COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” BUCURESTI

Nume si prenume elev:

Clasa:

Profesor indrumator:

CAIET DE PRACTICĂ PENTRU CLASA A XII-A

MODULULE

1. MANAGEMENTUL CALITĂŢII

2. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE

3. STATISTICA SI ANALIZA ECONOMICA

1

Specialitate:Tehnician in activitati economice

Centralizatorul disciplinelor/modulelor

Instruire practica -comasata-

2013-2014

Clasa a XII-a

MODUL Nr. saptamani

1 2 3 4Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note

1. U.C.C 2 1 2 1 2 1 2

Prof.coord.

2. Managementul calitatii

1 1 1 1 1 1

Prof.coord.

3. Statistica 2 1 2 2 1 2 1

Prof.coord.

2

Stagiul de pregătire practică - Anul şcolar ………………

Denumirea modulului de pregătire practică

Perioada de desfășurare

Nr.ore

Unități de competențe

Competente specifice

UC13. Managementul calităţii 30 ore

C1.Realizează planificarea calităţii proceselor şi a produselor/ serviciilor

Planificarea calităţii produselor şi serviciilor

Definirea nivelului de calitate acceptat : cerinţe privind calitatea, indici de calitate, indicatori de noncalitate (număr de produse livrate cu defecte pe săptămână, numărul de servicii prestate necorespunzător pe o perioadă de timp, numărul de zile necesare pentru remedierea defectelor);

Stabilirea resurselor necesare: umane, de timp, financiare, materiale;

Elaborarea planului de obţinere a calităţii proceselor şi produselor/ serviciilor : stabilirea succesiunii etapelor de acţiune şi a termenelor, repartizarea sarcinilor şi a responsabilităţilor

C2. Monitorizează calitatea proceselor şi a produselor/ serviciilor

Monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor / serviciilor

Supravegherea proceselor: activităţi, flux tehnologic, ciclul de viaţă a produsului/serviciului; Prevenirea apariţiei defectelor : identificarea şi îndepărtarea factorilor care determină apariţia defectelor;

Prevenirea apariţiei defectelor : identificarea şi îndepărtarea factorilor care determină apariţia defectelor;

C3. Îmbunătăţeşte calitatea proceselor şi a produselor/serviciilor

Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor

Analizarea datelor despre desfăşurarea proceselor şi despre calitatea produselor/ serviciilor: pe baza datelor din analiza personală şi a informaţiilor suplimentare obţinute de la angajaţi şi clienţi, prin comunicare deschisă şi muncă în echipă,

3

pentru identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe.

Rezolvarea problemelor identificate:

Probleme: neconformităţi, reclamaţii, insatisfacţia clientului, deficienţe ale materiilor prime folosite, ale procesului de realizare a produselor, ale atitudinii sau competenţelor profesionale ale lucrătorilor.Rezolvare: remedierea defectelor produselor, dacă este posibil; compensarea nemulţumirilor clienţilor, îmbunătăţirea procesului, perfecţionare a personalului Stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţirea calităţii: realiste, măsurabile, adaptate cu obiectivele generale ale întreprinderii.

UC 24 Utilizarea

calculatorului în contabilitate 60 ore

C1 Aplica strategii de îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului specializat

Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului specializat identificarea tipurilor de softuri specializate

necesare locului de muncă - pentru gestiunea mijloacelor fixe,pentru gestiunea stocurilor, clienţi, furnizori calculul salariilor,evidenţă încasări şi plăţi pentru obţinerea registrului de casă

Evaluarea softurilor identificate - avantaje /dezavantaje, preţ, timp de operare, viteza de lucru, calitatea informaţiilor rezultate, accesibilitatea softului.

C2 Analizează

structura softului

Analizarea structurii softului instruirea privind utilizarea softului -

consultarea ghidului de utilizare a softului

identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre, iconuri

accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatură sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului.

C3 Implementează

softul specializat la

locul de muncă

Implementarea softul specializat la locul de

muncă

pregătirea documentelor ce urmează a fi prelucrate - sortarea pe categorii de evenimente şi tranzacţii şi perioade de înregistrare,

introducerea datelor din documentele pentru - vânzări (comenzi, avize de expediţie, facturi, chitanţe fiscale, încasări client), pentru cumpărări (comenzi,note de recepţie şi constatare de diferenţe, facturi, chitanţe

4

fiscale, plăţi furnizori) fără a greşi sumele, respectând datele de identificare ale documentului

derularea programului - utilizând comenzile conform subsistemului informatic

listarea situaţiilor necesare - pe ecran sau pe hârtieevaluarea performantelor - în funcţie de calitatea informaţiilor şi a situaţiilor finale obţinute

UC 22. Statistică şi analiză

economică 60 ore

C1. Sistematizează

date elementare

Datele elementare şi sistematizarea lor

Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste, broşuri,documente de evidenţă,experienţa proprie, a grupului de prieteni sau cunoscuţi

Centralizarea datelor elementare: simplă sau pe grupe

Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale

C2. Analizează

distribuţii

Distribuţii

Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media, mediana, modulul

Caracterizarea distribuţiei rezultate: structură, omogenitate, formă

Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie, asimetrie, omogenitate, eterogenitate

Reprezentarea grafică a distribuţiei rezultate: histograma, poligonul frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul si cercul de structura

C3. Determină

dinamica

fenomenelor

economice

Dinamica fenomenelor economice

Calcularea şi interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absoluţi, relativi şi medii

Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi, cronograma

Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii volumului fizic, indicii preţului, indicii valorii

Interpretarea indicilor individuali şi de grup: verificarea relaţiilor care exista între indici şi între modificările absolute

5

C4. Analizează

indicatorii economici

de la nivelul

agentului economic

Indicatori economici la nivelul agentului economic

Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenţialului intern, ai cheltuielilor şi indicatori valorici de rezultate

Interpretarea indicatorilor calculaţi: caracterizarea structurii şi a dinamicii,extrapolarea trendului

Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma, poligonul frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul şi cercul de structură

6

FISA DE PREZENTĂ

S1/Data: Intervalul orar

Nr ore de pregătire practică

Semnătura elevului

Semnătura tutorelui

Activitatea

Luni

08.00-14.00

6 ore Definirea nivelului de calitate acceptat : cerinţe privind calitatea, indici de calitate, indicatori de noncalitate (număr de produse livrate cu defecte pe săptămână, numărul de servicii prestate necorespunzător pe o perioadă de timp, numărul de zile necesare pentru remedierea defectelor);

Marţi

08.00-14.00

6 ore Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului specializat identificarea tipurilor de softuri specializate necesare locului de muncă - pentru gestiunea mijloacelor fixe,pentru gestiunea stocurilor, clienţi, furnizori calculul salariilor,evidenţă încasări şi plăţi pentru obţinerea registrului de casă

Miecuri

08.00-14.00

6 ore Evaluarea softurilor identificate - avantaje /dezavantaje, preţ, timp de operare, viteza de lucru, calitatea informaţiilor rezultate, accesibilitatea softului.

Joi

08.00-14.00

6 ore Datele elementare şi sistematizarea lor

Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste, broşuri,documente de evidenţă,experienţa proprie, a grupului de prieteni sau cunoscuţi

Vineri

6 ore Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor .Test de verificare.

S2/Data: Intervalul

orar

Nr ore de pregătire practică

Semnătura elevului

Semnătura tutorelui

Activitatea

Luni 08.00-14.00

6 ore Stabilirea resurselor necesare: umane, de timp, financiare, materiale; Elaborarea planului de obţinere a calităţii proceselor şi produselor/ serviciilor : stabilirea succesiunii etapelor de acţiune

7

FIȘA DE PREZENȚĂ

şi a termenelor, repartizarea sarcinilor şi a responsabilităţilor

Marţi 08.00-14.00

6 ore Analizarea structurii softuluiinstruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului

Miecuri

08.00-14.00

6 ore identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre, iconuri accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatură sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului.

Joi

08.00-14.00

6 ore Centralizarea datelor elementare: simplă sau pe grupe

Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale

Vineri

08.00-14.00

6 ore Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor .Test de verificare.

S3/Data: Intervalul orar

Nr ore de pregătire practică

Semnătura elevului

Semnătura tutorelui

Activitatea

Luni

08.00-14.00

6 ore Monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor / serviciilor

Supravegherea proceselor: activităţi, flux tehnologic, ciclul de viaţă a produsului/serviciului; Prevenirea apariţiei defectelor : identificarea şi îndepărtarea factorilor care determină apariţia defectelor;Prevenirea apariţiei defectelor : identificarea şi îndepărtarea factorilor care determină apariţia defectelor;

Marţi

08.00-14.00

6 ore Analizarea structurii softului instruirea privind utilizarea softului -

consultarea ghidului de utilizare a softului identificarea structurii softului: - meniuri,

ferestre, iconuriaccesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatură sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului.

Miecuri 08.00- 6 ore Distribuţii

8

14.00 Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media, mediana, modulul

Caracterizarea distribuţiei rezultate: structură, omogenitate, formă

Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie, asimetrie, omogenitate, eterogenitate

Joi

08.00-14.00

6 ore Reprezentarea grafică a distribuţiei rezultate: histograma, poligonul frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul si cercul de structura

Vineri 08.00-

14.00 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a

sarcinilor .Test de verificare

S4/Data:Intervalul

orar

Nr ore de pregătire practică

Semnătura elevului

Semnătura tutorelui

Activitatea

Luni

08.00-14.00

6 ore Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor

Analizarea datelor despre desfăşurarea proceselor şi despre calitatea produselor/ serviciilor: pe baza datelor din analiza personală şi a informaţiilor suplimentare obţinute de la angajaţi şi clienţi, prin comunicare deschisă şi muncă în echipă, pentru identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe.

Marţi

08.00-14.00

6 ore Implementarea softul specializat la locul

de muncă

pregătirea documentelor ce urmează a fi prelucrate - sortarea pe categorii de evenimente şi tranzacţii şi perioade de înregistrare,

Miecuri 08.00-14.00

6 ore introducerea datelor din documentele pentru - vânzări (comenzi, avize de expediţie, facturi, chitanţe fiscale, încasări client), pentru cumpărări (comenzi,note de recepţie şi constatare de diferenţe, facturi, chitanţe fiscale, plăţi furnizori) fără a greşi sumele, respectând

9

datele de identificare ale documentului

Joi

08.00-14.00

6 ore Dinamica fenomenelor economice

Calcularea şi interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absoluţi, relativi şi medii

Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi, cronograma

Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii volumului fizic, indicii preţului, indicii valorii

Interpretarea indicilor individuali şi

de grup: verificarea relaţiilor care exista între indici şi între modificările absolute

Vineri 08.00-

14.00 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a

sarcinilor .Test de verificare

S5/Data:Intervalul

orar

Nr ore de pregătire practică

Semnătura elevului

Semnătura tutorelui

Activitatea

Luni

08.00-14.00

6 ore Rezolvarea problemelor identificate:

Probleme: neconformităţi, reclamaţii, insatisfacţia clientului, deficienţe ale materiilor prime folosite, ale procesului de realizare a produselor, ale atitudinii sau competenţelor profesionale ale lucrătorilor.Rezolvare: remedierea defectelor produselor, dacă este posibil; compensarea nemulţumirilor clienţilor, îmbunătăţirea procesului, perfecţionare a personalului Stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţirea calităţii: realiste, măsurabile, adaptate cu obiectivele generale ale întreprinderii.

Marţi

08.00-14.00

6 ore Implementarea softul specializat la locul de muncă

derularea programului - utilizând comenzile conform subsistemului informatic

Miecuri 08.00- 6 ore listarea situaţiilor necesare - pe

10

14.00 ecran sau pe hârtieevaluarea performantelor - în funcţie de calitatea informaţiilor şi a situaţiilor finale obţinute

Joi

08.00-14.00

6 ore Indicatori economici la nivelul agentului economic

Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenţialului intern, ai cheltuielilor şi indicatori valorici de rezultateInterpretarea indicatorilor calculaţi: caracterizarea structurii şi a dinamicii, extrapolarea trendului

Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma, poligonul frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul şi cercul de structură

Vineri 08.00-

14.00 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a

sarcinilor .Test de verificare

1. MANAGEMENTUL CALITATII

CUPRINS

I. Planificarea calităţii produselor şi serviciilor

a. Definirea nivelului de calitate acceptat

b. Stabilirea resurselor necesare

c. Elaborarea planului de obtinere a calitatii proceselor si produselor/serviciilor

II. Monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor

a. Supravegherea proceselor

b. Prevenirea aparitiei defectelor

c. Analizarea calitatii proceselor si produselor/serviciilor

11

d.Probe de evaluare

III. Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor

a. Analizarea datelor despre desfasurarea proceselor si despre calitatea produselor/serviciilor

b. Rezolvarea problemelor identificate

c. Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatirea calitatii

d.Probe de evaluare/Certificarea competentelor profesionale nivel 3

Lista unităţilor de competente specifice modulului “Managementul calităţii’’

Realizează planificarea calităţii proceselor şi a produselor / serviciilor;

Monitorizează calitatea proceselor şi a produselor / serviciilor;

Îmbunătăţeşte calitatea proceselor şi a produselor / serviciilor.

Activitatea 1. Planificarea calităţii produselor/ serviciilor ( anexa 1)

1. Intocmiti fisa de identitate a agentului economic la care va desfasurati activitatea de instruire

practica

2. Realizati un referat cu titlul Planificarea calităţii produselor şi serviciilor la firma X

3. Respectati criteriile privind redactarea bibliografiei studiate

Activitatea 2. Monitorizarea calităţii proceselor şi produselor/serviciilor( anexa 2)

12

Completati acest jurnal de practica

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Unitatea:

Monitorizarea calităţii proceselor şi produselor/serviciilor

Sarcini de lucru:

- Analizaţi calitatea produselor şi serviciilor din unitatea în care va efectuaţi practica;

- Consultaţi standardele de calitate ale produselor şi serviciilor, alte documente referitoare la calitate

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?- analiza datelor despre calitatea produselor şi serviciilor;

- identificarea defectelor produselor/serviciilor;

- rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor;

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

- cum se remediază defectele :

- cum se întocmesc documentele :

13

- cum se face recepţia cantitativa şi calitativa

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

:

4. Ce lucruri/ evenimentele nu v-au plăcut? Motivaţi.

Activitatea 3. Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor( anexa 3)

Studiu de caz

Firma „Mocasinul” SRL activează pe piaţa de încălţăminte locala şi are ca obiect de activitate

producerea şi comercializarea de incalţăminte pentru femei şi bărbaţi. Materia primă folosită este pielea de

bovine, de bună calitate, de la producători interni şi externi. Practică preţuri mari, în comparaţie cu cele

medii, existente pe piaţă din restul judeţului. În oras, mai sunt şi alţi agenţi economici, care produc şi

comercializează încălţăminte. Cererea de încălţăminte este mare, ca urmare a creşterii puterii de

cumpărare a populaţiei. Managementul este asigurat, de 3 săptămâni, de o echipă tânără, cu pregătire de

specialitate şi bune competenţe de conducere. Firma nu dispune de un designer specializat, cu deschidere

14

la nou. Reţeaua de distribuţie este limitată (desfacerea se realizează, în principal, la magazinul firmei), iar

publicitatea se realizează intr-un ziar local. Peste două luni, firma şi-a propus să deschidă un nou magazin

de încălţăminte. Pentru aceasta, şi-a făcut publicitate în ultima lună, prin toate canalele media din zonă.

Într-o ultimă Hotărâre a Guvernului, s-a decis sprijinirea producătorilor de încălţăminte, prin reducerea

taxelor în cazul importurilor de piei brute.

Realizaţi o analiză SWOT a firmei „Mocasinul” S.R.L., completând următorul tabel:

Puncte tari Puncte slabe

Oportunităţi Ameninţări

Fisa de lucru

Având ca model fisa de documentare privind analiza SWOT( anexa 3) a unei unităţi de alimentaţie,

realizaţi propria voastră analiza în cadrul unitatii în care va efectuaţi practica.

Activitatea 4. Evaluare ( anexa 2)

TEST- sa se rezolve testul , o singura varianta este corecta.

1. Standardul ce descrie noţiunile fundamentale şi terminologia pentru sistemul de management al calităţii SMQ din 2000 este:

a. ISO 9004;

b. ISO 8402;

c. ISO 9000.

15

2. Scopul controlului calităţii este de:

a. Prevenire a apariţiei neconformităţilor;

b. Remaniere a defectelor;

c. A da încredere clientului.

3. Ierarhia conceptelor referitoare la calitate este următoarea:

a. Inspecţie, asigurarea calităţii, controlul calităţii, managementul calităţii totale;

b. Asigurarea calităţii, inspecţie, controlul calităţii, managementul calităţii totale;

c. Inspecţie, controlul calităţii, asigurarea calităţii, managementul calităţii totale.

4. Documentele referitoare la calitatea produselor pot fi:

a. Standarde, caiete de sarcini, norme tehnice;

b. Buletine de analiză;

c. Norme tehnice, buletine de analiză, certificate de omologare.

5. Asigurării calităţii i se atribuie conceptul de:

a. Detecţie;

b. Prevenire;

c. Îmbunătăţire continuă.

6. Asigurarea calităţii implică:

a. Toate etapele ciclului de viaţă ale unui produs;

b. Etapele referitoare la desfacerea unui produs;

c. Etapele referitoare la satisfacerea cerinţelor clientului.

7. Sistemul calităţii implică:

a. Toate etapele ciclului vieţii unui produs;

b. Etapele după ce produsul ajunge la beneficiar;

c. Etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea unui audit.

8. Un model de asigurare internă a calităţii este dat în standardul:

a. ISO 9000/2000;

16

b. ISO 9004/2000;

c. ISO 9001/2000.

9. Documentaţia sistemului de management al calităţii are drept scop:

a. Realizarea conformităţii cu cerinţele clientului şi îmbunătăţirea calităţii;

b. Realizarea programului de audit;

c. Evaluarea costurilor calităţii.

10. Manualul calităţii descrie:

a. Structura sistemului calităţii;

b. Responsabilităţile şi autorităţile compartimentelor şi personalului în domeniul calităţii;

c. Funcţiile sistemului calităţii.

11. Documentele utilizate pentru definirea şi implementarea unui ,,Sistem al calităţii”, pot fi structurate astfel:

a. Manualul calităţii, certificatele de garanţie;

b. Buletine de analiză, certificate de calitate;

c. Manualul calităţii, procedurile sistemului calităţii, documentele calităţii.

12. Procedurile Sistemului Calităţii reprezintă:

a. Modalitatea de desfăşurare a tuturor activităţilor unei organizaţii;

b. Modalitatea specifică de desfăşurare a unei activităţi;

c. Modalitatea specifică de desfăşurare a activităţilor de control.

13. Politica în domeniul calităţii este elaborată de:

a. Conducerea de vârf a unei organizaţii;

b. Clienţi;

c. Fiecare membru al organizaţiei.

14. Responsabilitatea redactării Manualului Calităţii revine:

a. Managerului general;

b. Beneficiarului;

17

c. Şefului compartimentului calitate.

15. Prin auditurile calităţii se evaluează:

a. Sistemul calităţii, procesele organizaţiei, rezultatele proceselor;

b. Poziţia organizaţiei pe piaţa mondială;

c. Modalitatea în care este asigurată protecția mediului înconjurător.

16. Auditurile calităţii se efectuează în:

a. Scopuri interne sau externe;

b. Scopul vânzării produselor;

c. Scopul selectării furnizorilor de materii prime și materiale.

17. Documentele de lucru în cazul auditurilor pot fi:

a. Formulare pentru raportarea observaţiilor;

b. Buletine de analiză;

c. Certificate de garanţie.

18. Un audit se finalizează printr-un:

a. Certificat de calitate;

b. Certificat de conformitate;

c. Raport.

19. Recunoaşterea oficială a unui organism de certificare se realizează prin:

a. Audit;

b. Acreditare;

c. Manualul calităţii.

20. Certificarea este realizată de un:

a. Auditor;

b. Organism de certificare;

c. Inspector.

ANEXE

18

Anexa 1

FIŞA DE DOCUMENTARE

Realizarea unei oferte competitive a unui agent economic

Diferenţierea ofertei prin:

produse servicii imagine competenţa personalului poziţionarea ofertei

Produsul:

Componente: corporale, acorporale Comunicaţii în legatură cu produsul Imaginea produsului

Preţul:

Modalităţi de stabilire Politica de preţ Preţuri promoţionale

Calitatea:

Managementul calităţii totale Performanţa calitativă Legătura dintre calitate şi profitabilitate Raportul preţ/calitate

Diversitatea sortimentală:

Asortimentul de produse: lărgimea, profunzimea Alegerea strategiei de diferenţiere a ofertei, din punct de vedere al diversităţii

Modalităţi de prezentare şi informare:

Numele produsului Marca Eticheta Ambalajul Documentele însoţitoare

Comportamentul personalului:

Competenţă Curtoazie Credibilitate Seriozitate Receptivitate Comunicare

Aplicarea strategiilor adecvate mediului concurenţial

Etapele planificării strategice:

Stabilirea misiunii – „De ce este necesară firma?”

19

Analiza mediului – analiza SWOT Formularea obiectivelor SMART Elaborarea strategiilor Elaborarea planurilor şi programelor Urmărirea şi controlul

Planul de marketing:

Produsul / serviciul oferit Preţul Distribuţia Piaţa vizată / potenţialii clienţi Mediul concurenţial Strategia de promovare a vânzărilor

Planul de resurse umane:

Organigrama şi distribuţia posturilor Structura personalului Echipa managerială Responsabilităţi şi atribuţii ale echipei manageriale

Promovarea pe piaţă a ofertei proprii

Publicitatea:

Forme: de produs, de marcă, de firmă Tehnici şi mijloace: prin mass media, exterioară, directă, gratuită

Promovarea vânzărilor –tehnici:

Reduceri de preţ Demonstraţii şi degustări Jocuri şi concursuri Premii Publicitatea la locul vânzării Merchandising-ul Cadouri promoţionale Mostre

Relaţii publice:

Relaţii cu cei care constituie publicul intern şi extern al întreprinderii Realizarea şi păstrarea unor relaţii favorabile cu publicul Calitatea, starea şi evoluţia acestor relaţii

Promovarea prin forţele de vânzare:

Vânzările personale (directe)Participarea la târguri şi expoziţii:

Amenajarea corespunzătoare a standurilor Tipărituri de firmă atractive Personal specializat Publicitate anterioară şi manifestări conexe în timpul desfăşurării târgului

Anexa 2 Fisa de documentare

20

GLOSAR DE TERMENI

Termenii utilizati sunt conform standardului SR EN ISO 9000/ 2000

Calitate masura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc cerintele

Cerinta nevoie sau asteptare, care este declarata în general implicita sau obligatorie

Satisfactie a clientului perceptie a clientului despre masura în care cerintele clientului au fost îndeplinite

Sistem ansamblu de elemente corelate sau în interactiune

Sistem de management sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective

Sistem de management al calitatii

sistem de management prin care se orienteza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea

Politica referitoare la calitate

intentii si orientari generale ale unei organizatii referitoare la calitate, asa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel

Obiectiv al calitatii ceea ce se urmareste sau este avut în vedere referitor la calitate

Planificarea calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe stabilirea obiectivelor calitatii si care specifica procesele operationale si resursele aferente necesare pentru a îndeplini obiectivele calitatii

Controlul calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe îndeplinirea cerintelor referitoare la calitate

Îmbunatatirea continua activitate repetata pentru a creste abilitatea de a îndeplini cerinte

Eficienta relatie între rezulatul obisnuit si resursele utilizate

Eficacitate masura în care activitatile planificate sunt realizate si sunt obtinute rezultatele planificate

Client organizatie sau persoana care primeste un produs

Furnizor organizatie sau persoana care vinde un produs

Proces ansamblu de activitati corelate sau în interactiune, care transforma intrari în iesiri

Produs rezultat al unui proces

Procedura mod specificat de desfasurare a unei activitati sau a unui produs

Neconformitate neîndeplinirea unei cerinte

Defect neîndeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare intentionata sau specificata

Actiune preventiva actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati potentiale sau a altei posibile situatii nedorite

Actiune corectiva act de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei situatii nedorite

Document informatia împreuna cu mediul sau suport

21

Manualul Calitatii document care descrie sistemul de management al calitatii al unei organizatii

Înregistrare documente prin care sse declara rezultatul obtinut sau furnizeaza dovezi ale activitatii realizate

Inspectie evaluare a conformitatii prin observare si judecare însotite dupa caz, de masurari , încercare sau comparare cu un calibru

Validare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, ca au fost îndeplinite cerintele pentru o anumita utilizare sau o aplicatie intentionata

Audit proces sistematic, independent si documentat în scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina masura în care sunt îndeplinite criteriile de audit

Auditor persoana care are competenta de a efectua un audit

Anexa 3 Fisa de documentare

Exemplu de Analiza Swot – la nivelul unei unităţi de alimentaţie

Strengts (puncte tari) Weakness (puncte salbe)

- Echipa manageriala bine pregătita (cu

experienţa);

- Ultimele rezultate financiare foarte bune

(beneficii mari);

- Existenta unei infrastructuri corespunzătoare

- Reputaţia unitatii;

- Calitateaproduselor.

- Personal de execuţie redus;

- Salarii mici;

- Sortiment de preparate şi băuturi restrâns;

- Lipsa serviciilor suplimentare;

- Capacitatea de servire subdimensionata;

- Dotări tehnologice incomplete.

Opportunities (oportunităţi) Treats (ameninţări)

- Posibilităţi de atragere a unor fonduri

europene pentru dezvoltarea bazei materiale;

- Oportunităţi de perfecţionare a personalului

- Încheierea de contracte de Catering cu diferite

instituţii.

- Apariţia unui număr mare de restaurante în

zona;

- Migrarea clienţilor către alte tipuri de unităţi;

- Plecarea personalului spre alte unităţi ce oferă

salarii mai mari.

22

Exemplu de Analiza Swot

Câteva exemple de atribute care pot constitui puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări, pentru firma „Mocasinul” S.R.L.

Puncte tari Puncte slabe

- dispune de resurse: financiare, umane, materiale;

- servicii oferite clienţilor;

- avantaje faţă de concurenţi;

- preţurile practicate;

- o percepţie pozitivă din partea clienţilor;

- conducerea este capabilă.

- nivelul productivităţii este scăzut;

- lipsa de viziune şi talent managerial;

- deficienţe în rezolvarea problemelor interne;

- linia de produse este limitată;

- slaba poziţie pe piaţă;

- strategii neclare.

Oportunităţi Ameninţări

- deservirea unor categorii mari de clienţi;

- cucerirea de noi segmente de piaţă;

- diversificarea gamei de produse;

- pătrunderea pe noi pieţe;

- politici guvernamentale favorabile.

- posibilitatea apariţiei unor noi concurenţi;

- schimbări în exigenţele consumatorilor / clienţilor;

- schimbări demografice;

- recesiune ecnomică;

- politici guvernamentale nefavorabile.

Anexa 4 TEST/solutii corecte

1c 2a 3c 4a 5b 6a 7a 8b 9a 10b 11c 12b 13a 14c 15a 16a 17a 18c 19b 20b

2. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE

I. Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului specializat identificarea tipurilor de softuri specializate necesare locului de muncă

- pentru gestiunea mijloacelor fixe,- pentru gestiunea stocurilor, clienţi, furnizori

calculul salariilor,

23

evidenţă încasări şi plăţi pentru obţinerea registrului de casă Evaluarea softurilor identificate - avantaje /dezavantaje, preţ, timp de operare, viteza de lucru,

calitatea informaţiilor rezultate, accesibilitatea softului.

Sistemele informatice de contabilitatea sunt cele mai vechi si mai raspandite sisteme informatice din domeniul afacerilor. Ele inregistreaza si raporteaza tranzactiile in afaceri si alte evenimente economice. Sistemele informatice de contabilitatea se bazeaza pe conceptul de partida dubla vechi de sute de ani, sau pe un concept mai recent profit / pierdere. Sistemele contabile bazate pe calculator inregistreaza si raporteaza fluxul de fonduri de-a lungul istoriei unei organizatii si produce acte financiare ca balante, declaratii de venit si altele. Astfel de sisteme produc estimari ale conditiilor viitoare ca proiecte financiare, repartizarea bugetului. Performantele financiare ale unei firme se masoara dupa alte astfel de estimari contabile. In figura de mai jos sunt descrise relatiile dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate computerizate atat de firmele mici cat si de cele mari.

Noţiuni introductive

CALCULATOR:1. Un computer, numit şi calculator, calculator electronic sau ordinator, este o maşină de prelucrat date şi informaţii conform unei liste de instrucţiuni numită program. 2. Calculator de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impr.) minicalculator. 3. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea operaţiilor; carte, broşură care cuprinde asemenea tabele.

Maşină sau instalaţie cu care se efectuează automat operaţii matematice şi logice. Computerele actuale nu sunt doar maşini de prelucrat informaţii, ci şi dispozitive care facilitează comunicarea respectivelor informaţii între doi sau mai mulţi utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text, imagini, sunet şi video

24

Multe dintre pachetele soft de contabilitate sunt valabile pentru aceste operatii. Sa recapitulam pe scurt cum cateva dintre aceste sisteme sprijina operatiile si managementul afacerii unei firme. In figura de mai jos sunt enumerate sase dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate.

25

Procesarea comenzilor. Procesasrea comenzilor este un important sistem de procesare a tranzactiilor, care colecteaza si prelucreaza comenzile clientilor, produce facturi si date necesare analizarii vanzarilor si gestiunii stocurilor. In multe firme se pastreaza datele clientului pana cand marfa este livrata

Gestiunea stocurilor. Sistemul de gestiune a stocurilor prelucreaza date care reflecta schimbarile cantitativeale produselor aflate pe stoc. Odata cu primirea comenzii de la client sistemul procesare a comenzilor o prelucreaza si transmite datele cartre acest sistem care produce avizele de insotire a marfurilor. De asemenea realizeaza schimbarile de stoc, furnizeaza date pentru reaprovizionare, si multe alte rapoarte referitoare la stocuri.

Contabilitatea incasarilor. Aceste sisteme pastreaza inregistrarile referitoare sumele datorate de clienti  si furnizeaza lunar  situatia platilor si a creditelor.Furnizeaza managerilor rapoarte care ii ajuta sa contoleze cantitatea creditelor si suma de bani datorata. Aceasta activitate ajuta la maximizarea creditelor profitabile si minimizarea debitelor neeficiente.

Contabilitatea platilor.Inregistreaza cumpararile, sumele datorate furnizorilor, platile catre furnizori si produce rapoarte despre lichiditati. Aceasta activitate ajuta la pastrarea unor relatii bune cu furnizorii asigurand un statut de bun platnic care poate face ca firma sa beneficieze de discounturi datorita efectuarii platilor la termen .

Salarizare. Inregistreaza munca prestata de angajati, compensatii, concedii si produce state de plata si alte rapoarte pentru conucere si agentii guvernamentale referitoare la castiguri, taxe si alte deduceri.

Registru general. Sintetizeaza datele primite de la sistemele de plati, incasari, salarizare si toate celelalte sisteme contabile. La sfarsitul fiecarei perioade contabile se inchid cartea mare a afacerii, si se produc balantele, jurnalele si alte acte contabile mult mai bune si mai ieftine decat daca ele ar fi realizate manual.

II. Analizarea structurii softului instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre, iconuri accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatură sau din bara de unelte pentru a

vizualiza modul de prezentare a programului.

III. Implementarea softului specializat la locul de muncă

pregătirea documentelor ce urmează a fi prelucrate - sortarea pe categorii de evenimente şi tranzacţii şi perioade de înregistrare,

introducerea datelor din documentele - pentru - vânzări (comenzi, avize de expediţie, facturi, chitanţe fiscale,

încasări client), - pentru cumpărări (comenzi,note de recepţie şi constatare de diferenţe,

facturi, chitanţe fiscale, plăţi furnizori) fără a greşi sumele, respectând datele de identificare ale documentului

derularea programului - utilizând comenzile conform subsistemului informatic listarea situaţiilor necesare - pe ecran sau pe hârtie evaluarea performantelor - în funcţie de calitatea informaţiilor şi a situaţiilor finale obţinute

26

Soft-uri utilizate în contabilitate:

1. Aplicatia Ciel Conta permite gestionarea corectă si completă a activităţii financiar-contabile, de la introducerea inregistrarilor primare pana la obtinerea raportarilor anuale. Ciel Conta este o solutie flexibila, fiind destinata atat societatilor comerciale mici, cat si celor mijlocii si mari.

Caracteristici:

1) Usor de instalat si configurat: Aplicatia este usor de instalat, dispunand de Autorun, care se lanseaza automat la introducerea cd-ului si care va ghideaza pe parcursul instalarii.

2) Usor de utilizat:  Interfata intuitiva si un manual de utilizare foarte detaliat fac ca functiile aplicatiei sa fie simple si usor de accesat. Ciel Conta este livrat cu o societate “Exemplu” in care se pot efectua teste si exercitii utile pentru acomodarea userului cu aplicatia.

3) Functionarea în sistem multi-societate, multi-user, multi-valuta si in retea: Ciel Conta poate fi utilizat pe un singur calculator sau in retea si nu are limitare la numarul de societati ce pot fi create.

4) Actualizare usor de realizat: La aparitia modificarilor de program (legislative sau functionale), veti fi notificat pe e-mail iar upgradarea produsului se poate face on-line sau cu cd-ul.

5) Gestiunea datelor: Toate datele din societate sunt disponibile în orice moment pentru generarea oricarui tip de raport. Rapoartele pot fi vizualizate, tiparite sau salvate intr-unul din formatele: PDF, Excel, Text, DBF, RTF.

6) Import / Export de date: Ciel Conta  permite importul datelor: din versiuni anterioare ale aplicatiei, din fisiere text, din celelalte aplicatii CIEL (Ciel Gestiune Comerciala, Ciel Salarii, Ciel Imobilizari, Ciel Registru de Casa) si exportul in excel al tuturor rapoartelor.

7) Aplicatia permite import de note contabile din alte aplicatii (de contabilitate sau nu), prin intermediul unui fisier standard, precum si import de plan de conturi, cu generare de solduri initiale.Filtrari,ordonari si grupari multiple: In liste programul permite grupari, filtrari, ordonari si configurari diferite pentru a raspunde necesitatilor aparute in exploatare, utilizatorul putand salva modificarile.

Puncte forte:Numar nelimitat de inregistrari in baza de date;Importul de plan contabil usureaza foarte mult setarea initiala in cazul existentei unui istoric in alte

aplicatii;Pentru rapiditate si eficienta in introducerea datelor, Ciel Conta contine modalitati de introducere a

notelor contabile specializate sau generale;Consolidare date pentru mai multe puncte de lucru;Ciel Conta ofera posibilitatea salvarii de modele de note contabile;Posibilitatea de revizuire a datelor introduse prin accesul fisei de cont  si apoi a notelor contabile

direct din balanta (drill-down) prin meniul contextual;Situatiile financiare (bilantul, contul de profit si pierdere, Anexele 1-10 la bilant) si declaratiile

fiscale (Decont TVA, Declaratii Bugetul de Stat, Declaratia 394, Declaratia 390 etc.) se obtin simplu si rapid cu Ciel Conta;

Coduri de bare pentru declaratiile fiscale;Posibilitatea convertirii sumelor din balanta si din alte rapoarte in orice valuta prin folosirea cursului

istoric sau a unui curs specificat de utilizator;Reevaluarea periodica a conturilor cu tranzactii in valuta;

27

Comunica in timp real cu aplicatia CIEL Gestiune Comerciala;Permite folosirea tastaturii in orice sectiune a aplicatiei, permitand astfel introducerea extrem de

rapida a datelor;Atentionare salvare baza de date, exista posibilitatea salvarilor automate.

2. SAGA C. este o solutie care permite informatizarea activitatii contabile pentru firme mici si mijlocii, cabinete de contabilitate sau contabili independenti.

Contine:

1) Contabilitate financiara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar, bilant cu generarea fisierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declaratiile 100,101,392,094), Imobilizari

2) Clienti / Furnizori (situatii facturi, scadentar, situatie avize de expeditie, jurnale, declaratiile 300, 301, 390, 394).

3) Casa (lei, valuta) / Banca (lei, valuta) / Deconturi. 4) Salarii (cu generarea declaratiilor în format electronic si a registrului de evidenta, plata pe card). 5) Productie (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi). 6) Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere).

Suport pentru operatiuni in valuta (intrari, iesiri, calcul diferente de curs). 7) Urmarire pe centre de profit, situatii grafice. 8) Suport pentru legatura cu case de marcat in regim printer fiscal (Datecs, Euro, Elka, Eltrade,

Optimus, Samsung, Daisy, CHD).

Avantaje:

Actualizare rapida la modificarile legislative. Multi-firma, Multi-user. Accesare simultana a acelorasi optiuni de program, prin retea. Usurinta în asimilare si utilizare. Extrem de manevrabil. Rapid si robust. Help interactiv

Alte softuri utilizate în contabilitate:

Nr.crt. Soft: Caracteristici:

1. pCont Program de gestiune contabila si operationala destinat persoanelor fizice sau juridice care utilizeaza sistemul de contabilitate in partida simpla. Produsul nostru este extrem de flexibil si simplu

28

de utilizat si se adreseaza PFA-uri, avocati, notari, cabinete medicale, arhitecti, experti financiari, practicieni in insolventa, intreprinderi individuale si alte profesii liberale.

2. winMentorPachet integrat de aplicatii de gestiune si contabilitate: contari automate, lucru cu unitati aflate la distanta, gestiune de stocuri, de parteneri, comerciala, gestiunea resurselor umane, analiza economica, legatura cu case de marcat, cantare electronice, cititoare de cod cu bare, cu aplicatii Pocket PC, baze de date integrate, raportari complexe. Recomandat de CECCAR din 2004

3. My softSolutii integrate pentru societati comerciale, agentii de turism, ONG-uri :MyConta - Contabilitate generala MyGest - Gestiune comercialaMySal - Evidenta salariati si calcul salariiMyImo - Evidenta imobilizariMyGestTM - Agentii de turism

4. EUROGENIUSSistem de gestiune - facturare si contabilitate utilizabil de catre orice agent economic. Nivelul de cunostinte informatice necesar celui care opereaza este minim, programul fiind usor de utilizat datorita interfetei simple, accesibila si cu mouse-ul, prin machete prestabilite bazate pe selectie din meniuri, a mesajelor de avertisment sau de eroare, a help-ului apelabil prin tasta F1 din orice punct al programului.

5. ClassoftSQL ERPDezvoltata pe SQL SERVER 2005/2008 pentru :- interconectare online internet- magazine coduri de bare (cântare digitale)- depozite, productie- servire auto- restaurante- distributie SFA online, mini-laptop sau Palm- stocuri, note contabile, retetare online- balante contabile, fise terti, jurnale TVA intracomunitare- grafice si centralizatoarei complexe- declaratia 394,390,reevaluare lunara sold valuteConţine manual si video tutorial.

29

Reguli pentru realizarea prezentărilor PowerPoint:

Prezentarea trebuie gândită în trei dimensiuni: narativă (fiecare diapozitiv reprezintă un element important al poveştii, care derivă din diapozitivul

precedent, astfel publicul este obligat să rămână atent); descriptivă (fiecare diapozitiv colorează un aspect al poveştii) şi argumentativă (vrei să demonstrezi, vrei să convingi).

Reguli generale: Fiecare diapozitiv trebuie să ilustreze un singur punct sau o idee. Nu aglomeraţi diapozitivul. Dacă aveţi o cantitate mare de date, împărţiţi-le în mai multe

diapozitive. Utilizaţi litere mari, lizibile – dimensiunea 28pt este suficient de mare. Dacă informaţiile de pe diapozitive sunt alb-negru, utilizaţi mai bine literele albe pe un fundal

negru - totuşi acest stil este obositor pentru ochi. Mai bine utilizaţi culori deschise, cum ar fi alb şi galben, pe un fundal întunecat, cum ar fi albastru închis. Nu folosiţi culori, cum ar fi roşu sau violet.

Evitaţi diapozitivele cu fonduri în degrade – pentru a nu oscila vizibilitatea. Nu utilizaţi antete pe diapozitive. Nu afişaţi un logo pe absolut fiecare diapozitiv. Nu folosiţi prea multe cuvinte cu majuscula, deoarece reduc viteza citirii. Limitaţi numărul de diapozitive. Nu utilizaţi mai mult de un diapozitiv pentru fiecare minut de

prezentare. Diapozitivele nu trebuie să conţină întreaga prezentare. Scopul lor este de a sprijini discursul dumneavoastră şi pentru a sublinia punctele importante.

Numărul de cuvinte: Diapozitivele-titlu trebuie să conţină cinci sau mai puţine cuvinte. Conţinutul unui singur diapozitiv trebuie să fie uşor înţeles în 20 secunde - şapte linii pe fiecare

diapozitiv şi cel mult şapte cuvinte pe linie! Spaţiile dintre linii ar trebui să fie cel puţin la înălţimea unei majuscule. Nu folosiţi decât doua fonturi şi două mărimi de text.

Utilizarea tabelelor: Utilizaţi mai mult diagrame decât tabele- pe cât este posibil. Utilizaţi tabele cât mai scurte posibil - două sau mai multe diapozitive simple sunt mai eficiente

decât un diapozitiv complicat. Nu aglomeraţi diapozitivul - asiguraţi caractere (litere) cât mai mari.

Utilizarea graficelor: Păstraţi grafice simple, rotunjiţi cifrele. Limitaţi numărul de subtitluri/legende. Folosiţi grafice cu linii pentru a evidenţia schimbările şi grafice cu bare pentru compara ţii.

Utilizarea diagramelor:

30

Simplificaţi diagramele pentru a le păstra lizibile. Separaţi diagramele complexe într-o serie de diapozitive.

Animaţii/ Tranziţii: Utilizaţi tranziţii simple – de tipul "fly in" care nu distrag atenţia de la informaţia prezentată. Folosiţi aceeaşi tranziţie pentru mai multe diapozitive, pentru a acorda prezentării senzaţia de

unitate. Dacă un diapozitiv este mai important, atunci folosiţi o altă tranziţie care să-l scoată în evidenţă,

dar nu folosiţi efecte diferite pentru fiecare diapozitiv în parte. Folosiţi efecte speciale, atâta vreme cât ele accentuează ideile şi nu creează mai mult confuzie.

Audio: Nu utilizaţi muzică – ea distrage atenţia de cele mai multe ori. Utilizaţi elementele audio subtil, atrăgând atenţia publicului asupra diapozitivelor cele mai

importante.

NU REPETAŢI CUVANT CU CUVANT CONŢINUTULUI UNUI DIAPOZITIV ÎN TIMPUL PREZENTĂRII! Discursul trebuie să vină în completarea celor afişate pe ecran. Un diapozitiv trebuie să conţină informaţiile de bază, esenţiale, cu care trebuie să rămână publicul după ce se termină prezentarea!

Nu strică să apară numărul diapozitivului în josul paginii (ex.: "3 din 15"), care să indice la ce diapozitiv s-a ajuns şi cât mai e până la sfârşit, asta pentru publicul care vrea să ştie cât durează prezentarea.

La sfârşitul prezentării faceţi o recapitulare a celor mai importante idei.

2.

S.C. DELTA S.A. prezintă la data de 01.01.2012 următoarea situaţie:

Nr.

crt

Simbol

contDenuimire cont Suma

31

1. 1012 Capital subscris vărsat 25.000

2. 1068 Alte rezerve 1.000

3. 121 Rezultatul exerciţiului(profit) 1.600

4. 2131 Utilaje 10.000

5. 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 2.000

6. 371 Mărfuri 7.000

7. 401 Furnizori 6.800

8. 4111 Clienţi 3.000

9. 441 Impozit pe profit 320

10. 4423 TVA de plată 1.117

11 5121 Conturi curente la bănci 31.500

12. 5191 Credite bancare pe termen scurt 23.000

13 541 Acreditive 1.800

14. 5311 Casa în lei 3.537

În cursul lunii ianuarie au loc următoarele evenimente şi tranzacţii:

1. Societatea achită impozitul pe profit, conform extrasului de cont nr. 1 din data de 05.01.2012 și a ordinului de plată nr 12 din 04.01.2012;

2. Se înregistrează factura nr. 9 din 06.01.2012 privind consumul de energie electrică în valoare de 1800 lei, TVA 24%;

3. Se achiziționează mărfuri în valoare de 9.500 lei, TVA 24%, conform avizului de însoțire a mărfii nr.10 din 10.01.2012;

4. Ulterior soseste factura nr.3 din 12.01. 2012 la aceeași valoare;5. Se înregistrează fondul de salarii în valoare de 20.000 lei conform stat de salarii nr.1 din

12.01.2012;6. Se înregistrează reţinerile pe statul de salarii pentru angajaţii societății

- CAS 10,5 %- CASS 5,5 %- CFS 0,5 %- impozit pe salarii 16%

7. Se înregistrează contribuţii angajator- CAS 20,8 %- CASS 5,2 %

32

- CFS 0,5 %8. Se achită cu ordin de plata nr.2 din 13.01.2012 contribuţiile către bugetul asigurărilor de stat;9. Achitarea drepturilor salariale personalului pe card;10. Societatea plăteşte un avans furnizorului în vederea achiziţiei de materii prime în valoare de 3.000

lei, conform ordinului de plată nr.5 din 17.01.2012 şi a extrasului de cont nr.8 din 17.01.2012;11. Societatea achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de 5.000 lei plus TVA 24%,

conform facturii nr.24 din data de 18.01.2012;12. Societatea regularizează avansul plătit, diferenţa de datorie achitând-o printr-un efect comercial;13. Se plătește din cont contravaloarea efectului, conform extrasului de cont nr.6 din 19.01.2012;14. Societatea vinde marfă conform facturii nr.31 din data de 21.01.2012, preţ de vânzare 12.000,

TVA 24%;15. Se încasează creanța pentru mărfurile vândute în contul curent , conform extras de cont nr. 7. din

data de 22.01.2012;16. Societatea rambursează rata scadentă la creditul pe termen scurt în valoare de 5.000 lei;17. Societatea plătește în numerar , conform chitanţei nr.2 din data de 23.01.2012 contravaloarea

facturii privind consumul de energie electrică;18. Societatea plătește conform ordin de plată nr. 33 din 25.01.2012 , TVA de plată aferente lunii

precedente;19. Societatea descarcă gesitiunea de marfa vândută la cost de achiziție de 7.200 lei;20. La sfârşitul lunii se înregistrează operaţiile de închidere:

- închiderea conturilor de venituri- închiderea conturilor de cheltuieli- regularizare TVA

CERINŢE:

a. analiza contabilă şi formula contabilă a operaţiilor din luna ianuarie;b. întocmirea Registrului – Jurnal (evidenţa cronologică);c. înregistrarea operaţiilor în conturi (T-uri, evidenţa sistematică)d. întocmirea balanţei de verificare cu 4 serii de egalităţie. documentele contabile specifice tranzacţiilor

33

3. .Statistică şi analiză economică

CUPRINS

1. Datele elementare şi sistematizarea lor Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste, broşuri, documente de evidenţă,

experienţa proprie, a grupului de prieteni sau cunoscuţi Centralizarea datelor elementare: simplă sau pe grupe Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale

2. Distribuţii Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media, mediana, modulul Caracterizarea distribuţiei rezultate: structură, omogenitate, formă Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie, asimetrie, omogenitate, eterogenitate Reprezentarea grafică a distribuţiei rezultate: histograma, poligonul frecvenţelor, curbele

cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul si cercul de structura

3. Dinamica fenomenelor economice Calcularea şi interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absoluţi, relativi şi medii Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi, cronograma Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii

volumului fizic, indicii preţului, indicii valorii Interpretarea indicilor individuali şi de grup: verificarea relaţiilor care exista între indici şi între

modificările absolute

4. Indicatori economici la nivelul agentului economic Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenţialului intern, ai

cheltuielilor şi indicatori valorici de rezultate Interpretarea indicatorilor calculaţi: caracterizarea structurii şi a dinamicii,extrapolarea trendului Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma, poligonul frecvenţelor, curbele

cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul şi cercul de structură

Lista unităţilor de competente specifice modulului “Statistică şi analiză economică’’:1. Sistematizează date elementare2. Analizează distribuţii3. Determină dinamica fenomenelor economice4. Analizează indicatorii economici de la nivelul agentului economic

34

Capitolul 1: Datele elementare şi sistematizarea lor

Definitie: Statistica si analiza economica reprezinta stiinta care studiaza si analizeaza, prin intermediul datelor statistice, fenomenele si procesele economice de masa care au loc la un moment dat intr-o structura organizatorica, utilizand metode si tehnici specifice, in scopul de a cunoaste realitatea economica si de a oferi solutii care sa faciliteze procesul decizional.

Procesul statistic este un proces de cunoastere care se realizeaza prin parcurgerea succesiva a 3 etape:

1. Observarea statistica: culegerea si inregistrarea datelor statistice elementare2. Prelucrarea statistica: sistematizarea datelor, calculul indicatorilor statistici si prezentarea datelor

sub forma de tabele, serii si grafice3. Analiza si interpretarea statistica: compararea datelor, verificarea ipotezelor, formularea

concluziilor cercetarii, fundamentarea calculelor de prognoza

Notiuni elementare

1) Fenomenele de masa sunt fenomene complexe, cu o larga raspandire, rezultate din actiunea combinata si repetata a unui mare numar de factori

2) Colectivitatea sau populatia statistica reprezinta o multime de elemente omogene sub aspectul anumitor criterii. Ex: populatia Romaniei la recensamant; SA dintr-un judet; elevii dintr-o clasa, etc

3) Unitatea statistica este un element distinct al colectivitatii statistice, purtatoare de informatii. Ele pot fi: simple (ex.: persoana fizica, produsul, etc.) sau complexe (ex. familia, intreprinderea, etc.)

4) Indicatorul statistic este exprimat printr-un numar bazat pe date statistice cu ajutorul caruia se cerceteaza un proces economic sau social. Are mai multe forme de exprimare: in marime absoluta, marimi medii, marimi relative si indici.

5) Datele statistice: marimi concrete obtinute prin experimente, observatii, numarare, masurare sau din calcule. Ele pot fi: absolute (m, kg, mii lei); relative (% sau coeficienti); primare (obtinute in urma unui proces de culegere sistematica); derivate (obtinute in urma prelucrarii)

6) Caracteristica sau variabila statistica: insusirea, proprietatea, trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice inregistrata in procesul statistic si care ia valori diferite de la o unitate la alta. Ex.: varsta, greutatea, cifra de afaceri, nr de salariati, productia, etcCaracteristicile statistice pot fi dupa modul de exprimare: numerice (cantitative) sau nenumerice (calitative). Dupa modul de obtinere: caracteristici primare sau derivate. Dupa natura variatiei: caracteristici discrete (iau numai valori intregi) sau continue (orice valori dintr-un interval).

35

Metode de culegere a datelor statistice:

Cercetarea statistica se face prin observarea sau culegerea datelor elementare. Pentru observarea, culegerea si inregistrarea datelor de masa pot fi utilizate surse diferite: publicatii statistice (anuare, periodice, reviste, brosuri), experienţa proprie, a grupului de prieteni sau cunoscuţi

Observarea statistica este metoda de inregistrarea a valorilor caracteristicilor unitatilor populatiei cercetate in functie de scopul observarii, cerintele fata de calitatea datelor, mijloacele material si banesti disponibile, personalul de observare existent etc.

Observarile statistice pot fi: totale sau partiale; curente sau periodice; directe sau indirecte.

Metode folosite in observarea sau culegerea datelor:

a) Raportarile statistice: observari totale, permanente, prin care se culeg date statisice referitoare la procesele economice. Se completeaza pe baza datelor din evident contabila, in forma si la termenele stabilite (capitalul fix, forta de munca, materiile prime, rezultatele activitatii, etc)

b) Recensamintele: obsevare totala, periodica, realizata direct. Este cea mai costisitoarec) Sondajele statistice: observare partiala (pe un esantion reprezentativ) realizata cand nu pot fi

efectuate observari statistice totaled) Anchetele statistice: observari partiale care nu presupun reprezentativitatea esantionului, realizate

pe baza chestionarului benevol, direct sau prin posta, la targuri, expozitii, etc.e) Observarea partii principale: metoda partiala de culegere a datelor (sunt preluate numai datele de

la cele mai semnificative unitati ale colectivitatii)f) Monografia statistica: studierea amanuntita a unei colectivitati sau unitati de inregistrare

(intreprindere, localitate, zona), presupunand nu numai culegerea datelor ci si interpretarea lor. Se realizeaza pentru studiul unui nou fenomen aparut si de o echipa de specialisti din toate domeniile.

Planul observarii trebuie sa cuprinda:1) Scopul observarii2) Obiectul observarii3) Unitatea de observare4) Precizarea caracteristicilor statistice5) Timpul observarii6) Locul observarii7) Formularele de inregistrare8) Instructiuni de completare a formularelor9) Masurile organizatorice

36

Prelucrarea datelor statistice

Prelucrarea statistica primara reprezinta operatia prin care se obtin expresii numerice care sintetizeaza ceea ce este comun si tipic in masa datelor individuale, denumite generic indicatori statistici.

Etapele prelucrarii:1. Centralizarea datelor statistice elementare: centralizare simpla sau pe grupe2. Gruparea datelor statistice: pe variante sau pe interval3. Calcularea sistemului de indicatori ce caracterizeaza colectivitatea cercetata4. Prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de serii, tabele si grafice

1. Centralizarea datelor elementare

Centralizarea datelor este operatia prin care se strang la locul prelucrarii toate informatiile, formularele, etc. precum si determinarea indicatorilor totalizatori (indicatori absoluti) acolo unde este posibil.

Nu sunt insumabile toate caracteristicile, de ex: productivitatea muncii, fondurile fixe, costul produselor

Rolul centralizarii: generalizeaza rezultatele observariiCentralizarea simpla: se efectueaza la nivelul colectivitatii nestructurate si rezulta nivelul

totalizator al acesteia. Ex: In cazul cercetarii colectivitatii statistice “firmele de exercitiu din Romania” la un moment dat nr total al FE investigate este de 897 firme.

Centralizarea pe grupe: se efectueaza la nivelul grupelor in care a fost structurata colectivitatea. Ex: colectivitatea de mai sus se structureaza dupa obiectul de activitate si atunci vom avea: 500 FE de comert cu ridicata si 397 FE de prestari servicii la momentul respectiv.

Conditii: - Controlul datelor culese- Datele sa fie comparabile- Grupele sa fie omogene

2. Gruparea datelor statistice

Este metoda statistica prin care se sistematizeaza datele individuale de masa, dupa o anumita caracteristica de grupare, in scopul identificarii fenomenelor ce au trasaturi comune.

Ex.: SC din Bucuresti se pot grupa dupa caracteristica “statutul juridic”.Tipuri de grupari:

1) Gruparea pe variante: se aplica atunci cand numarul valorilor numerice inregistrate pentru caracteristica de grupare este redus, fiecare valoare inregistrata constituind o grupa. Ex: gruparea intreprinderilor dupa numarul de salariati

37

2) Gruparea pe intervale: atunci cand gradul de variatie a caracteristicii este mare iar gruparea pe variante ar conduce la obtinerea unui numar prea mare de clase. Ex: gruparea unitatilor economice dupa cifra de afaceri

Marimea intervalului de grupare = kAmplitudinea variatiei = ANumarul de grupe = rk = A/rA = x max - xmin (v. aplicatia)

3. Prezentarea rezultatelor prelucrarii statistice

Mijloacele de prezentare a rezultatelor prelucrarii statistice sunt:a) Tabelele statisticeb) Graficele statisticec) Seriile statistice

a) Tabelele statistice: principalul mijloc de prezentare, intr-o forma sintetica, a datelor si rezultatelorprelucrarii acestora, facilitatnd compararea si intelegerea fenomenelor studiate, din punctual de vedere al nivelului, structurii, dinamicii, repartitiei teritoriale. Tipuri: tabele simple, pe grupe sau combinate.

Reguli: -titlul tabelului sa fie scurt, clar, concis, din care sa result fenomenul studiat, timpul si locul

-se alege forma tabelului in functie de continutul de prezentat-se completeaza capul de tabel (denumirea coloanelor si randurilor)-notarea indicatorilor in ordinea importantei si se precizeaza unitatea de masura

b) Seria statistica: reprezinta un mijloc de sistematizare si prezentare a legaturilor dintre 2 siruri de date statistice, respectiv sirul datelor care exprima variatia caracteristicii urmarite si sirul de date care cuprinde frecventele de aparitie a variantelor caracteristicii.

Tipuri: serii de distributie (calitativa, cantitativa); serii de spatiu (sau teritoriale); serii de timp (sau seii dinamice, sau cronologice)

c) Graficul statistic: este un mijloc de prezentare expresiva a datelor statistice, a proportiilor, si rapoartelor dintre acestea. Tipuri:

1. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor de distributie:a) Histogramab) Poligonul frecventelorc) Curba frecventelor cumulate

2. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor cronologicea) Cronogramab) Histogramac) Diagrama prin coloaned) Diagrama prin benzi

3. Grafice utilizate pentru efectuarea diverselor comparatii: cercul de structura, diagrama “pie”, etcEx: Serie de distributie calitativa:Profesie Nr persoane

38

Ingineri 15Economisti 20Juristi 5Muncitori 50Total 90

Histograma:

Serie de distributie cantitativa si histograma:

Productivitatea muncii (mii lei) Nr de muncitori Frecventele cumulate crescatorPana la 100 7 7100-120 11 7+11=18120-140 9 18+9=27140-160 12 27+12=39160-180 10 39+10=49180-200 17 49+17=66Peste 200 5 66+5=71TOTAL 71 71

Poligonul frecventelor:

39

Serie de timp: serie de intervale:

Trimestre Cifra de afaceri – mii lei Greutatea specificaG = n / n * 100

Trimestrul I 850 19,5%Trimestrul II 1200 27,6%Trimestrul III 1300 30%Trimestrul IV 1100 22,9%TOTAL 4350 100

Diagrama prin benzi:

Diagrama “pie”:

40

Aplicatie rezolvata:

S-au inregistrat datele privind cifra de afaceri (in mii lei) obtinuta de societatile comerciale dintr-o localitate la sfarsitul exercitiului financiar astfel: 85000, 75500, 48000, 125000, 39000, 28000, 110000, 92000, 105000, 65000, 56000, 83500, 91000, 100100, 34000, 130000, 115000, 29500, 122000, 73000, 143000, 119000, 61000, 43000, 34000, 98000, 21000, 51600, 117000, 128000.

a) Sa se realizeze gruparea pe intervale egale si sa se determine frecventa absolutab) Sa se prezinte sub forma de tabel si sa se arate ce exprima acestac) Sa se faca centralizarea pe total si pe gruped) Sa se reprezinte grafic sub forma histogramei

Rezolvare: 1. Caracteristica “cifra de afaceri” se noteaza cu x.

xmax = 143000 mii leixmin = 21000 mii lei

2. Se determina amplitudinea variatiei:A = xmax – xmin = 143000 – 21000 = 122000 mii lei

3. Se determina marimea intervalului de grupare (ne propunem sa determinam 5 grupe)k = A/r = 122000 / 5 = 24400 mii lei

4. Marginile grupelor vor fi: xmin + 24400 = 45400 mii lei45400 + 24400 = 69800 mii lei69800 + 24400 = 94200 mii lei94200 + 24400 = 118600 mii lei118600 + 24400 = 143000 mii lei (= xmax)

5. Sintetizarea gruparii pe interval va fi:

Gruparea SC dupa marimea cifrei de afaceri:

41

Nr grupa

Grupe dupa marimea cifrei de afaceri (mii lei) Numarul societatilor comerciale

1 [ 21000 ; 45400] 72 (45400 ; 69800] 53 (69800 ; 94200] 64 (94200 ; 118600] 65 (118600; 143000] 6

Total 30

Tabelul exprima o serie de distributie ( deoarece exista o corespondenta intre grupele cifrelor de afaceri si frecventa de aparitie a acestor valori. Seria este cantitativa (deoarece caracteristica de grupare, marimea cifrei de afaceri, se exprima prin cifre). Nr SC reprezinta frecventa absoluta a acestei serii.

6. Centralizarea pe total: 30 unitati; centralizarea pe grupe: 7, 5, 6, 6, 6 unitati

7. Reprezentarea grafica:

FISA DE EVALUARE

I La o societate comerciala s-au realizat intr-o luna urmatoarele vanzari zilnice (in mii lei): 17,19,23,18,29,17,20,33,11,15,26,25,26,25,36,12,21,13,18,26,20,30,34,19,35,42,17,28,46,34,20,11,47. Sa se rezolve urmatoarele cerinte:

a) Centralizarea cifrei de afaceri in luna respectivab) Gruparea pe interval egale egale (in numar de 6) si determinarea frecventei absolute a fiecarui

intervalc) Prezentarea sub forma de tabled) Reprezentarea grafica sub forma histogramei si a cercului de structura (diagrama “pie”)

II Alegeti varianta corecta:

1. Ca metoda de observare statistica, recensamantul:

42

a) Nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statisticeb) Se organizeaza cu o anumita periodicitatec) Se incadreaza in sfera observarilor cu caracter permanentd) Are numai un caracter demografic

2. Sondajele statistice presupun:a) Reprezentativitatea populatiei chestionateb) Obsevarea intregii populatii statisticec) Completarea unor chestionared) Cercetarea intregii populatii statistice

3. Anuarul statistic este:a) O publicatie lunarab) Un document secretc) Un cotidiand) O publicatie stiintifica periodica, utilizata in efectuarea studiilor comparative cu situatii similar

ale altor tari

4. Seriile de distributie se reprezinta grafic printr-o:a) Histogramab) Diagrama prin coloanec) Diagrama prin benzid) Cartograma

5. O serie de timp se reprezinta grafic printr-o:a) Corelogramab) Diagrama de structurac) Cronogramad) Cartograma

Capitolul 2. Calcularea si interpretarea indicatorilor statistici

I Indicatorii relativi

43

Indicatorii primari se obtin in procesul prelucrarii primare, prin operatii de centralizare si grupare a datelor, care provin dintr-o observare totala sau partiala. Acestia se numesc indicatori sintetici absoluti si exprima volumul, efectivul si stocul unor variabile economice.

Indicatorii derivati se obtin prin comparari, abstractizari, generalizari si sintetizari, operatii aplicate marimilor absolute sau relative ale indicatorilor primari.

Din punct de vedere statistic, compararea poate fi facuta fie ca diferenta (se obtine modificarea absoluta sau diferenta absoluta), fie ca raport (se obtin indicatori relativi).

1) Modificarea absoluta se calculeaza:- Cu baza fixa: = Yt-Y0, unde t=1,…T- Cu baza mobila: = Yt-Yt-1, unde t=1,…T

2) Indicatorii relativi se calculeaza: marime comparata x 100

marime baza de comparativ

Coeficientii inmultiti cu 100 se numesc procente, cu 1000 – promile, cu 10.000 - prodecimile, cu 100.000 – procentimile.

In functie de scopul analizei, marimile relative sunt: de structura, de intensitate, de dinamica, de coordonare, de plan.

1. Calcularea marimilor relative de structura

Marimile relative de structura analizeaza structura diferitelor colectivitati statistice. Acestea exprima raportul partilor fata de intreg si se mai numesc si ponderi sau greutati specifice.

Relatie de calcul: pentru frecvente: fi= x100.

Marimile relative de structura se inmultesc cu 100 si se exprima in procente, suma lor fiind 100%. (v.ex.)

2. Calcularea marimilor relative de intensitate

Se stabilesc ca raport intre valorile a 2 caracteristici primare legate intre ele si care au o semnificatie economica concreta.Raportul arata acea cantitate din valoarea caracteristicii comparate ce revine pe unitatea caracteristicii ca baza de comparatie. Se exprima in unitati concrete de masura. (v.ex.)

Vi=

3. Calcularea marimilor relative de coordonare

44

Reprezinta raportul dintre valorile aceleiasi variabile inregistrate la 2 grupe, clase, unitati teritoriale diferite

4. Calcularea marimilor relative ale dinamicii

Acestea caracterizeaza evolutia in timp a unui fenomen sau proces economic. Se numesc si indici de dinamica si exprima de cate ori sau cat la suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada sau moment de timp t numit termen current, fata de cea dintr-o perioada sau moment de referinta, respective baza de comparatie.

In functie da baza de raportare, care poate fi fixa sau mobila, indicii calculati pot fi indici de dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobil (in lant).

5. Calcularea marimilor relative ale planului (prevederilor)

Faciliteaza urmarirea obiectivelor propuse. Arata de cate ori nivelul relativ al sarcinii de plan este mai mare sau mai mic decat realizarile dintr-o perioada anterioara, considerata baza de comparatie:

Indici ai sarcinii de plan= x 100

Indici ai indeplinirii prevederilor = x 100

Se exprima procentual dar se retine numai valoarea ce depaseste 100 si care arata procentul de depasire a prevederilor. Acest procent se numeste ritm de crestere sau ritm de indeplinire a a prevederilor.

II Indicatorii tendintei centrale

1. Marimile mediiMedia este o masura a tendintei centrale, valoarea sa sintetizand, intr-un singur nivel reprezentativ,

tot ceea ce este tipic, esential, comun in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa.Caracteristici:

- Se exprima in unitati concrete de masura- Valoarea sa poate sa coincida sau nu cu una din valorile seriei- Este cu atat mai reprezentativa cu cat valorile individuale din care se calculeaza sunt mai

omogene, mai apropiate ca marimi intre ele.

Indicatorii medii calculati sunt:

45

a) Media aritmetica simpla: x = =

si media aritmetica ponderata: x =

unde i= nr variantelor caracteristicii x fi=frecventa aferenta variantei I a acaracteristicii x

b) Media armonica simpla: x =

si ponderata x =

Media armonica este o varianta a mediei aritmetice, folosita in cazul in care se calculeaza o medie generala din medii partiale. Este marimea inversa a mediei aritmetice, calculate din marimile inverse ale valorilor individuale ale caracteristicii.

c) Media patratica

Este o marime medie calculata prin extragerea radacinii patrate din media aritmetica a patratelor termenilor seriei.

Formula de calcul – pentru serii simple: xp=

- Pentru serii cu frecvente: xp =

46

d) Media geometrica

Reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care, daca ar inlocui fiecare valoare individuala din serie, n-ar modifica produsul acestora.

Formula de calcul pentru o serie simpla: xg =

e) Media cronologica

Media cronologica simpla si ponderata este folosita in statistica pentru determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice (de timp, dinamice).

Formula de calcul: X =

2. Indicatorii de pozitie

Evidentiaza valoarea tipica in jurul careia se manifesta tendinta de aglomerare, de concentrare a unitatilor, dupa caracteristica studiata.

a) Mediana: este valoarea centrala a unei serii, ordonata crescator sau descrescator, care imparte termenii seriei in doua parti egale: 50% din termeni sunt mai mici decat mediana si 50% mai mari.

Se calculeaza diferit:

- Daca seria are un nr. impar de termeni: Me= , unde Me – mediana, n – nr de termeni ai

seriei- Daca seria are un nr. par de termeni, valoarea medianei este data de de media aritmetica

simpla a celor 2 termeni centrali

- Intr-o serie de distributie de frecventa se foloseste formula: Me =

b) Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare. Se poate calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa.

47

3. Indicatorii sintetici ai variatiei (omogenitate, eterogenitate)

a) Indicatorii simpli caracterizeaza variatia unei singure variante a caracteristicii, in comparatie cu o alta varianta sau cu nivelul mediu al acestei caracteristici.

Amplitudinea variatiei:In marimi absolute: Aa = xmax-xmin

In marimi relative: Ar = x100 = x 100

Abaterea fiecarei variante a caracteristicii de la nivelul mediu:In marimi absolute: da = xi-x

In marimi relative: dr =

b) Indicatorii sintetici sunt medii calculate din abaterile variantelor caracteristicii de la nivelul mediu al acesteia. Cu ajutorul lor este posibila o comensurare a variatiei caracteristicii.

Abaterea medie liniara - se calculeaza ca medie simpla sau ponderata din valorile absolute ale abaterilor variantelor caracteristicii de la media lor.

Dispersia caracteristicii (2) – este un indicator intermediar care se determina in procesul de calcul al indicatorului numit abaterea medie patratica:

2 = ,pentru o serie simpla

Abaterea medie patratica: = , pentru o serie simpla

48

Coeficientul de variatie (omogenitate): = x 100

Interpretarea statistica a formelor de repartizare a frecventelor: simetria si asimetria

Daca observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta a valorii centrale spunem ca distributia este simetrica; atunci modulul, media si mediana se confunda: Mo=Me=x

Distributia este asimetrica sau oblica atunci cand frecventele valorilor caracteristicii urmarite sunt deplasate mai mult sau mai putin de o parte si de alta a tendintei centrale

Asimetria poate fi: - oblica la dreapta atunci cand MoMex- oblica la stanga atunci cand MoMex

Asimetria este caracterizata cu ajutorul coeficientului de asimetrie Karl Pearson. Pentru a masura simetria Pearson se analizeaza pozitia a 2 valori centrale (media si valoarea modala) fata de dispersia seriei.

Coeficientul care rezulta ia valori cuprinse intre 0 si 1. Daca valorile acestui coeficient sunt mai apropiate de 0, seria este simetrica, iar daca valoarea se apropie de 1, seria este asimetrica.

Formula de calcul este: Cas =

Aplicatii rezolvate:

1. La SC Zorile SA pentru anul 2008, activul imobilizat al bilantului este evidentiat in tabel. Sa se calculeze structura sa, dupa model:

Indicatori Mii lei %1.Imobilizari necorporale 185 252.Imobilizari corporale 358 ?3.Imobilizari financiare 210 ?

TOTAL 753 ?

g1 = x 100 = 25%

Structura activului imobilizat:

49

2. Marimi relative: In tabel este prezentata situatia profitului si a activului la 2 SC. Se cere calcularea rentabilitatii economice a celor 2 intreprinderi:

3.Intreprinderi Profit (P) (lei) Activ (A) (lei) Rata rentabilitatii economice

R =

A 53.000 148.000 0.35B 72.000 235.000 ?

4. Calculul mediei aritmetice, medianei si modulului:

Volumul productiei unor societati comerciale (lei) (xi)

Nr. societati comerciale care au aceeasi productie (fi)

Frecventa cumulata crescator

Productia totala pe interval de grupare (lei) (xifi)

130 15 15 1950150 22 37 3300170 27 64 4590190 31 95 5890210 46 141 9660230 37 178 8510250 20 198 5000270 11 209 2970290 9 218 2610

TOTAL= 218

- = 44480

Media aritmetica ponderata: X = = 204.04 lei/intreprindere

50

Locul medianei la o serie de frecventa: LocMe = = = 109,5

Pentru aflarea medianei este necesar calculul frecventei cumulate (coloana 3). Prima frecventa cumulata crescator care depaseste valoarea de 109,5 este 141, iar acesteia ii corespunde valoarea 210 a productiei. Deci mediana este: Me = 210 lei.

Frecventa maxima este 46 (din coloana 2) si ii corespunde valoarea 210 (din col.1). Modulul (valoarea modala) este: Mo = 210 lei. In acest caz Me = Mo.

Aplicatii de rezolvat

1. Intr-o sectie de productie 50 de muncitori au produs numarul de piese indicat in tabelul urmator:

Situatia productiei de piese pentru un numar de muncitori

Nr. de piese produse de un muncitor (x)

Nr de muncitori (f) Frecventa cumulata crescator

xf

15 317 419 620 423 1428 1032 435 339 2

TOTAL f = 50 - xf =

Calculati media mediana si modulul.

2. Cunoscand ca media aritmetica a caracteristicii este egala cu 1500 lei, dispersia este de 1000 lei iar valoarea modala este de 1250 sa se calculeze coeficientul de asimetrie si sa se precizeze daca seria este oblica la stanga sau la dreapta.

51

Cas = =

3. Media aritmetica a patratelor abaterilor individuale de la tendinta lor central se numeste: a) Abatere medie absolutab) Abatere medie patraticac) Dispersied) Mediana

4. Coeficientul de asimetrie Karl Pearson poate lua valori:a) -1b) 0.5c) +2d) +2.5

5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la valoarea dominanta este adevarata:a) Dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mareb) Dominanta imparte seria in douac) Dominanta reprezinta valoarea caracteristica a serieid) Dominanta se mai numeste si mediana

6. Media cronologica se aplica la determinarea nivelului mediu al unei:a) Serii de distributieb) Serii dinamice de momentc) Serii statistice de spatiud) Serii statistice de structura

Capitolul 3. Indicatorii dinamicii fenomenelor economice

Indicii statistici fac parte din categoria indicatorilor derivati si prezinta caracteristicile marimilor relative si medii. Cu ajutorul lor se masoara, se caracterizeaza si se analizeaza variatia medie (relativa) a unei colectivitati social-economice date sau a unei colectivitati date in raport cu o alta colectivitate.

52

Functiile indicilor statistici:1. Variatia fenomenelor in timp se studiaza cu ajutorul indicilor de dinamica (marimi relative);2. Variatia fenomenelor in spatiu se studiaza cu ajutorul indicilor teritoriali prin care se compara

nivelurile atinse de 2 colectivitati social-economice de acelasi fel, care se desfasoara in acelasi timp dar pe spatii diferite;

3. Caracterizarea sarcinii de plan (prevederilor), a gradului de indeplinire a unei sarcini, activitati, proiect;

4. Descompunerea pe factori a volumului unui indicator complex in indicatori simpli, factorial (reprezinta un procedeu foarte utilizat in analiza statistica)

Clasificarea indicilor:

Criteriul 1. Dupa sfera de cuprindere: a) Indici individuali (simpli, elementari)

b) Indici de grup (compusi)

2. Dupa perioada care se stabileste ca baza de raportare:

a) Indici cu baza fixab) Indici cu baza in lant

3. Dupa caracteristica urmarita: a) Indici ai volumului fizic (ex: ai productiei industriale, agricole, circulatiei marfurilor);

b) Indici ai preturilor (ex: indici ai preturilor de cost, ai pretului de vanzare);

c) Indici valorici (indici ai valorii productiei industrial, ai valorii productiei agricole, indici ai circulatiei marfurilor)

d) Indici ai productivitatii munciie) Indici ai salariului

Clasificarea indicilor de grup:

Criteriul 1) Dupa procedeul de calcul: Indici agregati

Indici sub forma de medii ale indicatorilor individuali Indici ca raport de medii

2) Dupa modul de ponderare: Indici cu ponderi constante Indici cu ponderi variabile

3) Dupa felul structurii: Indici cu structura variabila Indici cu structura fixa Indici ai variatiei structurii

53

Aplicatie rezolvata:

In anul 2009, volumul productiei de ciocolata, pe trimestre, al SC “Delicia” SA este:Trim.I = 6000 tone (q0)Trim.II = 7000 tone (q1)Trim.III = 8000 tone (q2)Trim IV = 9000 tone (q3)

Se calculeaza indicii cu baza fixa astfel:

x 100 = x 100 = 116,66% pentru trim.II fata de trim.I

x 100 = 133,33% pentru trim III / trim.I

x 100 = 150% pt. trim.IV / I

Se calculeaza indicii cu baza in lant astfel:

x 100 = 116,66 % - trim II/I

x 100 = 114,20 % - trim III/II

54

? – trim IV/III

Interpretare: Se constata o crestere a volumului productiei in trimestrul II cu 16,6 % iar in trim.III o crestere cu 33,3% fata de trimestrul I al anului 2009.

Daca interpretam indicii cu baza in lant observam o crestere a volumului productiei in trim III fata de trim.II cu 14,2%.

TEMA:Calculati si interpretati evolutia volumului productiei de ciocolata la intreprinderea respectiva in trim.IV (fata de trimestrul I cat si raportat la trimestrul anterior)

Capitolul 4. Calcularea si interpretarea indicilor statistici de grup

Indicii de grup ne arata sintetic variatia caracteristicii unei colectivitati formate din unitati eterogene.

Principalii indici de grup folositi in statistica economica sunt:a) Indicele valoric al productiei (in cazul unei intreprinderi producatoare; daca se analizeaza

activitatea unei intreprinderi de comert atunci este vorba de indicele valoric al circulatiei marfurilor)

b) Indicele volumului fizic al productiei (circulatiei marfurilor)c) Indicele preturilor

Indicele valoric caracterizeaza dinamica valorii productieie sau circulatiei marfurilor la un grup de produse.

Aplicatie rezolvata:

Se cunosc urmatoarele date referitoare la cantitatea si pretul a trei variante de paine, produse de SC Brutaria SRL pentru primele 2 trimestre ale anului 2009:

Denumirea produselor

u/m cantitati Pret unitar Valoarea productiei (mii lei)Trim.I-q0-

Trim.II-q1-

Trim.I-p0-

Trim.II-p0-

Trim.I-q0p0-

Trim.II-q1p1-

Trim.II in preturile trim.I-q1p0-

Paine alba buc 300 400 300 280 90.000 112.000 120.000Graham buc 400 520 200 190 80.000 98.800 104.000Lipie buc 500 540 50 48 25.000 25.290 27.000TOTAL - - - - - 195.000

q0p0

236.720q1p1

251.000q1p0

55

Indicele valoric de grup caracterizeaza cresterea / scaderea intregii productii:

I1/0= x 100 = x 100 = 121,90%

1/0 = q1p1 - q0p0 = 236.720-195.000 = 41.720 (mii lei)

Interpretare: Valoarea productiei a crescut in trimestrul II cu 21,90% fata de trimestrul I, iar in cifre absolute valoarea productiei a crescut cu 41.720 mii lei.

Indicele volumului fizic al productiei caracterizeaza dinamica productiei sub aspectul modificarilor cantitative:

Iq1/0 = x 100 = x 100 = 128,71%

q1/0 = q1p0 - q0p0 = 251.000 – 195.000 = 56.000 (mii lei)

Interpretare: Volumul fizic al intregii productii a intreprinderii analizate a crescut in trimestrul II cu 28,71% fata de trimestrul I, iar in cifre absolute cu 56.000 mii lei.

Indicele de grup al preturilor caracterizeaza evolutia preturilor, in medie, la un grup de produse:

I p 1/0 = x 100 = x 100 = 94,31%

p1/0 = q1p1 - q1p0 = 236.720 – 251.000 = -14.280 mii lei

Interpretare: In trimestrul II fata de trimestrul I preturile au scazut cu:94,31% - 100% = -5,69%

Suma economiilor realizate in urma modificarii preturilor este de 14.280 mii lei.

Potentialul intern al agentului economic poate fi determinat prin utilizarea a 3 categorii de indicatori:a. Indicatori ai potentialului uman:

existentul la inceputul perioadei (N0); intrarile (angajarile) de personal in cursul perioadei (I) plecarile (iesirile) de personal in cursul perioadei (E) existentul la sfarsitul perioadei (N1)

56

circulatia fortei de munca =

fluctuatia fortei de munca =

productivitatea muncii (productivitatea medie pe angajat sau eficienta utilizarii resurselor umane)

W =

b. Indicatori ai mijloacelor fixe (privind volumul la un moment dat; evolutia in timp si structura MF):

Coeficientul intrarilor de MF Coeficientul iesirilor de MF Structura pe categorii de mijloace fixe (de ex. nr. de utilaje in total MF)

Gradul de amortizare =

Gradul de inzestrare tehnica =

c. Indicatori ai mijloacelor circulante utilizati in: analiza stocurilor de materiale in functie de piata de provenienta; analiza gestiunii stocurilor, analiza utilizarii resurselor material

consumul specific cs =

57

d. Indicatorii valorici de rezultate: Cifra de afaceri Cifra de afaceri din activitatea de baza Productia exercitiului Valoarea adaugata Marja comerciala MC = cifra de afaceri – costul de achizitie a marfurilor vandute Profitul Productivitatea medie si marginala

Atentie! Nu sunt incluse in cifra de afaceri:a) Valoarea ambalajelor restituite dupa livrareb) Subventiile primite de la autoritatile publice sau institutiile UEc) Vanzarea propriilor terenuri si a activelor fixe

Calculul valorii adaugate:- Va = productia exercitiului – consum intermediar (materii prime, materiale, energie

combustibil, apa, servicii externe) = marja comercialasau- VA= cheltuieli cu personalul + CAS + chelt cu impozite, taxe, alte chelt financiare + dividend

platite + capacitatea de autofinantare

Rezultatul brut al exercitiului = RE + Rf + Rex = Rcurent + Rextraordinar

TEMA:Calculati, reprezentati grafic si interpretati indicii statistici de grup si principalii indicatori ai potentialului agentului economic pe un caz selectat de voi de la intreprinderea unde efectuati pregatirea practica.

BIBLIOGRAFIE

1. Bădiţă, M; Cristache, S.E.:

Dicţionar statistico-economic explicativ. Editura Luceafărul, Bucureşti, 2001

2. Baron, T.; Biji, E.: Statisticăteoretică şi economică.Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996

3. Bojian, O. Bazele contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

Ciobanu, E. Auditul sistemelor calitatii, în Managementul calitatii si protectia consumatorilor, Editura ASE, Bucuresti, 1996

Cozas, A. Gestiunea calitatii produselor, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1986

Isaic-Maniu, Al., Voda, V.

Manualul Calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1998

Juran, J.M., Gryna, F.M.

Calitatea produselor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1979

Kolaric, JW. Creating Quality.Conce/pt, Systems, Strategies and Tools, Mc. Graw- Hill International Edition ,1995

Miramis, M., McElheron, P.

Certificarea ISO 900, Editura Teora, Bucuresti, 1998

58

Olaru, M. Cadrul conceptual al managemnentului calitatii, în Managementul calitatii si protectia consumatorului, Editura ASE, Bucuresti, 1997

Olaru, M. Managementul Calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1999Olaru, M., Tantau, A Managementul productiei si al calitatii, Editura Economica

Preuniversitaria, Bucuresti,2002

Olaru, M. Tehnici si instrumente ale managementului calitatii, înManagementul calitatii si protectia consumatorului, Editura ASE, Bucuresti, 1997

Olaru, M. Tehnici si instrumente utilizate în managementul calitatii, Editura Economica, Bucuresti,2000

Oprea D., Mesnita G., „Sisteme informaţionale pentru manageri”, Editura Polirom, Bucureşti, 2002

Radu I., Ursacescu M. Informatică şi Management,” Editura Universitara, 2005

Ristea, M. Contabilitatea societăţilor comerciale, Vol.I, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2011

Ristea, M. Noul sistem contabil al agenţilor economici din România, Ed.CECCAR 2010

Tantau, A. Management und Strategie, Editura ASE, Bucuresti, 2000

Tantau, A. Strategisches Management, Editura ASE, Bucuresti, 1999

***** Standardul SR EN ISO 9000/2001, Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular

***** Standardul SR EN ISO 9001/2001, Sisteme de management al calitatii. Cerinte

***** Standardul SR EN ISO 10011, partea 1,2 si 3 /1994 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii

***** Standard ISO 10013/2001, Guidelines for quality management system documentation

***** Standard ISO 10014/1997, Guidelines for managing the economics of quality

www.afaceri.net

www.cnipmmr.ro

www.economicsoftware.ro/yatg

www.ase.ro/bibliotecavirtuala

59