuse latitudinal, cu latimi de 600 1000 km, ce cuprind nordul Canadei si Siberiei (Rusia)

2 Marea Britanie

(Datorita influentei curentului cald Gulf Stream, climatul este temperat-oceanic, caracterizat prin ierni blande si precipitatii, in general, bogate (cu exceptia SE Angliei). 3 Norvegia (Gulf Stream duce apele calde tropicale pana in partea de nord a Peninsulei Scandinave, dar Norvegia are iesire la Marea Norvegiei)

152) Printre efectele negative ale fenomenului El Ninose afla: 1 inundatii in Peru (pag 86) 2 inundatii in Japonia 3 inundatii in Romania 153) Printre consecintele negative ale ciclonilor tropicali sunt: 1 precipitatii torentiale urmate de inundatii 2 secete puternice 3 temperaturi caniculare 154) n ce an s-au produs cele mai mari inundatii din Romania 1 1950 2 2005 3 19912005 Cele mai grave inundatii din ultimii 35 de ani. Daca se iau in considerare ca au fost practic distruse sate intregi, se poate trage concluzia ca potopul a fost mai serios decat cel din 1970.

146) Climat polar excesiv se intalneste in:1 Antarctica; 2 Centrul Groenlandei; (pag 200) 3 Nordul Canadei.Climatul polar excesiv ocupa partile interioare ale Antarctica si Groenlandei.

147) Explicati formarea Foehnului:1 vant catabatic (pag 166 Meteorologie Generala) 2 vant ascendent 3 vant linearFoehnul este un vant local cald descendent (catabalic) care se formeaza in regiunea montana, acolo unde o culme muntoasa desparte o maxima de o minima barica.

148) Formarea Borei se datoreaza:1 ascendentei aerului pe versant 2 descendentei aerului pe versant 3 prabusirii aerului pe versant (pag 106)Bora reprezinta un vant foarte puternic si rece care se formeaza prin deplasarea rapida a aerului racit deasupra podisurilor nu prea inalte, inzapezite, catre mare sau depresiuni joase din jur, datorita contrastelor mari, termice si barice. Este specific perioadei reci a anului

155)

Cele mai mari pagube au fost determinate de uraganul: 1 Katrina 2 Andrew 3 HugoUraganului Katrina (s-a format pe 23 august 2005) este cel mai mortal uragan din SUA de dup Uraganul Okeechobee din 1928.

149)

Orasul Ploiesti situat pe paralela de 45 lat. N are un climat: 1 temperat continental de tranzitie 2 temperat oceanic 3 mediteranean 150) Desertul Kalahari se afla in: 1 America de Sud 2 Africa (pag 142) 3 Australia 151) De rolul climatogen al curentului Golfului 2in bazinul nordic al Oceanului Atlantic beneficiaza: 1 Franta2

156)

Cei mai folositi indici climatici n stabilirea tendintei de evolutie a climei unei regiuni geografice sunt: 1 indicele de ariditate de Martonne 2 indicele Palfai 3 ambiiCei mai folositi indici climatici, pentru stabilirea tendintei de evolutie climatica intr-o anumita regiune geografica, sunt: indicele de ariditate de Martonne, indicele de umezeala Thornthwaite, indicii hidrotermici Seleaninov, Bov, indicele pluviometric Rz Topor, indicele Palfai.

157)

Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic), este un curent de apa calda care se deplaseaza dinspre ecuator (format in Marea Caraibelor) la suprafata oceanului si se indreapta spre zonele nordice unde are loc schimbul de caldura, prevenind racirea excesiva a Europei de vest si a Canadei. Odata cu racirea progresiva a apelor curentului, acestea coboara in adancuri datorita diferentelor de densitate si se reintorc spre sud. Totodata, acest curent sustine intreaga structura climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti.

Uraganele sunt riscuri climatice care sunt specifice tipurilor de climat: 1 temperat continental 2 tropical umed 3 tropical uscat 158) Temperatura medie a aerului are n prezent, n Romnia, o tendinta de: 1 scadere 2 stationara 3 de crestere (pag 209) 159) Cel mai secetos an n Romnia este considerat:

www.ush.ro editat by ggk10

11

www.ush.ro editat by ggk101 2007 2 1946 (pag 223) 3 1986 160) Cresterea posibila a temperaturii anuale a aerului n Romnia prin dublarea concentratiei bioxidului de carbon, conform scenariilor climatice, este de: 1 3,9C...4,4C (pag 238) (asociata cu o scadere a cantitatilor deprecipitatii, indeosebi in Campia Romana)

167)

Pentru formarea ciclonilor tropicali temperatura suprafetei oceanului trebuie sa fie de: 1 22C 2 28C (pag 233) 3 25C28C- temperatura critica a apei la care se formeaza ciclonii tropicali

168)

2 1,5C...3,4C 3 2,9C...5,4C 161) Conform scenariilor climatice, n conditiile schimbarilor climatice globale, sudul Romniei va avea un climat: 1 temperat de tranzitie 2 subtropical (pag 238) cu doua anotimpuri: unul foarte cald sisecetos si altul cald si ploios, anotimpurile de tranzitie disparand treptat.

3 temperat excesiv 162) Secetele cele mai frecvente n Romania se produc n: 1 Cmpia Romna 2 Podisul Moldovei 3 ambele (pag 229)Ca repartitie teritoriala, secetele cele mai frecvente, cu durate si intensitati mari, se produc la exteriorul Carpatilor, indeosebi in Campia Romana Podisul Dobrogei si al Moldovei.

163) Schimbarea modului de utilizare a terenurilor nRomnia, n contextul schimbarilor climatice globale, va afecta: 1 populatia 2 agricultura 3 ambele 164) Ce organizatii internationale stabilesc programe si proiecte de prognozare si diminuare a efectelor riscurilor si schimbarilor climatice: 1 ONU 2 OMM (pag 233) 3 OMS 165) n Romnia, seceta este un fenomen de risc posibil n: 1 perioada calda 2 perioada rece 3 oricare perioada a anului ()pag 228

166) Furtunile cu grindina se produc:1 n zile calde de vara cu contraste termice locale 2 prin patrunderea unei mase de aer rece care disloca brusc masa de aer cald prin curenti puternici convectivi 3 ambele (pag 226)

n climatul subpolar oceanic media anuala a precipitatiilor este de: 1 500 mm (pag 199) 2 300 mm 3 400 mm 169) n climatele temperat semiarid si arid media anuala a precipitatiilor este de: 1 200 mm 2 100 mm 3 115-392 mm (pag 197) 170) Conform indicelui pluviometric Rz Topor, valorile de 46,6-71,5 caracterizeaza un regim pluviometric: 1 ploios 2 normal (pag 235) in carte scrie regim pluviometric optim 3 secetos 171) Schimbarile climatice vizibile n Romnia se manifesta prin: 1 frecventa sporita a extremelor climatice (pag 237) 2 cresterea accentuata a temperaturii aerului 3 scaderea drastica a precipitatiilor anuale 172) ncalzirea globala resimtita n prezent are cauze: 1 naturale 2 antropice (pag 230) 3 ambele 173) Diferenta termica ntre erele glaciare si perioada actuala, referindu-ne la temperatura medie globala, este de: 1 3C 2 2C 3 5C (pag 206) 174) Riscul schimbarii radicale a climei planetei ncepe de la o crestere a temperaturii globale cu: 1 1C (pag 206) 2 3C 3 2C 175) Orasul New Orleans din SUA este situat n climat: 1 tropical umed 2 subtropical umed (pag 189) 3 temperat oceanic

www.ush.ro editat by ggk10

12

www.ush.ro editat by ggk10

176)

Orasul New Delhi din India beneficiaza de un climat: 1 subtropical umed (pag 190) 2 tropical umed 3 temperat continental excesiv 177) Cantitatile medii anuale de precipitatii n climatul subtropical umed sunt de: 1 1550-2000 mm 2 2000-3000 mm 3 750-1500 mm (pag 190) 178) Orasul Los Angeles din California (SUA) are un climat: 1 tropical oceanic 2 subtropical cu veri uscate (pag 188) 3 subtropical umed 179) Orasul Luxor din Egipt are un climat: 1 tropical umed 2 temperat excesiv 3 tropical arid (pag 186) 180) Valea Mortii din California prezinta un climat: 1 subtropical arid (pag 188) 2 subtropical umed 3 tropical arid 181) Orasul Melbourne din Australia are un climat: 1 temperat oceanic (pag 192) 2 temperat continental 3 temperat de tranzitie

www.ush.ro editat by ggk10

13


Recommended