+ All Categories
Home > Documents > Clasificarea memoriei semiconductoare

Clasificarea memoriei semiconductoare

Date post: 05-Jul-2018
Category:
Upload: mihai-chirita
View: 242 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 15

Transcript
  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    1/15

    Clasificarea memoriei semiconductoare

     Clasificarea memoriei semiconductoare poate fi reprezentata prin schema

    Clasificarea memoriei semiconductoare

     Memoria semiconductoare se clasifica in :a) memorie operativa (RAM – random acces memory) – permite de a efectua inmod operativ citirea si inscrierea informatiei in procesul functionarii dispozitivelor incare e montata. La deconectarea alimentarii informatia se pierde.b) memorie fixa (ROM – read only memory) – este destinata numai p/u citireainformormatiei in dispozitivele in care se utilizeaza. Inscrierea se efectueaza înaintede utilizare, în procesul de programare. Pastreaza informatia la decuplarea

    alimentarii. Memoria operativa (RAM), la rindul ei, se clasifica in:1) memorie cu acces serial – permite accesul la informatie prin citirea consecutivitatila tot volumul de memorie realiz. dupa doua moduri!

     – dispozitiv cu cuplare prin sarcina "CCD – Charge Coupled Device). – сu domenii magnetice – se formeaza domenii magnetice care se magnetizeazasau se demagnetizeaza.

    #) memorie cu acces aleator  – permite accesul nemi$locit la celula cu informatianecesara. %re o viteza de lucru mai mare ca precedenta. a, la rindul ei, poate fi!

     – cu adrese – celula poate fi localizata dupa adresa ei. %dresa celulei prezinta uncod &inar.

     – asociativa – este cea mai rapida. Informatia se localizeaza analizind concomitentcontinutul la toate celulele de memorie.

    'upa structura interna memoria cu adrese este!a) microcircuite cu structura de tipul 1D "unidimensionala)(

     &) microcircuite cu structura de tipul D "cu structura planara)(

    c) microcircuite cu structura de tipul !D "cu pagini).

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    2/15

     um*rul ma+im de celule ce poate fi adresat poate fi!

    "celul.max.# n$(1D)% "celul.max.#

    n$(D)% "celul.max.# !n$(!D)%

    ) Memorie statica – pentru memorizare se folosesc &ista&ile tip D.

    -) Memoria dinamica – informatia se memorizeaza su& forma de sarcina pe grila

    unui tranzistor CMO&. Memoria fixa (ROM) poate fi :

    1) cu mascare – informatia se inscrie la etapa producerii microcircuitului. eutilizeaza pentru pastrarea ta&elelor standarde, codurilor alfa&etelor si cifrelor.

    #) matrice logice programa&ila – complecte de elemente logice.

    ) memorie programa&ila – permite inscrierea informatiei o singura data.

    -) memorie reprograma&ila – permite inscrierea informatiei de mai multe ori.tergerea informatiei vechi se poate face prin doua metode !

     –  prin iradiere cu raze ultraviolete; pe cale electrica.

     emoria se compune din circuite integrate "chip0uri) care au rolul de a stocainformaii "date 2i instruciuni). Informaiile sunt stocate în memoria calculatoruluisu&

    form3 &inar3 adic3 succesiuni de cifre 4 si 1. %cestea corespund a&senei "4) sau prezenei"1) unei tensiuni electrice în circuitele electronice "tranzistorii) ale calculatorului.' –ul "5Inar6 digi7 8 cifr3 &inar3) reprezint3 cea mai mic3 unitate de date care

     poate fi reprezentat3 2i prelucrat3 de c3tre un sistem de calcul.'*+ –ul sau OC+ –ul este o succesiune de 9 &ii 2i reprezint3 cea mai mic3zon3 de memorie care poate fi reprezentat3 2i adresat3 de c3tre memoria unui sistem.  um3rul total de &6tes care poate fi înregistrai în memorie reprezint3capacitatea

    memoriei care se e+prim3 în multipli ai &6te0ului!1:& 814#- &6tes 814#-;9 &ii "

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    3/15

    o este inscripionat de c3tre firma produc3toare(

    o este nevolatil3 "nu dispare la închiderea calculatorului).

    Instruciunile din memoria >? efectueaz3 urm3toarele operaii!

    • verific3 dispozitivele de intrare/ie2ire(

    • verific3 memoria >% determin@ndu0i dimensiunea(

    • iniiaz3 înc3rcarea sistemului de operare în >%.

    • emoria RAM " Random Acces Memory)!

    o este constituit3 din mai multe circuite integrate(

    o

     permite acces la citire 2i scriere(o este volatil3 "dispare la închiderea calculatorului).

    An funcie de utilitate se clasific3 în!

    • memoria RAM principală – este Bmasa de lucru a calculatorului. %icieste adus orice program lansat în e+ecuie 2i informaiile necesaree+ecuiei.

    •  Memoria RAM CACHE  – aici sunt aduse datele care sunt folositefrecvent 2i funcioneaz3 ca un tampon între procesor 2i memoria >%

     principal3.

    •  Memoria RAM !"E# – aici sunt aduse datele care urmeaz3 a fi afi2ate pe ecran(

    •  Memoria tampon pentru imprimantă $printer %uffer& – aici sunt adusedatele care urmeaz3 a fi tip3rite(

    • CM#' $Complementary Metal(#)ide 'emiconductor& – este o memoriespecial3 care este alimentat3 de o &aterie, conine configuraiasistemului, data 2i ora e+act3 "semiconductor complementar din o+idmetalic).

    Memoria interna si memoria

    externaOCTOMBRIE 9, 2008 BY ADMIN·8 COMMENTS

    Ce este memoria?

    http://incepator.pinzaru.ro/hardware/memoria-interna-si-memoria-externa/http://incepator.pinzaru.ro/author/admin/http://incepator.pinzaru.ro/hardware/memoria-interna-si-memoria-externa/#commentshttp://incepator.pinzaru.ro/author/admin/http://incepator.pinzaru.ro/hardware/memoria-interna-si-memoria-externa/#commentshttp://incepator.pinzaru.ro/hardware/memoria-interna-si-memoria-externa/

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    4/15

    Psio!o"ia #e$ne%te memoria &a 'n (ro&es (rin &are oamenii %i

    a!te or"anisme re'se%& s) &o#i$&e, s) sto&e*e %i s) a&&ese*e

    in+ormaia-

    .n a&e!a%i tim(, memorie (oate /nsemna %i 'n me&anism #e

    reinere a in+ormaiei &e 'rmea*) a $ 'ti!i*at) #e 'n &a!&'!atore!e&troni&-

    ti!i*area noi'nii #e memorie at1t /n &a*'! or"anisme!or ii &1t

    %i /n &a*'! #is(o*itie!or e!e&troni&e n' este o /nt1m(!are-

    Memoria re(re*int) 'n +a&tor &riti& (entr' +'n&ionarea am3e!or

    &ate"orii, iar (ro&esarea 'nei in+ormaii (res'('ne (ar&'"erea

    a&e!ora%i trei eta(e4

    • Co#are 5 (ro&esarea in+ormaiei re&e(ionate /ntr6o

    an'mit) +orm)

    • Sto&are 5 (ro&es'! #e &reare a 'nei /nre"istr)ri

    (ermanente a in+ormaiei &o#i$&ate

    • A(e!are 6(ro&ese!e inerente 'ti!i*)rii in+ormaiei sto&ate

    Ori #e &1te ori o in+ormaie ne (arine #intr6o *on) #e memorie

     /nseamn) &) a&easta a +ost mai /nainte &o#at), sto&at) %i /ntr6

    'n $na! a(e!at)- Din contră, ori de câte ori o informaţie nu

    ne parvine dintr-o zonă de memorie înseamnă că celpuţina una dintre cele trei etape nu a funcţionat

    corespunzător.

    Toate calculatoarele au memorie

    Este ('in (ro3a3i! &a &inea &are a 'ti!i*at 'n &a!&'!ator s) n'

    $ a7at #ea &) a&esta are memorie- Ciar %i (ersoane!e &are n'

    'ti!i*ea*) &a!&'!atoare %ti' a&est !'&r'- Tot'%i &e este memoria,

     /n a+ara #e &ea &are se ")seste /n ori&e &a!&'!ator

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    5/15

     Termen'! #e memorie (oate aea semni$&atii #i+erite- Sens'!

    "enera! este a&e!a #e mecanism de reţinere a datelor ce

    pot utilizate de un echipament electronic.

    At'n&i &1n# ine or3a #e &a!&'!atoare termen'! #e memorie

    +a&e re+erire &e! &e! mai a#esea !a memoria intern) a 'n'i&a!&'!ator-

    Pentr' a /ne!e"e mai 3ine mo#'! #e !'&r' a! &a!&'!atoare!or :%i

    n' #e #ra"'! &!asi$&)ri!or;< #is(o*itie!e #e memorie &e

    e&i(ea*) 'n &a!&'!ator (ot $ /n&a#rate &a a(arin1n#

    memoriei interne sa' &e!ei externe-

    emoria internă sau primară!

    Este o memorie e!e&troni&) &e

    o(erea*) !a ite*e +oarte ri#i&ate %i (oate $ a&&esat) #ire&t #e

    &)tre mi&ro(ro&esor, *ona #e sto&are /n &are a'n" toate #ate!e

     /nainte #e a ('tea $ (ro&esate #e &atre a&esta- Cara&teristi&i!e

    (rin&i(a!e a!e memoriei interne s'nt 'rm)toare!e4

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    6/15

    • memorie rapidă4 #is(o*itie!e #e memorie intern) s'nt

    =00> e!e&troni&e %i o+er) o rat) #e trans+er a #ate!or net

    s'(erioar) +a) #e #is(o*itie!e #e memorie e!e&troni&o6

    me&ani&e :(re&'m ar# #is?6'ri!e sa' 'nit)i!e o(ti&e<

    • memorie temporară4 #ate!e s'nt rein'te at1t tim( &1t

    (rin &ir&'ite!e memoriei interne tre&e 'n &'rent e!e&tri&-

    .ntrer'(erea 7'x'!'i #e e!e&tri&itate sa' /n&i#erea

    &a!&'!ator'!'i #'&e !a #is(ariia #ate!or &onin'te-

    • memorie costisitoare! #is(o*itie!e #e memorie intern)

    (res'('ne &ost'ri ri#i&ate #e (ro#'&ie (er me"a3ait&om(arati &' memoria externa- Din a&este motie

    &antitatea #e memorie intern) &e se ")se%te /ntr6'n

    &a!&'!ator este m'!t mai mi&) #e&1t &antitatea #e

    memorie extern)-

    • memorie "#! /n &ea mai mare (arte memoria intern)

    este a!&)t'it) #in memorie RAM a&easta $in# a'tat) si #eo &antitate mi&a #e memorie '!trara(i#) #e ti( &a&e &are

    intr) in &om(onena mi&ro(ro&esor'!'i-

    http://incepator.pinzaru.ro/2008/ce-este-memoria-ram/http://incepator.pinzaru.ro/2008/ce-este-memoria-ram/

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    7/15

    Memoria extern-

    ?rice alt3 form3 de memorie alta dec@t cea intern3 intr3 în categoria memoriei

    e+terne sau secundare. emoria e+tern3 este format3 din dispozitive de stocare

    diverse care sunt mult mai lente decat memoria interna dar pot retine cantitati mari de

    date.

    'atele continute de memoria e+tern3 a unui PC ce ruleaz3 DindoEs devin accesi&ile

     prin accesarea locaiei 6 Computer "Computerul meu) !

     

    Dispoitive si medii de stocare

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    8/15

    An general, prin dispozitiv de stocare se înelege un dispozitiv ce aparin memoriei

    e+tene ale unui calculator. Chiar dac3 2i dispozitivele de memorie intern3 sunt de

    asemena dispozitive de stocare, acest termen vizeaz3 în special dispozitivele ce

    aparin memoriei e+terne a unui calculator.

    ediul sau suportul de stocare este componenta fizic3 a unui dispozitiv de stocare pe

    care a$ung informaiile s3 fie efectiv stocate.

    %tunci c@nd mediul de stocare nu poate fi separat de restul componentelor ce

    alc3tuiesc dispozitivul de stocare suntem în prezena unei forme de stocare fi+e.

    Fardis

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    9/15

    ?rice mediu de stocare tre&uie s3 rein3 într0o form3 sau alta de diverse cantit3i de

     &ii. Hnele medii de stocare pot reine c@teva sute de &ii "suficient pentru a memora

    frecvenele posturilor radio favorite în cazul unui echipament audio) iar alte medii pot

    stocacantit3i a&solut impresionante de &ii, de oridinul miilor de miliarde. Chiar dac3

    în final scopul este acela2i, tehnologiile de stocare utilizate pot diferi foarte mult 2i pot prezenta at@t avanta$e c@t 2i dezavanta$e. Iat3care ar fi principale tehnologii

    folosite pentru a reine informaia pe diverse medii de stocare.

     M+MOR  Memoria interna

    Cea mai importanta si costisitoare componenta fizica a unui calculator  personal este memoria interna, prin intermediul careia vom putea aprecia performantele unui calculator. %ceasta este unitatea functionala a calculatoruluidestinata pastrarii permanente sau temporare a programelor si a datelor necesareutilizatorului si &ine@nteles a sistemului de operare.

    emoria interna a unui calculator este caracterizata de doi parametrii!

      0 dimensiunea(  0 timpul ma+im de raspuns(

    'imensiunea acestei memorii este în str@nsa legatura cu microprocesorulfolosit "în speta cu limitarile impuse de acesta). ? valoare des înt@lnita pentru aceastamarime este de 1 &6te. Cu c@t aceasta este mai mare.Cu at@t performantelecalculatorului sunt mai &une.

    7impul ma+im de raspuns se refera la intervalul de timp care este necesar memoriei interne pentru a citi sau scrie date. ai e+act, intervalul de timp ce se

    scurge din momentul în care primeste de la microprocesor comanda de citire simomentul în care depune pe magistrala de date valoarea citita "similar este si pentruscriere). Galoarea medie a acestui parametru este de 4 ns. Cu c@t aceastavaloare este mai mica, cu at@t calculatorul este mai rapid.

    An configuratia unui sistem electronic de calcul în functie de modul în care serealizeaza accesul la memorie, pot fi înt@lnite simultan doua mari tipuri de memorii!memorii >? si memorii >%.

    Memoria ROM ">ead ?nl6 emor6 0 memorie care poate fi doar citita)0 este un tip de memorie nevolatila "informatia continuta de acest tip de memorie nuse pierde la oprirea calculatorului). ste o memorie de tip special, care princonstructie nu permite programatorilor dec@t citirea unor informatii înscrise aici deconstructorul calculatorului prin tehnici speciale emoriile de tip >? se clasifica

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    10/15

    la în functie de modalitatea de scriere a datelor în P>? JK 11#11d#-l 1(iP>?..

    1. memorii ,ROM ",rograma&ile ROM), memorii >? programa&ile, care permit o singura rescriere de programe(

    #. memorii +,ROM ",rograma&ile +lectric ,ROM), care pot fi sterse sireprogramate din nou de mai multe ori, utiliz@nd tehnici electronice speciale.

    Programele aflate în >? sunt livrate odata cu calculatorul si alcatuiesc asanumitul firm*are. Calculatoarele din familia I5 0 PC contin si omemorie CMO& "de tip >%, alimentata în permanenta de o &aterie pentru a nu0si

     pierde continutul informational. An aceasta memorie se stocheaza informatiireferitoare la configuratia hardEare a sistemului electronic de calcul.

    'aca accesul la memorie este permis at@t pentru citire c@t si pentru scrierememoria se numeste RAM "R andom Access Memor6 0 memorie cu acces aleator).

    Memoria RAM reprezinta un spatiu temporar de lucru unde se pastreaza

    datele si programele pe toata durata e+ecutiei lor. Programele si datele se vor pierdedin memoria >%, dupa ce calculatorul va fi închis, deoarece aceasta este volatila, pastr@nd informatia doar at@ta timp c@t calculatorul este su& tensiune.

    An functie de circuitele din care sunt implementate memoriile >% acestea seclasifica în! memorii statice ">%) si memorii dinamice "'>%). La r@ndul saumemoriile '>% se împart în!

    1. memorii FPM  "Mast Page ode) 0 caracteristica acestui tip de memorie oreprezinta facilitatea de a lucra cu pagini de memorie. ? pagina de memorie este osectiune de memorie, disponi&ila prin selectarea unei adrese de r@nd.

    #. memorii EDO "e+tended 'ata ?ut) 0 functioneaza la fel ca si memoriileMP dar accesul la datele din celulele de memorie este mai rapid cu 14 0 1 N fata deMP

    . memorii DRAM  "6ncronous '>%) 0 un astfel de tip de memoriereprezinta un modul '>% ce lucreaza în mod sincron cu procesorul "princonstructie, la origini memoriile '>% conventionale functionau în mod asincron)

    -. memoriile !RAM  "Gideo >%) 0 este o memorie rapida folosita în special pentru placile video.

    . memorii "RAM  "6ncronuos =raphics >%)0 este un '>% adaptatcerintelor foarte mari din domeniul graficii '.

    O. memorii DDR "'ou&le 'ata >ate)0 prin aceasta tehnologie se pot transferadate de doua ori mai rapid fata de tehnologiile anterioare.

    Mizic memoria >% este constituita din elemente care prezinta doua starista&ile, reprezentate conventional prin sim&olurile 4 si 1 denumite 0iti sau cifre0inare. %ceste elemente sunt constituite din milioane de perechi de tranzistori sicondensatori. >olul condensatorilor este de a retine sarcina electrica, iar al

    tranzistorului acela de a încarca cu sarcina electrica condensatorul. %ceste perechi decondensatori si tranzistori sunt dispuse su& forma de coloane si r@nduri form@nd omatrice. Prin constructie, accesul la memorie se realizeaza la nivelul unui grup de &itidenumit celula sau locatie de memorie. Miecarei locatii de memorie îi este asociata o

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    11/15

    adresa, care identifica în mod unic aceea locatie. umarul de &iti care se poatememora într0o locatie de memorie reprezinta lungimea cuv+ntului de memorie.

     umarul total de locatii de memorie reprezinta capacitatea memoriei si se e+primade regula în octeti. ? alta caracteristica a memoriei >% o reprezinta timpul de accesla informatie care se defineste prin intervalul de timp scurs dintre momentul furnizariiadresei de catre procesor si momentul o&tinerii informatiei.

    7impul de acces la informatie la memoriile noi este de ordinul nanosecundelor.

    Organiarea memoriei interna RAM

    emoria >% din punct de vedere logic este împartita astfel!

    1. Memoria de 0aa "conventionala) 0 este formata din primii O-4 :& aimemoriei calculatorului, fiind zona în care se e+ecuta toate programele care ruleazasu& sistemul de operare 0'?.

    #. Memoria superioara "rezervata) 0 este formata din urmatorii 9- :&,ramasi disponi&ili p@na la 1&. %ceasta zona de memorie este împartita în felul

    urmator! primii 1#9 :& sunt rezervati pentru a fi utilizati de adaptoarele video pentrumemorarea informatiei afisate pe ecran, urmatorii 1#9 de :& sunt rezervati pentru a fifolositi de diferite adaptoare ce se pot conecta la sistem cum ar fi placa video, placade retea, etc, ultimii 1#9 de :& sunt rezervati pentru a fi utilizati decomponenta 'O& a sistemului.

    5I?0ul reprezinta o colectie de mici programe care stiu sa comunice cu perifericele calculatorului. Mara aceste servicii oferite de 5I? un calculator nu poate citi un caracter de tastatura si nici nu poate afisa un caracter pe ecran, deci nu poate functiona.

    . Memoria extinsa 0 este cuprinsa între 1 & si - =&, caracteristica sa fiindca aceasta poate fi accesata doar daca procesorul lucreaza în mod prote$at.

    -. Memoria expandata "+panded emor6 pecification) 0 acest tip dememorie nu poate fi accesat direct de catre procesor, ci prin intermediul unei ferestrede O- de :& sta&ilita în zona de memorie superioara. %cest tip dememorie este împartit din punct de vedere logic în segmente de O- :& care suntcomutate în aceasta fereastra.

    Memoria externa

    emoria e+terna este o memorie suplimentara care comunica cumicroprocesorul tot prin intermediul magistralei de date si magistralei de comenzi.a este o memorie nevolatila din care se poate citi si în care se poate scrie.

    emoria e+terna are de o&icei o capacitate mult superioara celei interne, încare se pot înmagazina mai multe programe precum si datele corespunzatoare lor. aeste reprezentata în mod special de discurile magnetice, discuri asemanatoare caforma si mod de utilizare cu discurile de pic

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    12/15

    acesteia. 'iscurile fle+i&ile se folosesc c@t estenevoie, ele fiind introduse într0unlocas special, dupa care pot fi recuperate cu usurinta.

    ARD2D&C34 (D) reprezinta o unitate fi+a de stocare adatelor. %cesta esteincorporat în cutia care contine unitatea centrala, încasetat într0undispozitiv la care nu avem acces pentru a0l înlocui cu altul. An caz de defectare seînlocuieste întreg ansam&lul. %cest ansam&lu se mai numeste discfi+ sau disc Dinchester, dupa numele tehnologiei de constructie. 'enumirea de discfi+, atri&uita initial, a avut în vedere faptul ca acesta se fi+eaza în interiorulcalculatorului si nu poate fi detasat cu usurinta de catre un utilizator o&isnuit. Anultimul timp însa, aceasta denumire a devenit improprie, deoarece au fost create siF' care pot fi cu usurinta conectate si deconectate în e+teriorul calculatorului prin

     porturile de intrare/iesire ale acestuia.

     ,n functie de interfata de conectare hard discurile se clasifica în!

    1. Hard discuri 'C'! "mall Computer 6stem Interface) 0 hard discuri av@ndcaracteristici deose&ite fiind conectate la o interfata CI, interfata ce este controlata

    de sisteme inteligente "controlere) acestea av@nd menirea de a coordona flu+ul deinformatii dintre hard disc si sistem.%cest tip de unitati de stocare se folosesc cu precadere montate pe servere sau pe acele calculatoare unde se doreste o performantaridicata privind transferul de date.

    #. Hard discuri E!"E "nhaced Integrated 'rive lectronics) 0 termen generalaplicat tuturor unitatilor care au un controler inclus în unitate. 'e0a lungul timpuluiunitatile de stocare de acest gen au cunoscut o serie de implementari printre careamintim protocolul Hltra %7% care mai este denumit si Hltra '%/ %7%0/ '%0, Hltra %7% OO, Hltra %7% 144. %ceste denumiri se refera direct la realizarea

    transferului rapid de date. Legat de hardurile I' în ultimul timp si0au facut aparitia pe piata cele %7% "'erial A-A), hard discuri ce reusesc sa o&tina o viteza de transfer de 14 /s.

    Componentele reprezentative ale unui hard disc sunt!

    1. incinta închisa ermetic

    #. pachetul de discuri 0 este alcatuit din c@teva discuri montate la distanta unulde altul pe acelasi a+ al unui motor.

    . capetele de scriere/citire si mecanismul de antrenare a lor 0 acestea suntdispuse pe fiecare dintre fetele unui disc, toate capetele de scriere citire fiind montate

     pe un dispozitiv comun care le pune în miscarere. 5ratul care sustine capetele se poate misca linear "înainte si înapoi) sau se poate roti cu un anumit unghi.

    -. motorul pentru antrenarea discurilor 

    . placa logica 0 denumita si controler, are menirea de a comanda întreagaactivitate a unitatii de hard disc! rotirea discurilor, pozitionarea capetelor în vedereascrierii sau a citirii, verificarea pozitionarii corecte a capetelor, codificarea sau

    decodificarea informatiilor, transferul de informatii, etc.O. memoria cache 0 are rolul de a stoca temporar anumite date sau comenzi

     primite de la procesor. %cest tip de memorie a fost introdus în cadrul acestui tip dedispozitive pentru a creste performantele acestora.

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    13/15

    ,rincipalele caracteristici ale F' se refera la!

    Q capacitatea de stocare a informatiilor/capacitatea de manipulare a datelor de catre PC " C "ata Handling )(

    Q timpul de cautare $see/ time& 0 este o masura e+primata în milisecune arapiditatii cu care hard discul îsi poate deplasa capetele de scriere citire de la o locatiela alta. Ant@rzierea produsa de rotatie reprezinta timpul necesar pentru ca sectorul

    dorit sa a$unga în dreptul capului de scriere/citire, odata ce capul s0a pozitionat pe pista respectiva.

    Q rata de transfer a sistemului gazda 0 este reprezentata de cantitatea de datece poate fi trensferata prin magistralele de date ale sistemului(

    Q rata de transfer a hard0discului $media rate& 0 reprezinta viteza cu caredatele sunt transferate spre si dinspre platan. Hnitatea uzuala de masura a acesteicaracteristici estenumarul de &iti pe secunda. Parametrul care influenteaza rata detransfer pe l@nga viteza de rotatie este dat si de densitatea datelor pe platan e+primatafie prin numar de piste / inch fie prin cantitate de &iti / inch.

    Q numarul de rotatii/minut "rpm) 0reprezinta viteza de rotatie a discului.Particularitatea acestui parametru o reprezinta faptul ca aceasta viteza este constanta.Cu cat aceasta viteza este mai mica cu atat înt@rzierile datorate pozitionariimecanismelor fizice sunt mai mari av@nd un impact direct asupra asteptarii generatede miscarea de rotatie si implicit asupra ratei de transfer a discului(

    Q cantitatea de memorie cache 0 influienteaza în mod direct performantelehard discului, reduc@nd timpii de asteptare.

    %numite instructiuni de scriere/citire folosite uzual, nu mai sunt apelate din

    memoria >% a calculatorului ci sunt accesate direct din acest tip de memorie.Miecare dintre aceste caracteristici îsi spune cuv@ntul în ceea ce priveste

    determinarea performantelor sistemului de calcul în ansam&lul sau.

    54O,,*2D&C34 "discul flexi0il sau discheta), aparut pentru prima data înanul 1R1, reprezinta un disc format dintr0o singura placa realizata din material

     plastic acoperit cu un strat feromagnetic.

    Principiul de functionare consta în urmatoarele! un mecanism de antrenareroteste flopp60discul cu o viteza constanta, iar scrierea/citirea se realizeaza cu

    a$utorul a doua capete de scriere/citire, care se pozitioneaza pe informatiile plasate pe piste "trac

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    14/15

  • 8/16/2019 Clasificarea memoriei semiconductoare

    15/15

    Hn suport 'G' cu o capacitate de -, =5 stocheaza un film video de 1 deminute, av@nd o rata de transfer de -OR# &iti/secunda, iar unul de 1 =5înmagazineaza 4 de ore de secvente audio "muzica).

    CD2;R+ "Compact dis< 0 Drite ?nl6 emor6). ste un disc identic caforma si mod de între&uintare cu discul fle+i&il. 'iferentele însa sunt esentiale! arecapacutate de c@teva sute de &si viteza de lucru de numai # 0 ori mai lenta dec@t adiscului fi+, el put@nd fi citit si scris "înregistrat).

    Disc optic %celeasi consideratii ca mai sus.

    &treamer Caseta magnetica asemanatoare ca forma cu o caseta video. Poate ficitita sau scrisa. Capacitatea de memorare! sute de &"1#4, #4). Giteza de lucrumica în raport cu discurile optice. 'ezavanta$ esential0 cel al casetei audio.


Recommended