Raport final – 2012 Clasele primare (naţ.) „Educaţia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului, iar scopul educaţiei este de a dezvolta în individ perfecţiunea de care este susceptibil” ( I. Kant) Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară, componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional, începută în anii '90 ai secolului trecut. Noile realităţi şi perspectivele sociale, economice, culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective, ci mai ales, din perspectiva noilor realităţi de formare a personalităţii celui educat. Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei, numită pedagogia competenţelor şi de activizarea didacticii funcţionale. Puncte forte: I. Promovarea politicilor educaţionale – promovarea reformei curriculare, reformei conceptuale: A) Învăţămîntul centrat pe elev Educaţia centrată pe copil sau standarde de calitate pentru pedagogi Pentru a fi siguri că au realizat o educaţie centrată pe elev cadrele didactice de la clasele primare verifică obiectivele stabilite prin metoda CMRRL (C – concrete; M – măsurabile; R – realizabile; R – realiste; L – limitate în timp). Scopul stabilit de învăţător: să definească un rezultat unic, bine definit şi să conţină o descriere concretă a activităţilor, metodelor şi rezultatelor; să fie măsurabil, aceasta înseamnă că scopul va fi formulat în funcţie de rezultatele care pot fi văzute şi evaluate; să aibă la dispoziţie timpul şi materialele necesare; să corespundă realităţii şi să fie limitat în timp. Pentru a efectua o educaţie centrată pe copil sau a implementa standardul de calitate Individualizarea, cadrul didactic de la clasele primare, chiar din clasa I, se familiarizează cu istoria dezvoltării elevului, cu relaţiile membrilor familiei cu copiii, determină diversitatea elevilor din clasă şi răspunde la necesităţile şi potenţialul unic al fiecărui copil. Un alt standard, Mediul de învăţare, învăţătorul îl creează pentru a facilita în cea mai mare măsură asumarea de către copii a riscurilor în învăţare, practicarea democraţiei şi lucrul prin cooperare şi 1
Transcript
Raport final – 2012Clasele primare (naţ.)
„Educaţia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului, iar scopul educaţiei este
de a dezvolta în individ perfecţiunea de care este susceptibil” ( I. Kant)
Modernizarea curriculumului şcolar reprezintă o etapă firească a procesului de dezvoltare curriculară, componenta centrală a reformei învăţămîntului naţional, începută în anii '90 ai secolului trecut. Noile realităţi şi perspectivele sociale, economice, culturale au determinat necesitatea formulării finalităţilor educaţiei nu doar în termeni concreţi şi pragmatici de obiective, ci mai ales, din perspectiva noilor realităţi de formare a personalităţii celui educat.
Este vorba de o abordare continuă în ştiinţele educaţiei, numită pedagogia competenţelor şi de activizarea didacticii funcţionale.
conceptuale: A) Învăţămîntul centrat pe elevEducaţia centrată pe copil sau standarde de calitate pentru pedagogiPentru a fi siguri că au realizat o educaţie centrată pe elev cadrele didactice de la clasele
primare verifică obiectivele stabilite prin metoda CMRRL (C – concrete; M – măsurabile; R – realizabile; R – realiste; L – limitate în timp). Scopul stabilit de învăţător: să definească un rezultat unic, bine definit şi să conţină o descriere concretă a activităţilor, metodelor şi rezultatelor; să fie măsurabil, aceasta înseamnă că scopul va fi formulat în funcţie de rezultatele care pot fi văzute şi evaluate; să aibă la dispoziţie timpul şi materialele necesare; să corespundă realităţii şi să fie limitat în timp.
Pentru a efectua o educaţie centrată pe copil sau a implementa standardul de calitate Individualizarea, cadrul didactic de la clasele primare, chiar din clasa I, se familiarizează cu istoria dezvoltării elevului, cu relaţiile membrilor familiei cu copiii, determină diversitatea elevilor din clasă şi răspunde la necesităţile şi potenţialul unic al fiecărui copil. Un alt standard, Mediul de învăţare, învăţătorul îl creează pentru a facilita în cea mai mare măsură asumarea de către copii a riscurilor în învăţare, practicarea democraţiei şi lucrul prin cooperare şi independent. Pentru implementarea standardului Participarea familiei cadrele didactice construiesc parteneriate cu familiile copiilor pentru a asigura un suport optim necesităţilor de dezvoltare şi învăţare ale copilului: salută implicarea familiei, comunică cu părinţii, membrii familiei, îi încurajează pe părinţi să contribuie la educaţia copiilor, îi implică pe părinţi în procesul de luare a deciziilor, oferă părinţilor oportunităţi de a învăţa şi împărtăşi cunoştinţe, ajută să obţină suport şi servicii. La realizarea standardului Strategii de învăţare se utilizează variate metode şi forme de lucru pentru a satisface necesităţile individuale, creează şi imlementează activităţi de învăţare prin cooperare, utilizează activităţi adecvate vîrstei, susţin învăţarea nonformală, creează unităţi integrate. Proiectarea şi Evaluarea cadrele didactice le elaborează în baza standardelor naţionale, scopului propus şi necesităţilor individuale ale copiilor, efectuează observarea sistematică şi evaluarea progresului fiecărui elev. Pentru implementarea standardului de calitate Incluziunea socială cadrele didactice modelează şi promovează valori şi comportamente care susţin drepturile omului, incluziunea socială, fortifică capacităţile copiilor pentru cooperare, negociere şi gîndire critică. La implementarea standardului Dezvoltarea profesională cadrele didactice evaluează şi fortifică calitatea şi eficienţa lucrului efectuat şi colaborează cu colegii pentru a îmbunătăţi programele şi practicile de lucru pentru copiii mici şi familiile acestora.
B) Şcoala prietenoasă copilului oferă experienţe pozitive pentru toţi copiii şi promovează starea lor psihosocială bună, respectul de sine şi încrederea în sine. Cadrele didactice de la clasele primare optează pentru o şcoală prietenoasă elevilor, unde aceştia învaţă din lucrul efectuat în grup şi din activităţile practice aplicate sistematic; toţi elevii participă în activităţile şcolare conform
1
intereselor lor; învaţă cu plăcere şi fără a pune accent pe competiţie; nu există disensiuni între copii la şcoală; nu există pedeapsă corporală în şcoală; profesorii şi elevii au grijă şi îi ajută pe cei cu probleme sau care se află în situaţii dificile.
Şcoala primară din minicipiu coordonează activitatea cu centrele de educaţie preşcolară pentru a asigura continuitate în dezvoltare; promovează egalitatea, respectul, non-discriminarea şi incluziunea tuturor copiilor, nu clasifică public elevii conform performanţelor; oferă tuturor elevilor oportunităţi egale, fără a fi părtinitoare; dispune de măsuri pentru a ajuta copiii cu nevoi speciale de protecţie (orfani, copii cu dizabilităţi, copii din familii sărace); oferă educaţie în baza realităţii vieţii copiilor; dezvoltă respectul elevilor faţă de părinţi şi pentru conservarea culturii locale. Drept exemplu pot servi şcolile-grădiniţă nr.120, 152; şcolile primare nr.12, 82, 83 „Gr.Vieru”, gimnaziul „I.L.Caragiale”, gimnaziul nr.53, LTE „Waldorf”, LT „Prosucces”, LT „O.Ghibu”, LT „V.Vasilache”, LT „Universul”.
Şcoala prietenoasă copilului promovează educaţia de calitate; promovează şi sprijină sănătatea elevilor şi a tuturor persoanelor din şcoală; ajută copiii, părinţii şi profesorii să stabilească parteneriate armonioase în spiritul colaborării; acordă importanţă cooperării şi colaborării părinţilor şi consiliului de părinţi al şcolii în dezvoltarea acestuia; transmite în mod regulat informaţie despre activităţile sale părinţilor şi membrilor comitetului şcolii; promovează interacţiunea elevilor cu cei din jur în baza metodelor democratice (respect reciproc, cooperare şi utilizarea argumentării în soluţionarea problemelor). Părinţii sînt interesaţi şi sprijină elevii în procesul de învăţare acasă. Profesorii şi părinţii tuturor elevilor se întrunesc în fiecare trimestru pentru a se consulta în privinţa comportamentului şi însuşitei elevilor; consolidează guvernarea şcolii prin descentralizare, abordare comunitară; promovează participarea părinţilor în discuţii şi decizii privind politicile şi activităţile şcolii, susţine elevii în implementarea activităţilor ce sprijină comunitatea; oferă orientare şi consiliere despre educaţie şi modul sănătos de viaţă.
C) Incluziunea înseamnǎ sǎ faci lucrurile în mod diferit pentru a rǎspunde nevoilor individului.
Prin activităţile desfăşurate în cadrul municipiului la treapta învăţămîntului primar am contribuit la schimbarea mentalităţii părinţilor (agenţilor educative din comunitate) şi atitudinii lor faţă de copii, ceea ce va determina educaţia corespunzătoare a acestora.
Centrarea atenţiei educaţionale pe grupurile vulnerabile este un indiciu al nivelului de civilizaţie atins de o anumită societate şi aceasta impune căutarea unor noi formule de solidaritate umană, fapt ce are o semnificaţie aparte în societatea noastră. În concordanţă cu Convenţia Internaţională pentru Drepturile Copilului şi recurgând la principiul nondiscriminării, drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, indiferent de originea lor naţională, etnică sau socială, de situaţia lor materială, de incapacitatea lor sau de altă situaţie. Educaţia incluzivă are ca principiu fundamental - un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi - care constituie un deziderat şi o realitate ce câştigă adepţi şi se concretizează în experienţe şi bune practici de integrare / incluziune. Programele de stimulare timpurie a dezvoltării reprezintă o etapă decisivă în realizarea obiectivelor educaţiei pentru toţi. Acestea au o influenţă determinantă asupra formării inteligenţei, personalităţii şi comportamentelor sociale. În pedagogia contemporană există o preocupare intensă pentru găsirea căilor şi mijloacelor optime de intervenţie educativă încă de la vârstele mici asupra unei categorii cât mai largi de populaţie infantilă.Integrarea/ incluziunea poate fi susţinută de existenţa unui cadru legislativ flexibil şi realist, de interesul şi disponibilitatea cadrelor didactice din şcoala de masă şi din şcoala specială, de acceptul şi susţinerea părinţilor copiilor integraţi, de implicarea întregii societăţi civile, dar şi de nivelul de relaţii ce se formează şi se dezvoltă la nivelul clasei integratoare, care se bazează pe toleranţă şi respectfaţă de copilul cu probleme. Comunicarea părinte – profesor sau chiar comunicarea părinte – copil, în contextul integrării copilului în instituţie asigură un anumit echilibru. Angajarea şi responsabilizarea familiei în educaţia copiilor este fundamentală pentru reuşită. La orice copil, în mod particular la copiii cu dizabilităţi gradul de interes şi de colaborare a părinţilor cu instituţia este cel mai adesea direct proporţional cu rezultatele obţinute de copii. De aceea, putem afirma că
2
familia este primul educator şi are cel mai mare potenţial de modelare a copilului. În clasele primare se întîlnesc copii cu tulburări/deficienţe de limbaj şi comunicare, care au fost cuprinşi în activitatea de terapie logopedică desfăşurată de profesorul-logoped, educatoarea desfăşurând în paralel o activitate susţinută pentru: - dezvoltarea/ exersarea auzului fonematic şi a respiraţiei verbale; - dezvoltarea vocabularului uzual/ funcţional şi exersarea comunicării; - exersarea/dezvoltarea psiho – motricităţii, motivaţiei şi afectivităţii. In prezent, există o creştere a numarului de copii cu nevoi speciale integraţi în clasele primare din municipiu. Cu siguranţă, numarul lor este cu mult mai mare, însă, mulţi părinţi, cadre didactice, nu ştiu unde să se adreseze, ce demersuri trebuie pregătite pentru ca aceşti copii să fie integraţi.
II. Monitorizarea permanentă a procesului implementării curriculumului naţional:a) Formarea cadrelor didactice prin intermediul: reuniunilor metodice, seminarelor,
asistenţelor metodice, controalelor speciale.În anul de studii 2011-2012 au fost puse în discuţie următoarele probleme:
formarea de competenţe educative prin implementarea curriculumului modernizat la treapta învăţămîntului primar; rezultatele controalelor de o zi şi a celor frontale efectuate în unităţile şcolare LT „Universul”,
LT „Al. cel Bun” şi LT „G.Latină”. rezultatele concursurilor şcolare în clasa a IV-a din municipiu; rezultatele monitorizării procesului de atestare pentru conferirea/confirmarea gradelor
didactice; rezultatele comparative ale evaluărilor finale la sfîrşitul treptei primare; modalitatea de organizare şi desfăşurare a grupelor cu regim prelungit; rolul parteneriatului şcoală-familie-comunitate în formarea personalităţii copiilor de vîrstă
şcolară mică; modernizarea educaţiei într-o şcoală prietenoasă copilului;
În cadrul reuniunilor metodice din 23.08.2011 şi 27.12.2011, M.Braghiş, specialist principal la DGETS, a prezentat raportul privind Formarea competenţei comunicative la elevii claselor primare prin aplicarea tehnologiilor educaţionale moderne în cadrul orelor de bază şi a celor opţionale, întocmit în rezultatul controalelor efectuate pe parcursul anului de studii.
Raportorul s-a referit la sistemul de predare-învăţare-evaluare axat pe formarea de competenţe, pe respectarea de către învăţători în cadrul orelor a viziunii comunicativ-pragmatice, la abordarea funcţional-aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente la elevii din clasele primare. S-a menţionat trecerea de la enciclopedismul cunoaşterii la o cultură a acţiunii contextuale, în principiu, la orele de limbă şi literatura română, ştiinţe, istorie, focalizînd actul didactic pe achiziţiile finale ale elevului – competenţa comunicativă. În procesul educaţional se pune accent pe valorile promovate de şcoala contemporană, raportînd achiziţiile dobîndite de către elevi în contexte concrete. Majoritatea cadrelor didactice din învăţămîntul primar promovează prin diverse forme şi metode dimensiunile educaţiei (intelectuală, morală, estetică, tehnologică şi fizică), referenţialul axiologic.
Procesul educaţional în clasele primare se axează pe stăpînirea de către elev, în final, a unui sistem de cunoştinţe fundamentale: să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare a cunoştinţelor în situaţii simple, realizînd astfel funcţionalitatea lor, să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie, să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din cotidian, manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.
Învăţătorii, în special, cei care deţin sau aspiră în prezent la gradele didactice întîi şi superior, acordă posibilitate elevilor mici de a-şi organiza şi reglementa propria învăţare, atît individual, cît şi în grup, abilitatea de a organiza eficient timpul, de a achiziţiona, a procesa, a evalua şi a asimila noi cunoştinţe; de a aplica noile cunoştinţe şi deprinderi într-o varietate de contexte – acasă, la şcoală, în educaţie şi instruire. Utilizează metode activ-participative şi forme de lucru care stimulează formarea competenţei comunicative, adică abilitatea elevului de a exprima şi interpreta gînduri, sentimente şi fapte atît pe cale orală, cît şi în scris şi de a interacţiona într-un mod adecvat
3
în cadrul întregii game a contextelor sociale şi culturale (în educaţie şi instruire, acasă sau în timpul liber).
La tema respectivă s-au referit în comunicările prezentate în cadrul reuniunilor metodice învăţătoarele E. Sarabaş (LT „Iu. Haşdeu”), grad didactic I - Formarea abilităţilor de comunicare la elevii de vîrstă şcolară mică în cadrul orelor de limbă şi literatura română şi R. Sîrbu (LT „Universul”) - Tehnologii educaţionale utilizate în cadrul orelor de Educaţie moral spirituală pentru formarea competenţei comunicative la elevii din clasa I.
L. Melnicenco, învăţătoare în gimnaziul nr.53, grad didactic II, referindu-se la Comunicarea nonviolentă – remediu de atenuare a comportamentului agresiv şi mijloc de formare a competenţei interpersonale la elevii claselor primare a sensibilizat auditoriul cu diversele modalităţi pe care le aplică în cadrul lecţiilor şi în afara lor pentru a forma la elevi competenţe interpersonale, civice şi morale: competenţa de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur, pe bază de colaborare, de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie, competenţa de a identifica apartenenţa sa naţională, de a-şi valoriza propriul popor, ţara.
Iniţierea elevilor de vîrstă şcolară mică în dezvoltarea gustului estetic în cadrul orelor de educaţie tehnologică (Punctele de cusut şi brodat) a fost tema comunicării L. Guştiuc, învăţătoare la clasele primare în LT „O. Ghubu”, grad didactic I. Aplicînd tehnicile de lucru cu acul, cadrul didactic formează competenţe antreprenoriale la elevi, care îi permit acestuia implicarea în activităţi practice şi de luare a deciziilor în activitatea cotidiană, inclusiv cea de învăţare.
Despre drepturile şi abilităţile copiilor în contextul şcolar a relatat N.Issa, director adjunct, învăţătoare în şcoala-grădiniţă nr.152, grad didactic întîi. L. Fortună (LT „Waldorf”) şi E. Şaitan (gimnaziul „I.L.Caragiale”) s-au referit la elevii cu dizabilităţi şi cu CES, accentuînd importanţa educaţiei copiilor cu cerinţe speciale, dificultăţile pe care le creează aceştia în clasă/şcoală, dar şi rezultatele pozitive determinate în schimbările în pozitiv din viaţa lor, fapt confirmat şi de programul O educaţie de calitate într-o şcoala prietenoasă copilului, iniţiat de IŞE şi implementat la nivel de ţară.
În baza rezultatelor calitative determinate în cadrul controlului tematic „Aspecte ale parteneriatului educaţional: deschidere spre formarea de competenţe educative la elevii de vîrstă şcolară mică prin dezvoltarea interesului şi dragostei faţă de lectură”, desfăşurat în perioada februarie-martie 2011 în LT “V. Vasilache” s-a desfăşurat un seminar teoretico-practic cu tema: „Rolul managerului în formarea competenţelor educative la elevii de vîrstă şcolară mică în cadrul şcolii prietenoase copilului”, în cadrul experienţei manageriale avansate.
La seminar au participat manageri şcolari şi învăţători din instituţiile de învăţămînt preuniversitar din municipiu, părinţi, bibliotecari, actori, reprezentanţi ai ONG-urilor.
Iu. Băţ, protagonista seminarului, a ţinut o comunicare privind Formarea competenţelor educative la elevii de vîrstă şcolară mică din perspectiva unui management eficient într-o şcoală prietenoasă copilului, T.Stepanenco, şefa filialei bibliotecii pentru copii „I.Creangă” s-a referit la Rolul parteneriatului şcolii cu biblioteca în formarea de competenţe educative la elevii claselor 1-4, N.Beşliu, directorul ONG „Motivaţie Moldova” a comunicat despre Beneficiile proiectelor educaţionale locale pentru şcoală şi comunitate, iar N.Brăguţă, actriţă la Teatrul de păpuşi „Licurici” a menţionat Importanţa parteneriatului cu teatrul şi impactul acestuia în formarea de competenţe educative la elevii mici.
Au fost prezentate 4 lecţii publice de către învăţătorii: S. Plămădeală (Leul – unitate monetară a Republicii Moldova, activitate tematică, clasa a III-a); I. Apolschi (Importanţa frunzei de varză, activitate tematică, clasa a II-a); S. Petruşca (Sunetul şi litera l mic, limba şi literatura română, clasa I); T. Gamurar (Meserii cunoscute de copii, limba şi literatura română, clasa a IV-a) şi la activitatea extracurriculară „Copilărie – lume de vis”, elevii claselor a II-a - a IV-a). În cadrul activităţilor au participat părinţi şi alţi membri ai familiilor elevilor.
Directorul adjunct la clasele primare în liceu, Iu.Băţ, a adus la cunoştinţă celor prezenţi unele forme eficiente de colaborare cu părinţii în cadrul parteneriatului familie-şcoală-comunitate aplicate în instituţie şi a înaintat cîteva sugestii, care, fiind sistematic aplicate, ar contribui la crearea unei şcoli prietenoasă copilului.
4
Participanţii au fost implicaţi în activităţi de formare, lucrînd în două ateliere (moderatori: Iu.Băţ, S.Plămădeală, M.Braghiş, S.Petruşca şi I.Apolschi). Fiecărui participant i s-a oferit un suport teoretic la tema discutată.
În urma examinării fişelor de evaluare s-a constatat, că subiectul discutat în cadrul seminarului este unul foarte actual şi că ei sînt gata să desfăşoare un seminar similar intern. Majoritatea participanţilor a menţionat competenţele organizatorice ale managerului responsabil de procesul educaţional la treapta de învăţămînt primară din LT „V.Vasilache”, Iu.Băţ, potenţialul creativ înalt al catedrei, cît şi modul de colaborare între învăţători – părinţi – agenţii educative din comunitate (bibliotecari, actori de teatru, agenţi economici). Seminarul a fost apreciat cu calificativele „foarte bine” şi „excelent”.
Pe parcursul anului de studii 2011-2012 a fost acordată asistenţă metodică la 327 cadre didactice în mod individual şi în cadrul microseminarelor, seminarelor, dar şi în cadrul diverselor controale efectuate.
b) Implementarea curriculumului modernizat pentru clasele 1-4 s-a efectuat prin intermediul controalelor frontale şi de o zi în unităţile şcolare: LT „Universul”, LT „Al. cel Bun”, LT „G. Latină”.
În cîmpul de atenţie al directorului adjunct la clasele primare, I. Cerescu (LT „Universul”), se află toţi factorii procesului educaţional: proiectarea, desfăşurarea procesului educaţional propriu-zis, evaluarea, controlul şi dirijarea etc:
În perioada septembrie - noiembrie 2011 au fost proiectate şi realizate: un seminar cu tema Formarea competenţei de rezolvare a problemelor în cadrul orelor de matematică la clasele primare (noiembrie, 2011) şi un atelier Formarea competenţelor comunicative în cadrul orelor de limbă română la clasele primare (martie, 2012).
Portofoliul managerului şcolar conţine proiectul de perspectivă pentru treapta primară de învăţămînt; planificări lunare şi săptămînale (plan orar de organizare a controlului intern), agende ale diferitor tipuri de controale. Se duce evidenţa tuturor activităţilor care se desfăşoară la catedră: şedinţele, seminarele, controalele planificate, tematica săptămînilor desfăşurate la disciplinele şcolare de la treapta primară.
Demersul didactic la clasele primare este realizat de 10 învăţătoare, cu pregătire adecvată, sînt foarte receptive la tot ce e nou privind învăţămîntul primar din municipiu şi republică. În cadrul controlului s-au asistat 32 de lecţii la diferite discipline şcolare şi o lecţie de evaluare la matematică, în clasele a IV-a. Lecţiile asistate au fost apreciate cu calificativele: „foarte bine” (19), „bine„ (10), „normativ” (2), “satisfăcător” (1). Lecţii de un înalt nivel pedagogic au fost predate de către învăţătoarele: Cerescu Irina, Sîrbu Ruslana, Sandu Aliona, Stepco-Bulat Victoria, Pîslaru Nina, Danuţa Svetlana. Cadrele didactice de la treapta învăţămîntului primar sistematic solicită ajutor metodic, studiază şi implementează materialele propuse la seminarele teoretico-practice desfăşurate în municipiu şi la reuniunile metodice. În cadrul controlului s-au asistat 33 de lecţii, s-a observat atitudinea serioasă a tuturor învăţătoarelor privind procesul educaţional. Lecţiile sînt corect construite şi din punct de vedere metodic corect predate. Învăţătoarele creează un climat psihologic adecvat unui proces de învăţămînt calitativ, pe parcursul lecţiilor, utilizînd metode şi forme active de lucru pentru stimularea creativităţii elevilor, aceştia fiind deschişi spre colaborare în grup, în perechi, în cooperare; sînt motivaţi prin metodele interactive utilizate de către profesor să dobîndească cunoştinţe, să-şi formeze abilităţi de aplicare a acestora. Mediul ambiental (amenajarea sălilor de clasă, mijloacele de instruire utilizate, panourile funcţionale) facilitează desfăşurarea procesului educaţional la această treaptă de învăţămînt.
Catedra claselor primare activează de mai mulţi ani în baza unui plan întocmit pentru un an de zile. Directorul adjunct – patron ai claselor primare, I. Cerescu, îmbină satisfăcător activitatea de dirijare şi control cu activitatea tuturor învăţătorilor de la catedră. Sînt formulate corect obiectivele prioritare, care derivă din obiectivul major al liceului şi obiectivele de referinţă la fiecare disciplină de studiu de la treapta de învăţămînt vizată, însă unele obiective nu au acoperire nici în planul de activitate, nici în planul catedrei.
5
Activitatea cu caracter metodic din cadrul catedrei este în concordanţă cu tema de cercetare a liceului şi cu temele propuse de Consiliul Metodic municipal la clasele primare pe parcursul mai multor ani. Se pune accent pe activităţile cu caracter metodic.
Documentaţia managerului şcolar, cît şi a cadrelor didactice, este completată calitativ. Proiectele de lungă durată sînt elaborate în concordanţă cu Curriculumul modernizat pentru clasele 1-4 şi conform cerinţelor Consiliului Metodic municipal. Registrele şcolare se completează corect, sînt curate, notarea se face ritmic, se ţine cont de numărul de lucrări de evaluare programate pentru un an de studiu la fiecare disciplină şcolară. Fiecare învăţătoare dispune de unul sau mai multe portofolii bogate în materiale didactice. Fiecare elev de la clasele primare, de asemenea, dispune de un portofoliu cu un conţinut bogat de lucrări de la diferite discipline şcolare. Caietele elevilor se verifică sistematic.
Administraţia a asigurat condiţii optime de lucru pentru desfăşurarea procesului educaţional la disciplină. Lecţiile la clasele primare se desfăşoară în 10 săli de clasă, asigurate suficient cu materialul didactic necesar (confecţionat, în principiu, de către învăţător în colaborare cu părinţii): diferite tabele, planşe, fişe, literatură didactică şi artistică, portrete ale scriitorilor, MTI. În multe săli de clasă sînt instalate televizoare şi calculatoare, care sînt utilizate pe larg lecţii.
Orele de bază, cît şi orele opţionale din Planul cadru al ME pentru clasele primare au fost repartizate corect. Fiecărui învăţător i s-a tarifat cîte 2 ore opţionale. Acestea sunt: Matematica aplicativă, Arta comunicării, Educaţia civică, Religia.
Activitatea desfăşurată de managerul şcolar responsabil de procesul educaţional la clasele primare, I.Cerescu, a fost apreciată cu calificativul „satisfăcător”.
Activitatea de dirijare şi control la clasele primare în LT „Al. cel Bun” se desfăşoară conform cerinţelor în vigoare. Managerul şcolar la clasele primare, M. Sîrbu, dispune de un tabel pe care îl completează an de an cu date despre formarea continuă a cadrelor didactice, participarea la seminare, conferinţe, atelierele desfăşurate din liceu, sector şi municipiu.
Planul catedrei claselor primare conţine 8 şedinţe. Tematica proiectată este variată. Fiecare învăţător are aleasă o temă pentru autoperfecţionare. Cadrele didactice de la treapta învăţămîntului primar din liceu sînt implicate în evaluarea manualelor şcolare. Fiecare învăţător dispune de un portofoliu care conţine materiale de la atestare, actele de la inspecţia pe teren în cadrul atestării.
Învăţătoarele A. Russu, M. Sîrbu, L. Sîrbu, D. Dîmbu au publicate articole în ziarele Făclia, ABC-prim, Florile dalbe şi revista Univers pedagogic,.
Învăţătorii şi elevii claselor primare sînt asiguraţi cu manuale şcolare, curriculum modernizat, ghid de implementare a curriculumului modernizat, caiete de lucru, culegeri de teste, îndrumări etc.
În planul catedrei sînt incluse teme ce vizează curriculumul modernizat, ediţia 2010: 1. Formarea competenţei de comunicare la elevii de vîrstă şcolară mică în cadrul orelor la
disciplinele şcolare de la treapta învăţămîntului primar. 2. Formarea competenţei de rezolvare a problemelor în cadrul orelor de matematică.
În perioada septembrie – februarie, 2012, M.Sîrbu a asistat 91 de lecţii în clasele 1-4. Fiecare lecţie este analizată, asigurînd asistenţa metodică necesară cadrului didactic, sînt făcute constatările de rigoare, concluziile şi recomandările. Asistenţele se finisează cu calificative, de care iau cunoştinţă învăţătorii contrasemnătură.
La catedră există cartea de evidenţă a activităţilor desfăşurate de către fiecare învăţător în liceu, sector, municipiu. La sfîrşitul fiecărui an şcolar se completează fişele de evaluare ale activităţii cadrului didactic.
Notele informative sunt întocmite conform cerinţelor în vigoare. Proiectele de lungă durată, inclusiv pentru orele opţionale, sînt elaborate în baza
curriculumului modernizat la clasele primare axat pe competenţe. Sînt verificate de către managerul responsabil de procesul educaţional la clasele primare şi aprobate de managerul principal. Proiectarea calendaristică la disciplinele de studiu obligatorii este elaborată pe unităţi de învăţare, mai puţin se observă acest lucru în proiectele pentru orele opţionale. În proiectarea de lungă durată sunt incluse competenţele din curriculumul modernizat, pentru fiecare disciplină la fiecare clasă, de asemenea, sunt selectate subcompetenţele pentru fiecare modul proiectat.
6
În rezultatul discuţiilor cu fiecare învăţător la care s-a asistat şi a recomandărilor date în cadrul microseminarului desfăşurat la 07.02.2012 cu membrii catedrei claselor primare, modelul de întocmire a proiectelor didactice pe verticală a fost înlocuit cu cel pe orizontală, în care obiectivele operaţionale stabilite sînt în concordanţă cu sarcinile, strategia didactică (metode de predare-învăţare, forme de lucru, resurse didactice) şi metode de evaluare. În proiectele didactice se fixează subcompetenţele şi se formulează obiectivele operaţionale.
Progresul şcolar al elevilor se monitorizează în cadrul orelor asistate, prin probele de evaluare, prin olimpiadele şcolare, victorine, concursuri. Probele de evaluare se întocmesc în concordanţă cu curriculumul modernizat, proiectarea de lungă durată, şi în colaborare cu învăţătorii claselor de la paralela respectivă.
Cataloagele claselor primare sunt completate conform Instrucţiunii propuse. Cadrele didactice de la catedra claselor primare (17) obţin performanţe la organizarea şi
desfăşurarea actului didactic, formează competenţe educative la elevii mici prin aplicarea strategiilor pedagogice adecvate, prin implicarea elevilor, uneori şi a părinţilor, în procesul de predare-învăţare. Procesul educaţional (în cele mai multe cazuri) este centrat pe elev. Învăţătorii cercetează şi stabilesc diversitatea elevilor din clasă, răspunde la necesităţile şi potenţialul unic al fiecărui copil în clasă, creează un mediu adecvat învăţării, oferă părinţilor oportunităţi de a învăţa şi împărtăşi cunoştinţe, îi implică pe părinţi (şi agenţii educativi din comunitate) în procesul de luare a deciziilor, modelează şi promovează valori, colaborează cu colegii pentru a îmbunătăţi programele şi practicile de lucru pentru copiii mici. La lecţie elevul este subiectul învăţării, iar învăţătorul - dirijorul ei.
Fiecare activitate desfăşurată la catedră este fixată prin proces verbal. Drept dovadă serveşte mapa catedrei, care conţine: proiectele orelor demonstrative, referatele de la seminare, materialul didactic utilizat în cadrul orelor, mostre de teste propuse elevilor în cadrul orelor pentru evaluarea curentă şi sumativă, sînt fixate temele de autoperfecţionare a cadrelor didactice.
În cadrul controlului frontal au fost asistate 37 lecţii la 17 învăţătoare (inclusiv o lecţie - evaluare sumativă la matematică, clasa a IV-a) care au fost apreciate după cum urmează: calificativul „satisfăcător” – 1; „normativ” - 5; „bine” - 14; „foarte bine” – 16.
Disciplina Nr. ore asistate Calificative
Foarte bine Bine Normativ Satisfăcător
Cl. prim. 37 (1 - evaluare sumativă) 16 14 5 1
Calificativul „foarte bine” a fost acordat învăţătoarelor: M. Sîrbu, L. Petreneac, A. Prepeliţă, G. Golban, A. Ursul, N. Cozma; calificativul „bine” - învăţătoarelor: A. Russu, L. Sîrbu, I. Popa, T. Raileanu, R. Savca, D. Dîmbu, V. Bumbu, D. Parfene; „normativ” – D. Colac, V. Apostol, N. Scripliuc.
În cadrul controlului s-a propus o lucrare de evaluare la matematică, clasa a IV-a
Nr.clase
Disciplina Clasa Nr.elevi listă Au scris
% reuşitei % calităţii Nota medie
4 Matematica a IV-A 84 76 100% 53% 7,4
În conceperea demersului didactic al lecţiei, învăţătoarele au ţinut cont de relaţiile/concordanţa
dintre obiectivele educaţionale, conţinuturile şi strategia didactică aplicată. Pornind de la subcompetenţele selectate au formulat obiectivele operaţionale ale lecţiei într-o formulă precisă, concretă în dependenţă de natura şi gradul de complexitate al cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor elevilor. Lecţia este un act de creaţie. Această afirmaţie a fost demonstrată de majoritatea cadrelor didactice de la clasele primare prin modul în care au proiectat fiecare etapă a lecţiilor predate.
7
În procesul învăţării, succesul este asigurat de o anume stare interioară a elevului, care să-l atragă spre selectarea şi receptarea conţinutului învăţării în care e angajat. De asemenea, învăţătoarele au menţinut continuu atenţia întregii clase prin diversitatea materialului didactic ilustrat, prin diverse forme de activitate aplicate la lecţii. Este deja demonstrat, că elevii învaţă mai bine dacă ştiu de la început unde trebuie să ajungă. De aceea, învăţătoarele M. Sîrbu, L. Petreneac, A. Prepeliţă, G. Golban, A. Ursul, N. Cozma au enunţat, într-o formă clară şi accesibilă elevilor, subiectul şi obiectivele lecţiei. Acestea au fost explicate în termeni de învăţare comportamentală. Orice activitate didactică este o secvenţă instructivă legată de activitatea pe care o precede şi de cea care urmează. Reactualizarea cunoştinţelor elevilor, prin lectura fişelor de observaţie completate individual, demonstrează caracterul conştient al învăţării din etapa următoare a lecţiei. Prezentarea optimă a conţinutului lecţiei a fost iniţiată de învăţătoarele claselor primare prin activitatea de prezumţie. Prin exerciţiu practic, elevii au stabilit nivelul de cunoaştere a materiei predate. Succesul în procesul instruirii depinde de măsura în care se realizează angajarea efortului intelectual al elevilor în actul învăţării. Acest lucru se asigură prin capacitatea învăţătorului de a dirija învăţarea, de a antrena elevii în activităţi teoretice şi practice, care să-i solicite la diferite niveluri cognitive şi de responsabilitate. În acest sens, învăţătoarele vizate au dirijat moderat învăţarea elevilor, lăsîndu-i pe ei înşişi să formuleze unele idei, concluzii sau generalizări. Complexitatea procesului predării-învăţării în clasele primare impune folosirea unor variate metode şi procedee didactice. În acest sens, învăţătoarele au utilizat diverse metode: expozitive (expunere sistem, asaltul de idei, explicaţia, problematizarea); mediate (demonstraţia, instruirea programată); de explorare a realităţii (metoda schiţării rapide, observaţia); bazate pe acţiune (exerciţiul); integrative (lucrul în grup) şi de evaluare (observarea curentă, verificarea orală, aprecieri verbale, autoevaluare). Acestea au fost completate eficient cu diferite tehnici didactice.
Un loc aparte în procesul instructiv-educativ revine activităţilor independente şi de grup. Prin intermediul acestora copiii învaţă, comunică, îşi formează diferite atitudini, acumulează cunoştinţe şi competenţe. De aceea, în cadrul lecţiilor învăţătoarele utilizează deopotrivă formele de lucru: independent, frontal, în perechi şi în grup.
Elevii claselor primare din LT „Al. Cel Bun” îşi fac studiile în 16 săli de clasă bine amenajate. Asigurarea didactică este bună.
Pentru obţinerea performanţelor de către elevii dotaţi, în liceu sînt repartizate ore opţionale: Miracolul textelor literare, Matematica distractivă, Tainele naturii, Taina numerelor, Din lumea celor care nu cuvîntă, Prin ţări şi continente. De asemenea, se organizează concursuri şcolare la limba română, matematică, ştiinţe etc.
Pentru a forma la elevi competenţele interpersonale, civice, morale şi de autocunoaştere şi autorealizare în liceu activează 6 cercuri la care participa elevii claselor primare: Paleta fermecată, Dansuri moderne, Dansuri populare, Ansamblul etnofolcloric, Ansamblu de muzică uşoară, Cercul de gimnastică „Pionezele”, iar pentru elevii dotaţi se organizează concursuri şcolare la limba română, matematică, artă plastică şi Kangourou. Cei mai buni participă la concursurile municipale organizate de DGETS, obţinînd locuri premiante. Concursurile „Toamna de aur”, TVC la matematică, „Cine-i mai isteţ”, concursul mărţişoarelor, de desene „Drepturile mele” oferă posibilitate elevilor de vîrstă şcolară mică să se manifeste în diverse ipostaze, implicîndu-se pe deplin.Au fost repartizate cîte 15 ore la GRP pentru fiecare complet de clasă. În concluzie menţionăm activitatea de dirijare şi control la catedra claselor primare, responsabil M. Sîrbu, şi se acordă calificativul „bine” şi învăţătoarele M. Sîrbu, L. Petrineac, A. Prepeliţă, G. Golban, A. Ursul, N. Cozma, care au obţinut calificativul „foarte bine”. Se înaintează candidatura L.Petrineac pentru susţinerea atestării la gradul didactic întîi.
Controlul de o zi în LT „G.Latină” Activitatea de dirijare şi control la clasele primare se desfăşoară conform cerinţelor în vigoare.
Administratorul-patron, M. Tamazlîcaru, duce evidenţa evoluării fiecărui cadru didactic şi a
8
elevilor claselor 1-4, fapt ce denotă responsabilitate sporită pentru îndeplinirea calitativă a obligaţiunilor funcţionale. Sînt proiectate controale: tematice, frontale, personale. Toate controalele proiectate se realizează, iar rezultatele se generalizează şi se întocmeşte nota informativă, care conţine obiectivele respective, constatările, analiza, concluziile şi recomandările de rigoare. În planul de activitate al liceului sînt proiectate cîte două lucrări de evaluare la limba română şi matematică pentru elevii claselor I – a IV-a – în total 8 lucrări.
Toate lucrările de evaluare propuse de direcţia liceului sau de DGETS sînt verificate de cîte doi corectori, rezultatele sînt fixate într-un tabel special, prelucrate şi generalizate. Referitor la calitatea notelor informative menţionăm următoarele: sînt stabilite obiectivele lucrării efectuate, se enumeră acţiunile întreprinse pînă la desfăşurarea controlului, se face analiza minuţioasă privitor rezultatele lucrărilor de evaluare, se fac concluziile şi propunerile de rigoare pentru membrii administraţiei, cît şi pentru cadrele didactice implicate.
Caietul managerului-patron conţine planuri anuale, lunare şi săptămînale. Orice activitate desfăşurată în liceu de către cadrele didactice de la clasele primare este fixată în caietul de evidenţă al directorului adjunct, al fiecărui învăţător, al fiecărei clase de elevi.
Portofoliul directorului adjunct de la treaptă învăţămîntului primar conţine un material bogat şi util: problema liceului, obiectivele, curriculum vitae, fişa postului, graficul de lucru al administraţiei, ciclograma de activitate a liceului, proiectul de dezvoltare a liceului pentru 5 ani, datele despre învăţătorii claselor primare şi profesorii de la disciplinele de profil, precum şi temele de autoinstruire a învăţătoarelor, planurile individuale ale activităţii profesorilor de la profilurile: coregrafie, educaţie artistico-plastică, teatru, şah, rezultatele evaluării profesorilor pe ani în baza fişelor de evaluare a acestora, rezultatele la evaluările finale, dosarele cadrelor didactice, analiza activităţii catedrei, notele informative privind rezultatele controalelor proiectate: controalele personale a partu cadre didactice: T. Postolache (înv.cl.a II-a „D”), T. Luchianova (înv.cl.I - B), V. Trişcă (înv.cl.a IV-a – C şi A. Sava (cl.a III-a - D). Rezultatele controalelor tematice (3) s-au ascultat la Consiliul de Administraţie al liceului. Controlul frontal al caietelor, cataloagelor, dosarelor personale ale elevilor claselor primare a fost realizat şi prezentat la şedinţa catedrei. Tot la directorul adjunct se află şi portofoliile învăţătorilor, care conţin mostre de lucrări de evaluare, mapa cu totalurile lucrărilor de evaluare, materialele de la seminarele municipale şi din liceu, rezultatele concursurilor, mapa cu rezultatele evaluărilor finale şi totalurile lor, mapa catedrei şi notele informative etc.
La catedra claselor primare activează 19 învăţătoare, în 19 săli de clasă bine amenajate. Vechimea în muncă: 3 – 7 ani – 1; 13 – 18 ani – 7; mai mult de 18 ani – 11 învăţători, din ei pensionari - 1. Un învăţător deţine gradul didactic superior (Z. Popescu), gradul didacti întîi – 5 învăţători (M. Tamazlîcaru, V. Turchin, N. Macarenco, T. Perepeliţă, Z. Untilova), gradul didactic doi - 13 învăţători. Mapele de atestare ale fiecărui cadru didactic, cartea de procese verbale, cît şi portofoliile învăţătorilor care au susţinut atestarea pentru conferirea/confirmarea gradelor didactice sînt argumentele care confirmă evidenţa strictă a activităţii fiecărui cadru didactic de la catedră. Tema asupra căreia lucrează catedra este: Învăţarea centrată pe elev.
Mapele de atestare a fiecărui cadru didactic, cartea de procese verbale, cît şi portofoliile învăţătorilor care au susţinut atestarea pentru conferirea/confirmarea gradelor didactice sînt argumentele care confirmă evidenţa strictă a activităţii fiecărui cadru didactic de la catedră.
La completarea cataloagelor fiecare cadru didactic a ţinut cont de liniatura catalogului, de rubricile recomandate. Sînt completate calitativ toate compartimentele propuse în catalog. Notarea se face atît în baza răspunsurilor orale ale elevilor, cît şi în baza evaluărilor scrise proiectate la început de an şcolar pentru fiecare disciplină în dependenţă de numărul de ore acordat în Planul de învăţămînt al ME. Învăţătoarele claselor primare formează la elevi competenţe educative prin realizarea obiectivelor stabilite în concordanţă cu competenţele specifice pentru fiecare disciplină din Planul de învăţămînt al ME, iar pentru realizarea lor calitativă se utilizează metode şi forme active de lucru, care solicită implicarea totală a elevilor în actul învăţării.
9
Lecţiile de limbă română (înv. I. Sîrbu), matematică (înv. V. Burbulea), predate în clasa I, educaţia artistico-plastică, în clasa a III-a (înv. I. Şalari) şi ştiinţe în clasa a III-a (înv. Z. Popescu) au fost apreciate cu calificativul „foarte bine” pentru nivelul ştiinţific adecvat şi pentru sarcinile teoretice şi practice care au implicat la maxim elevii.
Pentru elevii dotaţi se organizează olimpiade şcolare la limba română, matematică, educaţia artistico-plastică, Kangourou. Cei mai buni participă la olimpiadele (etapele de sector şi municipale) organizate de DGETS.
Administratorul-patron duce evidenţa evoluării fiecărui elev la olimpiadele locale, faza de sector şi a celor municipale. În mapa directorului adjunct, există dinamica evoluării elevilor la concursurile şcolare pentru anii 2008-2009, 2009-2010, 2010-2011. În ultimii trei ani elevii de la treapta primară din liceu au obţinut locuri premiante: întîi – 0 elevi; doi – 6; trei – 5; menţiuni – 3; Cei mai mulţi elevi premianţi sînt discipolii învăţătoarelor: V.Turchin, T.Perepeliţă şi L.Groza.
În liceu se desfăşoară concursurile „Toamna de aur”, „Tînărul declamator”, „Ploaia de stele”, „Balul bobocilor” la care participă elevii claselor primare.
Cadrele didactice de la clasele primare obţin succese foarte bune în organizarea şi desfăşurarea actului didactic, realizează obiectivele curriculare prin aplicarea în cadrul orelor a metodelor şi formelor netradiţionale, implică elevii în procesul de predare-învăţare-evaluare. La lecţie elevul este subiectul educaţiei, iar învăţătorul - dirijorul ei.
Se menţionează activitatea de dirijare şi control efectuată de către managerul responsabil de procesul educaţional la clasele primare, M.Tamazlîcaru şi se acorda calificativul „foarte bine”, cu înscriere în carnetul de muncă. De asemenea, se menţionează calitatea organizării şi desfăşurării procesului educaţional de către învăţătoarele claselor primare. Se înaintează candidatura învăţătoarelor Şova Tatiana şi Şalari Irina pentru susţinerea atestării la gradul didactic întîi.
O predare calitativă în corespundere cu particularităţile de vîrstă ale copilului este problema asupra căreia lucrează LTE „Waldorf”. Tema aceasta a fost inclusă şi în planul de activitate a catedrei claselor primare, august, 2011. Pentru anul de studii 2011-2012 au fost proiectate 8 şedinţe ale catedrei cu diverse teme. Problema de bază a catedrei sună astfel: Realizarea unui proces instructiv-educativ de calitate, ţinînd cont de particularităţile de vîrstă ale copilului; obţinerea unor rezultate calitative. Nu există o claritate în formularea temelor proiectate pentru a fi discutate la şedinţele catedrei.
Fiecare învăţător de la clasele primare are o temă asupra căreia lucrează pe parcursul anului.Cadrele didactice de la LTE „Waldorf” se deosebesc prin calităţile cerute de pedagogia
vizată. Pregătirea profesională a învăţătoarelor claselor primare se îmbină cu cunoaşterea fiinţei omeneşti (antropologia), cu dragostea faţă de copii şi cu calităţile artistice (nu neaparat realizate) pe care dumnealor le manifestă în raport cu elevii de vîrstă şcolară mică. Tactul pedagogic şi răbdarea sînt calităţi, de care nu se poate lipsi nici un pedagog în activitatea sa, cu atît mai mult cu cît contingentul de copii din şcoala respectivă este unul sensibil şi datoria primordială a cadrelor didactice de aici este de a crea un climat psihologic adecvat, deosebit. Colegialitatea le caracterizează pe învăţătoarele claselor I-IV din acest liceu.
Monitorizarea atestării a avut ca scop stabilirea nivelului de competenţe profesionale ale cadrelor didactice în conformitate cu standardele profesionale; orientarea cadrelor didactice spre autoperfecţionare, crearea cadrului motivaţional pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, pentru realizarea maximă a potenţialului intelectual şi creativ al acestora. Astfel în anul curent de studii au susţinut inspecţia pe teren şi au luat cu succes grade didactice 249 învăţători:pentru conferirea gradului didactic superior au fost depuse 8 cereri, întîi - 20 cereri, doi - 50 cereri; pentru confirmarea gradului didactic superior - 2 cereri, întîi - 38 cereri, doi - 131 cereri.
În cadrul monitorizării procesului de atestare au fost asistate 49 lecţii. Pentru organizarea şi desfăşurarea calitativă a orelor a fost acordat calificativul „foarte bine” învăţătoarelor: Ciobanu Nina şi Ursu Nelly (şcoala-grădiniţă nr.152); Grozav Natalia (LT „N. Iorga”); Leca Ala (LT „D. Alighieri”); Sarabaş Eugenia (LT „Iu. Haşdeu”); Procopi Svetlana şi Ganea Tatiana (LT „M. Kogălniceanu”); Guştiuc Lucia (LT „O. Ghibu”); Prodan Rodica (LT „Columna”); Romaniuc Diana (LT „M.Viteazul”); Melnicenco Liliana (gimnaziul nr.53); Ciupercă Lilia (LT „G.
10
Călinescu”); Veşchiu Cristina (LT „M. Sadoveanu”); Popa Maria (LT „M. Eminescu”); Sîrbu Ana (gimnaziul nr.17); Petraşevschi Elena (şcoala primară nr.83 „Gr. Vieru”); Mariniuc Eugenia (ŞPCI „Prometeu-Junior”). Realizarea conţinuturilor curriculare: În urma examinării notelor informative privind proiectarea şi realizarea orelor conform curriculumul modernizat în anul de studii 2011-2012 la clasele primare numărul de ore realizat corespunde cu numărul de ore proiectat la toate clasele şi la toate disciplinele şcolare. Numărul de evaluări sumative la clasa I a fost stabilit în baza orelor rezervate pentru evaluări în Ghidul învăţătorului la limba şi literatura română (5 evaluări sumative în loc de 8, cîte ore pe săptămînă sînt la disciplină).
c) Evaluarea nivelului de formare a competenţelor educative la discipline de studiu:De mai mulţi ani, cadrele didactice de la clasele primare muncesc insistent pentru a crea un sistem optim de evaluare la nivel de municipiu;În anul de studii 2011-2012 a fost propusă o lucrare de evaluare la limba şi literatura română în clasa a III-a.
Datele statistice obţinute pe test au fost stocate, analizate, generalizate, punctele obţinute s-au convertit în note (tabelul 1), iar acestea au fost transformate în procente (tabelul 2).
Schema de convertire a punctelor în note la limba şi literatura română: Tabelul 1
În baza acţiunilor întreprinse, a schemei de convertire a punctelor în note şi a rezultatelor obţinute, s-a realizat nota informativă generală.
În tabelul de mai jos sunt reprezentate datele statistice obţinute de către elevii claselor a III-a din municipiu pentru realizarea testului la limba şi literatura română.
Au scris lucrarea 4576 de elevi din cei 4790 cîţi sînt pe listele instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din municipiu, care au fost implicate în realizarea lucrării. Conform raportului statistic din numărul total de elevi 79 au obţinut note de „10”, aceasta reprezintă 1,72%, note de „9” – 641 de elevi sau 14%, „8” – 1738 elevi sau 38%, „7” - 1253 elevi sau 27,38%, „6” –592 elevi sau 12,94%, „5” – 240 elevi sau 5,24%, iar note de „4-1” au luat 33 de elevi, ceea ce reprezintă 0,72%. Calitatea însuşitei reprezintă 51,95%, puţin mai mult de jumătate din elevi implicaţi în evaluare realizează randament şcolar optim, obţinînd note de „10-8”. Rezultate foarte bune (calitatea – 80-90%) s-au înregistrat în LT „Socrate”, LTCI „Prometeu-Junior”, gimnaziul nr.17, şcoala-grădiniţă nr.90, LT „Elimul Nou”, gimnaziul nr.42;
Nota medie 8,0 şi mai mult au obţinut elevii claselor a III-a din LT „N. Iorga” (8,6), şcoala medie de cultură generală nr.49 (8,1), şcoala-grădiniţă nr.90, LTCI „Prometeu-Junior” (8,3), LT „Gh. Asachi” (8,0), LT „G. Călinescu” (8,1), LT „Socrate” (8,4). Testele prezentate la DGETS au fost reverificate în scopul stabilirii gradului de obiectivitate în procesul de evaluare a performanţelor şcolare, corectitudinii aplicării baremului de apreciere şi notare. În rezultat, s-a constatat exigenţa învăţătorilor-evaluatori în procesul verificării şi aprecierii, punctajul acordat elevilor pentru realizarea testului în mare majoritate corespunde cu cel propus în baremul de corectare.
Analiza testului la limba şi literatura română ne permite să conchidem următoarele:La limba română testul a vizat două dintre competenţele de bază: lectura şi scrierea;
înţelegerea şi operarea cu textul literar; structurarea corectă a mesajului propriu; operarea cu diferite elemente ale textului din perspectiva comunicativ-funcţională: morfologie, punctuaţie şi ortografie; elevii au formate competenţele specifice la disciplinele evaluate; ei sînt capabili să efectueze diverse sarcini, aplicînd cunoştinţele acumulate; majoritatea elevilor a formulat corect întrebări privitor textul citit; absolvenţii treptei primare din municipiu au alcătuit enunţuri frumoase, utilizînd reperele propuse în test; potrivit a fost ales textul Buburuza, de Eugen Jianu pentru testul la limba română; fiind un text interesant, semnificativ pentru elevi, i-a motivat să se implice conştient la îndeplinirea cerinţelor; unii itemi se bazau pe reproducerea informaţiei din text, clasificarea, sortarea informaţiei, ceea ce a stimulat şi elevii cu un nivel mediu de dezvoltare; la limba română s-a pus accentul pe itemii productivi şi mai puţin pe cei reproductivi; la matematică, problemele propuse au fost accesibile pentru majoritatea elevilor; Evaluarea finală: Schema de convertire a punctelor în note la limba română, clasa a IV-a Tabelul 3
Note 10 9 8 7 6 5 4-1Procente-2010
23,65% 22,6% 25,5% 17,85% 6,67% 3,3% 0,36%
12
Procente-2011
12,18% 32,6% 30,9% 17,0% 6,65% 0,5% 0,06%
Grila-puncte
51 50-49 48-43 42-33 32-23 22-17 16-0
Nr. elevi 613 1127 1575 1006 275 36 9Procente-2012
13,1% 24,3% 33,8% 21,7% 6,0% 0,91% 0,19%
În baza rezultatelor obţinute la realzarea testului la limba şi literatura română a fost construită Curba lui Gaus (Fig.3) şi histograma (Fig.4).
Limba română
Fig.3. Curba lui Gaus
Fig.4. Histograma Rezultatele la limba şi literatura română.
La 03 mai 2012, 4681 de elevi din cei 4703 de pe listă au scris lucrarea la limba şi literatura română. Au lipsit 22 de elevi, motivele fiind diferite. Punctaj maxim au obţinut 613 elevi (sau 13,1%) din numărul total de elevi, aceştia au luat nota 10, cu 1,08% mai mult decît în anul 2011. Note de „9” au obţinut 1127de elevi, ceea ce constituie 24,3% sau cu 8,3% mai mult decît în anul trecut de învăţămînt. Cei mai mulţi elevi au luat nota „8” (1575), aceasta constituie 33,8% sau cu 2,9% mai mult decît în anul precedent de studii (33,8%). 1006 elevi au acumulat cîte 42-33 puncte şi au luat nota „7”, 275 elevi au obţinut note de „6”, iar 36 elevi – note de „5”. Procentul eşecului şcolar constituie 0,19%, faţă de 0,06% din anul trecut de studii sau 9 elevi au obţinut note insuficiente. Rata notelor insuficiente constituie 0,13%.
În baza rezultatelor obţinute la realizarea testului la matematică a fost construită histograma (Fig.5) şi Curba lui Gaus (Fig.6) pentru matematică
Matematica
Fig.5. Histograma Rezultatele la matematică
Fig.6. Curba lui Gaus
Au scris lucrarea la matematică 4682 de elevi din cei 4703 la 07 mai 2012. Au absentat din diverse motive 21 de elevi. În tabelul nr.2 indicăm numărul de elevi care au acumulat punctaj maxim pe test (630). Aceştia au acumulat 50 de puncte şi au luat note de „10”, constituind 13%, cu 9,8% mai puţin decît în anul de studii 2011. Spre deosebire de anul trecut de învăţămînt, cei mai mulţi elevi (1483) au obţinut note de „9”, ceea ce constituie 31,67% sau cu 2,23% mai puţin decît în anul precedent; 1318 elevi (sau 28,15%) au acumulat cîte 46-42 de puncte şi au luat note de „8”. Note de „7” au obţinut 1300 elevi sau 27,76%, cu 15,96% mai mult decît în anul trecut (11,8%) ; 30-21 puncte au obţinut 646 de elevi, aceasta constituie 13,79%, cu 7,72% mai mult decît în anul de studii 2011; 243 de elevi sau 5,2% au luat note de „5” ; 15-0 puncte au acumulat 162 elevi sau 3,46%, aceştia au obţinut note insuficiente. Nota cea mai frecvent întîlnită este „9”.Analizînd datele din tabel, am constatat:1. În evaluarea finală la limba şi literatura română şi matematică au fost implicate 94 unităţi
şcolare din mun.Chişinău cu instruire în limba română, cu contingentul de 4703 elevi ai claselor a IV-a.2. Tipul instituţiei: şcoli primare (inclusiv şcoli-grădiniţă) -16; gimnazii – 22; licee – 56;
14
3. 73 de instituţii sunt amplasate în oraş, iar 21 – în satele care fac parte din componenţa municipiului;
4. Cadre didactice deţinătoare de grade didactice: superior – 7, I – 28, II - 150, 1 t/s, fără grad didactic – 15 învăţători.
Fig.7 Nivelul de pregătire profesională a cadrelor didactice de la clasele a IV-a
Au fost recepţionate datele privind nivelul de realizare a itemilor la limba română şi matematică, iar în baza acestora s-a calculat procentul.
Fig.8. Nivelul de realizare a itemilor la limba şi literatura română
Aproximativ 97-98% din toţi elevii claselor a IV-a din municipiu au rezolvat corect itemul nr.1a (item cu alegere multiplă), 8b (alcătuirea comparaţiei cu începutul dat) şi nr.9 (gruparea cuvintelor după părţile de vorbire); Între 94 şi 96% s-au obţinut pentru itemii nr.1b şi 1c (itemi cu alegere multiplă), itemul 5 (scrierea unui alt titlu potrivit textului citit); itemul 8a şi 8c (plasarea corectă a adjectivelor şi a pronumelor în tabel); itemul 11 (determinarea propoziţiei scrise corect); Între 86 şi 92% au obţinut pentru realizarea itemilor 1d (item cu alegere multiplă), 2a (transcrierea din text a întrebării adresată de copil buburuzei), 3a, 3b, 3c (alcătuirea unei întrebări cu începutul dat) şi 9b (alcătuirea comparaţiei de la cuvintele curajos ca ….), 8d (plasarea corectă a substantivelor în tabel). Între 72 şi 85% au fost rezolvaţi itemii 2b (determinarea răspunsului dat de copil buburuzei), 4 (stabilirea ordinii desfăşurării acţiunii în text), 6 (determinarea enunţului care exprimă ideea textului), 7 (selectarea din text a sinonimelor pentru fiecare cuvînt dat), 10a, b (plasarea corectă a ortogramelor în enunţurile proprii) şi 12a (alcătuirea enunţului adecvat temei). Destul de dificil a fost pentru elevi să descrie o zi de primăvară (itemul 12). S-au descurcat la acest item de la 58 la 66% din elevii claselor a IV-a din municipiu.
15
Fig.9. Nivelul de realizare a itemilor la matematică
Aproximativ 98-99% din numărul elevilor claselor a IV-a care au scris lucrarea au rezolvat corect itemul nr.3a, 3c (compararea a două expresii) şi 6a, 6c (unitatea de măsură pentru lungime şi capacitate). Scrierea fracţiilor după partea haşurată au efectuat-o corect 4404 elevi (sau 94,5%) – itemul 2, iar itemul 3b (compararea a două produse) l-au realizat corect 4487 de elevi, ceea ce constituie 96,2%. La întrebarea a II-a din itemul 11b cîţi băieţi n-au fost premiaţi au răspuns corect 3933 de elevi, aceasta constituie 84,4%. Au scris corect următorul an bisect cu cifre şi cu litere 3979 elevi sau 85,3% (itemul 4), tot atîţia elevi au rezolvat corect problema prin metoda grafică (itemul 10a) . Au construit triunghiul cu lungimea unei laturi de 6cm 4084 de elevi, aceasta constituie 87,6% (itemul 8). Aproape 91% din elevi au rezolvat corect problema de reducere la unitate (itemul 9a). De la 75 pînă la 84% au fost realizaţi itemii 5 (ordinea efectuării operaţiilor), 9b (pentru calculele efectuate corect în problema care se rezolvă prin metoda reducerii la unitate), 10b (pentru fiecare rezultat corect), 10c (pentru fiecare justificare indicată corect), 11d (pentru răspunsul corect la întrebarea cîţi copii n-au fost premiaţi), 12b (pentru fiecare operaţie aleasă corect şi fiecare răspuns corect), 12d (pentru respectarea celor trei etape ale planului). Cel mai mic procent (63-65%) s-a obţinut la realizarea itemului 1 (determinarea şirului de numere în care toţi termenii reprezintă produse de doi factori egali) şi 12h (pentru răspunsul la problemă scris corect).
Propuneri constructive privind conţinutul testului, baremul de corectare şi nivelul de realizare a testelor la limba şi literatura română şi matematică de către elevii claselor a IV-a din municipiu au fost făcute de către directorii adjuncţi – responsabili de procesul educaţional la clasele primare din liceele „M. Eminescu” (M. Popa), „Iu. Haşdeu” (E. Slavenschi), gimnaziul nr.31 (V. Luca) „N. Dadiani” (E. Marandiuc), „V.Vasilache” (Iu. Băţ), gimnaziul nr.79 (T. Graur), LT „M. de Cervantes” (A. Bărbieru), LT „A. I. Cuza” (Z. Spinei).În cadrul olimpiadei la limba română (etapa municipală) s-au manifestat elevii din instituţiile de învăţămînt: LT „M.de Cervantes”, LT „I.Creangă”, LT „Gh.Asachi”, ŞPCI „Prometeu-Junior”, LT „D.Alighieri” LT „G.Călinescu”, LT „N.Iorga”, LT „M.Eminescu”, LT „M.Eliade”, LT „Orizont”, LT „N.Bălcescu”, LT „Şt.cel Mare”, LT „V.Vasilache”, şcoala primară nr.83 „G.Vieru”, şcoala-grădiniţă nr.90. Elevii învingători sînt discipolii învăţătoarelor: E.Ceban (LT „M.de Cervantes”), S.Primac (LT „I.Creangă”), L.Grumeza (LT „Gh.Asachi”), L.Sîmbotean (LT „G.Călinescu”), V.Teacă (LT „N.Iorga”), E.Garaz (LT „M.Eminescu”), N.Moraru (LT „M.Eliade”), N.Rusnac (LT „N.Bălcescu”), E.Maniuc şi C.Brunchi (ŞPCI „Prometeu-Junior”), V.Vangheli (LT „Şt.cel Mare”), M.Galuşca şi C.Locoman (LT „D.Alighieri”), E.Spînu-Edu (LT „G.Călinescu”), A.Oprea (LT „Orizont”), Iu.Băţ (LT „V.Vasilache”), M.Niţa (şcoala-grădiniţă nr.90).
În cadrul olimpiadei la matematică s-au manifestat elevii din instituţiile de învăţămînt: ŞPCI „Prometeu-Junior”, LT „M. de Cervantes”, şcoala primară nr.83 „Gr.Vieru”, gimnaziul nr.53, LT „Principesa N.Dadiani”, LT „M.Eliade”, şcoala –grădiniţă nr.152, LT „Gh.Asachi”, LT „Orizont”, LT „Şt. cel Mare” şi LT „G.Călinescu”. Elevii învingători sînt discipolii învăţătoarelor: E.Ceban (LT „M. de Cervantes”); A.Groza, C.Brunchi şi G.Stratulat (ŞPCI „Prometeu-Junior”); N.Rufanda (gimnaziul nr.53); V.Cimpoieş şi L.Grumeza (LT „Gh.Asachi”); V.Teacă (LT „N.Iorga”); L.Prisăcaru (LT „M.Eliade”); V.Vangheli
16
(LT „Şt. cel Mare”); A.Oprea (LT „Orizont”); L.Lupu (LT „Hyperion”), E.Şopronco, M.Codreanu şi M.Roşca (şcoala primară nr.83 „Gr.Vieru”), T.Zaporojan (şcoala-grădiniţă nr.152 „Pas cu pas”; T.Cernega (LT „N.Dadiani”);
Indicatori ai calităţii realizării conţinuturilor curriculare şi a nivelului de formare a competenţelor curriculare
În anul de studii 2011-2012 realizarea conţinuturilor curriculare constituie 100%, numărul de evaluări realizate corespunde cu numărul de evaluări proiectate. La olimpiadele şcolare, fazele de sector şi municipale au participat 1183 de elevi din clasele a IV-a. Din ei 458 elevi au obţinut performanţe la una sau ambele discipline. Aceasta constituie 38,7%.
III. Preocuparea implementării tehnologiilor pedagogice avansate şi a TIC în educaţie:a) Învăţătorii claselor primare din municipiu aplică în cadrul orelor tehnologiille
pedagogice avansate, utilizează calculatorul, proiectorul secvenţial sau pe parcursul întregii ore, la orele obişnuite ori publice, la pregătirea materialelor didactice pentru lecţii sau pentru activităţile extracurriculare, în cadrul seminarelor şi meselor rotunde, la prezentarea de carte ori la pregătirea unui articol pentru ziar, la întocmirea unui raport ori notă informativă, la publicarea materialele publicate;
b) Învăţătorii claselor primare participă la organizarea şi desfăşurarea Conferinţelor cu diverse tematici desfăşurate în municipiu, republică sau internaţionale, unde, de fiecare dată, comunicările lor sunt menţionate;
c) La întocmirea testelor pentru evaluările finale, lucrările de evaluare la nivel de municipiu şi pentru olimpiadele şcolare, faza de sector şi municipală, sunt implicaţi învăţătorii claselor primare: Raischi Tudoriţa (şcoala primară nr.91 „A. Ursu”), Botnari Ina (LT „G. Meniuc”), Buruiană Maria (LT „M. Viteazul”), Covali Parascovia (LT „M. Eminescu”), Băţ Iulia (LT „V.Vasilache”).
d) Unii învăţători utilizează în cadrul lecţiilor SOFT-urile educaţionale. Aceştia sunt: N. Grozav şi V. Teacă (LT „N. Iorga”); A.Sîrbu (gimnaziul „Galata”); E.Sarabaş (LT „Iu. Haşdeu”); M.Popa, P. Covali (LT „M. Eminescu”); I. Apolischi şi S. Plămădeală (LT „V. Vasilache”); L. Guştiuc (LT „O. Ghibu”); Z. Panciuc, M. Lupu-Goriţă, L. Cherdevară, A. Cutasevici, S. Ceban, M. Blanaru, L. Nazarciuc, I. Luca, M. Prodaniuc, S. Sîrbu, A. Stici, M. Cernăuţan, E. Prisăcaru, V. Ene, A.Roman (LT „Gh. Asachi”); L. Melnicenco (gimnaziul nr.53); D. Romaniuc (LT „M. Viteazul”); V. Turchin, Z. Popescu (LT „G. Latină”); R. Ţurcan, T. Cerbuşca, A. Oprea (LT „Orizont”); O. Carauş, L. Gherasimov, Sv. Procopi, T.Ganea (LT „M. Kogălniceanu”); V.Vangheli (LT „Şt.cel Mare”); D. Barnaciuc, L. Ciupercă, V. Morcov, S. Şpac (LT „G. Călinescu”); L. Cocîrla, S. Baltag, E. Popa (LT „I. Creangă”); A.Bărbieru (LT „M. de Cervantes”); D. State, R.Prodan (LT „Columna”);
W – puncte slabeÎncă şi astăzi mai sînt instituţii de învăţămînt, unde lipseşte diaproiectorul şi ecranul (şcoala
primară nr.32, 88, gimnaziile nr.52, 74, 75, 79, 99 etc). Integrarea copiilor cu dizabilităţi în învăţământul de masă, în grupele obişnuite de copii este
anevoioasă pentru că lipsesc centrele de resurse, informare şi comunicare; nu a avut loc formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice în problematica copiilor cu dezabilităţi şi a celor cu CES;nu este adaptat curriculum-ul şcolar pentru învăţămîntul primar cerinţelor instruirii copiilor cu CES şi cu dizabilităţi; nu este elaborată metodologia evaluării progresului şcolar al copiilor cu CES integraţi în instituţii obişnuite; nu este încurajată participarea părinţilor, schimbul de informaţii, consilierea părinţilor în măsura solicitărilor şi a necesităţilor, mobilizarea resurselor disponibile şi competente. Lipseşte tehnica avansată – calculatoare depăşite, lipsa aparatelor xerox, scaner, lipsa imprimantelor în unele unităţi şcolare din mun.Ghişinău.
Majoritatea instituţiilor de învăţămînt renovează sălile de clasă cu suportul material al părinţilor;
17
Într-un şir de instituţii lipseşte un sistem funcţional de autoanaliză a activităţilor anuale, sunt acumulate doar rapoartele şi datele statistice de la lucrările de evaluare, dările de seamă.
În portofoliul managerului – patron al claselor primare din LT „Universul” - există o analiză succintă a rezultatelor la disciplinele şcolare de la treapta de învăţămînt primară, informaţii cu privire la rezultatele controalelor efectuate de către managerii-patroni, curriculumul pentru învăţămîntul primar, planul de activitate a catedrei şi procesele verbale, agende ale diferitor tipuri de controale.
Examinarea planului de activitate a liceului la compartimentul „Dirijare şi control”, a portofoliului managerului şcolar, a notelor informative în urma controalelor efectuate, a evaluărilor de ordin intern administrate la clasele primare, a fişelor de asistenţă la ore denotă faptul că I.Cerescu este un specialist – începător în domeniul managementului.
La începutul controlului frontal în LT „Universul” învăţătoarele elaborau proiecte didactice succinte, la întocmirea cărora nu se respecta forma propusă şi acceptată de Consiliul Metodic municipal. Proiectele didactice nu se elaborau în strictă concordanţă cu obiectivele propuse (forma nu permitea), însă, după mai multe discuţii individuale cu fiecare învăţător, situaţia s-a schimbat şi la moment acestea corespund cerinţelor în vigoare.
Planul catedrei întocmit pentru un an de zile conţine 10 şedinţe (numărul de şedinţe proiectate este prea mare), cu o tematică uneori incorect formulată, dar şi cu unele teme actuale şi importante pentru realizarea calitativă a curriculei la toate disciplinele şcolare de la clasele primare.
Notele informative (foarte succinte) confirmă incapacitatea managerului şcolar de a organiza şi desfăşura calitativ atîtea şedinţe la catedră. Planul de activitate a catedrei solicită de la fiecare învăţător mult efort şi implicare, pentru că numărul şedinţelor este exagerat, fapt care diminuează calitatea lor.
În LT „Al. cel Bun” D. Parfene, revenită din concediul de îngrijire a copilului, are nevoie de asistenţa metodică, cursuri de formare continuă.
Temele propuse spre discuţii la catedra claselor primare din LT „Waldorf” sînt prea generale şi nu conţin elemente de implementare a curriculumului modernizat pentru clasele 1-4, nu figurează termenii aferenţi competenţelor educative, ce stau la baza curriculumului modernizat, dar şi numărul lor (8) este prea mare.
În lucrarea la limba şi literatura romănă în clasa a III-a au obţinut cîte 3 şi 4 note insuficiente elevii claselor a treia din LT „Hyperion” (4), LT „N. Bălcescu” (4) şi LT „M. Sadoveanu”, cîte 2 note de „4-1” au obţinut elevii din şcoala-grădiniţă nr.152, gimnaziile nr.52, 79, LT „A. Mateevici”, iar cîte o notă insuficientă au luat elevii claselor a III-a din LT „Iu. Haşdeu”, gimnaziul nr.102, şcoala primară nr.101, LT „N. Dadiani”, gimnaziul nr.99, LT „Elimul Nou”, LT „N. Sulac”, şcoala-grădiniţă nr.226, LT „Budeşti”, LTPA „M. Berezovschi”, şcoala primară nr.19, şcoala primară „Ilie Fulga”.
Nici un elev din LT „L. Rebreanu”, LT „Traian”, şcoala medie nr.3, gimnaziul nr.68, şcoala primară nr. 101 (s-l Botanica); LT „N. Dadiani”, LT p/u copii cu vederea slabă, LT „Litterarum”, gimnaziile nr.41 şi 42, şcoala primară nr.88 (s-l Centru); gimnaziul nr.74, şcoala primară nr.19 –
s-l Ciocana; „N. Bălcescu” şi LT „M. Sadoveanu” (s-l Rîşcani) nu au realizat itemul nr.12 (scrierea unui text de întindere mică cu tema dată, utilizînd cel puţin o comparaţie). Aceasta denotă aplicarea limitată în cadrul orelor a sarcinilor de acest tip în instituţiile vizate.
Nici o instituţie de învăţămînt din municipiu n-a înregistrat 100% calitate. În unele instituţii, însă, au fost comise inexactităţi de tipul: - supraaprecierea lucrărilor: LT „Academia copiilor”, Colegiul de coregrafie, LT „M.
La evaluarea finală la limba şi literatura română de asemenea au fost depistate unele lacune: - verificarea parţială a testului (gimnaziul nr.102, gimnaziul nr.6, gimnaziul internat nr.2,
- nu au prezentat nici un test (LT „D.Alighieri”, LT „I.Creangă”, LT „Hyperion”, LT „Orizont”, gimnaziile nr.6 şi 52, şcoala primară nr.12 „A.Popovici”);
- în unele lucrări s-a utilizat ceruza pentru a efectua corectări;- nu s-a ţinut cont de unele greşeli gramaticale la aprecierea lucrărilor (gimnaziul nr.51,
şcoala-grădiniţă nr.226);- s-a atestat supraaprecierea compunerilor (nu corespunde conţinutul cu tema propusă, dar
se dă nota 10) – LT „Traian”, gimnaziul nr.17, 51, 53, internat nr.2, şcoala primară nr.82, şcoala-grădiniţă nr.226;
- subaprecierea unor itemi (şcoala medie nr.3 (itemul nr.9), şcoala medie nr.6 (itemul nr.11), LT „Durleşti” (itemul nr.8), LT „O.Ghibu” (itemul nr.4).
Din notele informative expediate de către managerii – responsabili de procesul educaţional la clasele primare din municipiu, împreună cu învăţătorii implicaţi în evaluare, am determinat mai multe inexactităţi în teste, dar şi în baremele de corectare:
La limba şi literatura română
1. În baremul de corectare punctajul propus pentru aprecierea itemilor: 5, 6, 11, 12f nu corespunde greşelilor posibile şi nu se pot depista greşelile de ortografie şi punctuaţie.
2. Pentru aprecierea itemului 8 au fost stabilite 4 puncte, însă erau necesare 8 puncte, cîte 1 punct pentru fiecare parte de vorbire determinată corect.
3. A fost limitat numărul de propoziţii (5) pentru descrierea unei zile de primăvară (it.12).4. A fost fixată ziua de luni pentru evaluarea la matematică. 5. În mai mulţi itemi, autorii de test puţin s-au referit la normele de ortografie şi punctuaţie.6. Pentru itemul 6 s-au acordat 2 puncte, chiar dacă s-ar cuveni să se acorde 3 puncte
(pentru fiecare enunţ cîte un punct).La matematică :
1. După părerea mai multor cadre didactice şi manageri şcolari, 5 probleme într-un test propus pentru 60 de minute sunt prea multe;
2. La itemul 8 nu a fost indicat instrumentarul (rigla şi creionul simplu) care urma a fi utilizat la construirea triunghiului cu o latură de 6 cm;
3. Nu a fost clar formulată sarcina nr.1, derutînd din start mai mulţi elevi; 4. Baremul de corectare la matematică a apărut tîrziu pe saitul ME şi, respectiv, pe saitul
DGETS; 5. S-a comis o greşeală de calcul în expresia numerică din itemul nr.7.
19
6. Pentru fiecare răspuns la problemele din itemii 9 şi 10 nu s-a acordat 1 punct, respectiv 2 puncte;
7. Greu s-au descurcat elevii la rezolvarea problemei din itemul nr.11, conform baremului elevii au fost penalizaţi de două ori pentru o greşeală (ex.: dacă elevul nu a calculat corect nr. de fete premiate, el scrie rezultatul greşit în tabel, dar nu obţine puncte nici pentru completarea tabelului, nici pentru exerciţiul efectuat).
Insuccesul şcolar la matematică constituie 3,46%, cu 3,19% mai mult decît în anul de studii 2010-2011.
O – oportunităţiÎn scopul redresării situaţiei se propune:1. La treapta de învăţămînt primară elevilor cu reuşite excelente la învăţătură şi cu rezultate
performante la olimpiadele şcolare li s-au decernat doar diplome de merit, dar ar fi trebuit să fie susţinuţi financiar sau material.
2. În cadrul controalelor efectuate s-a discutat cu fiecare învăţător şi manager şcolar privind analiza demersului didactic, fapt care contribuie esenţial la întocmirea corectă, conform cerinţelor în vigoare a acestora;
4. Conţinuturile la disciplinele şcolare de la clasele primare sunt structurate pe module tematice, fapt care permite proiectarea pe unităţi de învăţare, ţinînd cont de competenţele specifice şi subcompetenţele pentru fiecare disciplină;
5. Curriculumul modernizat la clasele primare propune numărul orientativ de evaluări iniţiale, formative şi sumative, acesta insistînd spre constituirea unui sistem de evaluare la nivel de instituţie şi municipiu;
6. Pentru integrarea cu succes a copiilor cu dizabilităţi în învăţământul de masă, în grupele obişnuite de copii sunt necesare:- existenţa unor centre de resurse, informare şi comunicare;- formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice în problematica copiilor cu dezabilităţi şi a celor cu CES;- adaptarea şi flexibilitatea curriculum-ului şcolar;- evaluarea progresului şcolar al copiilor cu CES integraţi în instituţii obişnuite;- implicarea, încurajarea participării părinţilor, schimbul de informaţii, consilierea părinţilor în
măsura solicitărilor şi a necesităţilor, mobilizarea resurselor disponibile şi competente. Recomandări privind rezultatele controalele frontale din LT „Universul” şi „Al. cel Bun”: Managerului şcolar, responsabil de procesul educaţional la clasele primare, I.Cerescu:- să studieze literatura ştiinţifică în domeniul managementului educaţional;- să examineze mai multe note informative ale managerilor şcolari cu experienţă din
municipiu, realizate în baza diverselor controale efectuate intern, pentru a-şi forma competenţa de a întocmi corect o notă informativă;
- va continua controlul şi dirijarea procesului educaţional la clasele primare în scopul realizării calitative a obiectivelor curriculei modernizate.
- va monitoriza modul de elaborarea a proiectelor didactice pentru a observa stabilirea concordanţei dintre obiective, conţinuturi şi strategii didactice (metode şi procedee, forme, resurse materiale şi metode de evaluare).
- învăţătoarele claselor primare din LT „Al. cel Bun” (D.Colac, D.Parfene, A.Russu) să utilizeze în cadrul lecţiilor mijloacele tehnice de instruire, programul Power Point. Catedra claselor primare să revadă proiectarea de lungă durată pentru orele opţionale şi s-o elaboreze pe unităţi de învăţare;
- a delega la cursuri de formare învăţătoarea claselor primare Parfene Diana;- a organiza la nivel de instituţie activităţi cu caracter competitiv pentru a pregăti mai
mulţi elevi de la treapta primară pentru olimpiadele şcolare organizate în sector şi municipiu;
20
În LT „G.Latină” ar fi oportună implicarea părinţilor, şi a altor actori educativi din comunitate, în procesul educaţional pentru a facilita procesul de formare a competenţelor educative la elevii de vîrstă şcolară mică.
T – ameninţări1. Lipsa metodiştilor calificaţi la disciplinele de studiu şi lipsa coordonării activităţii cu
inspectorul şcolar, care poate afecta procesul de implementare a curriculumului naţional.2. Promovarea cadrelor didactice cu insuficienţe în calificare la susţinerea gradelor
didactice, în special întîi şi superior, care afectează imaginea cadrului didactic în general şi aspectele financiare – duce la un proces educaţional ineficient.
3. Datorită unor accente în contextul şedinţelor administrative şi solicitărilor informaţiilor, acţiunilor întreprinse – se creează impresia că procesul educaţional la clasele primare este pe planul doi - mai puţin apreciat ca cel mai puţin important în instituţie.
4. Temerea că cei mai buni elevi – cu reuşite la olimpiadele municipale - nu sunt apreciaţi la justa valoare în comparaţie cu cei de la concursuri artistice şi sportive care sunt premiaţi, îşi vor pierde interesul pentru învăţare.
5. Lipsa standardelor de evaluare, care condiţionează o evaluare neechitabilă în instituţiile de învăţămînt.
M.Braghiş, specialist principal, inspector la clasele primare la DGETS
