Claudiu Mereuta Abstract

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT A REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 796.02.077.5

MEREUŢĂ CLAUDIU

EFICIENŢA FOLOSIRII MIJLOACELOR AUDIOVIZUALE ÎN CADRUL LECŢIILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ CU ELEVII

TREPTEI GIMNAZIALE

Specialitatea 13.00.04 - Teoria şi metodologia educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare

AUTOREFERAT al tezei de doctor în pedagogie

CHIŞINĂU 2008

2

Teza a fost realizată la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a Republicii Moldova

Catedra Jocuri Sportive

Conducător ştiinţific: Carp Ion – doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, U.S.E.F.S., Chişinău

Referenţi oficiali:

Raţă Gloria – doctor în educaţie fizică şi sport, prof. univ. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea din Bacău

Filipov Valeriu – doctor în pedagogie, Chişinău

Susţinerea publică a tezei va avea loc în ziua de29 februarie 2008, ora

14.30 în cadrul şedinţei Consililui Ştiinţific Specializat D 40-13.00.04 – …..de pe lângă Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a Republicii Moldova.

Adresa: or. Chişinău, str. A. Doga, 22. Teza poate fi examinată la Biblioteca Universităţii de Stat de

Educaţie Fizică şi Sport pe site-ul http://www.cnaa.acad.md şi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la data de 29 ianuarie 2008.

Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat doctor în pedagogie, conferenţiar universitar Povestca Lazari

Conducător ştiinţific, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar Carp Ion Autor Mereuţă Claudiu

© Mereuţă Claudiu

3

CARACTERIZAREA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei. La baza activităţii de cercetare în domeniul educaţiei

fizice şcolare stau concepte bine fundamentate teoretic ce orientează sistemul de

educaţie fizică în sensul de a răspunde la cerinţele contemporane privitoare la

cunoştinţele, motivaţiile şi nu în ultimul rând la crearea deprinderilor de a

practica sistematic exerciţiul fizic, toate acestea utilizând cele mai noi mijloace

tehnice apărute (C.Moise, T.Cozma, 1996; I.Nicola, 1996; D.Hopkins, M.West,

1998; F.Turcu, A.Turcu, 1999; I.Jîngă, I. Negruţ, 1999; C.Ciorbă, 2000, 2001).

Programa tradiţională de educaţie fizică trebuie adaptată şi îmbunătăţită

datorită evoluţiei societăţii şi cerinţelor noi apărute şi astfel, conceptele mai

vechi de predare trebuie reorientate în sensul de a răspunde la comanda socială

actuală (A.Novicov, L.Matveev, 1980; A.V.Zigfrud, 1980; G. F.Siticova, 1982;

I. Cerghit, 1983; F.Palej, 1990; V.Erdacov, 1990; C.Ciorbă, A.Ghimp, 1991; N.

Bradaton, 1993; I.Mahu, P.Sârbu, 1993; A.Gujalovschi, 1993; L.Balint, 1996;

M.Chirazi, 1990).

Formarea şi menţinerea interesului elevilor faţă de mişcare şi exerciţiu

fizic reprezintă sarcini prioritare ale profesorului de educaţie fizică. Pentru

îndeplinirea acestora, profesorul de educaţie fizică trebuie să dea dovadă de o

bună pregătire profesională şi de specialitate, de cultură generală, de creativitate,

inteligenţă şi capacitate managerială, în deplin acord cu dorinţa de exersare şi

efort fizic a copiilor şi elevilor, ca efect al dezvoltării fiziologice (M.Bejat,

1971; A.Tucicov-Bogdan, 1973; D.Vintilescu, 1977; T.Samova, 1982; A.

Mudric, 1986; A.Gujalovschi, 1986; M.Marolicaru, 1987; C.Ciorbă, 1987; 1991,

M.Epuran, 1988; E.Ghibu, 1988; D.Gârleanu, 1989; A.Crîlov, 1990).

Pentru atingerea obiectivelor propuse este important să se procedeze în

permanenţă la corelarea sarcinilor ce constituie obiectivul activităţii instructiv-

educative. (T. Samova, 1982; A. Mudric, 1986; M. Marolicaru, 1987; C. Ciorbă,

1987, 1991; E. Ghebu, 1988; D. Gârleanu, 1989; D. Shiman, I. Schiopu, 1992,

P. Sava, S. Bicherschi, T. Grimalschi, 2000, 2001).

4

În ultimii ani în sistemul educaţional preuniversitar tot mai des se aplică

diferite mijloace de instruire inclusive şi cele audiovizuale. În acelaşi timp

acestea nu sunt aplicate în măsura necesară în cadrul educaţiei fizice şcolare şi

în primul rand în cadrul lecţiilor de educaţie fizică, ca formă de bază şi

obligatore. Până în prezent nu există o metodologie ştiinţifică privind aplicarea

mijloacelor audiovizuale în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.

Toate acestea fac ca tema propusă pentru cercetare să fie una destul de

actuală şi necesară teoriei şi practicii educaţiei fizice şcolare.

Pornind de la aceste considerente s-au formulat: ipoteza, obiectul, scopul,

obiectivele, conceptul metodologic şi conceptul organizatoric al cercetării.

Obiectul cercetării. Obiectul cercetării îl constituie procesul de instruire

a elevilor claselor treptei gimnaziale în baza utilizării în cadrul lecţiilor de

educaţie fizică a mijloacelor audiovizuale.

Ipoteza cercetării. S-a presupus că utilizarea mijloacelor audiovizuale în

lecţia de educaţie fizică va avea o influenţă majoră asupra optimizării procesului

instructiv-educativ al educaţiei fizice, prin implementarea unor noi modalităţi de

abordare a conţinuturilor specifice treptei gimnaziale, care în cele din urmă vor

contribui la:

- sporirea nivelului pregătirii fizice şi funcţionale;

- îmbunătăţirea nivelului însuşirii deprinderilor şi priceperilor motrice;

- îmbunătăţirea calităţii însuşirii obiectului de studiu “educaţia fizică”;

- sporirea interesului faţă de disciplina “educaţia fizică”.

Scopul cercetării. Scopul cercetării îl constituie optimizarea procesului

instructiv-educativ la treapta gimnazială, prin utilizarea în lecţia de educaţie

fizică a mijloacelor audiovizuale.

Obiectivele cercetării:

1. Studierea şi generalizarea literaturii de specialitate pe problema

perfecţionării procesului educaţional la disciplina “Educaţia fizică” prin

utilizarea mijloacelor audiovizuale.

5

2. Determinarea eficacităţii lecţiei de educaţie fizică prin aplicarea

mijloacelor audiovizuale

3. Stabilirea mijloacelor audio-vizuale în funcţie de specificul lecţiilor de

educaţie fizică la nivelul treptei gimnaziale.

4. Argumentarea experimentală a eficacităţii aplicării metodicii de

implementare a mijloacelor audiovizuale în lecţiile de educaţie fizică cu elevii

treptei gimnaziale.

Baza experimentală este constituită din edificiile sportive ale şcolilor ce

asigură învăţământul din oraşele Galaţi şi Brăila precum şi totalitatea aparatelor,

materialelor şi instalaţiile sportive ale acestora.

Baza teoretică şi epistemiologică constă în elaborarea conceptului

privind perfecţionarea procesului didactic al lecţiei de educaţie fizică la treapta

gimnazială prin aplicarea mijloacelor audiovizuale şi are la bază:

• concepţiile despre teoria şi metodica educaţiei fizice şcolare (L.P.

Matveev, A.D.Novicov, 1980; Gh.Mitra, Al.Mogoş, 1975-1980; Gh.Cârstea,

1990, 1993);

• teoria transferului calităţilor şi piceperilor motrice (Gh.Mitra, Al.

Mogoş, 1977; L.P.Matveev, A.D.Novikov, 1980; M.Solomon, I.Tudusciuc,

1984);

• legităţile dezvoltării fizice, fiziologice şi psihologice a elevilor (M.

Epuran, 1976, 1992; J.Piaget, 1972; A.Demeter, 1982; M.Ifrim 1986);

• teoria şi metodica aplicării mijloacelor audiovizuale în procesul de

instruire (Cerghit I., 1970; Cristea Gheorghe, Vollrath H. 1968; V. Creţu, 1972;

Jinga L, 1999; Mihalcea M., 1968; Morărescu S., Morărescu, E., Peterfy E.,

Bendorfeanu M., 1969; J-P. Astolfi, 1997; Ch. Gautellier, 1997).

Inovaţia ştiinţifică a lucrării constă în faptul că s-au întreprins încercări

în vederea optimizării procesului instructiv-educativ la lecţia de educaţie fizică

cu elevii treptei gimnaziale, prin aplicarea mijloacele audiovizuale.

A fost argumentată experimental metodica folosirii mijloacelor audio-

vizuale cu elevii treptei gimnaziale în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.

6

Importanţa practică. Rezultatele cercetărilor pot fi folosite în cadrul

lecţiilor de educaţie fizică în scopul optimizării procesului instructiv-educativ,

precum şi pentru sporirea interesului elevilor faţă de disciplina „educaţia fizică”.

Datele experimentale acumulate pot fi aplicate în cadrul cursurilor

„Teoria şi metodica educaţiei fizice” cu studenţii instituţiilor de învăţământ

superior de educaţie fizică şi sport.

Tezele de bază propuse pentru susţinere:

1. Dezvoltarea fizică a individului precum şi formarea personalităţii

creative, permanent adaptată la condiţiile de mediu, constituie obiectivele de

orientare a procesului instructiv-educativ la disciplina „Educaţia Fizică” în

cadrul treptei gimnaziale.

2. Pentru atingerea obiectivelor de bază ale educaţiei fizice de bază se

impune alegerea unor metode noi, moderne, care alături de cele tradiţionale, să

permită o abordare teoretică şi practică oportună pentru optimizarea procesului

instructiv-educativ.

3. Mijloacele audiovizuale folosite raţional în anumite momente ale lecţiei

asigură o evoluţie semnificativă a parametrilor fizici şi motrici, precum şi o

sporire a atractivităţii lecţiei, a interesului şi a motivării elevilor în practicarea

exerciţiilor fizice.

4. Aplicarea mijloacelor audiovizuale în lecţia de educaţie fizică la nivelul

treptei gimnaziale, trebuie efectuată luând în considerare particularităţile

psihomotrice şi motivaţionale ale elevilor, nivelul dotărilor din şcoli, urmărindu-

se şi atingerea unui nivel al pregătirii psihomotrice superior, astfel asigutând o

eficienţă maximă a utilizării lor.

Structura şi volumul tezei. Teza cuprinde: introducere, 4 capitole,

concluzii, recomandări practico-metodice, bibliografie şi anexe. Teza conţine 219

pagini, din care 152 pagini text de bază, 23 tabele, 59 grafice şi figuri. Bibliografia

este alcătuită din 326 de titluri, dintre care 263 în limba română, şi 63 în alte limbi.

Cuvinte cheie: treaptă gimnazială, lecţie de educaţie fizică, mijloace

audiovizuale, pregătire fizică, pregătire funcţională.

7

CONŢINUTUL TEZEI

Analiza izvoarelor literare pe problema perfecţionării educaţiei fizice şcolare

(Conţinutul capitolului I)

Organizarea procesului instructiv-educativ pe baze moderne (Gh. Mitra,

A. Mogoş, 1975; L.P.Matveev, 1980; E.Firea, 1984) pune în valoare funcţia

formativă şi caracterul metodologic al procesului instructiv-educativ. Conţinutul

şi structura lecţiei de educaţie fizică se perfecţionează continuu (Gh.Mitra, 1973;

J.Markova, 1980; L.Denisiuc, 1990; E.Scarlat, 1993; U. W.Makolin, 1995; E.

Scarlat, M.B.Scarlat, 2002), punându-se accent pe procedee metodice şi pe

formele de organizare a lecţiei menite să antreneze activ elevii şi să le stimuleze

spiritul inventive, gândirea creatoare, iniţiativa şi independenţa.

Principalele metode şi mijloace pedagogice prin care se realizează

educaţia elevilor şi pregătirea multilaterală (N. Zamfirescu, 1988; N. Wolansky,

1980; P.Seurin, 1981; F.Petrovici, 1983) vizează implicarea nemijlocită a

elevilor în actul de instruire prin eforturi fizice şi intelectuale proprii.

În scopul realizării principiului dezvoltării multilaterale în procesul de

educaţie fizică se folosesc mijloace şi metode care conduc la dezvoltarea

armonioasă a tuturor calităţilor fizice de bază ale organismului, care contribuie

la dezvoltarea aptitudinilor fizice individuale şi care creează priceperi şi

deprinderi motrice de importanţă vitală (E.Scarlat, 1981; I.Cerghit, 1983; T.

Badiu, 1993).

Dezvoltarea fizică multilaterală nu cuprinde o formulă general valabilă

prin care calităţile fizice pot fi uniformizate şi stabilizate la un anumit nivel

indiferent de individ, ci ea se modifică permanent, având ca factor permanent de

influenţă evoluţia şi variaţia principalelor condiţii sociale, economice, financiare

şi de climă (D.Negulici, 1981; E.Scarlat, 1981; E.Simionescu, 1986).

În cadrul oricărei forme de educaţie fizică, principiul general al

dezvoltării fizice multilaterale se reflectă în nevoia unui echilibru între

pregătirea fizică generală şi cea specială, neexcluzând dezvoltarea

8

preponderentă a uneia sau mai multor calităţi fizice în anumite condiţii (A. Zota,

V. Melinte, 1980; A. Duca, 1989; V. Buftea, E. Filipenco, 1991).

Pregătirea fizică multilaterală ocupă un loc important în preocupările

specialiştilor din domeniul educaţiei fizice, instruirea multilaterală neexcluzând,

în anumite situaţii, pregătirea sportivă şi chiar specializarea sportivă. La etapa

iniţială a pregătirii sportive, interesul elevilor trebuie centrat pe educarea

calităţilor fizice şi sporirea sistematică a fondului de priceperi şi deprinderi

motrice dobândite (V. V. Belinovici, 1949; O. Miliadis, 1985; I. Chiriac, 1989).

Ca orice altă disciplină, educaţia fizică este marcată de noile transformări

ale procesului instructiv-educativ, fapt susţinut de noile orientări metodice care

au fost implementate în demersul didactic (A. Han, 1971; M. Epuran,

L.Teodorescu, 1978; M.Muska, 1980; V.Farcaş, 1987; C.Ciorbă, 1988):

Operaţionalizarea (A. Berindei, 1979; A. Hrişcă, A. Bucur, 1979; I.

Benga, 1982; I. Bratu, 1982; V. Farcaş, 1983; D. Guţiu; E. Guţiu, 1985);

Programarea sau instruirea programată (Gh. Cârstea, 1978; I. Bratu,

1981; I. Benga, 1982; T. Badiu, 1982, 1998, 2000; V. Farcaş, 1984; V. Aladin,

A. Oleiniuk, 1990; A. Dragnea, 1992; C. Cucoş, 1994; W. Ursula, 1995);

Raţionalizarea (V. Farcaş, 1984);

Standardizarea (I. Benga, 1982, V. Marcu, 1977; A. Hrişcă, A. Bucur,

1979; D. Guţiu, Gh. Mitra, 1980; V. Ghenadie, 1981; T. Badiu, 1982, 1998,

2000; A. Hoffman, 1984; V. Farcaş, 1984; E. Guţiu, 1985; A. Hamza, M.

Hamza, 1988; V. Aladin, A. Oleiniuk, 1990);

Algoritmizarea (A. Hrişcă, A. Bucur, 1979; Gh. Mitra, 1980; V.

Farcaş, 1983, Furlan I., 1983, Radu I., 1991).

Modernizarea predării educaţiei fizice şcolare nu se poate face simplu,

prin adăugarea de date noi, ci prin restructurarea întregului conţinut, prin

redefinirea unor noţiuni tradiţionale şi introducerea unor metodologii noi,

corespunzătoare paradigmei ştiinţei privită sub dublul ei aspect, integrare şi

diferenţiere, cu caracter fundamental şi aplicativ (GH. Mitra, 1980; E. Scarlat,

1981; I. Bratu, 1982).

9

Noile orientări, cerinţele mereu mai exigente faţă de această activitate,

obligă cadrele didactice la eforturi de reactualizare a informaţiilor şi a practicii

didactice, la realizarea noilor orientări teoretico-metodice.

Programa de educaţie fizică din ţara noastră, în actuala structură şi

perspectivă, asigură cadrul orientativ general pentru desfăşurarea activităţii de

educaţie fizică din şcoli.

Testele de măsurare aplicate periodic determină măsura în care

obiectivele au fost realizate, progresele faţă de situaţia de la care s-a plecat,

calitatea şi eficienţa procesului instructiv-educativ şi eficacitatea eforturilor

depuse de elevi şi cadru didactic.

Spre deosebire de alte discipline de învăţământ, la educaţie fizică

proiectarea realistă a demersului didactic este mai dificil de realizat, datorită

faptului că aceasta depinde în mare măsură de factori aleatori.

În condiţiile modernizării şi diversificării învăţământului, instruirea

tradiţională, bazată pe metoda frontală de transmitere de cunoştinţe, deprinderi şi

priceperi, nu mai reuşeşte să acopere volumul mare de sarcini date de dinamica

dezvoltării societăţii.

În cadrul procesului didactic în general şi al transmiterii cunoştinţelor în

cadrul lecţiei de educaţie fizică, în particular, informaţia audiovizuală joacă un

rol extrem de important. O parte din informaţiile audiovizuale pot fi pliate şi în

cadrul altor discipline de învăţământ, dar ele îşi găsesc adevărata valoare în

domeniul nostru de activitate, unde legătura stimul-răspuns, capătă noi valenţe

(R. Renard, 1965; J-P.Astolfi, 1997; M.Armstrong, 2000; J.Crinon,

Ch.Gautellier, 2000;).

Implementarea de tehnologii moderne de educare şi instruire în

învăţământul preuniversitar la standarde internaţionale este posibilă prin:

dezvoltarea informatizării procesului didactic;

dotarea învăţământului preuniversitar cu echipamente audiovizuale

(diaproiector, retroproiector, copiator, video recorder si TV, interfaţă

10

"Data Display" pentru joncţionarea computerului, retroproiectorului şi

video recorderului);

promovarea mijloacelor audiovizuale (video, audio, multimedia);

promovarea roboticii în învăţământul vocaţional şi tehnic etc

Metodele şi organizarea cercetării

(Conţinutul capitolului II)

Capitolul al II-lea al lucrării cuprinde descrierea detaliată a metodelor de

cercetare folosite în lucrare, în scopul examinării aspectelor specifice, complexe

ale caracterului şi ale conţinutului activităţii, în cadrul lecţiilor de educaţie fizică

din treapta gimnazială la care s-au aplicat mijloace audiovizuale:

Metoda studiului bibliografic;

Metoda anchetei sub forma chestionarului;

Metoda observaţiei pedagogice;

Metoda măsurătorilor şi testărilor;

Experimentul pedagogic;

Metodele statistico-matematice.

De asemenea, în cadrul acestui capitol sunt prezentate etapele de

organizare şi desfăşurare a experimentului pedagogic. Cele trei etape sunt

următoarele:

Etapa I, septembrie 2002 - septembrie 2003 care a avut ca obiective

principale: aprobarea temei, alcătuirea planului de lucru şi sondajul sociologic.

În prima etapă s-au folosit ca metode de cercetare metoda studiului bibliografic,

observaţia şi ancheta-chestionar. Ancheta-chestionar s-a desfăşurat în rândul

specialiştilor din educaţie fizică şcolară, precum şi în rândul elevilor din ciclul

gimnazial. Chestionarea sociologică sub formă de anchetă s-a desfăşurat pe un

eşantion alcătuit din 91 de profesori de educaţie fizică, din trei judeţe.

Etapa a II-a, septembrie 2003 - septembrie 2004 care a avut ca obiective

principale: desfăşurarea experimentului constatativ, aprecierea nivelului

pregătirii fizice, compararea programelor şcolare la disciplina educaţie fizică.

11

Experimentul constatativ s-a realizat pe un eşantion format din 1453 de subiecţi,

dintre care 736 fete şi 717 băieţi. Scopul acestui studiu a constat în aprecierea

nivelului general al pregătirii fizice a elevilor de clasa a V-a, în vederea

demostrării oportunităţii aplicării unor mijloace noi în lecţia de educaţie fizică.

Etapa a III-a, septembrie 2004 - septembrie 2005 a avut ca obiective

principale organizarea şi desfăşurarea experimentul pedagogic de bază şi

aprobarea metodicii propuse în cadrul educaţiei fizice şcolare. Experimentul s-a

realizat pe un grup de 61 elevi din treapta gimnazială, 29 dintre aceştia

constituind grupa martor şi 32 grupa experimentală. Activitatea în grupele

experimentale s-a desfăşurat conform metodologiei propuse, iar în grupele

martor, activitatea s-a desfăşurat după metodele clasice, potrivit programei şi

metodologiei existente.

Eficacitatea lecţiei de educaţie fizică prin folosirea mijloacelor audiovizuale (Conţinutul capitolului III)

Oportunitatea introducerii în lecţia de educaţie fizică a mijloacelor audio-

vizuale rezultă din analiza opiniei specialiştilor (metoda chestionarului), din

analiza izvoarelor literare pe problema data, precum şi din propria experienţă de

lucru. Chestionarul a cuprins 14 întrebări menite să evidenţieze, pe de o parte,

măsura în care mijloacele audiovizuale sunt utilizate în prezent şi, pe de altă

parte, cât de necesară şi utilă este folosirea acestora în lecţia de educaţie fizică.

Elaborarea chestionarului s-a realizat potrivit indicaţiilor metodice ale lui

S. Chelcea, (1975); B. A. Aşmarin, (1978); M. Epuran, (1995); J. R. Thomas, J.

K. Nelson, (1996).

Chestionarea sociologică sub formă de anchetă s-a desfăşurat pe un

eşantion alcătuit din 91 de profesori de educaţie fizică (34% din judeţul Galaţi,

31% din judeţul Brăila, 15% din judeţul Buzău şi 22% din judeţul Tulcea).

Analizând părerile specialiştilor cu privire la măsurile şi metodele care ar

contribui la modernizarea şi dinamizarea educaţiei fizice şcolare în treapta

gimnazială, s-a constatat că există câteva opinii unanime referitoare la aceste

12

aspecte. Astfel, în România, nivelul educaţiei fizice şcolare gimnaziale este

mediu (47,25%), lecţia de educaţie fizică este elementul de bază în organizarea

educaţiei fizice şcolare (98,90%), iar cele două ore săptămânale afectate orelor

de educaţie fizică sunt insuficiente pentru atingerea obiectivelor (100%) şi ca

urmare se impun restructurări metodologice ale lecţiilor de educaţie fizică.

Noua orientare metodologică în lecţia de educaţie fizică vizează folosirea

mijlacelor audiovizuale. Deşi cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi nu dispun

de dotări corespunzătoare (57%), ei sunt de părere că eficienţa lecţiilor de

educaţie fizică în care se folosesc mijloacele audiovizuale ar fi crescută dacă s-ar

aplica această orientare metodologică în toate ciclurile de învăţământ (53,85%).

Dintre mijloacele audio-vizuale, cele mai folosite ar fi, în opinia

subiecţilor, muzica (86,12%) şi instrumentele vizuale combinate (72,53%) care

ar trebui folosite în toate tipurile de lecţii (67%).

Deşi cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi nu folosesc niciodată

mijloacele audiovizuale pentru eficientizarea lecţiei de educaţie-fizică (57%), ei

sunt de părere că utilizarea acestora în toate momentele lecţiei, în proporţie de

40% ar conduce la îndeplinirea cu succes a obiectivelor lecţiei de educaţie

fizică.

Pentru aprecierea nivelului general al pregătirii fizice s-a realizat un

experiment constatativ, pe un eşantion format din 1453 de subiecţi, dintre care

736 fete şi 717 băieţi. Obiectivul acestui studiu constă în demostrarea

oportunităţii aplicării unor mijloace noi în lecţia de educaţie fizică, care să

conducă la creşterea nivelului general al pregătirii fizice în treapta gimnazială.

În tabelul 1 sunt prezentate valorile medii ale eşantionului la probele din

sistemul naţional de evaluare, precum şi valorile modelului pentru nota zece.

În figura 1 este reprezentată microdiagrama comparativă a rezultatelor

obţinute de grupa eşantion (fete) şi modelul pentru nota 10. Se constată că

pentru toate probele prevăzute în sistemul naţional de evaluare, rezultatele

eşantionului sunt inferioare modelului pentru nota 10. Cea mai mare diferenţă se

13

înregistrează la alergarea în tempo uniform (-51,15%). Suprafaţa haşurată

reprezintă diferenţa între eşantion şi modelul pentru nota 10.

Tabelul 1

Tabel centralizator cu valorile medii ale esantionului la probele din sistemul naţional de evaluare

Tip subiecţi PROBE DIN SISTEMUL NAŢIONAL DE

EVALUARE Fete (n=736)

Băieţi (n=717)

Eşantion 13.45 12.63

Model 12.80 12.00 Naveta 3x10m (sec)

Variaţie procentuală (%) -5.07 -5.28

Eşantion 7.99 7.74

Model 10 10 Aruncarea şi prinderea

mingii la perete (nr.repetări)



Model 12 14 Sărituri cu genunchii la piept (nr.repetări)


Eşantion 3.02 2.56

Model 2.00 2.00 Alergare în tempo uniform (min)



Model 17 20 Aruncarea mingii de oină (nr.repetări)


În figura 2 este reprezentată microdiagrama comparativă a rezultatelor

obţinute de grupa eşantion (băieţi) şi modelul pentru nota 10. Se constată că

pentru toate probele prevăzute în sistemul naţional de evaluare, rezultatele

eşantionului sunt inferioare modelului pentru nota 10. Cele mai mari diferenţe se

înregistrează la alergarea în tempo uniform (-28,23%), la proba de sărituri cu

genunchii la piept (-3,35%) şi la proba de aruncare şi prindere a mingii la perete

14

(-22,64%). Suprafaţa haşurată reprezintă diferenţa între eşantion şi modelul

pentru nota 10.

Fig.1. Microdiagrama comparativă între performanţele eşantionului (fete) şi modelul pentru nota 10

Fig.2. Microdiagrama comparativă între performanţele eşantionului (băieţi) şi modelul pentru nota 10

4'

Naveta 3x10 m

42

10.73

Sarituri cu genunchii la piept

14

0

mingii la pereteAruncarea/prinderea

107.73

8 6 14"

12.63

13"

12"

Alergare in tempo uniform2'

2'56"

3'

17.83 Aruncarea mingii de oina

Barem pentru nota 10Esantion

24

68

1012

48

1216

20

12.8

13.8"

13"

Naveta 3x10 m

Aruncarea/prindereamingii la perete

Sarituri cu genunchii la piept

Alergare in tempo uniform

Aruncarea mingii de oina

0

107.99

24

68

2

46

810

12

10.23

2'

4'

3'3'02"

2 4 6 8 1012 14

1715.15

Barem pentru nota 10Esantion

15

Din analiza chestionarului şi a rezultatelor experimentului constatativ,

reiese că este necesar să se intervină în lecţia de educaţie fizică din treapta

gimnazială. Această intervenţie va fi concretizată în aplicarea unor mijloace noi,

şi anume, mijloacele audiovizuale cu ajutorul cărora eficienţa lecţiei de educaţie

fizică să crească, o dată cu educarea elevilor în spiritul participării efective şi

afective la lecţii.

Mijloacele de învăţământ sunt de două categorii (Ghid metodologic de

aplicare a programelor de educaţie fizică şi sport, Bucureşti, 2001): incluse

direct în procesul de exersare practică şi nespecifice, din domeniul audiovizual

şi al informaţiei.

In literatura de specialitate există o clasificare a mijloacelor audio-vizuale

(fig.3) ce pot fi implementate în desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică: în

lecţiile de învăţare cu teme din atletism, din jocuri sportive şi din gimnastică.

Sistemele de acţionare sunt selecţionate şi în funcţie de etapa instruirii şi

de dotarea materială, influenţând nemijlocit nivelul de realizare a sarcinilor

instructiv-educative (V. Roşală, 1970; T. Badiu, 1976; E. Simionescu, Gh.

Mitra, 1980; E. Scarlat, 1981; L. Teodorescu L, 1989).

Referitor la modul cum pot fi implementate mijloacele audiovizuale în

diferite tipuri de lecţie de educaţie fizică, se pot face următoarele precizări:

În lecţia de acomodare, în partea pregătitoare sau introductivă, la

momentul învăţării sau prezentării şi învăţării principalelor poziţii de front şi

formaţie folosite în lecţia de educaţie fizică, vor fi utilizate fotografii şi/sau

diapozitive, acest demers reprezentând aproximativ 20% din timpul alocat. La

momentul pregătirii organismului pentru efort, în plus faţă de demersurile

clasice vor fi utilizate mijloace vizuale. Influenţarea selectivă a aparatului

locomotor va aduce în plus, fotografii cu formaţiile de lucru, complexele de

exerciţii şi reprezintă aproximativ 20-30% din timpul alocat demersului. În

partea de încheiere se utilizează numai mijloace audio, respectiv fond muzical

cu acorduri fără mare intensitate.

16

În lecţia de învăţare vor fi utilizate fotografii şi filme, ponderea utilizării

mijloacelor vizuale va fi de 30-40% în primele două ore, 20-30% în celelalte

ore, procentul scăzând o dată cu avansarea în învăţare. După 3-4 săptămâni,

când utilizarea mijloacelor video nu va mai fi necesară, va fi utilizat un fond

muzical mai ritmat la momentul execuţiei complexelor de dezvoltare fizică

armonioasă şi mult mai discret în rest.

În lecţia de repetare – perfecţionare, joc sportiv, mijloacele vizuale vor fi

utilizate din prima lecţie a ciclului de lecţii. Astfel vor fi folosite diapozitive şi

fotografii (20-30%), filme cu meciuri din campionat (50%) cu comentarea

aşezării în teren, a fazelor de atac şi apărare, a tehnicii individuale, tacticii

individuale şi colective. Ponderea utilizării lor scade spre sfârşitul ciclului de

lecţii.

În lecţia de repetare – perfecţionare, gimnastică acrobatică vor fi utilizate,

diapozitive şi fotografii, imagini video, însoţite de comentarii care vor scoate în

evidenţă şi execuţiile incorecte şi greşelile frecvente. De asemenea, lecţiile pot fi

însoţite de un fond muzical discret, uşor ritmat.

În lecţia de repetare - perfecţionare, atletism vor fi utilizate imagini

de le Jocurile Olimpice şi Campionate Mondiale şi în mod special cursele de

sprint, 400m, 800m, lungime.

În lecţia de verificare – gimnastică se vor viziona diapozitive şi/sau

imagini video cu execuţii şi acolo unde va fi cazul, o linie acrobatică completă.

Întregul moment al notării va fi însoţit de un fond muzical discret, cu acorduri

lente care creează un cadru emoţional favorabil.

Ţinând cont de toate acestea, considerăm că aplicarea mijloacelor audio-

vizuale în procesul instructiv-educativ, este o metodă ce poate contribui la

rezolvarea sarcinilor lecţiei de educaţie fizică, conducând la o atmosferă propice

lucrului, având în acelaşi timp şi influenţă asupra cadrului didactic care o aplică,

în sensul apropierii de mijloacele nestandard, obligându-l în acelaşi timp să se

perfecţioneze continuu.

17

Fig.

3 M

odul

de

impl

emen

tare

a m

ijloa

celo

r au

dio-

vizu

ale

în le

cţia

de

educ

aţie

fizi

că

18

Argumentarea experimentală a eficacităţii educaţiei fizice şcolare cu elevii treptei gimnaziale prin folosirea mijloacelor audiovizuale în lecţia de

educaţie fizică (Conţinutul capitolului IV)

Pentru demonstrarea eficienţei utilizării mijloacelor audiovizuale în lecţia

de educaţie fizică, s-au constituit două grupe: grupa martor şi grupa experiment,

având 29 de subiecţi, respectiv 32. Asupra grupei martor s-a acţionat cu

mijloacele clasice de învăţare, recomandate de către specialiştii în educaţia

fizică. La sfârşitul perioadei urmărite s-au efectuat testările finale. Asupra grupei

experimentale s-a acţionat cu mijloace nespecifice, audiovizuale, introduse în

anumite momente ale lecţiei.

La începutul şi la finalul anului şcolar grupele implicate în experimental

pedagogic au fost supuse unor testări pentru aprecierea nivelului dezvoltării şi

pregătirii fizice, precum şi calitatea însuşirii programei şcolare în general. În

continuare vom analiza pe scurt rezultatele înregistrate la parametrii testaţi.

Analiza indicilor pregătirii motrice a elevilor treptei gimnaziale în

perioada experimentului pedagogic, a evidenţiat o creştere semnificativă a

acestora pentru grupa experiment, asupra căreia s-a acţionat cu mijloace noi,

audiovizuale (tabelul 3, 4).

Şi la grupa martor, asupra căreia s-a acţionat cu mijloace clasice, s-au

înregistrat progrese în ceea ce priveşte pregătirea fizică, dar acestea au fost

inferioare progreselor înregistrate de grupa experiment.

La proba de navetă 3x10m, s-au înregistrat progrese ale grupelor

experimentale fete şi băieţi, de 6,18%, respectiv 4,62%, ceea ce a condus la

depăşirea nivelului performanţei stabilit în Sistemul Naţional de Evaluare pentru

nota maximă.

La proba de aruncare/prindere a mingii la perete s-au înregistrat progrese

ale grupelor experimentale fete şi băieţi, de 24,63%, respectiv 26,62%, ceea ce a

condus la depăşirea nivelului performanţei stabilit în Sistemul Naţional de

Evaluare pentru nota maximă.

19

Tabelul 3

Indicatorii statistici la testele motrice ale elevilor claselor martor şi experiment (fete)

GRUPA MARTOR (N=15)

GRUPA EXPERIMENT (N=17)

PROBE DIN SISTEMUL

NAŢIONAL DE EVALUARE

T.I ..MEx ±

T.F. ..MEx ±

T p T.I. ..MEx ±

T.F. ..MEx ±

T p

Naveta 3x10m (sec) 13,39± 0,17

12,94±

0,11 5,072 <0,001

13,43±

0,19

12,60±

0,20 9,588 <0,001

Aruncarea/ prinderea mingii la

perete (nr. repetări)

7,93± 0,27

9,13± 0,24 5,392 <0,001 8,12±

0,22

10,12±

0,31 10,43 <0,001

Sărituri cu genunchii la piept

(nr. repetări)

10,20± 0,38

10,67±

0,29 2,82 <0,01

10,71±

0,49

12,18±

0,49 6,019 <0,001

Alergare în tempo uniform (min.)

2,58± 0,15

2.44± 0,1 2,305 <0,05 2.49±

0,09 2,18± 0,06 6,062 <0,001

Aruncarea mingii de oină (m)

14,55± 0,63

15,14±

0,50 2,706 <0,01

15,32±

0,79

17,14±

0,57 4,753 <0,001

La proba de sărituri cu genunchii la piept s-au înregistrat progrese ale

grupelor experimentale fete şi băieţi, de 13,72%, respectiv 33,61%, ceea ce a



La proba de alergare în tempo uniform s-au înregistrat progrese ale

grupelor experimentale fete şi băieţi, de 12,44%, respectiv 13,5%. Nivelul

performanţei stabilit în Sistemul Naţional de Evaluare pentru nota maximă nu a

fost depăşit nici la grupele martor nici la cele experiment, deoarece la această

vârstă, capacitatea de efort este slabă, în primul rând din cauza faptului că în

treapta primară ora de educaţie fizică este condusă de învăţător şi nu de un cadru

didactic specializat, cum este cazul altor discipline.

Intervalul de timp scurs între testarea iniţială şi cea finală nu este suficient

de lung pentru a putea atenua aceste carenţe în pregătirea calităţii motrice -

rezistenţă.

La proba de aruncarea mingii de oină s-au înregistrat progrese ale

grupelor experimentale, fete şi băieţi, de 11,78%, respectiv 9,07%, ceea ce a

20



Tabelul 4

Indicatorii statistici la testele motrice ale elevilor claselor martor şi experiment (băieţi)

GRUPA MARTOR (N=14)

GRUPA EXPERIMENT (N=15)

PROBE DIN SISTEMUL

NAŢIONAL DE EVALUARE

T.I. ..MEx ±

T.F. ..MEx ± T p T.I.

..MEx ±

T.F. ..MEx ±

T p

Naveta 3x10m (sec)

12,64± 0,16

12,23± 0,11 3,855 <0,01

12,54±

0,21

11,96±

0,10 4,786 <0,001

Aruncarea/ prinderea mingii la

perete (nr. repetări)

8,14± 0,38

9,29± 0,30 3,663 <0,01 8,00±

0,39

10,13±

0,39 12,911 <0,001

Sărituri cu genunchii la piept

(nr. repetări)

11,5± 0,51

13,0± 0,33 5,139 <0,001

10,53±

0,39

14,07±

0,33 18,412 <0,001

Alergare în tempo uniform (min.)

2.41± 0,13

2.1± 0,04 2,903 <0,01 2.37±

0,10 2.05± 0,06 8,765 <0,001

Aruncarea mingii de oină (m)

18,53± 0,5

19,49± 0,35 5,211 <0,001

18,51±

0,40

20,19±

0,3 6,455 <0,001

Analiza calitativă şi dinamica rezultatelor obţinute la obiectul educaţie

fizică în urma studiului experimental a condus la concluzia că mediile anuale la

disciplina educaţie fizică au crescut în anul şcolar 2004/2005 faţă de 2003/2004

atât la clasa martor, cât şi la clasa experimentală, însă rata de creştere a fost mai

mare la clasa experimentală (fig. 4).

Fig.4. Reprezentarea grafică a mediilor obţinute la educaţie fizică de

elevii claselor a V-a

21

Astfel, dacă la clasa martor, în anul şcolar 2003/2004 media era de 7,77,

iar la clasa experiment media era apropiată, respectiv 7,98, în anul şcolar

următor, anul experimentului pedagogic, s-au înregistrat progrese importante şi

creşteri ale acestor medii, mai ales la clasa experiment care a ajuns la o medie

foarte bună (9,73).

Pe durata exprimentului pedagogic, s-a constatat o scădere a numărului

absenţelor nemotivate, dar şi a numărului elevilor scutiţi medical (fig.5). Şi în

acest caz se înregistrează un progres mai important la clasa experimentală (o

scădere cu 59,03% la numărul absenţelor nemotivate şi cu 33% la numărul

scutiţilor medical). Acest lucru a fost influenţat şi de aplicarea mijloacelor

audiovizuale, care a dus la sporirea atât a calităţile motrice, cât şi a nivelului

însuşirii deprinderile şi priceperile motrice.

Fig. 5 Reprezentarea grafică a numărului absenţelor

nemotivate la educaţie fizică de elevii claselor a V-a

În concluzie, toate rezultatele obţinute justifică faptul că aplicarea

mijloacelor audiovizuale în lecţia de educaţie fizică este eficientă, acest lucru

fiind dovedit de nivelul pregătirii fizice, de nivelul indicilor funcţionali şi de

nivelul calitativ superior al deprinderilor şi priceperilor motrice.

22

CONCLUZII

1. Studierea teoriei şi practicii procesului instructiv-educativ al educaţiei

fizice la nivelul treptei gimnaziale, demonstrează că în planul cadru de

învăţământ se observă lipsa unui sistem de abordare a predării prin prisma

utilizării în cadrul lecţiilor de educaţie fizică a mijloacelor audiovizuale.

Examinarea aspectelor legate de folosirea acestor mijloace în cadrul lecţiei de

educaţie fizică a copiilor de 11-12 ani, ne demonstrează că acestea constituie un

factor de optimizare a procesului didactic, contribuind la înzestrarea elevului cu

capacităţi şi atitudini în concordanţă cu idealul educaţional.

2. Deşi majoritatea specialiştilor chestionaţi nu folosesc mijloacele audio-

vizuale pentru eficientizarea lecţiei de educaţie fizică, ei sunt de părere că

utilizarea acestora în toate etapele lecţiei, în proporţie de 35-40% ar conduce la

îndeplinirea obiectivelor lecţiei de educaţie fizică. Totodată, un procent destul de

important dintre aceştia (57%) nu le aplică în cadrul educaţiei fizice şcolare,

având mai multe motive: lipsa aparaturii, lipsa sălilor utilate corespunzător, lipsa

iniţiativei personale şi nu în ultimul rând datorită lipsei unei metodici

argumentate din punct de vedere metodico-ştiinţific.

3. Analiza rezultatelor experimentului constatativ a confirmat faptul că

atât la grupele experiment cât şi la grupele martor, nivelul pregătirii motrice şi

nivelul dezvoltării fizice şi funcţionale sunt inferioare baremurilor prevăzute în

Sistemului Naţional de Evaluare. Cele mai mici valori se înregistrează la

alergarea în tempo uniform, atât la grupa de fete cât şi la grupa de băieţi (cu

51,15% sub valoarea baremului propus, respectiv cu 28,23%), la

aruncarea/prinderea mingii la perete (cu 20,09% decât baremul propus la grupa

de fete şi cu 22,64% la grupa de băieţi), la sărituri cu genunchii la piept. Aceste

rezultate demonstrează că activităţile sportive sunt insuficiente din punct de

vedere cantitativ şi conduc la necesitatea optimizării procesului de educaţie

fizică a elevilor treptei gimnaziale.

4. Prin analiza surselor bibliografice, a rezultatelor experimentului constatativ, au fost stabilite cele mai eficiente mijloace

23

audiovizuale, care necesită o selecţie adecvată conţinuturilor lecţiei de educaţie fizică pentru orice compartiment al curriculumului şcolar specific treptei gimnaziale. Prin aplicarea mijloacelor audiovizuale în grupa experimentală a crescut densitatea motrice a lecţiilor de educaţie fizică atingând 30-35% faţă de 20-25% în grupa martor, fapt ce indică la sporirea calităţii acestora.

5. Anlizând rezultatele experimentului pedagogic se observă clar că toţi

parametrii antropometrici înregistrează creşteri între testarea iniţială şi testarea

finală, la grupele martor şi experiment, fete şi băieţi. Creşterile sunt

semnificative (P<0,001) din punct de vedere statistic, dar factorii care determină

aceste creşteri sunt în strânsă legătură cu evoluţia normală a corpului omenesc la

vârsta respectivă. Mijloacele clasice de instruire şi mijloacele audiovizuale

propuse pentru a se aplica în lecţie nu influenţează în mod semnificativ evoluţia

parametrilor antropometrici. Acest fapt se explică prin dezvoltarea naturală a

indicatorilor dezvoltării fizice la elevi, nefiind influenţaţi decisiv de metodele şi

procedeele aplicate pe parcursul anului de studiu.

6. Analiza indicilor pregătirii motrice a elevilor treptei gimnaziale în

perioada experimentului pedagogic, a evidenţiat o creştere semnificativă a

acestora pentru grupa experiment (P<0,001), asupra căreia s-a acţionat cu

mijloace audiovizuale. La grupa martor, asupra căreia s-a acţionat cu mijloace

clasice, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte pregătirea fizică, dar acestea

au fost inferioare progreselor înregistrate de grupa experiment. Astfel, s-au

înregistrat diferenţe la probele de alergare de viteză în grupa experimentală la

finalul experimentului de 0,83 sec., la fete, respectiv 0,58 sec. la băieţi, iar la

grupa martor de 0,45 sec. la fete, respectiv 0,41 sec. la băieţi. Testele de

semnificaţie statistică au evidenţiat faptul că aceste evoluţii sunt determinate de

factori sistematici care acţionează asupra grupei experiment, aceştia fiind

reprezentaţi de mijloacele audiovizuale.

7. La toţi indicatorii funcţionali rezultatele înregistrate demonstrează că

parametrii de adaptare a organismului la efort pot fi modelaţi în procesul de

instruire, iar capacitatea de efort se poate îmbunătăţi printr-o activitate

24

sistematică pe parcursul întregului an şcolar. La toţi indicatorii funcţionali,

rezultatele sunt superioare la clasele experiment faţă de cele martor ca urmare şi

a aplicării mijloacelor audiovizuale propuse. Îmbunătăţirea indicilor funcţionali

la finalul experimentului pedagogic indică faptul că întreg eşantionul s-a adaptat

pozitiv la efort în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.

8. Aplicarea mijloacelor audiovizuale în lecţia de educaţie fizică cu elevii

treptei gimnaziale a condus la creşterea nivelului motivaţiei pentru aceste lecţii,

la o participare mai bună şi mai activă a elevilor, fapt ce a atras o creştere

importantă a notelor obţinute de către aceştia. Astfel, mediile anuale la educaţia

fizică au crescut în anul şcolar 2004/2005 faţă de 2003/2004, atât la clasa

martor, cât şi la clasa experimentală, cu 16,95% la clasa martor, respectiv

21,89% la clasa experimentală. Numărul absenţelor nemotivate a scăzut, ca şi

numărul elevilor scutiţi medical, înregistrându-se un regres mai semnificativ la

clasa experimentală.

RECOMANDĂRI PRACTICO-METODICE

Studiul realizat demonstrează că utilizarea mijloacelor audiovizuale ca

elemente de conţinut în cadrul lecţiilor de educaţie fizică la nivelul treptei

gimnaziale conduce la o mai bună realizare a obiectivelor lecţiei de educaţie

fizică. Pentru organizarea şi desfăşurarea cu succes a lecţiilor cu aplicarea

mijloace audiovizuale este necesar de a se ţine cont de următoarele momente

organizatorice:

• Selectarea mijloacelor audiovizuale aplicate în lecţia de educaţie fizică

este realizată de către profesorul de educaţie fizică cu scopul de a modela

conţinutul activităţii procesului instructiv-educativ.

• Pe lângă pregătirea teoretică şi practică de bază, profesorul de educaţie

fizică care aplică mijloacele audiovizuale trebuie să cunoască foarte bine modul

în care implementează aceste mijloace, momentele în care poate interveni,

precum şi dozarea acestora, astfel încât obiectivele să fie atinse în timp scurt şi

cu maximă eficienţă.

25

• Explicând elevilor elemente ce ţin de tehnica de execuţie profesorul le

oferă şi informaţii vizuale bogate în scopul sporirii interesului fată de activităţile

sportive, asigură participarea conştientă şi activă la orele de educaţie fizică.

• Muzica funcţională va fi eficientă în toate etapele lecţiei în cazul

combinării acesteia cu activităţile sportive.

• Stimularea muzicală în timpul lecţiilor se va folosi în anumite

perioade, atunci când este vorba de repetarea unor exerciţii deja studiate şi care

nu necesită din partea elevilor o concentrare maximă.

• Se recomandă folosirea imaginilor filmate cu evidenţierea greşelilor

frecvente, dar nu mai mult de 10% din timpul alocat învăţării procedeului.

• Ponderea utilizării mijloacelor vizuale va fi de 30-40% în primele ore

şi va scădea treptat o dată cu avansarea în însuşirea materiei.

• Activitatea elevilor va fi înregistrată video în scopul conştientizării

însuşirii corecte a elementelor şi procedeele tehnice precum şi pentru înlăturarea

greşelilor.

Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice sunt reflectate în următoarele publicaţii:

1. Mereuţã C., Ciorbã C., Prisecaru G. Arta predării şi ştiinţa educaţiei// Analele Universitãţii „Dunãrea de Jos” Galaţi – Fascicula XV: Educaţie Fizicã şi Management în Sport, 2004.- P. 38-42,

2. Claudiu Mereuţă. Perspective noi în evoluţia sistemului informaţional,/ Conferinţa Internaţională de comunicări Ştiinţifice “2004 – Anul European al educaţiei prin sport”, Galaţi 2004. - P. 337-342.

3. Claudiu Mereuta, Constantin Ciorbă. The Mechanisms of Visual Information in Sports/ The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle XV , 2005, p. 55-58.

4. Claudiu Mereuţă. Oportunitatea introducerii mijloacelor audio-vizuale în lecţia de educaţie fizică/ Conferinţa internaţională de comunicări ştiinţifice “Prospectiv, creativ, aplicativ în domeniul educaţiei fizice şi sportului din România în perspectiva integrării europene”, Galaţi, 2005. P.-176- 180 .

26

5. Claudiu Mereuţă. Influenţele mijloacelor audio-vizuale asupra predarii educaţiei fizice în treapta gimnazială// Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală, nr.4, 2006 Chişinău, P.42-45..

6. Claudiu Mereuţă, Constantin Ciorbă. Studiu comparativ privind aplicarea mijloacelor audio-vizuale la lecţiile de educaţie fizică cu elevii treptei gimnaziale/-Conf. ştiinţifică “Perspective moderne ale impactului societăţii contemporane asupra educaţiei fizice şi sportului, ediţia a VII-a,Chişinău, 2006,. P. . 91-93.

7. Claudiu Mereuţă. Mijloacele intuitive - factor de îmbunătăţire a activităţii de predare/ Conferinţa internaţională “Educaţia prin mişcare şi kinetoterapia pentru amelioarerea calităţii vieţii, Piteşti, 2006. – P. 164-166.

8. Claudiu Mereuţă, Constantin Ciorbă. Dinamica dezvoltării fizice a elevilor treptei gimnaziale în contextul aplicării mijloacelor audio-vizuale, Conferinţa Stiinţa Educaţiei în perspectiva integrării europene – SEPIE- ed. 1., Stiinţa Educaţiei, Piteşti,. 2006, (format electronic).

9. Claudiu Mereuţă, Constantin Ciorbă. Mijloace audiovizuale în lecţia de educaţie fizică – eficienţă şi oportunitate/ Conferinţa “Stiinţa Educaţiei în perspectiva integrării europene” – SEPIE- ed. 1., Stiinţa Educaţiei, Piteşti, 2006. (format electronic).

10. Claudiu Mereuţă, Constantin Ciorbă, Optimizarea procesului instructiv-educativ prin folosirea mijloacelor audiovizuale în lecţia de educaţie fizică/ Conferinţa ştiinţifică “Domeniul culturii fizice si sportului in perspectiva integrarii europene, 2006, Bacău, P. 58-65, 66-72, 73-79.

11. Mereuţă C., Ciorbă C., Carp I., Tehnologia aplicării mijloacelor audiovizuale în lecţiile de educaţie fizică din treapta gimnazială/ Conferinţa ştiinţifică Internţională a doctoranzilor “Cultura fizică: probleme ştiinţifice ale învăţământului şi sportului”, Ediţia a V-a, USEFS, Chişinău, 2007, P. 54-60. 12. Mereuţă C., Programa experimentală privind aplicarea mijloacelor audio-vizuale în lecţiile de educaţie fizică din treapta gimnazială/ Conf. ştiinţifică “Interdisciplinaritatea, fundament al cercetării în educaţie fizică şi sport”, Galaţi, 2007, P. 72-76.

13. Mereuţă C., Ciorbă C., Carp I., L'optimisation du processus instructive-educative en utilisant les moyens audiovisuels pendant les classes d'éducation physique/ Analele Universitãţii „Dunãrea de Jos” Galaţi – Fascicula XV: Educaţie Fizicã şi Management în Sport, 2007, P. 118-123

27

РЕЗЮМЕ

докторской диссертации «Эффективность применения аудиовизуальных средств на уроках физического воспитания с

учащимися гимназий». Автор Мереуцэ Клаудиу

Целью данной работы является теоретическое и экспериментальное

обоснование оптимизации учебно-воспитательного процесса с учащимися

гимназий на основе применения аудиовизуальных средств на уроках

физического воспитания.

Проведенные исследования показывают, что существуют ряд

методических приемов для оптимизации учебно-воспитательного процесса

по предмету «физическое воспитание». Одна из них является применение

аудиовизуальных средств на уроках физического воспитания.

Анализ литературных источников, а также результаты

констатирующего эксперимента позволили создать методику применения

аудиовизуальных средств, а также их классификацию, которые были

применены в процессе физического воспитания с учащимися гимназий на

протяжении одного учебного года в виде педагогического эксперимента.

Многообразие аудиовизуальных средств применяемых на уроках

физического воспитания в различных частях, позволили учащимся

усвоить большой объем основных и специальных двигательных умений и

навыков, а также улучшить показатели двигательных способностей.

Результаты исследований могут быть использованы в качестве

методических рекомендаций на уроках физического воспитания с

учащимися гимназий, а также при профессиональной подготовке

студентов высших учебных заведений по физическому воспитанию.

Ключевые слова: гимназии, урок физического воспитания,

аудиовизуальные средства, физическое развитие, физическая подготовка,

функциональная подготовка.

28

SUMMARY of he master’s degree thesis “The efficiency of using audio-visual means

during the gymnasium physical education classes”

The thesis aims to prove, both theoretically and practically, the

optimization of the instructive-educative process during the gymnasium physical

education classes using the audio-visual means.

The thesis shows that one of the optimisation way of improving the

quality in physical education classes is strongly related to the use of audio-visual

means.

This new direction methodology during the gymnasium physical education

classes points out the audio-visual means.

Although most of the specialists don’t have a proper endowment, they all

have the same opinion regarding the increased efficiency of the physical

education classes when the audio-visual means are applied.

The pedagogical experiment proves that from statistical point of view, the

results are significant between the experimental and control group, thus

approving the efficiency of the audio-visual means proposed.

The general bio-motric potential of the groups involved in the research is

above average, for most of the indicators.

The great variety of audio-visual means applied during the physical

education classes tends to the success to a large knowledge, a large motrical

abilities, a good health, a hard constitution, a psyho-physical equilibrium, but

most of all, the improvement of the basic motrical quality indexes.

The square one in bringing up to date the teaching process is the

reorganization of the actual content of the physical education means.

On this line, the research acknowledges the availability of the new audio-

visual means proposed, that act for a long time, that open to all changes that can

render them more and more perfect.

Key-words: gymnasium, physical education class, audio-visual means,

physical development, motrical ability.

29

30

Date post:	02-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	natalia-grajdianu
View:	81 times
Download:	2 times

Claudiu Mereuta Abstract

Documents