1

SUMARORDONANŢĂ DE URGENTĂ NR. 91 / 2013 PRIVIND PROCEDURILE DE PREVENIRE A INSOLVENŢEI ŞI DE INSOLVENŢĂ

2 Concordatul preventiv 2 Procedura insolvenței3 Adunarea creditorilor3 Comitetul creditorilor3 Administratorul special3 Administratorul judiciar4 Deschiderea procedurii de insolvență

5 Primele măsuri. Întocmirea tabelului decreanțe. Contestațiile6 Situaţia unor acte juridice ale debitorului8 Reorganizarea9 Falimentul si lichidarea activelor10 Noua ordine de plata a creanțelor este stabilită în art. 161.10 Atragerea raspunderii pentru intrarea în insolvență10 Închiderea procedurii11 Dispoziții speciale privind grupul de societăți

Clients & Friends AlertOctober 2013

Dragi Clienţi şi Prieteni:

Vă aducem la cunoştinţă că în Monitorul Oficial nr. 620 / 04.10.2013 s-a publicat Ordonanţa de urgenţă nr. 91 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă („Ordonanța”) prin care au fost abrogate, printre altele, atât Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei (“Legea”), cât și Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv și mandatului ad-hoc (proceduri care acum sunt înglobate în reglementarea generală dată de Ordonanță). Ordonanța a intrat în vigoare la data de 25 octombrie 2013 și se aplică și procedurilor de prevenire a insolvenței / de insolvență aflate în derulare la data intrării în vigoare, cu excepția dispozițiilor privitoare la grupul de societăți, care se vor aplica doar cererilor introduse ulterior intrării în vigoare a acesteia. Vă redăm în continuare principalele modificări aduse în procedura de insolvență.

Concordatul preventiv

Ordonanța face vorbire despre procedurile de prevenire a insolvenței, incluzând un capitol distinct referitor la concordatul preventiv. Modificarea majoră referitoare la această procedură este legată de faptul că judecătorul-sindic poate omologa un concordat preventiv numai dacă acest concordat a fost aprobat de creditorii care reprezintă cel puţin 90% din valoarea totală a creanţelor. Ca efect al omologării, se suspendă toate procedurile de executare silită;

În conformitate cu articolul 30 al Ordonanței, concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiţia respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat din legislaţia internă şi europeană.

Procedura insolvenței

Ordonanța descrie în articolul 4 principiile de bază care guvernează procedura insolvenței, chestiune descrisă anterior numai în doctrină, urmărindu-se, în principal, asigurarea unei proceduri eficiente, transparente, previzibile si rapide;

De asemenea, Ordonanța include o serie de noi definiții, dintre care menționăm: “activitate curentă”, “coordonarea procedurală” (aplicabilă în cazul grupului de societăți), “creditor indispensabil”, “extras al raportului de activitate”, “test al creditorului privat”;

Similar cu Legea, Ordonanța clarifică categoriile de persoane cărora li se aplică procedura generală de insolvență, menționând că se aplică profesioniștilor (definiti în art. 3 alin 2 din Codul Civil), mai putin celor care exercită profesii liberale, dar inclusiv regiilor autonome.

Articolul 38 menționează categoriile de debitori cărora li se aplică procedura simplificată, fără a exista modificări față de reglementarea anterioară, dar corelându-se noțiunile juridice;

Ordonanța aduce ca noutate posibilitatea ca, oricând pe parcursul procedurii, în lipsă de lichidităţi în patrimoniul debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar să identifice bunuri valorificabile libere de sarcini, care nu sunt esenţiale pentru reorganizare, şi va proceda la valorificarea de urgenţă, la minim valoarea de lichidare a acestora, stabilită de un

evaluator desemnat în condițiile art. 61 din Ordonanță;

Până la desemnarea comitetului creditorilor, decizia de valorificare aparţine administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cu aprobarea judecătorului-sindic, iar după desemnarea comitetului creditorilor, valorificarea se va face cu acordul comitetului. În toate cazurile, valorificarea se va efectua în scopul şi în limitele necesare acoperirii cheltuielilor de procedură;

Ordonanța aduce noutăți referitoare la competența tribunalului care va soluționa cererea de deschidere a procedurii insolvenței, fiind competent tribunalul specializat, în a cărui circumscripţie debitorul şi-a avut sediul principal cel puţin 6 luni anterior datei sesizării instanţei, încercând să limiteze practicile abuzive de modificare intempestivă a sediului social în dauna creditorilor;

Ordonanța stabilește că se aplică regulile Codului de procedura civilă, menționându-se expres că în primă instanță și în apel se aplică următoarele reguli:

• termenul pentru depunerea întâmpinării este de maximum 10 zile de la comunicare;

• răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu;

• judecătorul-sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maximum 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei;

• hotărârile instanței sunt definitive; termenul de apel este de 7 zile lucrătoare de la comunicarea hotărârii realizată prin BPI;

Există câteva cazuri noi în care se pot suspenda hotărârile Tribunalului:

• sentinţa de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva debitorului;

• sentinţa de soluţionare a contestaţiilor împotriva măsurilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;

• încheierea prin care s-a confirmat practicianul în insolvenţă;

• încheierea prin care a fost înlocuit practicianul în insolvenţă;

2

Clients & Friends AlertOctober 2013

Se modifică la 5 zile, în loc de 3 zile cum era stabilit anterior, termenul în care se poate contesta numirea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar desemnat de adunarea creditorilor ori de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor;

De asemenea, judecătorul sindic are în competență judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar în situaţiile în care nu se poate lua o hotărâre în şedinţele comitetului creditorilor sau ale adunării creditorilor din lipsă de cvorum cauzat de neprezentarea creditorilor legal convocaţi, la cel puţin două şedinţe ale acestora având aceeaşi ordine de zi, putând și să dispună convocarea adunării creditorilor, cu o anumită ordine de zi. Motivarea hotărârilor judecătorului sindic va trebui să aibă loc în 20 de zile de la pronunțare.

Adunarea creditorilor

Un alt element de noutate este dat de reglementarea expresă a regulilor aplicabile pentru cazul în care administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar refuză să prezideze adunarea creditorilor ori nu se prezintă la data şi locul convocării - aceasta va fi prezidată de preşedintele comitetului creditorilor ori, în lipsă, de creditorul care a cerut convocarea, reprezentaţi sau asistaţi de un avocat ori de un consilier juridic. Procesul-verbal întocmit va fi transmis spre publicare în BPI în termen de 3 zile de către persoana care a prezidat adunarea;

Un alt element de noutate este legat de modalitatea și termenele de convocare a adunarii creditorilor, aceasta urmând a se realiza prin publicare în BPI și în cel puţin 5 zile de la publicare şi va trebui să cuprindă ordinea de zi a şedinţei. Convocatorul se depune la BPI cu 3 zile înaintea datei la care trebuie efectuată comunicarea;

Un aspect foarte important este că, în cazul în care o hotărâre a adunării creditorilor este desființată, o nouă adunare este convocată, iar dacă noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită faţă de cea iniţială, judecătorul-sindic va decide desfiinţarea în tot ori în parte a actelor sau operaţiunilor încheiate în temeiul hotărârii iniţiale.

Comitetul creditorilor

Referitor la situația în care un creditor se află în conflict de interese, acesta este obligat să se abțină de la vot, sub sancţiunea anulării deciziei comitetului creditorilor dacă fără votul său nu s-ar fi întrunit majoritatea cerută, fiind posibilă atragerea răspunderii creditorului aflat în conflict de interese, pentru prejudiciile create averii debitorului;

Se prevede sancțiunea înlocuirii de către judecătorul sindic a membrului comitetului creditorilor care absentează de la sedințele comitetului.

Administratorul special

Ordonanța prevede un termen maxim în care este necesar a fi convocată adunarea generală a acţionarilor, asociaţilor sau membrilor persoanei pentru desemnarea administratorului special, respectiv 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii de către administratorul judiciar/lichidatorul provizoriu;

Dacă adunarea asociaţilor/acţionarilor nu desemnează un administrator special, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, iar in anumite cazuri debitorul va fi reprezentat de un curator special desemnat dintre organele de conducere statutare aflate în exerciţiul funcţiunii la data deschiderii procedurii. Curatorul va fi numit de către judecătorul-sindic în camera de consiliu şi fără citarea părţilor;

Este foarte important de retinut că după deschiderea procedurii şi numirea administratorului special, adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor îşi suspendă activitatea şi se va putea întruni, la convocarea administratorului judiciar, în cazurile expres şi limitativ prevăzute Ordonanță.

Administratorul judiciar

Ordonanța stabilește că numirea practicianului în insolvență se face în prima adunare a creditorilor, iar procedura de înlocuire se menține nemodificată, cu mențiunea că împotriva încheierii se poate formula apel în termen de 5 zile de la comunicare;

Clients & Friends AlertOctober 2013

3

De asemenea, Ordonanța menționează că practicianul în insolvenţă nu va putea fi obligat la plata oricăror cheltuieli de judecată, amenzi, daune sau oricăror altor sume la care ar putea fi obligat debitorul;

Ordonanța include o noua procedură privind onorariul practicianului în insolvență, stabilind că acesta din urmă poate accepta propunerea creditorilor sau va reconvoca adunarea într-un termen de maximum 30 de zile pentru negocierea cu creditorii şi discutarea onorariului. În cazul în care nici la această adunare oferta administratorului judiciar/lichidatorului judiciar nu va fi acceptată de către creditori, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va putea declara că se retrage. În caz de renunţare, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va convoca o nouă adunare în termen de maximum 30 de zile, în vederea desemnării noului administrator judiciar/lichidator judiciar. Dacă în cadrul acestei adunări nu se desemnează un alt administrator judiciar/lichidator judiciar, preşedintele comitetului creditorilor sau, dacă nu a fost constituit, un creditor desemnat de adunarea creditorilor va solicita judecătorului-sindic desemnarea unui administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu, în termen de maximum 5 zile de la data adunării. Judecătorul-sindic va numi un administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu în termen de 5 zile de la sesizare, în cameră de consiliu, iar procedura se va relua.

Ordonanța prevede că administratorul judiciar, precum şi oricare dintre creditori pot formula obiecţiuni împotriva rapoartelor de evaluare întocmite în cauză. În termen de maximum 5 zile de la publicarea în BPI a unui anunţ cu privire la depunerea raportului de evaluare la dosarul cauzei, obiecțiuni ce vor fi solutionațe de către judecător în 15 zile de la înregistrare, putând să dispună în anumite cazuri o nouă evaluare;

Ordonanța aduce clarificări referitor la procedura de angajare a specialiștilor, stabilind, dar nu în mod exhaustive, categoriile de specialiști, dar și criteriile de angajare a acestora, dacă nu există o decizie din partea comitetului creditorilor în acest sens.

Deschiderea procedurii de insolvență

Cererile de deschidere a procedurii de insolvență formulate de debitorii persoane juridice trebuie semnate de către persoanele care îi pot reprezenta (conform statutelor / actelor constitutive), fără a fi necesară o hotărâre a asociaților / acționarilor pentru introducerea acestei cereri. Prevederea vine să clarifice o practică anterioară neunitară la nivelul instanțelor de judecată: în vreme ce unele apreciau că este necesară o astfel de hotărâre, alte instanțe considerau că deschiderea procedurii era inclusă printre prerogativele administratorului nefiind necesară o hotărâre a adunării generale a acționarilor / asociaților în acest sens. Ordonanța clarifică problema: este obligatorie o astfel de hotarare numai în ceea ce privește cererile prin care se solicită direct procedura simplificată;

Judecătorului-sindic are posibilitatea de a stabili termenul de judecată pentru cererea de deschidere a insolvenței chiar dacă respectiva cerere nu îndeplinește condițiile art. 200 din NCPC;

Este plafonată suma la care poate fi obligat creditorul, cu titlu de cauțiune, în cazul în care introduce o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, (10% din valoarea creanței, dar nu mult de 40.000 RON). Totodată, în cazul în care se constată că debitorul nu este în insolvență, cauțiunea nu se va restitui creditorului, instituindu-se o prezumție relativă de rea-credință din partea creditorului, care, prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței a cauzat un prejudiciu debitorului. Astfel, se tinde către descurajarea proceselor introduse în mod șicanatoriu și abuziv.

Sunt clarificate acțiunile judiciare și extrajudiciare îndreptate împotriva averii debitorului al căror curs se suspendă odată cu deschiderea procedurii. Ordonanța precizează expres care sunt acțiunile care NU intră în sfera regulii privind suspendarea (căile de atac promovate de catre debitor în acțiuni declanșate de către creditori; procesele penale; acțiunile având ca obiect constatarea existenței și a cuantumului unor creanțe asupra debitorului născute după data deschiderii procedurii; acțiunile îndreptate împotriva codebitorilor / terților garanți), toate acestea constituind acțiuni care nu tind la diminuarea patrimoniului debitoarei;

Clients & Friends AlertOctober 2013

4

• în același context, de interes este introducerea unei situații de excepție de la regulă – posibilitatea executării silite a debitorului aflat în procedura insolvenței pentru creanțele născute după data deschiderii, dar neachitate în termen de 90 de zile de la deschiderii procedurii. Prin introducerea noilor prevederi, se tinde la încurajarea contractării cu debitori în insolvență, garantându-se posibilitatea de valorificare imediată a drepturilor de creanță născute după deschiderea procedurii;

Este reglementată și situația garanțiilor constituite de către debitor sub forma depozitelor în numerar sau ipotecilor mobiliare asupra sumelor de bani, în sensul că acestea se eliberează la simpla cerere a creditorului, singura condiție de indeplinit fiind exigibilitatea creanței;

Conform Ordonanței, debitorul aflat în procedura insolvenței nu poate fi împiedicat să participe la licitații publice pentru motivul deschiderii procedurii; totuși, organizatorul licitației poate solicita îndeplinirea anumitor condiții de capacitate financiară;

Este introdus un nou caz de ingerință în activitatea societăților ca efect al deschiderii insolvenței (pe lângă cel deja existent în cazul societăților listate la bursă, ale căror acțiuni sunt suspendate de la tranzacționare) - în cazul societăților aflate sub imperiul legii audiovizualului, se suspendă licența audiovizională până la data confirmării planului de reorganizare. Suspendarea operează începând cu data recepționării notificării privind deschiderea procedurii de către CNA;

Crește perioada anterioară deschiderii procedurii pentru care debitorul trebuie să furnizeze informații administratorului judiciar / lichidatorului privind transferurile patrimoniale efectuate, de la 120 de zile la 2 ani, sancțiunea pentru nerespectare fiind ridicarea dreptului de administrare;

O prevedere nou instituită se referă la faptul că finanțările acordate debitorului în perioada de observație pentru desfășurarea activităților curente (cu acordul comitetului creditorilor), beneficiază de prioritate la restituire. Aceste finanțări vor fi garantate prin bunuri care nu sunt obiectul unor cauze de preferință sau, dacă astfel de bunuri nu există, bunuri afectate de astfel de cauze, cu acordul creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferință; lipsa acestui acord

le dăunează acestor creditori, din moment ce astfel se diminuează gradul de îndestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferință, proporțional, prin raportare la întreaga valoare a bunurilor afectate de cauzele de preferință;

Dacă la data deschiderii procedurii un anumit drept sau fapt juridic nu devenise opozabil terților, orice formalități necesare în acest sens, efectuate după data deschiderii procedurii, nu au niciun efect față de creditori (dacă nu se dovedește că un anumit creditor l-a cunoscut pe altă cale);

Orice fel de informații cerute de administratorul judiciar privind starea debitorului (sediul principal, punctele de lucru sau alte locații în care se află bunuri ale debitorului ori se desfășoară activități ale acestuia, date privind administrația societății etc.) de la autoritățile care le dețin vor fi eliberate de către acestea în mod gratuit.

Primele măsuri. Întocmirea tabelului de creanțe. Contestațiile

Este introdusă prevederea potrivit căreia se asimilează creanțelor anterioare deschiderii procedurii și acele creante constatate printr-un raport de inspecție fiscală întocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care însă vizează activitatea anterioară. Totodată, se prevede un termen de 60 de zile înăuntrul căruia organele fiscale pot proceda la efectuarea controlului și întocmirea documentelor în acest sens;

Se introduc clarificări privind situația creditorului ce are deopotrivă calitate de parte vătămată / parte civilă în procesul penal privind pe debitor. Creanța deținută de acesta se înscrie sub condiție suspensivă în tabel, soarta acesteia depinzând de soarta acțiunii civile din procesul penal, urmând ca, în eventualitatea soluționării acțiunii civile prin respingere, însă ulterior închiderii procedurii, creditorul să se îndestuleze după caz, fie din averea persoanei juridice reorganizate, fie din sumele obținute în urma acțiunii în atragerea răspunderii organelor de conducere;

Se restrânge sfera creanțelor care nu se supun procedurii verificării de către administratorul / lichidatorul judiciar la: hotărâri judecătorești executorii; hotărâri arbitrale executorii; titluri executorii

Clients & Friends AlertOctober 2013

5

emise de organele fiscale, necontestate în termen. Anterior, Legea prevedea că sunt excluse de la procedura verificării toate titlurile executorii;

Un alt element de noutate constă în introducerea unor prevederi referitoare la înscrierea în tabel a creanțelor născute în temeiul unui contract de leasing. Acesta, deși este titlu executoriu, face obiectul procedurii de verificare, soarta creanțelor deținute în temeiul unui astfel de contract urmând a fi decisă în primul rând după cum contractul este sau nu reziliat până la data deschiderii procedurii:

• în cazul în care contractul de leasing a fost reziliat anterior deschiderii procedurii, administratorul judiciar va înregistra creanța aferentă în funcție de recuperarea bunului, transferul acestuia la debitor ori la un terț;

• în situația în care, la data deschiderii procedurii, contractul de leasing este în vigoare (n.n. și ulterior menținut de către administratorul judiciar), creanțele născute după această dată urmează a fi achitate la scadență, având drept finalitate transferul proprietății bunului la finalizarea perioadei de leasing, indiferent de existența și cuantumul creanțelor deținute de către societatea de leasing, anterioare deschiderii procedurii;

Se majorează la 7 zile termenul înăuntrul căruia partea interesată poate formula contestație la tabelul preliminar al creanțelor de la publicarea tabelului în BPI. Se aduc totodată completări în ceea ce privește procedura formulării și depunerii contestației, de interes fiind obligativitatea, sub sancțiunea amenzii, a respectării procedurii comunicării directe cu părțile adverse și fixarea unui termen de 10 zile de la data comunicarii pentru formularea întâmpinării.

Situaţia unor acte juridice ale debitorului

Se modifică aşa numita „perioadă suspectă” de la 3 ani anteriori deschiderii procedurii la 2 ani anteriori deschiderii procedurii, perioadă în care actele şi operaţiunile frauduloase încheiate de debitor în dauna intereselor creditorilor pot fi obiectul unor acţiuni în anulare formulate de către administratorul / lichidatorul judiciar. Operaţiunile în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, actele de transfer de

proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare, cele prin intermediul cărora se constituie drepturi de preferinţă pentru creanţe chirografare şi plățile anticipate ale datoriilor pot face obiectul acţiunilor in anulare exercitate de către administratorul / lichidatorul judiciar dacă actele sunt încheiate în cele 6 luni anterior deschiderii procedurii (spre deosebire de 120 zile anterior deschiderii procedurii, așa cum era menționat în Lege). Se extinde sfera actelor juridice încheiate în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul și care pot fi anulate la solicitarea administratorului / lichidatorului judiciar; sunt incluse în această categorie:

• actele încheiate de debitor cu un coproprietar sau un proprietar devălmaş asupra unui bun comun;

• actele încheiate de debitor cu soţul, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv ai persoanelor afiliate cu debitorul;

Se reglementează în mod expres consecinţele admiterii acţiunilor în anulare promovate de administratorul / lichidatorul judiciar împotriva actelor frauduloase încheiate de debitor în “perioada suspectă” - părţile vor fi repuse în situaţia anterioară, iar toate sarcinile existente la data transferului vor fi reînscrise;

Se conferă legitimare procesuală activă în formularea acţiunilor în anulare a transferurilor frauduloase din perioada suspectă şi creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală;

Se clarifică situaţia terţului dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial anulat care restituie bunul averii debitorului sau valoarea acestuia, situaţia acestuia fiind reglementată diferit în funcţie de buna sau de reaua sa credinţă:

• Terţul dobânditor de bună-credinţă va avea împotriva debitorului o creanţă egală cu preţul plătit la care se poate adăuga cel mult sporul de valoare determinat de eventualele investiţii efectuate de acesta; acesta va fi înscris, la cererea sa, în tabelele de creanţe şi va putea participa la distribuiri având o creanţă prioritară conform art. 161 pct. 4 – creanțe rezultând din continuarea activității debitorului după deschiderea procedurii;

Clients & Friends AlertOctober 2013

6

• Terţul dobânditor de rea-credinţă va fi îndreptăţit să primească doar preţul plătit, va fi înscris, la cererea sa, în tabelele de creanţe, însă va putea participa la distribuiri având o creanţă inferioară în rang, conform art. 161 pct. 10 – creanţe subordonate;

Se clarifică situaţia terţului subdobânditor care restituie bunul sau valoarea acestuia averii debitorului, acesta putând pretinde doar sporul de valoare determinat de investiţiile pe care le-a efectuat, beneficiind de toate drepturile dobânditorului de rea-credinţă;

Se reglementează în mod expres faptul că, în cazul acţiunilor în anularea actelor şi operaţiunilor frauduloase încheiate de debitor în dauna intereselor creditorilor, au calitate procesuală pasivă atât terţul dobânditor, cât şi terţul subdobânditor al bunurilor;

Actele şi operaţiunile frauduloase încheiate de debitor în dauna intereselor creditorilor în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii pot fi anulate exclusiv în condiţiile Ordonanței, calea acţiunilor de drept comun fiind închisă;

Se reglementează nulitatea absolută a clauzelor de declarare a exigibilităţii anticipate pe motivul deschiderii procedurii, instituindu-se şi o excepţie - prevederile de menţinere a contractelor în derulare şi de nulitate a clauzelor de încetare sau accelerare a obligaţiilor nu sunt aplicabile contractelor financiare calificate şi operaţiunilor de compensare bilaterală;

Se instituie un nou termen înăuntrul căruia administratorul judiciar / lichidatorul judiciar poate denunţa un contract pe termen lung - 3 luni de la data deschiderii procedurii; în acelaşi termen de 3 luni de la data deschiderii procedurii, cocontractantul debitorului poate notifica practicianul în insolvență, solicitându-i acestuia să denunţe contractul;

Ca element de noutate, se reglementează noi atribuţii în sarcina administratorului / lichidatorului judiciar, care are obligaţia să se asigure că debitorul dispune de fonduri băneşti necesare achitării contravalorii bunurilor sau serviciilor furnizate de cocontractantul debitorului în cazul în care optează pentru menţinerea şi executarea contractului în curs de derulare;

Se stabileşte competenţa judecătorului-sindic de a soluţiona acţiunea în despăgubiri formulată de cocontractantul debitorului dintr-un contract denunţat, creanţa acestuia

având rangul stabilit de art. 161 pct. 4 – creanțe rezultând din continuarea activității debitorului după deschiderea procedurii;

Se reglementează obligativitatea parcurgerii procedurii concedierii colective de către administratorul / lichidatorul judiciar, stipulându-se însă că termenele prevăzute de Codul Muncii în cadrul acestei proceduri se reduc la jumătate;

Se reglementează prerogativa administratorul-lichidatorului judiciar de a cesiona contractele în derulare către terţi, cu condiţia ca aceste contracte să nu fi fost încheiate intuitu personae;

Se reglementează în mod expres efectele rezilierii contractelor de leasing financiar de către finanţator, în sensul că acesta va putea opta pentru una dintre următoarele variante:

• transferul proprietăţii asupra bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing către debitor, caz în care finanţatorul va fi înregistrat la masa credală cu contravaloarea ratelor şi accesoriilor restante facturate şi neplătite la data deschiderii procedurii, plus sumele nescadente şi dobânzile aferente, potrivit contractului de leasing;

• recuperarea bunurilor ce fac obiectul material al contractului de leasing, caz în care finanţatorul va fi înregistrat la masa credală cu contravaloarea ratelor şi accesoriilor restante facturate şi neplătite la data deschiderii procedurii, la care se adaugă diferenţa dintre valoarea întregii creanţe diminuată cu valoarea de piaţă a bunurilor recuperate, ce fac obiectul material al contractului de leasing, stabilită de un evaluator independent.

Se reglementează o nouă condiţie care trebuie îndeplinită pentru ca administratorul / lichidatorul judiciar să execute obligaţiile debitorului promitent vânzător decurgând dintr-o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare cu dată certă, anterioară deschiderii procedurii - în cazul bunurilor imobile, promisiunea de vânzare-cumpărare trebuie să fie înscrisă în Cartea Funciară; mai departe, pentru ca administratorul / lichidatorul judiciar să poată executa aceste obligaţii ale debitorului promitent vânzător, se instituie drepturi suplimentare în favoarea creditorilor care beneficiază de cauze de preferinţă asupra bunurilor care vor fi înstrăinate şi care au îndeplinit formalităţile de publicitate anterior încheierii promisiunilor bilaterale, respectiv:

Clients & Friends AlertOctober 2013

7

• dreptul de a beneficia cu prioritate de sumele încasate în baza contractelor astfel încheiate; sau

• asigurarea unei protecţii corespunzătoare acestora, constând în:

primirea unei sume reprezentând maximum valoarea de piaţă a bunului din care se deduc cheltuielile de procedură;

primirea unei garanţii reale cu o valoare egală cu valoarea de piaţă a bunului stabilită în cadrul procedurii, printr-un raport de evaluare actualizat ce va fi întocmit de către un evaluator;

primirea unei scrisori de garanţie bancară pentru o sumă egală cu valoarea de piaţă a bunului stabilită în cadrul procedurii, dar nu mai mult decât valoarea creanţei acestora înregistrată în tabelul de creanţe în vigoare.

Reorganizarea

Administratorul judiciar va putea propune un plan de reorganizare, fără să mai fie precizată condiţia ca acesta să îşi fi manifestat această intenţie până la votarea raportului asupra cauzelor şi imprejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă. Aceeaşi prevedere se aplică şi în cazul creditorilor care propun un plan de reorganizare;

În cazul în care unul sau mai mulţi creditori îşi exprimă intenţia de a propune un plan de reorganizare, s-a reglementat expres obligaţia debitorului sau a administratorului judiciar de a pune la dispoziţia acestora informaţiile existente şi necesare pentru redactarea planului, în termen de 10 zile de la primirea solicitării;

Se înlocuieşte posibilitatea judecătorului-sindic de a scurta termenele de depunere a planului de reorganizare cu posibilitatea acestuia de a le prelungi pentru cel mult 30 de zile;

Se extinde sfera debitorilor care nu vor putea propune un plan de reorganizare, incluzând şi debitorii, administratorii, directorii și/sau asociații

condamnați definitiv pentru infracțiuni prevăzute de Legea 22/1969, Legea 82/1991, Legea 78/2000, Legea 656/2002, Legea 571/2003 şi Legea 241/2005;

Se modifică perioada maximă de executare a planului de reorganizare de la 3 ani la 1 an, socotiți de la data confirmării de către judecătorul sindic;

Se prevede obligativitatea inserării în planul de reorganizare a modalităţii de achitare a creanţelor curente;

Se prevede posibilitatea divizării debitorului ca modalitate de reorganizare, cu respectarea obligaţiei de notificare a operaţiunilor de concentrare economică;

Se prevede obligativitatea distribuirii sumelor obţinute din vânzarea unor bunuri asupra cărora poartă cauze de preferinţă către titularii acestor cauze de preferinţă în cazul în care planul de reorganizare prevede lichidarea parţială sau totală a activului ca modalitate de reorganizare;

Se înlătură definitiv, fără circumstanţieri, dreptul de vot al creditorilor care direct sau indirect sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul;

Se modifică substanţial condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca judecătorul sindic să confirme planul de reorganizare, defalcate în funcţie de numărul de categorii de creanţe care l-au votat, astfel:

• în cazul în care sunt cinci categorii, planul se consideră acceptat dacă cel puţin trei dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi acceptă planul cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul şi ca cel puţin 50% din totalul valoric al masei credale să accepte planul;

• în cazul în care sunt trei categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care cel puţin două categorii votează planul, cu condiţia ca una dintre categoriile defavorizate să accepte planul şi ca cel puţin 50% din totalul valoric al masei credale să accepte planul;

• în cazul în care sunt două sau patru categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care este votat de cel puţin jumătate din numărul de categorii, cu condiţia ca una dintre categoriile defavorizate să accepte planul şi ca cel puţin 50% din totalul valoric al masei credale să accepte planul;

Clients & Friends AlertOctober 2013

8

Modificarea planului de reorganizare şi prelungirea acestuia cu o nouă perioadă de 12 luni poate avea loc oricând pe parcursul reorganizării, însă se instituie un termen maxim de derulare a planului de 2 ani, calculat de la data confirmării iniţiale a planului de reorganizare;

Se reglementează faptul că modificarea planului va putea fi votată doar de creditorii având creanţe rămase în sold, fiind ulterior supusă confirmării judecătorului sindic;

Se reglementează modul de distribuire al creanţelor recuperate de administratorul judiciar pe perioada de derulare a planului de reorganizare; acestea vor fi distribuite conform ordinii de prioritate aplicabile în caz de faliment;

Se instituie obligaţia administratorului judiciar de a sesiza judecătorul sindic referitor la trecerea la faliment în cazul în care se acumulează pierderi sau datorii către creditorii din procedură;

Se reglementează dreptul creditorului care deţine o creanţă curentă, lichidă, având o exigibilitate mai mare de 30 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag de a solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment, dar şi posibilitatea judecătorului sindic de a respinge cererea sa în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor.

Falimentul si lichidarea activelor

Se extinde sfera cazurilor în care judecătorul-sindic decide intrarea în faliment – aceasta poate fi decisă la solicitarea titularului unei creanțe curente, lichide, având o exigibilitate mai mare de 30 de zile și un cuantum mai mare de 40.000 lei, formulată oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligațiilor asumate prin plan, cu condiția ca:

• debitorul să datoreze plata;

• plata să nu fi fost deja efectuată;

• debitorul să nu fi încheiat o convenție de plată cu acest creditor;

Judecătorul-sindic NU va pronunța o sentință de deschidere a procedurii falimentului în situația în care,

la cererea creditorului de deschidere a procedurii insolvenței, debitorul a contestat că ar fi în stare de insolvență, iar contestația sa a fost respinsă;

S-a reglementat expres obligația administratorului special (dacă nu i s-a ridicat dreptul de administrare) de a întocmi, cu avizul administratorului judiciar, în termen de 5 zile de la intrarea în faliment, lista creditorilor și a creanțelor acestora la data intrării în faliment, cu indicarea creanțelor născute după deschiderea procedurii, a tabelului definitiv al creanțelor și a oricăror alte tabele întocmite în procedură, a oricăror rapoarte de distribuție, a listei actelor și operatiunilor efectuate după data deschiderii procedurii;

Se stipuleaza expres faptul că notificarea privind deschiderea procedurii falimentului trebuie comunicată creditorilor cu cel puțin 10 zile înainte de împlinirea termenului-limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor;

Se modifică termenul în care creditorii pot formula contestație împotriva modului de înscriere a creanțelor în tabelul suplimentar, respectiv 7 zile de la publicarea tabelului în Buletinul Procedurilor de Insolvență (anterior, 10 zile);

Judecătorul-sindic poate dispune ca administratorul special să fie prezent la inventarierea averii debitorului. În situația în care administratorul special nu se prezintă, nu poate contesta inventarierea;

Conform noii reglementări, un anunț privind depunerea raportului de evaluare la dosarul cauzei și un extras-sinteză din raportul de evaluare se vor publica în Buletinul Procedurilor de Insolvență. În termen de maximum 15 zile de la data depunerii raportului de evaluare la dosarul cauzei, lichidatorul judiciar are obligația de a convoca Adunarea creditorilor pentru stabilirea metodei de vânzare;

Se reglementează expres faptul că, în cazul vânzării bunurilor prin licitație publică, aceasta se va putea efectua și potrivit Codului de procedură civilă, iar în situația în care Adunarea Creditorilor nu aproba un regulament de vânzare, se stipulează expres ca vânzarea bunurilor se va efectua prin licitație publică potrivit Codului de procedură civilă. De asemenea, legiuitorul impune lichidatorului ca, în situația în care metoda de vânzare propusă este negocierea directă, să supună aprobării adunării creditorilor și regulamentul de vânzare;

Clients & Friends AlertOctober 2013

9

Se stipulează expres faptul că procesul verbal de adjudecare întocmit de lichidatorul judiciar este titlu de proprietate; în situația în care legea impune transferul dreptului de proprietate în formă autentică, contractele de vânzare cumpărare se vor încheia de către notarul public în baza procesului verbal de licitație;

Se modifică ordinea de plată a creanțelor în cazul falimentului, respectiv s-au introdus noi categorii prioritare la plată, după cum urmează:

• cheltuielile efectuate de membrii comitetului creditorilor pentru a se deplasa la sedințele comitetului, cu condiția aprobării plății de către Adunarea creditorilor (poziția 2);

• de asemenea, s-a acordat rang prioritar creanțelor datorate cocontractanţilor născute după data deschiderii procedurii insolvenței și cele datorate terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora în urma admiterii acțiunilor în anulare formulate în cursul procedurii (poziția 4);

• au fost create 2 categorii noi de plată a creanțelor, prioritare celor rezultate din credite bancare, respectiv:

creanţe reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă (poziția 6);

creanţe reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică (pozitia 7);

Noua ordine de plata a creanțelor este stabilită în art. 161.

Se stipulează în mod expres faptul că nu se poate indisponibiliza contul de insolvență printr-o măsură de natură penală, civilă sau administrativă de către organele cu atribuții în acest domeniu.

Atragerea raspunderii pentru intrarea în insolvență

Se extinde sfera faptelor pentru care se poate formula cerere de atragere a răspunderii a organelor de conducere ale debitorului; respectiv se poate formula o astfel de cerere și pentru orice altă faptă săvârşită cu intenţie, care a contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, constatată potrivit prevederilor Ordonanței;

De asemenea, se instituie o prezumție relativă de culpă precum și de legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul/lichidatorul judiciar, pentru săvârșirea următoarelor fapte: a ține o contabilitate fictivă, a face să dispară unele documente contabile sau a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea;

Noua reglementare nu mai prevede expres care fapte constituie infracțiuni și care contravenții, ci se limitează la a stipula că respingerea acțiunii de atragere a răspunderii nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracțiuni;

Se reglementează o interdicție expresă pentru persoana împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii de a mai fi desemnată administrator al unei societăți timp de 10 ani de la data rămânerii definitivă a hotărârii. În situația în care această persoană este administrator în alte societăţi, va fi decăzută din acest drept timp de 10 ani de la data rămânerii definitivă a hotărârii.

Închiderea procedurii

Noua reglementare prevede posibilitatea de a distribui bunurile debitorului către creditori în contul creanţelor pe care le deţin împotriva averii debitorului, în urma propunerii acestora, cu obligaţia creditorilor de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate creditorilor aflaţi pe ordinele de prioritate anterioare, precum şi celor de pe aceeaşi ordine de prioritate (conform prevederilor privind plata creantelor) în situaţia în care bunul ar fi fost vândut către un terţ. Dacă sunt mai multe propuneri, bunul se va distribui creditorului care oferă cel mai mare preţ, caz în care creanţa respectivului creditor se va scădea din preţul datorat.

Clients & Friends AlertOctober 2013

10

O altă noutate este aceea ca bunurile aflate în patrimoniul debitorului care nu au fost cunoscute în timpul procedurii de insolvenţă, identificate după acoperirea tuturor creanţelor, închiderea procedurii şi radierea debitorului din registrele în care acesta a fost înmatriculat, vor intra de drept în patrimoniul asociaţilor;

De asemenea, se prevede expres posibilitatea închiderii procedurii în timpul perioadei de observație, fără radierea debitorului din registrul în care este înregistrat, în situația în care toți creditorii înscriși în tabelul definitiv al creanțelor primesc sumele ce li se datorează sau renunță la judecată în timpul perioadei de observație;

Conform noii reglementări, în cazul intrării în faliment, după aprobarea unui plan de reorganizare, se va reveni la situaţia stabilită prin tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva debitorului, scăzându-se sumele achitate în timpul planului de reorganizare;

Se reglementează în mod expres cazurile în care poate fi tras la răspundere administratorul/lichidatorul judiciar, respectiv, în situația în care și-a exercitat atribuțiile cu rea-credință sau gravă neglijență, fiind definite și situațiile în care există rea-credință și gravă neglijență. Termenul de prescripție a dreptului la acțiunea în răspundere este de 1 an.

Dispoziții speciale privind grupul de societăți

Ordonanța definește grupul de societăți ca fiind două sau mai multe societăți interconectate prin control și/sau deținerea participațiilor calificate (fracțiune de capital cuprinsă între 20 și 50% deținută de către o societate în altă societate);

În cazul deschiderii procedurii insolvenţei împotriva unor membri ai grupului de societăţi, în urma depunerii unei cereri comune de deschidere a procedurii insolvenţei, instanţa competentă este tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială îşi are sediul societatea-mamă sau, după caz, societatea cu cea mai mare cifră de afaceri conform ultimei situaţii financiare publicate, pentru toate societăţile membre ale grupului;

Se stipulează expres faptul că pentru fiecare membru al grupului se va forma un dosar separat, însa prin derogare

de la prevederile legale care reglementează repartizarea aleatorie a dosarelor, toate dosarele membrilor grupului vor fi repartizate judecătorului-sindic desemnat conform sistemului de repartizare aleatorie în primul dosar înregistrat în sistemul informatizat al instanţelor;

Comitetele creditorilor, desemnate pentru fiecare membru al grupului supus procedurii insolvenţei, se vor întâlni cel puţin trimestrial, principalul scop fiind formularea de recomandări cu privire la activitatea debitorilor şi planurile de reorganizare propuse;

Adunările generale ale asociaţilor/acţionarilor membrilor grupului vor desemna acelaşi administrator special pentru fiecare membru al grupului;

În cazul în care creditorii care deţin cel puţin 50% din masa credală sunt aceiaşi pentru fiecare membru al grupului, va fi desemnat acelaşi administrator judiciar sau consorţiu de administratori judiciari pentru toți membrii grupului. În situatia în care vor fi desemnați administratori judiciari diferiti, acestia vor fi ţinuţi de obligaţia de cooperare. Obligaţia de cooperare se va materializa inclusiv prin semnarea unui protocol de cooperare, care să conţină o sinteză a modalităţii în care se vor derula, în mod integrat, activităţile economice, juridice şi operaţionale, la nivelul grupului. Protocolul de cooperare va fi depus la dosarul de insolvenţă în care a fost desemnat practicianul coordonator în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii şi va fi aprobat de către judecătorul-sindic;

Oricare dintre administratorii judiciari desemnaţi în procedurile de insolvenţă va putea participa la adunările creditorilor şi ale comitetelor creditorilor ale oricăruia dintre membrii grupului;

Administratorul judiciar desemnat pentru oricare dintre membrii grupului va avea calitate procesuală de a propune un plan de reorganizare în cadrul procedurii/procedurilor celorlalţi membri;

Un creditor deţinător al unor creanţe împotriva a doi sau mai multor membri ai unui grup poate introduce o cerere comună de deschidere a procedurii insolvenţei;

În cazul în care face parte dintr-un grup de societăți, debitorul este obligat să depună în susținerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței și următoarele documente:

Clients & Friends AlertOctober 2013

11

• o listă completă cuprinzând membrii grupului, fie că aceştia fac sau nu obiectul cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;

• o descriere a modului în care se desfăşoară activitatea în cadrul grupului;

• o listă a contractelor încheiate între membrii grupului şi aflate în derulare.

Un membru al unui grup care nu este în stare de insolvenţă sau insolvenţă iminentă poate subscrie la o cerere comună de deschidere a procedurii insolvenţei. În acest caz, cererea comună de deschidere a procedurii insolvenţei va fi aprobată de adunarea generală a asociaţilor/acţionarilor respectivului membru al grupului;

Creanţa creditorului împotriva unor debitori solidari (membri ai grupului de societăți) va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe cu valoarea nominală, până va fi complet acoperită. Creanța va conferi drept de vot şi va participa la formarea cvorumului atât în procedura deschisă împotriva debitorului principal, cât şi în cele împotriva debitorilor solidary;

Termenul de depunere a planurilor de reorganizare va fi de 60 de zile de la data afişării tabelelor definitive de creanţe în cazul grupurilor de societati și nu de 30 de zile ca în cazul celorlalți debitori;

Creanţele membrilor grupului împotriva altui membru al grupului, născute înainte de data deschiderii procedurii, vor fi înscrise de administratorul judiciar în categoria creanțelor subordonate (pozitia 10 – ultima);

Un membru al grupului poate încheia un contract de împrumut cu alt membru al grupului după data deschiderii procedurii insolvenţei în vederea susţinerii activităţii debitorului, respectiv în perioada de observaţie sau în vederea susţinerii planului de reorganizare, cu acordul comitetului creditorilor. În acest caz, membrul grupului care a acordat împrumutul va deţine împotriva averii împrumutatului o creanţă rezultată din continuarea activității debitorului (pozitia 4);

Un membru al grupului poate garanta un contract de împrumut încheiat cu o terţă parte de alt membru al grupului aflat în insolvenţă, cu acordul comitetului creditorilor.

Clients & Friends AlertOctober 2013

12

Sperăm ca cele de mai sus să vă fie utile. În cazul în care aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm nu ezitaţi să ne contactaţi la adresele de mai jos:

Gabriel Biriș, partenergbiris@birisgoran.ro

Raluca Năstase, partenerrnastase@birisgoran.ro

Biris Goran SCPAStr. Emanoil Porumbaru nr. 77,

RO-011424, București

T +4 021 260 07 10F +4 021 260 07 20

www.birisgoran.ro

Disclaimer

Acest material reliefează doar acele modificări introduse de Ordonanță în materia insolvenței considerate a fi printre cele mai importante. Acest material nu reprezintă nicidecum un studiu comparativ extensiv între reglementările Legii și reglementările introduse prin Ordonanță sau o analiză completă a prevederilor Ordonanței.Pentru o bună cunoaștere a tuturor modificărilor și elementelor nou introduse în materia insolvenței, vă recomandăm să consultați în întregime Ordonanța.Acest material nu reprezinta o opinie legală și nu poate fi utilizat ca atare. Conţinutul prezentului material informativ constituie exclusiv expresia analizei unor prevederi de drept, şi nu garantează obţinerea unui anumit rezultat. SCPA Biriș Goran nu îşi asumă nici o responsabilitate şi nici o răspundere legală nu îi va fi impusă de către terţi în legătură cu sau determinată de conţinutul prezentului material.