PLANŞEE Generalităţi

Planşeul este un element portant orizontal cu rolul de a prelua încărcările permenente şi utile şi a le transmite pereţilor sau grinzilor.

În ansamblul structurii de rezistenţă planşeele au rolul: - în clădiri cu pereţi portanţi din zidărie, reduc lungimea de flambaj a pereţilor şi

determină deschiderea la încovoiere a acestora la acţiunea încărcărilor orizontale (vânt, cutremur);

- îmbunătăţesc caracterul spaţial de lucru al întregii clădiri mărind rigiditatea şi rezistenţa la acţiunea încărcărilor orizontale prin legarea pereţilor;

- planşeele se consideră diafragme orizontale rigide care preiau încărcări orizontale şi le distribuie pereţilor. În zone seismice se va asigura continuitatea elementelor componente ale planşeelor şi … cu pereţi printr-o reţea de centuri.

Clasificarea planşeelor

1) după poziţia în construcţie: - orizontale (pentru terasă, intermediar, peste subsol); - înclinate cu unghiul a = 600 (amfiteatre)

2) după natura materialelor: - din beton armat (monolit, prefabricat); - din grinzi metalice; - din grinzi de lemn; - bolţi din zidărie.

3) După sistemul de alcătuire: - plăci din beton armat; - plăci + grinzi pe o direcţie sau două; - panouri sau semipanouri din beton prefabricat; - fâşii din beton prefabricat; - grinzi+materiale de umplutură; - bolţi din zidărie sau beton.

Condiţii tehnice impuse planşeelor

1) Condiţia de rezistenţă: să preia încărcările exercitate în timpul execuţiei şi exploatării;

2) Condiţia de rigiditate: - sub acţiunea încărcărilor verticale: deformaţii reale < deformaţiile admise; - planşee încărcate cu utilaje nu trebuie să vibreze.

3) Condiţia de rigiditate sub acţiunea încărcărilor orizontale: să preia şi să transmită încărcări orizontale. Se va urmări obţinerea rigidizării în planul orizontal al clădirii. Măsuri: - ancorarea elementelor planşeului în zidărie; - centuri din beton armat cu înălţimea mai mare decât h sau o suprabetonare generală.

4) Condiţii de izolare termică (planşeul terasă şi planşeul peste subsol), fonică (planşeul intermediar), hidrofugă (grupuri sanitare, spălătorii etc.)

5) Condiţii de ordin arhitectonic: să aibă aspect estetic. 6) Rezistenţa la foc:

- incombustibile: beton armat monolit sau prefabricat; - greu combustibile: din materiale şi combustibile tencuite; - combustibile: din lemn rezistent.

Formează diafragme orizontale ……….. să le transmită elementelor verticale. Se realizează o comprimare antiseismică.

Măsuri: - planşeele vor fi plane şi coplanare, evitându-se denivelări bruşte; - amplasarea casei scării se va face judicios astfel încât să afecteze cât mai

puţin caracterul de şaibă rigidă. Variante:

I – bună II - acceptabilă III - neavantajoasă

b < 0,4 B

b > 0,4 B

b < 0,4 B

I. Planşee alcătuite din plăci - sunt planşee rigide; - plăcile reazemă pe tot conturul pe pereţi de rezistenţă; - pentru a mări rigiditatea planşeului se prevăd centuri din beton armat; - încărcările se reprezintă pe tot conturul încăpertii; - modul de armare depinde de raportul laturilor (lumina) ale încăperii.

1

2

l

l > 2; armare pe o direcţie

1

2

l

l < 2; armare pe 2 direcţii

B B B b B B

b b b

l2

l1

1

Prevederi de alcătuire pentru plăci • hp:

- plăci armate pe două direcţii:

140

1l – pentru rezemare simplă

145

1l – pentru încastrare pe contur

- plăci armate pe o direcţie:

130

1l – pentru plăci s…….

135

1l – pentru plăci continue

h – deschiderea de calcul a plăcii pe direcţia de lungime minimă

180

)(2 21 llhp

+= cu deschidere de calcul în cm

mmhp 60min = pentru plăci din beton armat monolit (în mod excepţional 50 mm)

• grosimea stratului de acoperire

- 10 mm pentru hp < 10 cm; - 15 mm pentru hp > 10 cm.

• Ømin pentru armături de rezistenţă: - la plase legate cu sârmă:

6 mm pentru armătura inferioară; 6 mm pentru bare înclinate şi călăreţi din OB; 8 mm pentru bare înclinate şi călăreţi din OB.

- la plase sudate din STNB: 5 mm la beton armat monolit.

Din secţiunea totală de armătură necesară în zona întinsă a plăcii minim 1/3 şi cel puţin 3 bare/m se vor prelungi din … de reazem, asigurându-se lungimea de ancorare.

Dacă nu se face un calcul special ridicarea armăturii se face la 05

1l⋅ sau 010

1l⋅ , la

reazemul simplu. La plăcile continue armătura ridicată dintr-o deschidere se prelungeşte la

deschiderea alăturată la 04

1l⋅ .

La plăcile pe o direcţie, armătura de repartiţie va fi de cel puţin 10 % din cea de rezistenţă şi minim 3 Ø / m.

Distanţa dintre armături: - în zona centrală şi pe reazem: minim 70 mm (.. armătură din plase sudate) - maxim 20 cm la plăci cu grosimea < 150 mm - 1,5 hp dacă hp > 150 mm.

Planşee cu grinzi aşezate pe o direcţie

- Se recomandă pentru deschideri de maxim 8 m.

- Înălţimea minimă a grinzii l⋅20

1; l – deschiderea de calcul a grinzii.

- Armarea plăcii se face în general pe o direcţie.

- Se recomandă ca grinzile să nu se suprapună peste golurile existente în zidărie.

Planşee cu grinzi principale şi grinzi secundare

Grinzile principale se încarcă cu reacţiunile nervurilor.

hmin pentru grinda principală > L⋅15

1, L – deschiderea de calcul a grinzii principale.

Se recomandă ca: - distanţa maximă între grinzile principale să fie 6 m; - distanţa d între feţele nervurilor 1,5 …2,5 m - distribuţia grinzilor principale se va face în funcţie de:

2

distribuţia pereţilor în plan cerinţele funcţionale dimensiuni încăpere Placa din beton armat se va turna concomitent cu grinzile principale şi cu nervurile. Se recomandă armarea superioară a plăcii în dreptul grinzii principale sau reazemelor intermediare alcătuite din pereţi, să se facă astfel:

Planşee cu nervuri dese Planşeul este format dintr-o reţea de grinzi aşezate pe o direcţie. . Se recomandă pentru deschideri < 80 cm, caracteristic pentru înălţime mică de construcţie. Spaţiul dintre grinzi se poate umple cu corpuri de umplutură. Se pune condiţia: hp > 5 cm, fără corpuri de umplutură hp > 3 cm, cu corpuri de umplutură

Lhgr ⋅=25

1min ;

L – deschiderea de calcul a grinzii L > 4 m, se vor prevede nervuri transversale cu rol de rigidizare.

Planşee casetate Planşeul este format dintr-o placă şi o reţea de grinzi sub formă ortogonală sau oblică cu aceeaşi secţiune transversală pe ambele direcţii.

Raportul între laturile casetei b

a

l

l < 1,5.

Are un aspect arhitectonic deosebit. Se recomandă pentru clădiri administrative, holuri. Planşee cu capiteluri

Planşeul este format dintr-o placă din beton armat rezemată pe stâlp prin intermediul

unui capitel. Se recomandă pentru clădiri cu încărcare utilă > 500 daN/m2, când stâlpii nu

deranjază activitatea desfăşurată: săli de mese, depozite, ateliere, rezervoare de mare capacitate.

Caracteristici: - simplicitate în execuţie; - reducerea înălţimii; - întreţinere uşoară.

Distanţa între stâlpi este 3 … 6 m. hp = 9 … 12 cm.

3

Capitelul, poate fi cu o pantă, două pante sau placă suplimentară. Are rolul de a mări suprafaţa de contact între stâlpi şi planşeu şi a reduce eforturile de forfecare pe conturul suprafeţei, îmbunătăţeşte condiţiile de preluare a momentelor negative de pe stâlpi.

Planşee tip dală

Pentru încărcarea utilă < 500 daN/m2. Planşeul este format din placă şi stâlpi. Placa are hp = 14 … 22 cm. Distanţa între stâlpi este 3,5 … 5 m. Avantaje:

- reducerea înălţimii de construcţie prin suprimarea grinzilor; - economie de cofraje; - simplitate în execuţie; - reducerea suprafeţelor finisate

apare t

4

Cursul 2 Planşee din beton armat prefabricat

Clasificarea după sistemul constructiv: - elemente de suprafaţă:

panouri semipanouri

- elemente lineare: fâşii din beton armat cu goluri rotunde sau planşee din fâşii ceramice.

Planşee din panouri mari

Se execută din beton greu B 250, B 300. Se armează cu plase sudate şi PC 52. Pe contur panoul este prevăzut cu mustăţi sau bucle şi cu alveole, urechi de agăţare.

Se utilizează: - pentru clădiri cu structuri de rezistenţă din panouri mari, având avantajul

repartizării încărcărilor pe tot conturul încăperii; - la clădirile cu structură de rezistenţă din zidărie portanţă; - la structuri în cadre.

G < 5000 daN Semipanouri (G > 5000 daN)

Armătura de rezistenţă este alcătuită la partea inferioară din plase sudate. Armătura superioară este din bare izolate sau carcase sudate din PC 52 sau PC 60. Se va asigura armarea zonelort de rezemare astfel încât să se asigure preluarea

eforturilor tangenţiale şi petrecerea suficientă a barelor de rezistenţă dincolo de reazem. - Armătura marca 4 şi 5 (paralele cu reazemele)

P1 P1 P1 P1

- Mustăţi sau bucle perpendiculare pe reazem (1, 2) Ø 6 / 30 cm sau Ø 8 / 60 cm, cu condiţia ca la partea superioară Aa – min 25% din armătura din câmp şi minim 1 cm2/m. Aceste armături se vor prelungi 1/7 din deschidere, cârligele de ridicare se execută din OB 37 Ømin = 3. Se amplasează simetric faţă de centrul de greutate al panoului şi vor fi ancorate pe minim 50 Ø.

Asamblarea semipanourilor, se face armând rostul cu armătură longitudinală.

Planşee tip predală (parţial prefabricate)

Se utilizează pentru locuinţe, spitale, complexe comerciale. Este alcătuit din două straturi: - predala dintr-o placă de beton armat prefabricată hpl = 3,7 cm, lăţimea minimă

1,5 m, suprafaţa < 30 m2; - strat superior (suprabetonarea) alcătuit din ………..

Placa prefabricată conţine armătura de la partea inferiaoră. Stratul de beton monolit

conţine armătura superioară necesară preluării momentelor negative. Placa prefabricată are rol de cofraj şi este proiectată ca să preia eforturile de montaj.

Legătura între stratul prefabricat şi stratul monolit se realizează prin: - aderenţă; - legături din oţel-beton: bucle; ferme de rigidizare Ø 8 mm.

5

Armătura inferioară se realizează cu plase sudate. 1) Legătura cu bucle 2) Legătura cu ferme

3) Legătura cu ferme spaţiale

phl ⋅≤ 203 ; 23

4

ll ≤

ml 20,13 ≤ ; cml 304 ≤

Fermele de rigidizare pot fi plane sau spaţiale din oţel …… Se dimensioanează pentru a prelua: - eforturile din transport, montaj, greutatea struturii din … Asigură legătura între cele două structuri. F… se vor aşeza deasupra plaselor sudate,

legate cu sârmă din loc în loc.

Montarea planşeelor Se aşează elementele prefabricate în poziţia din proiect conform planurilor de

bază(fază)?? . Se verifică elementele, urechile de agăţare, se ridică şi se aşează pe reazeme pe un mortar de …, se verifică orizontalitatea şi se face fixarea definitivă.

Planşee prefabricate din fâşii cu goluri rotunde din beton armat

Rezultă prin aşezarea alăturată şi rezemarea pe pereţii portanţi. Îmbinarea pe planşee prefabricate se face prin suprapunerea buclelor (???). Introducerea unei armături în lungul peretelui sau grinzii şi turnare de beton.

Se confecţionează fâşiile din beton B 300, B 400. Pot fi: - slab armate, suportă încărcări < 300 daN/m2; - armate, suportă încărcări < 500 daN / m2. Lăţimi: 40 sau 60 m. Lungimi: 3; 3,6; 4; 4,6; 5; 6 m. Grosime: - 14 cm pentru l < 4 m; - 19 cm pentru 4 < l < 6 m; - 22 cm pentru l = 6 m. Prezenţa golurilor reduce greutatea şi măreşte proprietăţile termice. .. de … se toarnă … monolite. Fâşia se fixează pe grindă sau perete pe un mortar de

bază pe minim 8 cm.

Se vor turna centuri: - pe pereţii care reazemă (A-A şi B-B); - pe pereţii paraleli cu laturile p… În centuri se vor îngloba buclele de armătură. Rosturile se vor umple cu mortar de ciment marca minim 200, cu agregate mărunte.

Tehnologia de montare: - trasare planşeu; - pregătirea suprafeţei de reazem (mortar de poză); - pregătirea fâşiei: - verificarea calitătii fâşiei;

- îndreptare bucle de armătură şi urechi de agăţare; - introducere de dopuri din beton la capete pentru a nu pătrunde betonul turnat în gol.

- montarea fâşiilor prefabricate; - monolitizare planşeu.

6

Planşeul din fâşii ceramice

Recomandat pentru locuinţe cu lungimi maxime 6 m. Planşeul rezultă prin aşezarea alăturată a fâşiilor şi rezemarea pe pereţi sau grinzi. Lungimea fâşiilor de 1,8 – 4 m. Lăţimea: 20 cm. O fâşie rezultă prin asamblarea în corpuri ceramice. La capetele fâşiei rezultate

există nişte …….

Nu se recomandă în zone cu risc seismic ridicat. Rosturile longitudinale între fâşiile ceramice se vor umple cu mortar de ciment. Pe pereţii paraleli cu fâşiile se vor turna centuri din beton armat în funcţie de zona seismică. Nu se recomandă pentru încărcări dinamice, încărcări concentrate şi încărcări seismice. Sporim rigiditatea prin suprabetonare.

Planşee din grinzi prefabricate şi corpuri de umplutură

Pentru deschideri mari – grinzi precomprimate.

Rigiditatea se va asigura prin: - turnarea unor grinzi din beton armat

monolit oerpendiculară pe direcţia grinzilor (1);

- executarea unui strat de suprabetonare de 4 cm grosime armat cu Ø 6 la 20 … 30 cm.

Tipuri de corpuri de umplere

- cu înălţimea egală cu cea a grinzii din: - beton uşor, ipsos sau argilă arsă;

- plăcuţe din beton armat, ipsos, plăcuţe ceramice; - ….monolit şi corpuri de umplere

7

Curs 3 Planşee metalice

Sunt alcătuite din grinzi şi elemente de umplutură. Grinzile se reazemă pe pereţi portanţi sau stâlpi.

Domenii de utilizare: clădiri înalte cu structuri metalice, construcţii industriale cu structuri de metal sau beton armat, la lucrări de consolidare.

Caracteristici: - înălţime mică de construcţie comparativ cu cele din beton armat sau lemn; - sunt rezistente, durabile, rezistente la foc. Grinzile se pot dispune pe una sau două direcţii. Sisteme de grinzi: - profile laminate I, U - grinzi cu inimă plină din profile laminate (platbande) - grinzi cu inimă plină tin tablă îndoită la rece - grinzi cu zăbrele cu talpa comprimată din profile laminate iar cea întinsă şi

diagonalele din oţel rotund - grinzi expandate, profile I tăiate şi asamblate prin sudură - grinzi din aliaje de aluminiu

Dispoziţii constructive:

Lhi ⋅⋅⋅⋅= )12

1

10

1(

ti min = 8 mm; 100

hti = ; h – înălţimea profilului

Rezemarea grinzilor metalice se face direct sau prin intermediul unui cuzinet din

beton armat, placă metalică sau centuri din beton armat. - Rezemarea directă: încărcări mici strefstr R<.σ

Este obligatorie în zone seismice ancorarea grinzilor metalice de pereţii portanţi. ……. din zid de cărămidă sau beton, plăci din beton armat, plăcuţe de …., corpuri de

umplutură.

Tipuri: Grinzi din metal + bolţişoare de cărămidă sau blocuri din beton rezemate pe partea

superioară a tălpii. Pe boltă reazemă planşeul iar e umplutură suportul pardoselii. Dimensionarea grinzii rezultă din condiţia de rezistenţă şi de rigiditate.

aef σσ ≤ (Ra);

aef ff ≤

d = 1,5 …. 2,5 gr. de ½

cărămidă d = 2,0 …. 3,0 gr. de 1

cărămidă

df ⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ⋅⋅⋅=

15

1

10

1

Ultimele 2,… 3 grinzi se vor

prinde cu tiranţi din OB Ø 10 mm.

8

Grinzi metalice+bolţişoare din beton uşor sau greu

În vederea finisării tălpile inferioare vor fi rabiţate. Placa din beton armat se prevede la partea inferioară sau superioară a grinzii.

Grinzi metalice + plăci din beton armat

Grinzi metalice + plăcuţe prefabricate din beton, beton armat sau ceramice pline sau

cu goluri Plăcuţele reazemă pe: - talpa inferioară; - talpa superioară; - pe ambele tălpi. Avantaje: - greutate proprie planşeu redusă; - grad ridicat de prefabricare. Dezavantaje: - rigiditatea planşeului redusă.

Placă din beton sau beton armat

Corpuri de umplutură din beton sau ceramice, distanţa între grinzi depinde de dimensiunile corpului de umplutură.

Grinzi metalice + rigle din lemn: se recomandă pentru construcţii provizorii. Se

montează uşor. Nu sunt rigide şi nu se recomandă pentru încăperi umede.

Tabla se va rigidiza cu profile metalice aşezate pe direcţie perpendiculară pe grinzi

sau paralelă cu acestea. Grosimea tablei: minim 6 mm …8 mm, rezultate din condiţia de rigiditate

Grinda metalică din tablă îndoită la rece: planşeul are înălţime mare. Pe talpa

inferioară a grinzilor reazemă plăcuţe din beton uşor sau tablă cutată.

9

Planşee din grinzi metalice uşoare (cu nervuri metalice dese) Sistem “VEDI”: grinda este din tablă îndoită la rece. În acest profil se introduc etrieri

Ø 4 / 30 (sau 300 cm????

Pe grindă vor rezema corpuri din beton uşor cu goluri. În spaţiile dintre blocuri se va turna beton, etrierii armând această zonă. La partea exterioară profilul din tablă se va trata anticoroziv. La partea interioară se prevede plasă de rabiţ.

Sistem Burkhard: Grinda este formată din tablă

îndoită la rece, de 1,75 .. 2,5 mm, completată cu armături longitudinale şi armături (1) care asigură legătura între grinda din tablă îndoită la rece şi corpurile de umplutură.

Caracteristici: - masive - înălţime de construcţie mare - durabilitate şi rezistenţă - greutate proprie mare

Bolta: elementul curb cu lăţime mai mare decât înălţimea în secţiune transversală. Arcul: înălţimea şi lăţimea sunt comparabile.

După forma intradosului bolţile pot fi: - semicerc sau … - - mâner de coş - ovale Dacă naşterile nu pot prelua întinderi se introduc tiranţi.

Se pot executa: - din cărămizi obişnuite cu rosturi perpendiculare pe intrados, cu grosime variabilă - din cărămizi speciale cu grosime variabilă

Bolta poate avea grosime constantă sau variabilă.

……………………….. vor rezema pe nişte arce de rigidizare. Acestea se dispun la distanţa de 3 … 4 m.

Bolţi din beton armat monolit, cu grosimea 7 … 12 cm, cnstantă sau variabilă.

Betonarea se va face pe inele de la naşteri spre centru. Pentru execuţia bolţilor se utilizează …., cu următoarele elemente componente: - manta - c.. propriu-zis - grinzi longitudinale - elemente de susţinere

10

Curs 4 Planşee din lemn

După modul de dispunere a grinzilor, pot fi: - planşee cu grinzi aparente; - planşee cu grinzi mascate.

Planşeul cu rol de şaibă orizontală Planşeul asigură conlucrarea elementelor verticale în vederea preluării încărcării orizontale (seism, vânt). Se consideră planşeul cap grindă-perete continuă, cu reazeme elastice.

Repartizarea încărcărilor orizontale la elementele portante verticale (pereţi portanţi,

cadre) se dace în funcţie de rigiditatea în plan orizontal a planşeului. În funcţie de această rigiditate planşeele pot fi:

1) foarte rigide: EI = …, se consideră că reazemele sunt de tip elastic: 4321 ∆=∆=∆=∆

2) Planşeu cu rigiditate …. Deplasările sunt diferite: 4321 ∆≠∆≠∆≠∆

3) Planşeu cu rigiditate foarte mică: 3.1) Pentru o încărcare simetrică, planşeul se consideră ca oglindă continuă absolut rigidă. Forţa care se distribuie pereţilor este:

Si = mi S; unde: mi = coeficient S = rezultanta tuturor forţelor orizontale 3.2) Reazemele elastice sunt distribuite simetric. Deplasările tuturor reazemelor elastice sunt egale iar reacţiunea de pe un reazem este:

S

S3

S1

S2

S

S

S1

l1 l3l2

D1 D4 D3 D2

S4S3 S2

S2/2 l1/2 l1/2

l1

S1 S2

S2/2 S1/2

∑=

n

ii

i

S1

11

ρ

µ

unde: ri = deplasarea orizontală a unui reazem “I” produs de o forţă egală cu unitatea.

Încărcarea orizontală se distribuie pereţilor proporţional cu rigiditatea lor. Dacă rigidităţile sunt egale atunci d1 = d2 = d3 = … = dn

n

1=⇒ µ , unde n – numărul reazemelor

3.3) În cazul în care rigiditatea planşeului este foarte mică în comparaţie cu cea a reazemelor, reacţiunea de pe orice reazem este egală cu suma reacţiunilor … Observaţie: Planşeele din b.a. monolit cu rigiditatea comparativă cu cele din lemn şi mai mare decât cele din b.a. prefabricat. Se recomandă un anumit raport între dimensiunile în plan ale clădirii, în funcţie de tipul de planşeu:

Direcţia de acţiune a încărcărilor orizontale

Tip planşeu b.a.

B / L

Longitudinală - monolit - prefabricat

-

Transversală - monolit - panouri prefabricate monolitizate

> 1 : b

- fâşii prefabricate cu suprabetonare monolită

< 1 : b

- prefabricate fâşii

< 1 : 2

G = 0,425 E

⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛⋅

= 82,24

2

h

L

fbh

LPEconv

Pentru grinda pe reazeme elastice se vor determina eforturile M şi T şi se verifică efortul de întindere şi compresiune rezultate din încovoierea planşeului. Verificarea la forţă tăietoare a planşeului se va face cu luarea în considerare a forţei tăietoare din încărcările orizontale şi verticale.

CONSTRUCŢII CU PLANŞEE SUSPENDATE

Utilizarea în Germania şi USA începe în 1920. Structura este formată din reazem central, dispozitive de agăţare şi planşee suspendate.

L

B

b f

b b

11

1 – nucleu central; 2 – planşee suspendate 3 – dispozitiv de suspendare a planşeului; 4 – ancoraj; 5 – grinzi de contur; 6 – contrafişe. Grinzile sunt în formă de T sau I şi reazemă pe elemente portante (pereţi portanţi sau rigle de cadre). Se utilizează pentru încărcări şi deschideri mari; se recomandă ca în zonele seismice să se facă o suprabetonare generală de 4 … 5 cm.

SCĂRI

Scara este elementul de rezistenţă care asigură legătura între nivelele unei clădiri. De asemenea asigură accesul în clădire şi permite evacuarea rapidă în cazuri excepţionale. Clasificări:

după rolul funcţional: - monumentale: amplasate la intrarea în clădiri social-culturale, teatre, muzee; - principale: deservesc în mod curent clădirea şi pentru evacuarea rapidă în caz

de incendiu; - secundare: pentru comunicaţii de serviciu (pot fi pe fiecare etaj sau numai pe

anumite etaje). după materialul de construcţie:

- din beton armat monolit sau prefabricat; - din piatră naturală; - din lemn; - din metal.

după poziţia în clădire: - exterioare; - interioare (amplasate în casa scării).

după forma în plan şi modul de dispunere a treptelor: - cu una sau mai multe rampe; - continue sau întrerupte de podeste; - cu rampe curbe sau în spirală; - cu trepte balansate.

Forme în plan O scară este formată din elemente de rezistenţă: rampe şi podeste.

Rampa este elementul de rezistenţă înclinat ce susţine treptele. Podestul sau odihna este un element de rezistenţă orizontal. Podestele pot fi: de pornire, de sosire, intermediare.

12

Linia pasului: linia virtuală care indică sensul de urcare, amplasată la 60 cm de bancul inferior.

Spaţiul în care este amplasată casa scării. La proiectarea scării se vor respecta normele PSI.

Raportul minim 14

1=

p

f

S

S;

unde: Sf – suprafaţa …. Sp - pardoseală Casa scării:

- va fi separată de restul clădirii prin pereţi şi uşi; - va fi ventilată şi luminată natural; se admite iluminarea artificială numai în cazul în

care se asigură posibilitatea de funcţionare în orice moment a unui sistem de iluminat artificial, automat, pentru cazuri de avarie sau incendii şi a unui sistem de ventilare a casei scării, acţionat di interioarul acesteia ……

Dimensionarea rampelor şi podestelor Lăţimea rampelor şi podestelor se va stabili astfel încât să se asigure evacuarea rapidă în caz de pericol. Se consideră că evacuarea din clădire se va face în fluxuri. Lăţimea scărilor se va determina după nivelul cu cel mai mare număr de fluxuri: F.

N – numărul de persoane care trebuie să treacă prin calea de evacuare, stabilit în funcţie de destinaţia clădirii; C – capacitatea de evacuare a unui flux, definită ca număr total de persoane care se evacuează prin fluxul respectiv pe toată durata perioadei de evacuare.

Destinaţie clădire C (nr. de persoane)

1. Clădiri de locuit (hoteluri, cămine, blocuri de locuinţe)

90

2. Maternităţi, cămine bătrâni 50 3. Clădiri de producţie şi depozitare categoria A şi B (pericol de indendiu) categoria C şi D

65 75

Nr. de fluxuri Br (m) 1 0,90 2 1,10 3 1,60 4 2,10 5 2,50

Lăţimea liberă a rampelor şi podestelor se stabileşte în funcţie de tipul clădirii şi tipul de scară (principală sau secundară). Lăţimea maximă să nu depăşească 2,40 m. Între două rampe suprapuse sau între o rampă şi elementele de planşeu: - Hmin = 2,0 m la scările principale; = 1,90 m la rampele de acces la pod sau subsol

Căile de evacuare se amenajează conform normelor PSI, respectându-se lungimea de la uşa cea mai îndepărtată până la uşa de evacuare.

Grad de

rezistenţă la foc

Lungimea maximă a căii de evacuare, când evacuarea se face prin:

două direcţii o direcţie (coridor înfundat)

I, II 50 25 III 30 24 IV 25 23 V 20 18

Observaţie: Distanţele în interiorul apartamentului de locuit nu se limitează.

13

CURS 5 SCÃRI

Alcãtuire. Tipuri de scãri

Stabilirea dimensiunilor treptelor: Se recomandã sã existe urmãtoarea relaţie:

2h + l = 62 … 64 cm 2h + l = 58 … 60 cm

Pentru grãdiniţe: hmax = 15 cm Pe o rampã maxim 16 trepte.

Dupã înãlţime scãrile sunt: 1. cu trepte joase h < 16,5 cm 2. cu trepte mijlocii 16,5 < h <

17,5 cm 3. cu trepte înalte 17,5 < h <

22,5 cm astfel:

1. pentru clãdiri monumentale, spitale, clãdiri cu cel puţin P+4E

2. scãri principale şi secundare la clãdiri cu mai puţin de P+4E

3. scãri exterioare şi scãri de serviciu interioare

Proiectarea scãrilor cu trepte balansate

1. În mod obişnuit scãrile cu lãţime constantã 2. Treaptã balansatã: treapta cu lãţime variabilã; se extind şi în afara semicercului 3. Trepte întoarse: desfãşurate pe porţiunea semicercului

Metode grafice La scãrile cu douã rampe drepte şi podeste intermediare, sensul de circulaţie se

schimbã prin intermediul podestului (fig. 1). La scãrile balansate, întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor (fig. 3). Pentru balansare se vor respecta urmãtoarele condiţii.

- pe vangul exterior bmax = l + 20 cm. Linia pasului se va trasa astfel:

- la maxim 50 cm pentru trepte cu l < 1,0 m - la maxim 60 cm pentru trepte cu l > 1,0 m Metoda graficã constã în:

- se traseazã linia pasului şi se

împarte într-un numãr par de trepte

N – numãr total de trepte balansate n1 = N / 2; n1 – numãr de trepte întoarse

- se prelungeşte prima treaptã pânã în punctul A

- cu raza AE se traseazã un arc de cerc pânã în punctul F

- arcul de cerc FE se împarte într-un numãr egal de pãrţi

- din punctele 1’, 2’, 3’ se traseazã paralele la prima treaptã obţinându-se punctele 1”, 2” etc

- se unesc punctele 1” cu 1, 2” cu 2 etc.

Tipuri de scãri

Scãri din beton armat monolit Se recomandã la clãdiri cu structurã de rezistenţã din diafragme în cadre. Clasificarea:

- d.p.d.v. al sistemului de alcãtuire: - scãri alcãtuite din elemente de suprafaţã (plãci din beton armat monolit):

rampã + podest - scãri alcãtuite din elemente d suprafaţã şi lineare: - rampã + podest + grindã de podest - rampã + podest şi grinzi de podest şi vang.

Vangul grindã înclinatã. Pot fi amplasate în interior, în exterior sau la mijlocul rampei.

14

Plãci rezemate pe contur închis, rampa şi podestele sunt formate numai din plãci. Se recomandã pentru deschideri mici şi mijlocii.

hpl podest > hpl rampã

1) Podeste nivel curent

Rampe

2) Plãci (podest + rampã) + grindã de podest

La calculul grinzii de podest se vor lua în considerare reacţiunile date de vanguri. 4) Plãci încastrate în perete

15

Scãri din beton armat prefabricat Se recomandã pentru structurile din elemente prefabricate. Avantaje:

- scurtarea duratei de execuţie a clãdirii - reducerea lucrãrilor de finisare - posibilitatea de lucru în orice perioadã

Clasificarea dupã sistemul de execuţie:

I) scãri din elemente prefabricate mici: elemente separate pentru gr. de pod…, vanguri, plãci de podest, trepte. Treptele reazemã pe vanguri, îmbinare prin sudurã.

II) scãri din elemente prefabricate mari: - rampã + podeste

- rampã prefabricatã + ½ podeste

Scãri metalice

Sunt alcãtuite din grinzi de podest şi grinzi de vang. Se recomandã pentru construcţii metalice. Vangurile se confecţioneazã din profile U iar treptele se confecţioneazã din corniere. Vangul poate avea:

1) secţiune constantã 2) dinţat (decupat) dupã forma treptelor

rampa podest

b.a. prefabricat

½ podest

Scãri din lemn Se utilizeazã ca scãri interioare şi exterioare. Se caracterizeazã prin greutate proprie redusã, montare uşoarã dar sunt combustibile.

16

CURS 6 ACOPERIŞURI

Dacã se considerã clãdirea un sistem, acoperişul face parte din subsistemul de

închidere. Este amplasat la partea superioarã a clãdirii şi este alcãtuit din douã elemente

componente: 1) elemente de rezistenţã: şarpanta 2) elemente nestructurale: învelitoarea

Clasificare: d.p.d.v. al formei:

- cu pante mici i < 7 %, acoperişuri terasã - cu pante mari sau cu suprafeţe înclinate - din suprafeţe curbe subţiri din beton armat - acoperişuri spatiale: structuri metalice

d.p.d.v. al materialului: - din lemn - metalice - din beton armat

d.p.d.v. higrotermic: - acoperişuri calde, neventilate, fãrã strat de aer: acoperişuri terasã, cu pantã

micã - acoperişuri cu structurã tradiţionalã:

- cu pod - cu spaţiu redus

Între straturile componente ale acoperişului terasã nu existã straturi de aer. Acoperişul terasã, cu canale de ventilaţie prevãzute în stratul termoizolant. Acoperişul terasã este alcãtuit din:

- elemente de rezistenţã: planşeu - termoizolaţie + hidroizolaţie - protecţie hidroizolaţie

Funcţiunile acoperişului:

1. de rezistenţã 2. element de închidere 3. realizarea unui microclimat artificial

pentru a izola clãdirea de mediul exterior

4. rol de etanşare la acţiunea apei din precipitaţii, panta acoperişului este aleasã de natura învelitorii

5. rol de protecţie higrotermicã 6. protecţie acusticã 7. funcţiunea de iluminare 8. asigurarea siguranţei la foc

Funcţia de rezistenţã Acoperişul se calculeazã luând urmãtoarele încãrcãri:

a – verticale b – orizontale: vânt, seism c – solicitãri mecanice din variaţii de temperaturã, care au urmãtoarele consecinţe:

• degradãri în acoperiş • degradãri în pereţi: fisuri orizontale la rostul între atic şi planşeu;

fisuri înclinate în pereţii longitudinale. Mãsuri:

- rosturi de dilataţie în acoperişul terasã - rosturi transversale în atic - evitarea betoanelor uşoare cu contracţii mari, pentru stratul de pantã. Pentru

betonul de pantã turnat peste term. se recomandã γ > 1900 daN/m3 - îmbinarea dintre planşeu şi atic se va face astfel încât sã permitã deplasarea liberã

reciprocã a celor douã elemente - execuţia izolaţiei termice pe atic pentru a reduce influenţa

- asigurarea izolãrii termice: în timpul iernii pierderi reduse. Observaţie: s-a constatat ca pierderile de cãldurã sunt mai mari la acoperiş decât la alte elemente (pereţi, tâmplãrie)

- protejarea împotriva temperaturilor ridicate şi împotriva însoririi directe, în timpul verii (acoperişurile terase)

- acoperişul trebuie sã asigure migrarea vaporilor de apã din interior spre exterior fãrã sã se producã condensarea vaporilor (evitare umezire termoizolaţie)

- mãsuri pentru asigurarea funcţiei de protecţie higrotermicã: o acoperişurile sã asigure termoizolarea în funcţie de zonarea temperaturii

exterioare; o prevederea barierei contra vaporilor şi a stratului de difuzie care va comunica

cu exteriorul pentru eliminarea vaporilor; o învelitorile trebuie sã fie wetanşe în funcţie de pantã, tipul de învelitoare,

execuţie corectã. Funcţia de iluminare Se poate realiza prin :

lucarne iluminatoare

Funcţia de iluminare constã în: - asigurarea indicelui de iluminare în funcţie de destinaţie; - asigurarea orientãrii clãdirii faţã de punctele cardinale;

fisuri înclinate

fisuri orizontale

vapori de apã

zãpadã + apã din precipitaţii

17

- asigurarea însoririi; - amplasarea încãperilor în funcţie de destinaţie.

Luminatoarele se pot realiza din elemente metalice + geam ; poliesteri armaţi cu fibre

de sticlã (PAS).

Se pot aşeza longitudinal sau transversal:

Asigurarea siguranţei la foc Pentru a împiedica propagarea incendiilor. Acoperişuri cu pante mari Înclinarea acoperişului depinde de natura învelitorii şi este reglementatã de

STAS 3303/2-1988, Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Pantele învelitorilor. Prescripţii de proiectare.

Natura învelitorii Pante [cm/m]

minim uzual maxim 1 Carton bitumat fixat în cuie:

1 strat 2 straturi Straturi succesive de carton sau pânzã bitumatã: - terase circulate

20 10

1,5

25 ... 45 15 ... 25

2 ... 3

30 4

2 Ţiglã din argilã arsã a) solzi

- simplu 1R - dublu 2R

b) profilatã - trasã - presatã

60 45

45 35

70 ... 90 55 ... 70

55 ... 70 45 ... 70

3 Olane

4 Azbociment plan 1 strat 2 straturi

45 55

55 ... 70 45 ... 70

5 Azbociment ondulat 25 30 ... 50 6 Tablã

- cu falţuri duble - ondulatã, foi mari

7 15

15 ... 40

7 Sticlã - montatã pe chit - montatã în garnituri

30 15

70 25

8 Şiţã, şindrilã 2R 3R

60 50

70 60

Acoperişurile pot avea 1, 2 sau 4 pante: Se uutilizeazã la construcţii auxiliare, construcţii agricole, construcţii provizorii. Pentru evacuarea apei se prevãd jgheaburi pe conturul acoperişului şi burlane pentru

evacuarea la sistemul de canalizare.

acoperiş mansardat acoperiş în fomã de turlã acoperiş din plãci curbe

subţiri cu turlã curbatã

acoperiş din plãci curbe cu simplã

curburã

coamã

dolie

18

Rezolvarea acoperişurilor Se deseneazã planul acoperişului, se duc drepte la 450 din colţurile planului şi se

intersecteazã aceste linii, obţinând dolii şi coame. Acoperişul este format din şarpantã şi învelitoare. Tipuri de şarpante:

o ferme; o şarpante pe scaune:

cu popi drepţi cu popi înclinaţi

o grinzi cu inimã plinã.

Fermele: Se utilizeazã pentru deschideri de 9 … 30 m. Pe fermã reazemã panele de acoperiş

care susţin cãpriorii.

Contravântuirea construcţiilor cu ferme din lemn. (cursul de lemn) Fermã din lemn cu montanţi metalici: alcãtuire, detalii de alcãtuire. Contravântuire: o grindã cu zãbrele amplasatã în planul tãlpilor superioare la distanţa

de 30 m în lungul clãdirii. Contravântuirea se realizeazã între 2 ferme. Şarpante sub formã de scaune

450

450 dolie

L < 12 m L < 9 m L = 12 … 18 m

30

Scaunul este format dintr-un şir de popi solidarizaţi în sens transversal cu cleşti sau moaze. Pe popi reazemã pane care susţin cãpriorii. Distanţa dintre cãpriori 70 - 90 cm.

Scaunele se aşeazã la distanţe de 2,5 – 3 m în lungul clãdirii. Grinzi cu inimã plinã Acoperişul este format din grinzi cu inimã plinã rezemate pe pereţi portanţi, pe grinzi

reazemã pane de acoperiş care susţin cãpriorii.

L < 9,0 m

cleşti

L = 2,0 m

pana

cosoroabã

L < 12,0 m

rigidizare talpa inferioarã

inima

pane

L < 15,0 m

talpãinima

rigidizare

19

CURS 7 ACOPERIŞURI CU STRUCTURĂ METALICĂ

Ferme metalice pentru acoperişuri (pentr deschideri > L = 30 – 40……)

Avantaje: - greutate proprie mică comparativ cu b.a.; - siguranţă mare; - execuţie raţională şi sigură d.p.d.v. calitativ; - timp de execuţie şi montaj scurt; - nu necesită ajustări la faţa locului; - se pretează la tipizare.

Dezavantaje: - cheltuieli de întreţinere mari; - sensibile la temperaturi ridicate.

Tipuri de ferme, d.p.d.v. constructiv şi al formei în plan:

- cu tălpi paralele; - triunghiulare (pentru deschideri mai mici); - trapeziodale; - poligonale.

Proiectarea fermelor Se va realiza astfel încât să fie folosit materialul raţâonal, să se prindă uşor la noduri. La barele comprimate profilele se vor aşeza departe de axele secţiunii astfel încât să fie raza de giraţie mare. Prinderea barelor se face cu gusee a căror formă depinde de numărul de nituri sau lungimea cordoanelor de sudură şi direcţia barelor concentrate în nod. Prinderea barelor se face cu sudură sau nituire. Tipuri de bare de pane de acoperiş I) Simplu rezemate pe ferme: reacţiunile transmise fermei sunt egale. Dezavantaj: consum de oţel ridicat. Calculul se face la încovoierea oblică a panei. Încărcări:

- greutate proprie învelitoare; - greutate proprie pană; - încărcări din zăpadă; - greutate praf industrial.

Gruparea încărcărilor: gruparea fundamentală:

- permanente (învelitoare, pană) - temporare (zăpadă, praf industrial)

gruparea specială: - gruparea fundamentală + încărcări de scurtă durată (vânt)

αsin⋅= qqy ; Vx Pqq +⋅= αcos

a

X qX

X q

qY

PV

1/8 ql2

l

1/8 ql2

l

1/8 ql2

l

Se calculează momentul pe cele 2 direcţii:

2

8

1XXX lqM ⋅⋅= ; 2

8

1YYY lqM ⋅⋅= ;

lX = lY – dacă panele nu sunt legate cu tiranţi

• Verificarea condiţiei de rezistenţă:

aX

XX W

Mσσ ≤= ; a

Y

YY W

Mσσ ≤= ; a

s

Lb

Tττ ≤

⋅=

• Încovoiere oblică:

aY

Y

X

X

W

M

W

Mσσ ⋅≤+= 1,1max

• Verificarea săgeţii:

X

XXX EI

lPf

2

384

5 ⋅⋅= ;

Y

YYY EI

lPf

2

384

5 ⋅⋅=

aYX ffff ≤+= 22 ; 250

Lfa =

II) Pană continuă Avantaj:

- reducerea consumului de oţel. Dezavantaje:

- execuţie şi montaj dificil; - întinderea se face în zone de moment minim; - înădirea se face la fiecare panou sau la al II-lea panou pentru travee cu deschidere

mai mica de 6 m. III) Pane continue cu contrafişe: sunt pane continue articulate pe reazeme şi cu puncte intermediare de sprijin între ferme. Contrafişele reazemă pe talpa Inferioară a fermei. Avantaje:

- consum redus de oţel; - fizarea tălpii inferioare a fermei împotriva flambajului ……

IV. Pane cu zăbrele: se utilizează când distanţele între ferme sunt > 12 m. Înălţimea panei (h) ….mă pe reazem. Detaliile de fixare a panelor pe ferme: fixarea se face cu corniere sau platbandă.

20

ACOPERIŞURI METALICE SPAŢIALE

Grinzi cu zăbrele spaţiale: se folosesc pentru clădiri sociale şi spa…. Avantaje:

- reducerea greutătii proprii a acoperişului; - posibilitatea tipizării elementelor componente şi a pieselor de îmbinare; - se pretează la industrializarea totală; - siguranţă în exploatare; - scurtarea timpului de execuţie.

Acoperişul este alcătuit din grinzi cu zăbrele intersectate la 900 sau se va prevede un numări suficient de bare pentru a obţine un sistem nedeformabil. Rezemarea se face pe stâlpi metalici sau b.a. Acoperişul se execută prin intersectarea a două ferme. Prinderea nodurilor tălpilor se face cu nişte …. Şarpantele din b.a.

- din b.a. monolit – planşee din b.a.; - b.a. prefabricat – panouri mari, fâşii cu goluri rotunde; - b.a. precomprimat

Sarpante din elemente prefabricate din…..

Acoperişuri duble Acoperişul este format din: şarpante, învelitoare, termoizolaţie şi strat de aer. D.p.d.v. constructiv sunt:

- cu spaţiu mare de aer ventilat (cu pod);

- cu strat de aer redus. Acoperiş cu spaţiu mare de aer ventilat:

- şarpantă din lemn, metal sau b.a. prefabricat;

- învelitoare (plăci mari flexibile sau plăci mici rigle);

- termoizolaţie; - facultativ: barieră contra vaporilor,

protecţie termoizolaţie. Acoperiş cu strat de aer redus:

- elemente de rezistenţă; - strat de termoizolaţie + aer;

- învelitoare.

Structuri spaţiale autoportante şi structuri suspendate Acoperişuri suspendate pe o reţea de oţel: alcătuită din cabluiri solicitate la întindere, cu val… element portant şi formă spaţială. Nu include fla…

21

CURS 8 ACOPERIŞURI TERASĂ

Se recomandă pentru construcţii civile şi social-culturale.

I. Terase necirculabile peste spaţii calde

1. placa b.a. 2. beton de pantă 3. strat de egalizare 4. start de difuzie 5. barieră contra vaporilor 6. şapă 7. termoizolaţie 8. suport pentru hidroizolaţie 9. hidroizolaţie 10. protecţie hidroizolaţie

II. Terase necirculabile, fără termoizolaţie: - terase reci; - folosite la construcţii industriale, depozite, copertine etc.;

Sunt formate din: elemente de rezistenţă strat de pantă suport hidroizolaţie hidroizolaţie protecţie

III. Terase circulabile: au aceeaşi alcătuire ca şi cele tip I sau II cu deosebirea că stratul de protecţie se execută astfel încât să permită circulaţia. Scurgerea apelor se asigură:

1) spre exterior: în jgheaburi amplasate pe conturul clădirii şi burlane; 2) spre interior: terasa este prevăzută cu guri de scurgere a apei care asigură

scurgerea la reţeaua de canalizare.

Descrierea straturilor componente: • Betonul de pantă Se va executa dintr-un beton cu g mic, cu dilatare şi contracţie mică. Se recomandă să se execute din materiale termoizolante pentru a elimina stratul de termoizolaţie. Se va asigura un hmin = 3 – 4 cm, la gura de scurgere. Se poate executa din:

- materiale ceramice legate cu mortar de ciment sau bitum - beton cu agregate uşoare - beton de granulit

• Stratul de difuzie Se prevede în cazul când w > 60 % (umiditatea relativă). Are rolul de a elimina excesul de apă din mortarul şapei de egalizare sau betonul de pantă. Va fi în legătură cu exteriorul pentru a permite eliminarea vaporilor de apă; legătura se asigură prin:

- deschideri mici - deflectoare, piese speciale din tablă sau material plastic, la aproximativ 100 … 120 mo de acoperiş, la intervale de maxim 10 m

22

Se poate executa din: - carton bitumat perforat având Ø 1,5 … 2 mm, presărat pe o faţă cu nisip grăunţos - împâslitură de fibre de sticlă bitumată, perforată, presărată pe una din feţe cu nisip grăunţos

Se fixează sub bariera contra vaporilor şi sub hidroizolaţie

• Bariera contra vaporilor Este un strat etanş la apă şi vapori. Are rolul de a împiedica pătrunderea apei şi vaporilor la termoizolaţie. Se execută din:

- carton bitumat tip CA 400 - împâslitură de fibre de sticlă bitumată, tip 1A1100 - folie aluminiu bitumată

Se aplică cu mastic de bitum. Petrecerea folilor se va face pe o porţiune de 7 … 10 cm. • Termoizolaţia Are rolul de:

- a împiedica pierderile de căldură de la interior şi exterior şi producerea condensării vaporilor

- a reduce la minim variaţiile de temperatură În funcţie de natura materialului poate fi:

- în vrac (zgură de termocentrală) - din plăci prefabricate aşezate pe placa de beton - din plăci prefabricate aşezate sub placa de beton

Se poate executa din: - zgură expandată de furnal - deşeuri ceramice - deşeuri de plută

Materialul termoizolant poate să asigure şi panta acoperişului eliminând betonul de pantă. Dacă w > 60 %, în stratul de termoizolaţie se aplică canale de ventilaţie. Prevederea canalelor de ventilaţie puse în legătură cu exteriorul micşorează presiunea vaporilor şi îi conduce spre exterior. Aceste canale se prevăd în plăcile termoizolante. • Hidroizolaţia Se aplică pe un strat suport şi peste ea se execută un strat de protecţie. Hidroizolaţia de tip elastic este alcătuită din câteva straturi de carton bitumat, sticlă bitumată, împâslitură din fibre de sticlă sau ţesături din fibre de sticlă bitumată. Execuţia este precedată de verificarea stării suprafeţei superioare care trebuie să fie netedă, plană, uscată. Nu se admit asperităţi mai mari de + 2 … 5 mm pe un dreptar de 3 m. Se admit 10 mm denivelare între elementele prefabricate de acoperiş.

Amorsarea se face cu soluţie bituminoasă aplicată pe suprafeţe uscate: - la cald cu bitum tăiat - cu suspensie de bitum filerizat

Aplicarea hidroizolaţiei începe de la partea inferioară a acoperişului, se execută la temperaturi mai mari de 50 C şi cuprinde următoarele operaţii:

- derularea foilor - curăţirea şi relaxarea foilor - pozarea prin aşezare simplă - croirea - rularea aplicarea prin derulare pe un mastic fierbinte

Pentru lipirea unui metru pătrat de carton bitumat se utilizează 1,5 … 2,5 kg de mastic. • Protecţie hidroizolaţie Poate fi:

- tip uşor: - nisip grăunţos în strat de 1 … 3 mm, fixat pe mastic de bitum fierbinte - şapă în grosime de 3 mm, din mortar bituminos turnat la rece - nisip grăunţos, împâslitură tip IB 1200 - folie de Al, aplicată ca ultim strat al hidroizolaţiei

- tip greu, pentru pante de maxim 7 %: - pietriş 7 … 15 mm, în grosime de 4 cm - beton de 2 cm pe nisip de 2 cm - plăci prefabricate 30 x 30 x 3 cm din mozaic turnat pe nisip de 2 … 3 cm - mozaic turnat în panouri de 4 … 5 m2, separate prin rosturi de 2 cm umplute

cu mastic bituminos Detalii de execuţie pentru terase • Detaliu cornişă La extremitate se aplică un strat suplimentar de pânză bitumată sub pazia de tablă zincată. Cârligele se execută din oţel şi sunt amplasate la aproximativ 70 cm în lungul cornişei, de care sunt susţinute jgheaburile.

23

• Detaliu atic Tencuiala pe rabiţ realizată din M 100 se execută pe o reţea de bare Ø 6 / 20 cm. Pazia se execută din tablă zincată şi se fixează pe un strat de carton bitumat. Pe atic se ridică un strat de hidroizolaţie.

• Detaliu pentru guri de scurgere Se va acorda o atenţie deosebită racordării hidroizolaţiei în această zonă. Se aplică un strat suplimentar de 1 m2 de pânză bitumată. Se montează tubul din tablă zincată. Tubul se va proteja cu un apărător special. În zona gurii de scurgere se vor da pante mai mari.

1. strat suplimentar pânză bitumată

2. piesă de racordare 3. 1 … 2 straturi de hidroizolaţie 4. ştuţ din tablă zincată 5. piesă de protecţie din tablă

zincată de 2 mm

3 % 3 % 5…10 % 5…10 %

40 cm 40 cm

• Detaliu pentru rosturi de dilataţie Rosturile de dilataţie pot fi:

1) de nivel: prevăzute cu un strat suplimentar de pânză bitumată + un compensator de tablă zincată, care se pozează pe un bitum cald; se amorsează tabla şi se aplică hidroizolaţia curentă. În rost se vor introduce câlţi bitumaţi sau hârtie gudronată.

2) cu reborduri 3) denivelate.

24

CURS 9 ÎNVELITORI

Element de protecţie a acoperişului care asigură izolarea hidrofugă. Pentru acoperişuri se vor folosi materiale impermeabile asamblate astfel încât să nu

se infiltreze apa. Clasificare:

după natura materialului: - materiale ceramice: ţigle, solzi şi profilate - tablă: plană, cutată, ondulată - azbociment: plăci mari, plăci mici plane, foi din azbociment ondulat - PVC: foi ondulate sau cutate - PAS (poliesteri armaţi cu fibre de sticlă): foi mari cutate - sticlă sub formă de ţigle - materiale bituminoase - lemn: şiţă, şindrilă

după modul de fixare a elementelor: - fixate direct pe pane (foi mari) - fixate pe şipci (ţigla) - fixate pe astereală (tabla)

Învelitori ceramice

Ţigle solzi Dimensiuni 35 x 17 x 1 cm, cu unul sau două ciocuri şi găuri pentru legare cu sârmă Aşezarea poate fi:

- simplă: distanţa între şipci 25 cm - dublă: distanţa între şipci 15 cm

aşezare simplă aşezare dublă

Aşezarea se poate face:

- pe o reţea de şipci - astereală + reţea de şipci, pentru asigurarea etanşeităţii se va prevede un strat de

carton bitumat.

Ţigle profilate Domeniu de utilizare: construcţii civile şi agricole. Sunt durabile şi nu necesită întreţinere. În scopuri decorative pot fi smălţuite. Se recomandă pentru acoperişuri cu pante mari. Fixarea se face cu ajutorul ciocurilor şi sunt prevăzute goluri pentru legare cu sârmă. Asigură o etanşeitate mai mare decât cele cu solzi. Ţiglele profilate pot fi: trase, cu un cioc sau presate cu două jgheaburi şi patru ciocuri. La primul şi ultimul rând se va realiza o aşezare dublă. În zone cu vânturi puternice sau pante mari, ţiglele se vor prinde de astereală la al 4-lea rând. În zonele cu precipitaţii abundente se prevede un rost de carton bitumat. La coame se prevăd piese speciale (şort) din tablă zincată. Pentru asigurarea scurgerii apelor de pe acoperişuri cu pante mari se prevăd jgheaburi şi burlane.

Dimensiuni:

- trase: 390 x 220 x 10 - presate: 405 x 240 x 10

În zone cu vânturi puternice este necesară fixarea acestora.

Olane Au greutate proprie mare. Pante uzuale: 20 … 50 cm / m. Se aşează în două rânduri. Se fixează:

25

- pe astereală + carton bitumat - pe placa de beton armat + carton bitumat.

Se fixează cu mortar de ciment în R2.

Tablă Tablă plană Este utilizată pentru pante mai mari de 7 %. Fixarea se realizează pe astereală continuă. Se recomandă un strat de carton bitumat pentru evitarea condensului. Prinderea se realizează cu copci sau agrafe din tablă zincată. Copca se introduce cu falţ şi se bate în cuie de astereală. Înainte de strângere se unge cu miniu de plumb.

Dimensiuni: 0,65 x 1,60 m; 1,0 x 0,65 m. Grosimi: 0,4 … 0,5 mm. Se execută din tablă neagră, zincată sau galvanizată. Caracteristici: uşoară, durabilă, etanşă. Necesită întreţinere (completare, vopsire). Fixare pe astereală, care poate fi din scânduri, PFL, PAL. Prinderea în cuie cu cap lat şi îmbinarera foilor în falţuri. Nu asigură termoizolarea. Tablă ondulată Dimensiuni: 1,0 x1,20 m.

Grosime: 0,75 … 1,5 m. Se foloseşte pentru hale industriale, magazii, depozite. Fixare: direct pe pane, cu piese metalice speciale.

Plăci mari rigide ondulate, din azbociment, răşini sintetice, PVC, PAS. La aceste elemente se recomandă distanţa între pane maxim 1,5 m. Se va asigura petrecerea în sens transversal pe minim ½ ondulă. Sisteme de prindere:

- pe pane metalice: o cu tije din oţel zincat Ø 6 … 12 mm, cu cioc la partea inferioară o cu agrafe din oţel zincat

- pe pane din beton armat prefabricat - pe pane din lemn: cu şuruburi pentru lemn, zincate.

Fixarea se face în dreptul panelor din 3 în 3 ondule, după linia de cea mai mare pantă, cu nituri de solidarizare. Capătul elementului de prindere se protejează cu un căpăcel din material plastic. Se prevăd şaibe de cauciuc între placă şi elementul de prindere pentru a evita spargerea.

Clema elastică sau agrafa va fi fixată numai la un capăt al plăcii.

26

Plăci plane de azbociment Sunt durabile, uşoare, simplu de montat. Pot fi: - de streaşină - curente - plăci de şindrilă. Fixarea:

- pe reţea din şipci - pe astereală + carton + reţea de şipci

Fixarea se face în cuie pe suport.. La streaşină se fixează o scândură, apoi se fixează o reţea de şipci. Aşezarea:

- simplă: distanţa între şipci aproximativ 20 cm - dublă: distanţa între şipci aproximativ 13 cm

Învelitori din lemn

cu două rânduri de scânduri

şiţă şindrilă

8 … 14

b =

40…

80

4…7

3

10

40…

0

15

Decalarea se face:

- la şiţă la b/4 - la şindrilă la b/3

Învelitori din carton bitumat I) 1 strat de carton bitumat: pentru construcţii provizorii, semipermanente

- i < 20 %, foile se aşează paralele cu streaşina - i > 20 %, foile se aşează după linia de cea mai mare pantă.

Fixarea prin: - batere în cuie (astereală) - lipire cu mastic bituminos (pe astereală), mortar de ciment (pe plăci de stufit) – la

suprapuneri

II) 2 straturi de carton bitumat: pentru construcţii semipermanente, cu i = 8 … 120 stratul 1 stratul 2 Se poate monta şi cu fâşiile

de carton paralele cu coama dar cu rosturile decalate faţă de primul strat

Fixarea în cuie cu cap lat. Se recomandă lipirea cu mastic sau prinderea cu şipci. III) 3 straturi carton bitumat, 2 straturi paralele cu coama şi al 3-lea perpendicular pe coamă.

27