+ All Categories
Home > Documents > Cismas Silvia Manuela

Cismas Silvia Manuela

Date post: 02-Feb-2017
Category:
Upload: truongxuyen
View: 241 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
57
1 Nume şi prenume: CISMAŞ SILVIA MANUELA Şcoala: LICEUL TEHNOLOGIC NR. 2 Localitatea: SIGHIŞOARA Grupa: G20
Transcript
Page 1: Cismas Silvia Manuela

1

Nume şi prenume: CISMAŞ SILVIA MANUELA

Şcoala: LICEUL TEHNOLOGIC NR. 2

Localitatea: SIGHIŞOARA

Grupa: G20

Page 2: Cismas Silvia Manuela

2

CUPRINS

1. PLANIFICAREA EVALUĂRII ..................................................................................................3

2. EXEMPLE DE ITEMI ...........................................................................................................11

2.1. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ ...................................................................................12

2.2. ITEMI PERECHE ..........................................................................................................14

2.3. ITEMI DUALI ..............................................................................................................16

2.4. ITEMI DE COMPLETARE .............................................................................................16

2.5. ITEM STRUCTURAT ....................................................................................................19

2.6. ITEMI REZOLVARE DE PROBLEME ..............................................................................19

2.7. ESEU STRUCTURAT ....................................................................................................27

3. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ ........................................................................................33

4. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL ......................................................................................46

Page 3: Cismas Silvia Manuela

3

1.PLANIFICAREA EVALUĂRII

Page 4: Cismas Silvia Manuela

4

Profilul:Tehnic

Domeniul: Materiale de construcţii

Calificarea:Tehnician în industria sticlei şi ceramicii

Modulul: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE

Clasa: a XI-a, rută directă

Competenţe:

15.1. Descrie structura silicaţilor 15.2. Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor 15.3. Explică transformările fizico-chimice din sistemele de silicaţi 15.4. Aplică noţiunile de chimia silicaţilor la studiul maselor ceramice 15.5. Aplică noţiunile de chimie a silicaţilor la studiul maselor pentru obţinerea sticlei

PRINCIPALELE COMPETENŢE CHEIE EUROPENE VIZATE Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie

Rezultate şcolare Conţinuturi Obiectivele evaluării

Tipuri

Cunoştinţe (date, fapte, concepte, definiţii)

Structura silicaţilor: cristalină, vitroasă, coloidală Efecte termice care însoţesc

transformările silicaţilor: căldura specifică, căldura de formare, căldura de reacţie, căldura de transformare polimorfă, căldura de topire/solidificare Echilibre termice. Legea

fazelor. Transformări fizico- chimice:

topire, solidificare, transformări polimorfe, descompuneri termice, deshidratare Componenţi oxidici: silicea,

calcea, magnezia, alumina, oxidul feric

1. Să enumere tipurile de structuri ale silicaţilor tehnici

2. Să caracterizeze structurile silicaţilor tehnici

3. Să definească efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor

4. Să enunţe legea fazelor 5. Să explice transformările fizico-

chimice din sistemele de silicate 6. Să caracterizeze componenţii

oxidici ai silicaţilor 7. Să prezinte transformările fizico-

chimice suferite de materiile prime în timpul topirii sticlei şi al arderii produselor ceramice

Capacităţi de aplicare a cunoştinţelor

Metode de obţinere: răcire bruscă/lentă, dispersarea Proprietăţile structurilor

silicaţilor: izomorfismul, polimorfismul, izotipia, devitrificarea, hidratarea şi deshidratarea silicaţilor cristalini, coagularea, peptizarea, tixotropia, şi cristalizarea sistemelor

1. Să indice metodele de obţinere şi proprietăţile structurilor cristaline, vitroase şi coloidale

2. Să efectueze calcule în vederea determinării efectelor termice care însoţesc transformările silicaţilor

3. Să aplice legea fazelor în sistemele de silicaţi studiate

4. Să reprezinte diagramele de stare

Page 5: Cismas Silvia Manuela

5

coloidale de silicaţi Diagrame de stare ale

sistemelor unare, binare, ternare Aplicarea legii fazelor în

sistemele de silicaţi Chimia maselor ceramice Chimia sticlelor

ale diverselor sisteme de silicaţi 5. Să studieze fenomenele care au loc

la încălzire, respectiv la răcire în sistemele de silicaţi

6. Să aplice noţiunile de chimia silicaţilor la studiul maselor ceramice

7. Să aplice noţiunile de chimia silicaţilor la studiul amestecurilor pentru obţinerea sticlei

Capacităţi intelectuale

Caracteristicile silicaţilor tehnici Diagrame de stare: sistem

unar, sistem binar cu eutectic(elementar); sistem binar cu compus chimic congruent; sistem binar cu compus chimic incongruent în prezenţa fazei lichide; sistem binar cu compus chimic incongruent în prezenţa fazei solide; sisteme binare cu transformări polimorfe în fază lichidă şi solidă, sistem ternar cu eutectic (elementar) Mecanismul

topirii/solidificării în sistemele de silicaţi Calculul compoziţiei

amestecurilor de materii prime pentru obţinerea maselor ceramice şi sticlelor.

1. Să analizeze structurile silicaţilor tehnici în corelaţie cu proprietăţile acestora

2. Să analizeze efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor

3. Să interpreteze diagramele de stare ale diverselor sisteme de silicaţi

4. Să analizeze sistemele concrete de silicaţi caracteristice pentru industria sticlei şi ceramicii

5. Să efectueze calculul compoziţiei amestecului de materii prime pentru masele ceramice, glazuri şi diverse tipuri de sticle

Trăsături de personalitate

1. Să prezinte capacitatea de a colabora cu membrii echipei

2. Să participare activ la soluţionarea situaţiilor ivite

3. Să manifeste receptivitate la feed-back, utilizându-l în comunicare

4. Să prezinte obiectivitate în autoevaluare.

Page 6: Cismas Silvia Manuela

6

Forme de evaluare

Competenţe evaluate Rezultatele învăţării Contexte / locul

de evaluare

Resursele evaluării Metode / instrumente de

evaluare Materiale De timp

Evaluare iniţială

Modulul: Materii prime şi materiale ~ Prezintă tipurile de

materii prime şi materiale din industria sticlei şi ceramicii

~ Descrie caracteristicile de bază ale materiilor prime

Defineşte materiile prime şi materialele necesare obţinerii sticlei şi ceramicii

Clasifică materiile prime după destinaţie şi rolul în procesul tehnologic

Enumeră caracteristicile de baza ale materiilor prime

Prezintă caracteristicile materiilor prime reprezentative pentru industria sticlei şi a ceramicii

În clasă

Test de evaluare iniţială, barem de corectare şi notare

S1

Probă scrisă

Test de evaluare

Evaluare remedială S2 Studiu de caz

Evaluare formativă

15.1 Descrie structura silicaţilor

Enumeră tipurilor de structuri ale silicaţilor( cristaline, vitroase, coloidale);

Aplică metodele de obţinere a structurilor silicaţilor(răcirea lentă/bruscă, dispersarea);

Caracterizează structurile silicaţilor;

Explică transformările structurilor silicaţilor (polimorfismul, izomorfismul,

În clasă

În laboratorul tehnologic

aparatura de laborator specifică

mostre de materii prime

mostre de silicaţi obţinute aplicând metodele

S2 -

S5

chestionarea orală

observarea sistematică

investigaţia

probe scrise

probă practică

autoevaluarea

inter-evaluarea

test de evaluare

fişe de autoevaluare

Page 7: Cismas Silvia Manuela

7

hidratarea şi deshidratarea silicaţilor cristalini, coagularea, peptizarea, tixotropia, şi cristalizarea sistemelor coloidale de silicaţi);

indicate

fișe de lucru

fișe de autoevaluare

fişe de observare/evaluare a probei practice

test de evaluare formativă, barem de corectare și notare

fişe de inter-evaluare

fişe de observare a probei practice

Evaluare remedială a competenţei 15.1– Săptămâna 6 Studiu de caz

15.2 Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor

Enumeră efectele termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor;

Explică modalităţile prin care se determină cantitativ efectele termice;

Enunţă legea echilibrului fazelor în sistemele de silicaţi;

Aplică legea fazelor în sistemele de silicaţi;

În clasă

fișe de lucru

fișe de autoevaluare

fişe de observare

test de evaluare formativă, barem de corectare și notare

S6 -

S10

chestionarea orală

observarea sistematică

investigaţia

probe scrise

autoevaluarea

inter-evaluarea

test de evaluare

fişe de autoevaluare

fişe de inter-

Page 8: Cismas Silvia Manuela

8

evaluare

fişe de observare

Evaluare remedială a competenţei 15.2– Săptămâna 11 Investigaţia

15.3 Explică transformările fizico-chimice din sistemele de silicaţi

Reprezintă grafic diagramele de stare a sistemelor de silicaţi

Explică procesul de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi

Explică procesul de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi

Caracterizează componenţii oxidici principali ai silicaţilor

Interpretează diagramele de stare a unor sisteme concrete

În clasă

fișe de lucru

fișe de autoevaluare

fişe de observare pentru lucrul în echipă

2 teste de evaluare formativă, barem de corectare și notare

S11 -

S20

chestionarea orală

observarea sistematică

investigaţia

probe scrise

autoevaluarea

inter-evaluarea

test de evaluare

fişe de autoevaluare

fişe de inter-evaluare

fişe de observare

Evaluare remedială a competenţei 15.3 – Săptămâna 17,21 - Fișă de evaluare Probă scrisă

15.4 Aplică noţiunile de chimie a silicaţilor la studiul maselor ceramice

Enumeră tipurile de produse ceramice

Caracterizaează materiile prime principale necesare obţinerii maselor ceramice

Explică transformările fizico-chimice care au loc în timpul procesului de ardere al maselor ceramice

În clasă

fișe de lucru

fișe de autoevaluare

fişe de observare

test de evaluare formativă, barem de

S23-S26 chestionarea orală

observarea sistematică

investigaţia

probe scrise

autoevaluarea

inter-evaluarea

test de evaluare

fişe de

Page 9: Cismas Silvia Manuela

9

Calculează compoziţia amestecului de materii prime pentru masele ceramice

corectare și notare

autoevaluare

fişe de inter-evaluare

fişe de observare

Evaluare remedială a competenţei 15.4 –Săptămâna 27 - Fișă de evaluare Probă scrisă

15.5 Aplică noţiunile de chimie a silicaţilor la studiul maselor pentru obţinerea sticlei

Enumeră tipurile de produse din sticlă

Caracterizează materiile prime principale necesare obţinerii sticlei

Explică transformările fizico-chimice care au loc în timpul procesului de topire al amestecului de materii prime

Calculează compoziţia amestecului de materii prime pentru obţinerea sticlei

În clasă

fișe de lucru

fișe de autoevaluare

fişe de observare

test de evaluare formativă, barem de corectare și notare

S27 -

S30

chestionarea orală

observarea sistematică

investigaţia

probe scrise

autoevaluarea

inter-evaluarea

test de evaluare

fişe de autoevaluare

fişe de inter-evaluare

fişe de observare

Evaluare remedială a competenţei15.5. – Săptămâna 31 Investigaţia

Evaluare sumativă

Competenţele 15.1 şi 15.2

Test sumativ S13 Probă scrisă

Evaluare remedială S14 Studiu de caz

Competenţa 15.3 Test sumativ S22 Probă scrisă

Evaluare remedială S23 Investigaţia

Toate competenţele modulului

Test sumativ S32 Probă scrisă

Evaluare remedială S33 Studiu de caz

Page 10: Cismas Silvia Manuela

10

GRAFIC DE EVALUARE

S 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Ti

T1 C1

T2 C2

T3 C3

T4 C3

T5 C4

T6 C5

TS

ReEv

Page 11: Cismas Silvia Manuela

11

2. EXEMPLE DEITEMI

Page 12: Cismas Silvia Manuela

12

2.1. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

Domeniul: Materiale de construcţii Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii Modulul: Asigurarea calităţii Clasa a XII-a Competenţe: 10.1. Descrie conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii şi sisteme de asigurarea calităţii 10.2. Utilizează documentele sistemului calităţii. 10.3. Utilizează procedurile de audit al calităţii Obiectivele evaluării:

Să explice conceptele de calitate, caracteristici de calitate,management al calităţii, conform standardelor de calitate româneşti, europene şi internaţionale

Să explice conceptul de audit al calităţii

Să indice scopurile în care se realizează auditul

Să specifice scopul documentelor folosite la audit

Să indice documentele sistemului calităţii

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Toate subiectele sunt obligatorii

Timpul efectiv de lucru este de 10 minute.

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 10 puncte. Pentru fiecare din enunţurile de mai jos, scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (2x5=10 puncte)

1. Probabilitatea ca un produs să funcţioneze fără defectări, un interval de timp dat, în condiţiile de utilizare prevăzute, reprezintă definiţia: a) calităţii industriale b) disponibilităţii c) fiabilităţii d) mentenabilităţii;

2. Auditurile care au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire generală în cadrul propriei firme sunt: a) audituri externe; b) audituri interne; c) audituri de certificare; d) audituri de supraveghere.

3. În categoria înregistrărilor referitoare la calitate se încadrează: a) diagrama Ishikawa b) diagrama Pareto c) histograma defectelor d) nota de recepţie

Page 13: Cismas Silvia Manuela

13

4. Ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale organizaţiei în domeniul calităţii, precum şi resursele şi mijloacele necesare realizării lor, reprezintă: a) ţinerea sub control a calităţii; b) planificarea calităţii; c) asigurarea calităţii; d) îmbunătăţirea calităţii.

5. Dovezile de audit se obţin prin: A) interviuri cu persoanele implicate; B) rezultatele anterioare auditului; C) examinarea documentelor referitoare la calitate; D) observarea directă a activităţilor. Menţionaţi combinaţia corectă din următoarele variante: a) ABC; b) ABD; c) ACD. d) BCD;

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

10 puncte

Item 1 2 3 4 5

Răspuns c b d b c

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

Page 14: Cismas Silvia Manuela

14

2.2. ITEMI PERECHE Domeniul: Materiale de construcţii Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramicii Modulul: Fabricarea produselor din industria sticlei Clasa a XII-a, ruta directă Competenţa 2: Descrie proprietăţile produselor din industria sticlei Obiectivele evaluării:

Să prezinte proprietăţile produselor din industria sticlei

Să asocieze proprietăţile sticlei cu tipul de proprietate INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Toate subiectele sunt obligatorii

Timpul efectiv de lucru este de 10 minute.

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 10 puncte. 1. În coloana A sunt indicate tipurile de proprietăţi ale sticlei, iar în coloana B sunt indicate

proprietăţile sticlei. Scrieţi, pe foaia de răspuns, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. ( 2 x5=10 puncte)

A. Tipuri de proprietăţi ale sticlei B. Proprietăţi ale sticlei

1. proprietăţi chimice 2. proprietăţi electrice 3. proprietăţi fizico-mecanice 4. proprietăţi optice 5. proprietăţi termice

a. căldura specifică b. fragilitatea c. refracţia d. rezistenţa la şoc termic e. rezistivitatea f. stabilitatea chimică

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

10 puncte

A. Tipuri de proprietăţi ale sticlei 1 2 3 4 5

B. Proprietăţi ale sticlei f e b c a

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

Page 15: Cismas Silvia Manuela

15

Domeniul: Materiale de construcţii Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramicii Modulul: Materii prime în industria sticlei şi a ceramicii Clasa a XI-a Competenţa 2: Descrie materiile prime utilizate în industria ceramicii Obiectivul evaluării:

Să asocieze materiile prime cu componenţii principali ai acestora, pe baza caracteristicilor materiilor prime

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Toate subiectele sunt obligatorii

Timpul efectiv de lucrueste de 10 minute.

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 10 puncte. 2. În coloana A sunt indicate materii prime utilizate în industria ceramicii, iar în coloana B

sunt indicaţi componenţii principali ai materiilor prime. Scrieţi, pe foaia de răspuns, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. ( 2 x5=10 puncte)

A Materiiprime B Componenţii principali ai materiilor prime

1. argilă 2. caolin 3. dolomită 4. feldspat 5. nisip cuarţos

a) alumino-silicaţi ai metalelor alcaline b) caolinit c) carbonat de calciu şi minerale argiloase d) carbonat dublu de calciu şi magneziu e) dioxid de siliciu liber f) silicaţi de aluminiu hidrataţi

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

10 puncte

A Materii prime 1 2 3 4 5

B Componenţii principali ai materiilor prime f b d a e

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

Page 16: Cismas Silvia Manuela

16

2.3. ITEMI DUALI Domeniul: Materiale de construcţii Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii Modulul: Asigurarea calităţii Clasa a XII-a Competenţa: 10.2. Utilizează documentele sistemului calităţii. Obiectivele evaluării:

Să indice documentele sistemului calităţii

Să caracterizeze documentele sistemului calităţii INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Toate subiectele sunt obligatorii

Timpul efectiv de lucru este de 15 minute.

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 14 puncte. Stabiliţi valoarea de adevăr pentru afirmaţiile de mai jos, notând pe foaia de răspuns în dreptul cifrei corespunzătoare enunţului, litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. In cazul în care consideraţi că enunţul este fals, reformulaţi astfel încât să devină adevărat. (14 puncte) 1. Forma de prezentare a procedurilor documentate, numărul şi volumul acestora diferă în

funcţie de mărimea firmei, specificul activităţii, domeniul de aplicare şi structura prevăzută în Manualul Calităţii.

2. Documentaţia sistemului de management al calităţii cuprinde: manualul calităţii, procedurile sistemului de management al calităţii şi instrucţiunile de lucru şi alte documente referitoare la sistemul de management al calităţii

3. Manualul calităţii prezintă modalitatea specifică de desfăşurare a unei activităţi sau a unui proces.

4. Responsabilitatea redactării şi administrării manualului calităţii revine directorului întreprinderii

5. Procedura documentată „Acţiuni preventive” prezintă modul cum se desfăşoară şi controlează procesul prin care se identifică cauzele care au determinat produse neconforme, precum şi totalitatea acţiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

14 puncte 1-A 2-A 3-F Reformularea:Procedura prezintă modalitatea specifică de desfăşurare a unei activităţi sau a unui proces. 4-F Reformularea:Responsabilitatea redactării şi administrării manualului calităţii revine şefului compartimentului calitate 5-F

Page 17: Cismas Silvia Manuela

17

Reformularea:Procedura documentată „Acţiuni corective” prezintă modul cum se desfăşoară şi controlează procesul prin care se identifică cauzele care au determinat produse neconforme, precum şi totalitatea acţiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate. Se acordă câte 2 puncte pentru stabilirea valorii de adevăr şi cîte 2 puncte pentru reformulare Pentru răspuns greşit se acordă 0 puncte

Page 18: Cismas Silvia Manuela

18

2.4. ITEMI DE COMPLETARE

Domeniul: Materiale de construcţii Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramicii Modulul: Operaţii şi utilaje în industria sticlei şi a ceramicii Clasa a XI-a Competenţa 3: Fasonează produsele din sticlă şi ceramică Obiectivul evaluării:

Să prezinte principiul procedeelor de fasonare a produselor din sticlă şi ceramică INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Toate subiectele sunt obligatorii

Timpul efectiv de lucrueste de 5 minute.

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 6 puncte.

Scrieţi pe foaia de răspuns informaţia care completează spaţiile libere, astfel încât enunţul să fie corect 2x3puncte

1. Procedeul de fasonare prin …………………….. se utilizează la obţinerea farfuriilor din

faianţă. 2. Ambalajele din sticlă se fasonează prin ............................. pe maşini semiautomate.

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

6 puncte 1-strunjire 2-suflare Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

Page 19: Cismas Silvia Manuela

19

2.5. ITEMSTRUCTURAT Domeniul: Materiale de construcţii CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII MODULUL: Operaţii de pregătire a materiilor prime din industria materialelor de construcţii UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Măcinarea materiilor prime Clasa a IX-a Competenţe vizate: Rezultatul învăţării 1: Descrie operaţiile de pregătire a materiilor prime Deprinderi:

1. Asocierea materiilor prime cu operaţiile de pregătire necesare 2. Corelarea materiilor prime cu metoda de lucru adecvată 3. Definirea operaţiilor de pregătire a materiilor prime 4. Prezentarea metodelor şi condiţiilor de realizare a operaţiilor de pregătire a materiilor

prime Obiectivele evaluării :

să analizeze metodele de măcinare

să identifice şi să caracterizeze procedeele de măcinare INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Toate subiectele sunt obligatorii

Timpul efectiv de lucru este de 15 minute.

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 20 puncte. Rezolvaţi pe foaia de răspuns, cerinţele de mai jos: 20 puncte Se dă următoarea schemă:

A. Transcrieţi pe foaia de răspuns şi completaţi schema dată 6 p B. Identificaţi procedeul de măcinare schematizat 2 p C. Analizaţi procedeul de măcinare identificat 12 p

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit de barem.

Se vor puncta orice alte formulări și modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

14 puncte A. 6 puncte Se acordă câte 1 pentru fiecare element corect indicat: alimentare cu materie primă, utilaj de măcinare, separator, produs măcinat, refuz şi 1 punct pentru trasarea corectă a săgeţilor indicatoare. Pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 p

Page 20: Cismas Silvia Manuela

20

B. 2 puncte Procedeul continuu în circuit închis Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2 p, pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 p C. 12 puncte

(2p) Utilajul de măcinare este urmat de o instalaţie de sortare. (3p) Materialul măcinat trece printr-o sită; refuzul de pe sită este reintrodus în moară pentru măcinare, iar ce trece prin sită şi are deci dimensiunea dorită, urmează mai departe fluxul tehnologic. (2p) Produsul măcinat are o granulometrie uniformă. (2p) Randamentul măcinării este mare. (1p) Economie de energie (2p) Procedeul cel mai recomandabil din punct de vedere tehnic şi economic

Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat, pentru răspuns parţial corect sau complet se acordă jumătate din punctajul indicat, pentru lipsa răspunsului se acordă 0 p

Page 21: Cismas Silvia Manuela

21

2.6. ITEMI REZOLVARE DE PROBLEME

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII MODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE CLASA: a XI-a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: CHIMIA MASELOR CERAMICE Competenţe vizate: Competenţa 4: Aplică noţiunile de chimia silicaţilor la studiul maselor ceramice Obiectivul evaluării: să efectueze calculul compoziţiei amestecului de materii prime pentru masele ceramice

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Timpul efectiv de lucru este de 20 minute.

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 20 puncte.

Pentru obţinerea unui produs ceramic având compoziţia chimică:75% SiO2, 20% Al2O3şi 5% alcalii, se utilizează un amestec de materii prime: caolin, feldspat, nisip, ale căror compoziţii chimice sunt date în următorul tabel:

Materii prime % PC % SiO2 % Al2O3 % Alcalii

Caolin 10 60 30 -

Feldspat 1 64 15 20

Nisip - 100 - -

Calculaţi compoziţia procentuală a amestecului de materii prime pentru masa ceramică din care urmează a se obţine produsul având compoziţia chimică indicată.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit de barem.

Se vor puncta orice alte formulări și modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. Punctajul este distribuit astfel ׃ 4p – pentru notarea cu x, y, z a proporţiilor de caolin, feldspat, nisip x – caolin y – feldspat z – nisip 6p – pentru scrierea şi întocmirea sistemului de ecuaţii pentru caolin 60x + 64y + 100z = 75 pentru feldspat 30x + 15y = 20 pentru nisip 20y = 5 10p – pentru rezolvarea sistemului de ecuaţii 20y = 5 y = 5/20=0,25

y = 0,25

Page 22: Cismas Silvia Manuela

22

30x + 15 * 0,25 = 20 30x + 3,75 = 20 30x + 3,75 = 20; 30x = 20 – 3,75; 30x = 16,25 x = 16,25/30 x = 0,54 60 * 0,54 + 64 * 0,25 + 100z = 75 32,4 +16 +100z = 75 100z = 26,6 z = 0,26 x = 0,54 y = 0,25

z = 0,26 - pentru caolin 0,54 *100 54% - pentru feldspat 0,25*100 25% - pentru nisip 0,26*100 26% Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctaj ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

Page 23: Cismas Silvia Manuela

23

Domeniul: Materiale de construcţii CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII MODULUL: Materii prime şi materiale UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Măcinarea materiilor prime Clasa a IX-a Competenţe vizate: Rezultatul învăţării 2: Descrie caracteristicile de bază ale materiilor prime Rezultatul învăţării 3: Prelevează probe de materii prime Rezultatul învăţării 4: Efectuează analize fizice ale materiilor prime Competenţa cheie: Realizează calcule simple (Comunicare şi numeraţie)

Obiectivele evaluării :

să identifice materiile prime pe baza caracteristicilor acestora

să preleveze probe în acord cu procedurile de lucru, utilizând dispozitivele adecvate de prelevare

să selecteze aparatura corespunzătoare tipului de analiză indicat

să pregătească corespunzător locul de muncă

să efectueze analizele tehnice conform procedurii de lucru

să efectueze calculele şi să interpreteze rezultatele

PROBĂ PRACTICĂ – DE LABORATOR

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Timpul efectiv de lucru este de 90 minute.

Pentru rezolvarea corectă a sarcinii de lucru se acordă 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu

SARCINI DE LUCRU

1. Identificaţi pe baza caracteristicilor de aspect materia primă care constituie proba primită

2. Efectuaţi determinarea umidităţii materiei prime care constituie proba primită aplicând procedura cunoscută

3. Completaţi fişa de laborator de mai jos: Fişa de laborator a) Indicaţi materia primă care constituie proba. b) Indicaţi etapele parcurse la efectuarea analizei . c) Indicaţi parametrii de lucru precum şi valorile pe care le-aţi ales pentru aceştia. d) Indicaţi relaţia de calcul, semnificaţia termenilor care intervin şi calculaţi umiditatea probei

analizate.

Page 24: Cismas Silvia Manuela

24

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit de barem.

Se vor puncta orice alte formulări și modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Criteriul de evaluare Realizarea criteriului de evaluare Punctaj

Identificarea materiei prime

Indicarea corectă pe fişa de lucru a materiei prime care constituie proba (nisip, caolin, feldspat, dolomită, calcar)

7 puncte

Pregătirea locului de muncă şi selectarea ustensilelor şi aparaturii de lucru

Ustensile şi aparatura necesară ~ balanţă ~ etuvă ~ exsicator ~ sticlă de ceas ~ spatulă ~ cleşte

8 puncte

Prelevarea probelor Respectarea procedurii de lucru (metoda sferturilor), şi utilizarea dispozitivelor adecvate

10 puncte

Efectuarea analizei conform procedurii de lucru

Efectuarea corectă a cântăririlor (vasul gol, proba umedă, proba uscată) Stabilirea şi fixarea corectă a parametrilor de lucru la etuvă Uscarea probei în etuvă până la masă constantă Răcirea probei în exsicator

25 puncte

Respectarea normelor de SSM în laboratorul tehnologic

Purtarea echipamentului de lucru şi de protecţie (halat, mănuşi termoizolante) Respectarea regulilor legate de manipularea echipamentelor electrice şi a vaselor de sticlă

10 puncte

Completarea fişei de laborator

Etape ~ prelevarea probei ~ cântărirea vasului gol ~ cântărirea probei umede ~ uscarea probei în etuvă până la masă constantă ~ răcirea probei în exsicator ~ cântărirea probei uscate

10 puncte

Parametrii de lucru la etuvă: Temperatura: 105-110 oC Durata de uscare: 30 minute

5 puncte

Calculul umidităţii U=(m1-m2)*100 / m1unde:

m1= masa materialului umed supus uscării, în grame m2= masa materialului uscat la masă constantă, în grame Efectuarea corectă a calculelor cu datele obţinute în urma efectuării determinării

15 puncte

Total puncte 90

Pentru realizarea în totalitate a criteriului de evaluare se acordă punctajul indicat, pentru realizarea parţială se acordă jumătate din punctajul indicat, pentru nerealizarea lui se acordă 0 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu

Page 25: Cismas Silvia Manuela

25

Domeniul: Materiale de construcţii Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramicii Modulul: Operaţii şi utilaje în industria sticlei şi a ceramicii Clasa a XI-a Competenţa: Glazurează produsele ceramice Obiectivele evaluării:

Să indice procedeul de glazurare adecvat produsului care face obiectul sarcinii de lucru

Să prezinte procedura de lucru la glazurare

Să deservească utilajele de glazurare specifice sarcinii de lucru

Să respecte normele de SSM generale şi specifice locului de muncă

PROBĂ PRACTICĂ

Executaţi glazurarea unui produs tip ceaşcă

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Procedeul de glazurare şi produsul se aleg în funcţie de dotarea tehnică din atelierul şcoală/ de la agentul economic.

Timpul efectiv de lucru este de 60 minute.

Pentru rezolvarea corectă a sarcinii de lucru se acordă 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Se va completa următoarea fişă de observaţie/evaluare

FIŞA DE OBSERVAŢIE/EVALUARE A ELEVULUI DE CĂTRE TUTORE/CADRU DIDACTIC COORDONATOR DE PRACTICĂ

(conform ORDIN nr.3539/14.03.2012) Nume elev:………………………………………… Clasa: a XI-a Modulul: Operaţii şi utilaje în industria sticlei şi a ceramicii

1 Legendă: 5 - foarte mare; 4 - mare; 3 - satisfăcător; 2 - mic; 1 - nesatisfăcător

COMPETENŢE EVALUATE NIVELUL COMPETENŢELOR DOBANDITE1 PUNCTAJ ACORDAT

1 (2p)

2 (3p)

3 (4p)

4 (5p)

5 (6p)

Competenţe tehnice

Indicarea procedeului de glazurare aplicat

Page 26: Cismas Silvia Manuela

26

Data ............................................... Semnătură tutore,........................................................................ Semnătură cadru didactic coordonator,....................................... Pentru stabilirea notei se va proceda astfel: Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 5 se acordă 6 puncte Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 4 se acordă 5 puncte Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 3 se acordă 4 puncte Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 2 se acordă 1 puncte Pentru fiecare competenţă dobândită cu nivelul 1 se acordă 2 puncte Se însumează punctele acumulate pentru cele 15 competenţe dobândite şi se adună cele 10

puncte din oficiu. Nota se obţine prin împărţirea punctajului total la 10.

Precizarea principiului procedeului de glazurare

Pregătirea corespunzătoare a produselor şi glazurii în vederea efectuării operaţiei de glazurare

Explicarea construcţiei şi funcţionării instalaţiilor pentru glazurare

Exploatarea instalaţiilor pentru glazurarea produselor ceramice în condiţii de securitate a muncii

Respectarea procedurii de lucru la glazurare

Calitatea semifabricatelor glazurate

Competenţe de comunicare şi organizare

Eficienţă în comunicarea verbal şi non-verbală

Eficienţă în executarea activităţilor practice

Capacitatea de a-şi asuma responsabilităţi şi de a rezolva cu succes sarcinile primite

Capacitatea de adaptare la situaţiile întâlnite şi de a le rezolva corect

Intocmirea documentaţiilor aferente activitaţilor de practică

Competenţe de încadrare într-o structură organizatorică de muncă

Respectarea normelor de disciplină a muncii (regulamente interne) şi de protecţie a muncii

Punctualitate

Capacitatea de a stabili bune relaţii şi de a lucra în echipă

Punctaj total

Nota

Page 27: Cismas Silvia Manuela

27

2.7. ESEU STRUCTURAT

Calificarea: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII Modulul: Operaţii de pregătire a materiilor prime din industria materialelor de construcţii Clasa: a IX-a Unitatea de învăţare: Măcinarea materiilor prime Competenţe vizate:

Rezultatul învăţării 2:Prezintă construcţia şi funcţionarea utilajelor de pregătire a materiilor prime Deprinderi: 1. Identificarea utilajelor 2. Prezentarea utilajelor 3. Identificarea părţilor componente ale utilajelor 4. Descrierea construcţiei utilajelor 5. Explicarea funcţionării utilajelor

Obiectivele evaluării :

să explice principiul măcinării într-o moară cu bile

să prezinte elementele constructive ale morilor cu bile şi rolul acestora

să explice modul de funcţionare a morii cu bile în funcţie de tipul constructiv

să prezinte particularităţile morilor cu bile în funcţie de domeniul de utilizare INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Toate subiectele sunt obligatorii

Pentru efectuarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 30 puncte.

Timpul efectiv de lucru este de 30 minute. Realizaţi un eseu cu titlul „Mori cu bile“, ţinând cont de următorul plan de idei: 1. Principiul de funcţionare 4 puncte 2. Rolul elementelor constructive ale morii 12 puncte 3. Caracteristicile corpurilor de măcinare 9 puncte 4. Particularităţile morilor cu bile utilizate în industria ceramică 5 puncte

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit de barem.

Se vor puncta orice alte formulări și modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

1. 4 puncte Principiul de funcţionare

Măruntirea se realizează prin efectul combinat de lovire şi frecare a materialului de către corpuri de măcinare, ce se află libere într-un tambur orizontal

Materialul este măcinat datorită rotiriicorpului cilindric şi mişcării corpurilor de măcinare, care sunt ridicate pe o anumită înălţime în interiorul acesteia, apoi cad lovind şi frecând între ele bucăţile de material

Page 28: Cismas Silvia Manuela

28

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4 p, pentru răspuns parţial corect sau complet se acordă 2 p, pentru lipsa răspunsului se acordă 0 p

2. 12 puncte

Corpul morii – se execută din tablă, este umplut parţial cu corpuri de măcinare şi cu materialul supus măcinării; se roteşte cu o anumită turaţie astfel încât bilele să se ridice până la o anumită înălţime, după care să se desprindă şi în cădere să asigure acţiunea de măcinare.

Blindajele sau căptuşeala morii – asigură protecţia corpului metalic al morii contra uzurilor de lovire şi frecare

Pereţii despărţitori– separă camerele morii în cazul morilor compartimentate; are rol de organ de clasare, materialul supus măcinării putând trece prin orificiile peretelui doar după atingerea unui anumit grad de fineţe

Fusuri– elemente de fixare a morii în lagăre.

Corpurile de măcinare – lovesc şi freacă bucăţile de material prin cădere de la o înălţime ce permite desprinderea lor de tambur.

Sistemul de acţionare – imprimă morii o mişcare de rotaţie şi cuprinde un ansamblu de mecanisme.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele 6 elemente constructive indicate, pentru răspuns parţial se acordă câte un punct pentru fiecare dintre cele 6 elemente, pentru lipsa răspunsului se acordă 0 puncte 3. 3x3=9 puncte Corpuri de măcinare

Formă Sfere, cilindri, discuri, cuburi, piramide

Forma cea mai adecvată: cubică sau cilindrică

Forma folosită în practică: sferică

Dimensiuni Se aleg în funcţie de mărimea morii şi granulometria dorită

Bile de dimensiuni mici asigură o măcinare fină

În practică se combină trei dimensiuni pentru aceeaşi încărcătură: bile mari, bile mijlocii, bile mici pentru a se realiza o aşezare cât mai compactă a lor

Cantitatea O cantitate mare de bile conduce la o durată a măcinării redusă dar la consum de energie mai ridicat

Cantitatea de bile introdusă depinde de fineţea impusă pulberii

Raportul bile: material trebuie optimizat prin corelarea fineţii de măcinare, durata procesului, productivitatea utilajului şi uzura elementelor de măcinare şi a căptuşelii morii

Pentru răspuns corect şi complet se acordă câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele 3 caracteristici indicate, pentru răspuns parţial se acordă câte 2 pentru fiecare dintre cele 3 caracteristici pentru lipsa răspunsului se acordă 0 puncte 4. 5 puncte Particularităţile morilor cu bile din industria ceramică:

Page 29: Cismas Silvia Manuela

29

măcinarea se realizează pe cale umedă în moara tubulară

procedeul de măcinare este cel discontinuu

Grad de umplere 60-70%: bile + material + apă

Materialul din care se confecţionează căptuşeala şi bilele: silex, porţelan feldspatic, porţelan superaluminos, cauciuc

Durata măcinării depinde de: fineţea produsului finit şi natura materialului

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p, pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 p

Page 30: Cismas Silvia Manuela

30

Domeniul: Materiale de construcţii Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi a ceramicii Modulul: Fabricarea produselor din industria ceramicii Clasa a XII-a, ruta directă Competenţa 4: Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria ceramicii brute Obiectivele evaluării:

Să prezinte caracteristicile cărămizilor normale pline

Să indice materiile prime utilizate la fabricarea cărămizilor normale pline

Să prezinte particularităţile tehnologice de fabricare a cărămizilor normale pline

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Toate subiectele sunt obligatorii

Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 45 puncte.

1. Întocmiţi un eseu cu titlul „Obţinerea cărămizilor normale pline” după următoarea structură de idei: 45 puncte

a. Caracteristicile cărămizilor normale pline. (6p) b. Materiile prime folosite la fabricarea cărămizilor normale pline. (9p) c. Prelucrarea materiilor prime. (15p) d. Particularităţi tehnologice la fasonarea, uscarea şi arderea produselor. (9p) e. Modernizări la descărcarea-balotarea produselor. (6p)

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit de barem.

Se vor puncta orice alte formulări și modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

(45puncte) a. (6 puncte) (3p) Cărămizile normale pline fac parte din categoria produselor de ceramică brută, obţinute prin prelucrarea argilelor comune şi având ciob poros (capacitate de absorbţie a apei de peste 6%) şi colorat. (3p)Cărămizile normale pline au o formă geometrică de paralelipiped şi dimensiuni modulare: lăţimea este, de obicei, egală cu jumătate din lungime. Muchiile şi suprafeţele trebuie să fie drepte şi fără ştirbituri. De asemenea trebuie să aibă o porozitate de maxim 20% . Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. b. (9 puncte) (6p) Materia primă de bază pentru întreaga gamă de produse din ceramică brută este argila comună, uşor fuzibilă. În amestec cu ea, se utilizează diverse adaosuri degresante sau combustibile. Argila fuzibilă utilizată în industria de ceramică brută, este o masa pământoasă, constituită dintr-o complexitate de minerale argiloase, impurificate cu diverse resturi de minerale.

Page 31: Cismas Silvia Manuela

31

Culoarea, în stare crudă, variază de la galben la brun, în funcţie de impurităţile de fier sau mangan ce intră în structura ei. Datorită acestora şi după ardere, ciobul rămîne cu o culoare galben -roşcată, culoare ce o imprimă şi produsului finit. Argilele utilizate în ceramica brută, trebuie să aibă o plasticitate medie, iar contracţia la uscare, să nu depăşească 8%, deoarece cele cu plasticitate prea ridicată au contracţia mare, între 10-12 şi chiar 14%, lucru ce dăunează tehnologiei. (3p) Pentru corectarea proprietăţilor de plasticitate, pentru intensificarea uscării şi arderii produselor în masă, se introduc, de regulă, diferite adaosuri. Pentru ca produsele să nu se deformeze şi să nu se fisureze la uscare, în argilă se introduc degresanţi care îi micşorează plasticitatea, şi care sunt: nisipul, cioburile de produs sau şamota. Nisipul este frecvent întrebuinţat, însă nu trebuie să conţină fracţiuni pulverulente. Adaosurile combustibile, îndeplinesc şi ele rol de degresanţi. Se foloseşte în mod curent rumeguşul şi se trece la extinderea folosirii şlamurilor de cărbune. Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. c. (15 puncte) (3p) Faza de prelucrare a materiei prime are mare importanţă în obţinerea de produse bune, deoarece ea prezintă o structură compactă, stratificată, neuniformă. Deci, problema constă în distrugerea texturii naturale a argilei, amestecarea uniformă cu impurităţile cunoscute, umezirea până la obţinerea unei paste plastice şi în omogenizarea acestei paste. Procedeul cel mai simplu de prelucrare a argilei este macerarea. Argila proaspăt extrasă se depozitează în halde, unde se supune, un timp îndelungat, acţiunii factorilor atmosferici. Pentru o mai bună macerare, depozitele de macerare se lasă în timpul iernii pentru a se expune la acţiunea de îngheţ-dezgheţ. (3p) Prelucrarea argilei macerate, cuprinde următoarele operaţii:

- dozarea materiilor prime; - mărunţirea materiilor prime; - umezirea; - omogenizarea amestecurilor.

Metoda plastică de prelucrare, are drept scop, transformarea materiilor prime într-o pastă de consistenţă normală, având umiditatea de 18—24% în scopul fasonării. (2p) Pentru asigurarea proporţiilor dintre materiile prime componente ale reţetei de fabricaţie, se execută dozarea gravimetric sau volumetric.Cel mai frecvent se utilizează dozarea volumetrică cu alimentatoare cutie. (4p) În scopul prelucrării mai bune a argilei, ea se mărunţeşte utilizând diverse utilaje, cele mai utilizate fiind colergangurile şi valţurile zdrobitoare. Colergangurile mărunţesc şi amestecă materialele în cazul când acestea au dimensiunea până la 5—6 mm.În acest utilaj, se face şi corecţia de apă, în vederea obţinerii umidităţii pastei convenabile, fasonării, respectiv între 15—25%. Valţurilesunt larg răspîndite la prelucrarea materiilor prime ceramice. Ele sunt de mai multe feluri:

- Valţurizdrobitoare– sfărâmă bulgării de dimensiuni mari, de 250—300 mm, aducându-i la granulaţia de 30—40 mm.

- Valţuriseparatoare - Valţurigrosiere– macină bulgării de la 30-40 mm, aducându-i la granulaţia de 5-7 mm. - Valţurifine– macină bulgării de la 5-7 mm, aducându-i la granulaţia de 1-3 mm.

De obicei se utilizează aceste utilaje în cascadă: colergang → valţ grosier → valţ fin.

Page 32: Cismas Silvia Manuela

32

(3p) Materia primă mărunţită este transportată într-un depozit de maturare şi odihnă. În acest depozit, ce are o capacitate de depozitare pentru circa 15 zile, are loc omogenizarea umidităţii amestecului de materii prime. Apoi acesta se extrage din depozit cu un excavator - elindă şi este transportat prin intermediul benzilor transportoare, la fasonare. Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. d. (9 puncte) (4p) Fasonarea produselor se realizează în general pe prese vacuum, forma fiind dată de filiere cu profil corespunzător. Aceste prese sunt calculate pentru a funcţiona la o umiditate a pastei de 20-22%. Cărămizile normale se fasonează de obicei pe cale umedă, prin extrudere, cu ajutorul preselor melc, alimentarea făcându-se prin intermediul unui malaxor. La capătul presei se montează filiera, prin care în timpul funcţionării presei iese calupul de argilă, care are secţiunea profilului dorit.În funcţie de lungime, calupul este tăiat cu ajutorul unei dispozitiv numit masă de tăiere. Tăierea trebuie să fie la aceleaşi dimensiuni, iar suprafeţele de tăiere, să fie drepte, netede, fără defecte sau deformări. Cărămizile sunt apoi preluate şi transportate la uscătorii. (2p) Uscarea cărămizilor normale se face în uscătorii naturale, deasupra cuptorului sau în uscătorii artificiale, de tip cameră sau tunel. După uscare, cărămizile pline sunt transportate la ardere. (3p) Arderea se efectuează în cuptoare tunel, cu funcţionare continuă, la temperaturi de circa 950-1000oC. Pentru fiecare cuptor se stabileşte o curbă de ardere precisă, caracteristică pastei din care sunt fasonate produsele supuse arderii. Curba de ardere indică variaţia temperaturii pe toată lungimea cuptorului, zona de preîncălzire fiind în general egală cu zona de răcire. Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru fiecare răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. e. (6 puncte) Descărcarea blocurilor ceramice de pe vagonetul cuptorului tunel se face cu ajutorul stivuitorului cu furci, fapt pentru care încărcarea vagonetului se face lăsându-se în stivă locuri pentru pătrunderea furcilor.Mecanizarea operaţiilor de descărcare a permis mecanizarea operaţiei de depozitare. Pachetele preluate de pe vagonet, sunt depozitate pe o platformă betonată. Pentru livrarea produselor pachetizat, se foloseşte balotarea pachetelor, care se face prin rigidizarea muchiilor cu nişte colţare din PVC şi apoi fixarea lor pe palete cu fier balot. Astfel, unitatea ce se manipulează, nu mai este bucata de cărămidă, ci pachetul, ce asigură o productivitate sporită la transport. Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

Page 33: Cismas Silvia Manuela

33

3.TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Page 34: Cismas Silvia Manuela

34

MATRICEA DE SPECIFICAŢII

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII MODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE CLASA: a XI-a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: TERMOCHIMIA SILICAŢILOR TEHNICI Competenţe vizate: Competenţa 2: Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor Criterii de performanţă

Enumerarea efectelor termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor;

Explicarea modalităţilor prin care se determină cantitativ efectele termice;

Enunţarea legii echilibrului fazelor în sistemele de silicaţi;

Aplicarea legii fazelor în sistemele de silicaţi; Competenţa 3: Explică transformările fizico-chimice din sistemele de silicaţi Criterii de performanţă

Reprezentarea grafică a diagramelor de stare a sistemele de silicaţi

Explicarea procesului de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi

Explicarea procesului de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi

Caracterizarea componenţilor oxidici principali ai silicaţilor

Interpretarea diagramelor de stare a unor sisteme concrete

Obiectivele evaluării :

să definească efectele termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor

să explice modul în care se determină cantitativ efectele termice;

să enunţe şi să aplice legea fazelor în sistemele de silicaţi

să explice procesul de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi

să explice procesul de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi

să caracterizeze componenţii oxidici ai silicaţilor

să interpreteze diagramele de stare a unor sisteme concrete TEST SUMATIV (pe unitate de învăţare)

Page 35: Cismas Silvia Manuela

35

Nivelurile din Taxonomia

Bloom/ Andreson

Teme/ Continuturi/

Concepte-cheie/ Unităţi

tematice

A-si aminti Identificare

a unor concepte,

date, relaţii, categorii specifice

disciplinei de studiu

A intelege Compararea/ Clasificarea unor date, proprietăţi, fenomene,

fapte caracteristice disciplinei de

studiu

A aplica Ilustrarea,

Exemplificarea, Descrierea

unor fenomene,

procese, situaţii

concrete, proprietăţi specifice

disciplinei de studiu

A analiza Analizarea

unor fenomene,

fapte, procese,

situaţii care abordează

problematica disciplinei

A evalua Utilizarea/ Aplicarea

unor cunostinţe specifice

disciplinei de studiu în

rezolvarea unor situatii

problemă

A crea Crearea/

Realizarea/ Construirea/ Planificarea/

Concluzionarea asupra unor

fenomene, procese,

situaţii care abordează

problematica disciplinei

Total itemi Punctaj

nr % nr %

1. Efecte termice

1 Item cu alegere duală I.2.B 2p

1 Item cu alegere multiplă

I.1.D 2p

1 Item de tip

pereche I.3

10p

1 Item

rezolvare de probleme

II.2 10p

4 20% 24 p 26,66%

2. Echilibre termice. Legea fazelor

1 Item cu alegere multiplă

I.1.A 2p

1 Item cu alegere multiplă

I.1.B 2p

1 Item de

completare II.1.A

2p

3 15% 6 p 6,66%

Page 36: Cismas Silvia Manuela

36

3. Sisteme unare

1 Item cu

alegere duală I.2.A 4p

1 Întrebare

structurată II.3.B

6p

1 Întrebare

structurată II.3.A

2p

1 Întrebare

structurată II.3.C

2p

4 20% 14 p 15,55%

4. Sisteme binare

1 Item de

completare II.1.B

2p

1 Item cu

alegere duală I.2.C 4p

1 Item

rezolvare de probleme

III.1 8p

1 Item

rezolvare de probleme

III.2 4p

1 Item

rezolvare de probleme

III.3 6p

1 Item

rezolvare de probleme

III.4 12p

6 30% 36 p 40%

5. Componenţi oxidici

1 Item cu alegere multiplă

I.1.C 2p

1 Item cu alegere multiplă

I.1.E 2p

1 Întrebare cu

răspuns scurt II.4 6p

3 15% 10 p 11,11%

Total itemi 3 4 5 4 3 1 20 100%

90 p + 10p

din oficiu

100%

% 15% 20% 25% 20% 15% 5% 100%

Page 37: Cismas Silvia Manuela

37

Numele şi prenumele Data

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

MODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE Unitatea de învăţare: TERMOCHIMIA SILICAŢILOR TEHNICI CLASA a XI-a CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII

Toate subiectele sunt obligatorii

Pentru efectuarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu

Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.

Subiectul I 30 puncte

I.1. Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. 5x2 puncte

A. Echilibrele termice se bazează pe legea echilibrului fazelor, formulată pentru prima dată de a) Gibbs b) Lavoisier c) Le Chatelier d) Zachariasen

B. Factorii fizici care stabilesc echilibrul unui sistem se numesc : a) componenţi b) constituenţi mineralogici c) faze d) grade de libertate

C. Cuarţul, tridimitul şi cristobalitul sunt forme polimorfe ale: a) Al2O3 b) CaO c) MgO d) SiO2

D. În următoarea ecuaţie termodinamică:

β - cuarţ α - cuarţ ± Q, Q reprezintă: a) căldura de formare b) căldura de reacţie c) căldura de transformare polimorfă d) căldura specifică

E. Compusul oxidic cu proprietăţi abrazive întâlnit în silicaţii tehnici este: a) alumina b) calcea c) magnezia d) silicea

Page 38: Cismas Silvia Manuela

38

I.2. Stabiliţi valoarea de adevăr pentru afirmaţia de mai jos, notând pe foaia de răspuns litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. In cazul în care consideraţi că răspunsul este fals, reformulaţi astfel încât să devină adevărat. 10 puncte

A. Sistemul unar Al2O3 prezintă 8 forme polimorfe B. Căldura de topire se determină cu calorimetrul C. Într-un sistem binar cu compuşi incongruenţi în fază solidă, formarea şi

descompunerea compusului incongruent are loc la o temperatură superioară temperaturii eutectice

I.3. În coloana A sunt indicate efectele termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor, iar in coloana B definiţiile acestora. Notaţi pe foaia de răspuns asociarea fiecărei cifre din coloana A cu litera corespunzătoare din coloana B. 5x2puncte

A. Efecte termice B. definiţie

1. căldura de formare 2. căldura de reacţie 3. căldura de topire 4. căldura de transformare

polimorfă 5. căldura specifică

a. cantitatea de căldură care însoţeşte fenomenul de topire b. cantitatea de căldură necesară unui gram de substanţă pentru a-şi

ridica temperatura cu 1ºC c. cantitatea de căldură care însoţeşte fenomenul de cristalizare d. cantitatea de căldură de trecere de la o formă polimorfă la alta e. căldura care se absoarbe sau se degajă când 2 substanţe compuse

reacţionează între ele f. căldura care se degajă la formarea unui compus din elementele

sale

Subiectul II 30 puncte

II.1. Scrieţi pe foaia de răspuns informaţia care completează spaţiile libere, astfel încât enunţul să fie corect 2x2puncte

A. Legea fazelor se aplică sub forma ...................................... pentru procesele tehnologice ale silicaţilor tehnici care au loc numai la presiune atmosferică, deoarece acest parametru rămâne practic constant.

B. Compuşii ..................... sunt compuşii chimici care se descompun la încălzire; ei nu au puncte de topire.

II.2.Calculaţi căldura specifică a silicatului monocalcic (M=120,15), cunoscând căldurile atomice pentru Si=3,2 cal; O=4 cal 10 puncte Indicaţie: Se vor explica termenii care apar în formula de calcul utilizată la rezolvarea problemei. II.3. Scrieţi pe foaia de răspuns, rezolvarea cerinţelor de mai jos: 10 puncte Considerăm un sistem unar al cărui component suferă fenomene de topire-solidificare. A. Să se reprezinte diagrama de stare 2 puncte B. Să se aplice legea fazelor la încălzire. 6 puncte C. Să se interpreteze diagrama de stare 2 puncte II.4.Unul dintre componenţii oxidici întâlniţi în sistemele de silicaţi este alumina. Precizaţi domeniile de utilizare şi justificaţi alegerea pe baza proprietăţilor Al2O3 6 puncte

Page 39: Cismas Silvia Manuela

39

Subiectul III 30 puncte

Considerăm diagrama unui sistem binar cu compus polimorf (componentul A prezintă 2 forme polimorfe) în prezenţa fazei lichide, ilustrată în figura de mai jos.

1. Transcrieţi pe foaia de răspuns şi completaţi

diagrama sistemului binar cu elementele care

lipsesc. (8 puncte)

2. Comparaţi temperatura de transformare

polimorfă cu temperatura eutectică. Justificaţi

răspunsul. (4 puncte)

3. Explicaţi fenomenele care au loc la încălzirea

amestecului M în momentul atingerii

temperaturii eutectice. Aplicaţi legea fazelor la

această temperatură. (6 puncte)

4. Analizaţi fenomenele care au loc la temperatura

de transformare polimorfă, atât la încălzirea cât şi

la răcirea amestecului M. (12 puncte)

Page 40: Cismas Silvia Manuela

40

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

MODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE Unitatea de învăţare: TERMOCHIMIA SILICAŢILOR TEHNICI CLASA a XI-a CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA STICLEI ŞI CERAMICII

Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit de barem.

Se vor puncta orice alte formulări și modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Subiectul I. 30 puncte I.1. 10 puncte A-a , B-d ,C-d, D-c, E-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p, pentru răspuns greşit se acordă 0 puncte. I.2. 10 puncte A-F A. Reformularea: Sistemul unar SiO2 prezintă 8 forme polimorfe B-A C-F Reformularea: Într-un sistem binar cu compuşi incongruenţi în fază solidă, formarea şi descompunerea compusului incongruent are loc la o temperatură inferioară temperaturii eutectice Se acordă câte 2 puncte pentru stabilirea valorii de adevăr şi 2 puncte pentru reformulare

I.3 10 puncte 1-f, 2-e, 3-a, 4-d,5-b Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p, pentru răspuns greşit se acordă 0 puncte. Subiectul II. 30 puncte II.1 2x2 puncte A – F+G=C+1 B - incongruent Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p, pentru răspuns incomplet sau greşit se acordă 0 puncte. II.2 10 puncte (2p) formula silicatului monocalcic este CaO * SiO2 (2p) Csp= (xCa1 + yCa2 +...+zCan)/M (3p) unde: Ca1 , Ca2 , ..., Can reprezintă căldurile atomice ale atomilor substanţei respective M reprezintă masa moleculară a substanţei respective x, y, z reprezintă numărul atomilor de acelaşi fel (1p) Ca are Ca =6,2 cal (2p) Csp= (6,2+ 3,8 +3x4)/120,15 =22/120,15=0,183 cal/g*grad Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul indicat, pentru răspuns incomplet sau parţial corect se acordă jumătate din punctaj, iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

Page 41: Cismas Silvia Manuela

41

II.3 10 puncte A. Diagrama sistemului unar 2 puncte

Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat ; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctaj ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

B. 6 puncte

(2p) La încălzirea la o temperatură inferioară temperaturii de topire sistemul unar prezintă o sungură fază, şi anume faza solidă. Aplicând legea fazelor F+ G= C+1 şi înlocuind 1+G=1+1 rezultă G=1, sistemul este monovariant deci are libertatea de a-şi ridica temperatura. (2p) La punctul de topire sistemul cu un singur component (C=1) are două faze F=2 o fază solidă şi una lichidă. Deci F+G = C+1 sau 2+G = 1+1 G=0, deci sistemul nu are nici un grad de libertate adică nu există decât o singură temperatură la care cele două faze pot coexista şi se spune ca sistemul este invariant. (2p) Dacă una din faze dispare, de exemplu faza solidă (topire completă), F=1 – faza lichidă, atunciaplicînd legea fazelor F+ G= C+1 sau 1+G=1+1 rezultă G=1. Dacă G = 1, sistemul este monovariant ceea ce înseamnă că după dispariţia fazei solide, topitura are libertatea de a-şi ridica temperatura.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat ; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctaj ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

C. 2 puncte

Pentru a trece un corp din stare solidă în stare lichidă trebuie să i se dea o anumită cantitate de caldură, iar când topitura se solidifică ea degajă căldura consumată la topire. Cât durează procesul de topire, temperatura sistemului rămâne constantă, apoi creşte din nou. La temperatura de topire coexistă faza solidă şi faza lichidă. Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat ; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctaj ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

II.4. 6 puncte Utilizările aluminei:

(2p) fabricarea materialelor abrazive, datorită durităţii sale ridicate (9 pe scara Mohs)

(2p) fabricarea materialelor refractare şi superrefractare, datorită punctului de topire foarte ridicat – 2050 oC

(1p) ca pietre preţioase (rubin, safir)

(1p) la fabricarea lagărelor pentru ceasornice

Page 42: Cismas Silvia Manuela

42

Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat ; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctaj ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p. Subiectul III. 30 puncte

1. Diagrama sistemului binar cu compus polimorf în prezenţa fazei lichide - 8 puncte

Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 1p.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

2. 4 puncte (2 p.) Temperatura de transformare polimorfă este mai mare decât temperatura eutectică. (2 p.) Transformarea polimorfă are loc în prezenţa fazei lichide; aceasta se formează la temperatura eutectică, care este cea mai joasă temperatură de topire din sistem. Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

3. 6 puncte (2 p.) La încălzirea amestecului M la o temperatură inferioară temperaturii eutectice, amestecul este format din 2 faze solide: forma polimorfă β a componentului A şi componentul B. (2 p.) La temperatura eutectică to

e începe să se topească componentul B, iar sistemul prezintă 3 faze: βA + B + liq. (2 p.) Aplicând legea fazelor F+G=C+1 şi înlocuind: 3+G=2+1, rezultă G=0 , sistemul este invariant, deci temperatura va rămâne constantă până la completa topire a componentului B. Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

4. 12 puncte (2 p.) La încălzirea amestecului M, la o temperatură superioară temperaturii eutectice, dar inferioară temperaturii de transformare polimorfă, sistemul este format din 2 faze: forma polimorfă βA stabilă la temperatură joasă şi liq. (2 p.) La temperatura de transformare polimorfă are loc transformarea polimorfă βA → αA, iar sistemul prezintă 3 faze: βA + αA + liq. (2 p.) Aplicând legea fazelor F+G=C+1 şi înlocuind: 3+G=2+1, rezultă G=0 , sistemul este invariant, deci temperatura va rămâne constantă până la completa transformare a formei polimorfe βA în forma polimorfă αA. (2 p.) La răcirea amestecului M, la o temperatură superioară temperaturii de transformare polimorfă, sistemul este format din 2 faze: forma polimorfă αA, stabilă la temperatură ridicată şi liq.

1- Liq

2- A

3- Liq

4- A

5- temperatura de transformare polimorfă

6- temperatura eutectică

7- temperatura de topire a componentului B în

stare pură

8- componentul A

Page 43: Cismas Silvia Manuela

43

(2 p.) La temperatura de transformare polimorfă are loc transformarea polimorfă αA → βA, iar sistemul prezintă 3 faze: αA + βA + liq. (2 p.) Aplicând legea fazelor F+G=C+1 şi înlocuind: 3+G=2+1, rezultă G=0 , sistemul este invariant, deci temperatura va rămâne constantă până la completa transformare a formei polimorfe αA în forma polimorfă βA. Pentru răspuns corect şi complet se acordă punctajul indicat.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă jumătate din punctajul indicat.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

Page 44: Cismas Silvia Manuela

44

Calificarea: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii Modulul: Chimia sistemelor silicatice Unitatea de învăţare: Termochimia silicaţilor tehnici

FIŞA DE RĂSPUNS

NUMELE SI PRENUMELE:.................................................................... NOTA ACORDATĂ:...............................................................................

Subiectul Rezolvare Punctaj Punctaj realizat

I.1.A 2

I.1.B 2

I.1.C 2

I.1.D 2

I.1.E 2

I.2.A

4

I.2.B 2

I.2.C

4

I.3 1- ; 2- ; 3- ; 4- ; 5- . 10

II.1.A 2

II.1.B 2

II.2

10

II.3.A

2

II.3.B

6

Page 45: Cismas Silvia Manuela

45

II.3.C

2

II.4

6

III.1

1. 8

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

III.2

4

III.3

6

III.4

12

TOTAL 90

Page 46: Cismas Silvia Manuela

46

4.PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL

Page 47: Cismas Silvia Manuela

47

ANALIZA REZULTATELOR

Evaluarea constituie principalul reper al nivelului de pregătire al elevilor şi sursa de informaţii pentru o analiză obiectivă a competenţelor, cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite de elevi într-o anumită perioadă de formare. Sunt de asemenea surse de informare a părinţilor cu privire la activitatea şcolară a elevilor.

Evaluarea este un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii instructiv educative cu:

obiective planificate ceea ce determină evaluarea calităţii

rezultate anterioare ceea ce determină evaluarea progresului

resurse utilizate ceea ce determină evaluarea eficienţei. Scopul evaluării este de orienta şi optimiza procesul educativ, şi, ca urmare, realizarea

unor evaluări periodice este absolut necesară. Evaluările periodice permit depistarea disfuncţionalităţilor în procesul de învăţare şi informaţii privind un plan de remediere a acestora.

Planul remedial prezentat în continuare a fost elaborat în urma aplicării unui test de evaluare sumativă la clasa a XI-a, pentru o unitate de învăţare. În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape:

Identificarea aspectelor care trebuie remediate

Diagnoza

Stabilirea cauzelor

Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)

A. IDENTIFICAREA ASPECTELOR CARE TREBUIE REMEDIATE

Identificarea acestor aspecte a presupus aplicarea unui test de evaluare sumativă, cu diferite tipuri de itemi, pentru unitatea de învăţare „Termochimia silicaţilor tehnici”din cadrul modulului Chimia sistemelor silicatice(clasa a XI-a, calificarea Tehnician în industria sticlei şi ceramicii, domeniul Materiale de construcţii) .

Competenţe vizate: Competenţa 2: Prezintă efectele termice care însoţesc transformările silicaţilor Criterii de performanţă

Enumerarea efectelor termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor;

Explicarea modalităţilor prin care se determină cantitativ efectele termice;

Enunţarea legii echilibrului fazelor în sistemele de silicaţi;

Aplicarea legii fazelor în sistemele de silicaţi; Competenţa 3: Explică transformările fizico-chimice din sistemele de silicaţi Criterii de performanţă

Reprezentarea grafică a diagramelor de stare a sistemele de silicaţi

Explicarea procesului de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi

Explicarea procesului de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi

Caracterizarea componenţilor oxidici principali ai silicaţilor

Interpretarea diagramelor de stare a unor sisteme concrete Conţinuturi

Efecte termice

Page 48: Cismas Silvia Manuela

48

Echilibre termice. Legea fazelor.

Sisteme unare

Sisteme binare

Componenţi oxidici

Obiectivele evaluării :

să definească efectele termice care însoţesc transformările fizico-chimice ale silicaţilor

să explice modul în care se determină cantitativ efectele termice;

să enunţe şi să aplice legea fazelor în sistemele de silicaţi

să explice procesul de solidificare şi topire în sistemele de silicaţi

să explice procesul de transformare polimorfă în sistemele de silicaţi

să caracterizeze componenţii oxidici ai silicaţilor

să interpreteze diagramele de stare a unor sisteme concrete

La elaborarea testului am avut în vedere următoarele aspecte:

itemii elaboraţi să asigure evaluarea întregului conţinut vizat, printr-o distribuire relativ proporţională a numărului de itemi pe fiecare unitate de conţinut în funcţie de complexitatea și timpul alocat acestor conţinuturi prin planificarea evaluării;

respectarea cerinţelor referitoare la întocmirea unui test de evaluare sumativă, adică elaborarea unor itemi distribuiţi pe cele 6 niveluri cognitive corespunzătoare competenţelor de evaluat (A-şi aminti, A înţelege, A aplica, A analiza, A evalua, A crea);

itemii corespunzători nivelelor cognitive superioare (A analiza, A evalua, A crea) au un grad mediu de dificultate, adecvat elevilor liceelor tehnologice şi colectivului clasei evaluate.

Page 49: Cismas Silvia Manuela

49

MATRICEA DE SPECIFICAŢII MODULUL: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE CLASA: a XI-a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: TERMOCHIMIA SILICAŢILOR TEHNICI Test sumativ

Nivelurile din Taxonomia

Bloom/ Andreson

Teme/

Continuturi/ Concepte-

cheie/ Unităţi

tematice

A-si aminti

A intelege

A aplica

A analiza

A evalua

A crea

Total itemi Punctaj

nr % nr %

1. Efecte termice

1 Item cu alegere duală I.2.B 2p

1 Item cu alegere multiplă

I.1.D 2p

1 Item de tip

pereche I.3

10p

1 Item

rezolvare de probleme

II.2 10p

4 20% 24 p 26,66%

2. Echilibre termice. Legea fazelor

1 Item cu alegere multiplă

I.1.A 2p

1 Item cu alegere multiplă

I.1.B 2p

1 Item de

completare II.1.A

2p

3 15% 6 p 6,66%

3. Sisteme unare

1 Item cu

alegere duală

1 Întrebare

structurată

1 Întrebare

structurată

1 Întrebare

structurată

4 20% 14 p 15,55%

Page 50: Cismas Silvia Manuela

50

I.2.A 4p

II.3.B 6p

II.3.A 2p

II.3.C 2p

4. Sisteme binare

1 Item de

completare II.1.B

2p

1 Item cu

alegere duală I.2.C 4p

1 Item

rezolvare de probleme

III.1 8p

1 Item

rezolvare de probleme

III.2 4p

1 Item

rezolvare de probleme

III.3 6p

1 Item

rezolvare de probleme

III.4 12p

6 30% 36 p 40%

5. Componenţi oxidici

1 Item cu alegere multiplă

I.1.C 2p

1 Item cu alegere multiplă

I.1.E 2p

1 Întrebare cu

răspuns scurt II.4 6p

3 15% 10 p 11,11%

Total itemi 3 4 5 4 3 1 20 100%

90 p + 10p

din oficiu

100%

% itemi 15% 20% 25% 20% 15% 5%

Total punctaj 6 p 12 p 28 p 14 p 18 p 12 p

% punctaj 6,66% 13,33% 31,11% 15,55% 20% 13,33%

După aplicarea și corectarea testului, rezultatele elevilor au fost consemnate intr-un tabel centralizator, care conţine punctajul obţinut de

fiecare elev pe fiecare item (Tabel 1). Itemii au fost grupaţi în tabel pe niveluri cognitive, așa cum rezultă din matricea de specificaţii. Nu s -au luat în considerare punctele acordate

din oficiu. (Tabel 2) Punctajele din tabel au fost convertite în plusuri și minusuri, într-un alt tabel (Tabel 3), astfel: s-au marcat cu semnul (+) itemii la care elevul a

răspuns corect (itemi la care a obţinut mai mult de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv) și cu semnul (-) itemii la care nu a răspuns mulţumitor (itemi la care elevii au obţinut jumătate sau mai puţin de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv, având în vedere şi nivelurile cognitive corespunzătoare itemilor).

Page 51: Cismas Silvia Manuela

51

Tabel 1

Nr. Crt Numele şi prenumele I.1 I.2 I.3 II.1 II.2 II.3 II.4 III Total

Nota A B C D E A B C A B A B C 1 2 3 4 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 10 2 6 2 6 8 4 6 12 90

1 Arcana Paula 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 8 2 6 2 5 8 4 6 10 85 9,50 2 Barabaş Raluca Maria 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 8 2 6 2 5 8 4 6 12 87 9,70 3 Burian Paul Andrei 2 2 2 2 2 2 2 2 10 2 2 6 2 6 2 4 8 4 6 12 80 9,00 4 Cezar Maria Magdalena 2 2 2 2 2 4 2 2 10 2 2 4 2 6 2 4 8 2 4 8 72 8,20 5 Cîrstea Lida Denisa 2 2 0 2 0 2 2 2 8 2 2 0 2 6 0 2 7 2 4 5 52 6,20 6 Creţu Neluţu 2 0 2 2 0 2 2 2 8 2 2 0 2 4 0 3 7 2 4 8 54 6,40 7 Demeter Cristina 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 6 2 6 2 3 8 4 6 8 79 8,90 8 Dilo Violeta Antonela 2 2 2 2 0 2 2 4 8 2 2 0 2 4 0 3 7 2 4 8 58 6,80 9 Dragne Calipsian Armant 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 6 2 6 2 3 8 4 4 8 77 8,70

10 Faur Viorel Sabin 2 2 2 2 2 4 2 4 8 2 2 2 2 4 2 2 7 2 4 6 63 7,30 11 Holom Alin Dorel 2 2 2 2 2 4 2 4 8 2 2 4 2 6 2 4 8 2 6 8 74 8,40 12 Horvat Paula Cristina 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 8 2 6 2 5 8 4 6 8 83 9,30 13 Horvath Roxana 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 6 2 6 2 5 8 4 4 8 79 8,90 14 Lupu Georgiana Crinela 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 4 2 6 2 4 8 4 4 8 76 8,60 15 Mihai Irma Andreea 2 2 2 2 2 2 2 4 8 2 2 2 2 6 2 4 8 2 4 6 66 7,60 16 Piri Oana Maria 2 0 2 2 0 2 2 2 8 2 2 2 2 4 2 4 7 2 4 5 56 6,60 17 Pitică Ioana Mirela 2 0 2 2 0 2 0 2 8 2 2 0 2 4 2 3 6 2 4 6 51 6,10 18 Pora Ovidiu Marcel 2 2 2 2 2 2 2 4 8 2 2 2 2 6 2 4 6 2 4 5 63 7,30 19 Seleş Alin Cornel 2 2 2 2 2 2 2 2 8 2 2 2 2 4 2 3 7 2 4 8 62 7,20 20 Stanciu Paula Diana 2 2 2 2 2 4 2 4 10 2 2 8 2 6 2 4 8 4 6 10 84 9,40 21 Toader Dumitru Silviu 2 2 2 2 2 4 2 4 8 2 2 6 2 6 2 4 8 4 4 8 76 8,60 22 Trifan Rareş Vasile 2 2 2 2 2 2 2 4 8 2 2 4 2 4 2 3 8 4 4 6 67 7,70

Page 52: Cismas Silvia Manuela

52

Tabel 2

REZULTATE - TEST SUMATIV-CLASA XI-C

TOTAL MODULUL : Chimia sistemelor silicatice

Nr. Crt

Numele şi prenumele

A-ŞI AMINTI A ÎNŢELEGE A APLICA A ANALIZA A EVALUA A CREA I.1

A I.2.B

II.1.B

I.1.C

I.1.D

I.2.A

I.2.C

I.1.B

I.1.E

I.3 II.3B

III.1

II.1.A

II.3.A

II.4

III.2

II.2

II.3.C

III.3

III.4

2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 6 4 10 2 6 12 90 1 Arcana Paula 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 5 4 8 2 6 10 85 2 Barabaş Raluca 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 5 4 8 2 6 12 87 3 Burian Paul An 2 2 2 2 2 2 2 2 2 10 6 8 2 2 4 4 6 2 6 12 80 4 Cezar Magdalena 2 2 2 2 2 4 2 2 2 10 6 8 2 2 4 2 4 2 4 8 72 5 Cîrstea Denisa 2 2 2 0 2 2 2 2 0 8 6 7 2 2 2 2 0 0 4 5 52 6 Creţu Neluţu 2 2 2 2 2 2 2 0 0 8 4 7 2 2 3 2 0 0 4 8 54 7 Demeter Cristina 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 3 4 6 2 6 8 79 8 Dilo Antonela 2 2 2 2 2 2 4 2 0 8 4 7 2 2 3 2 0 0 4 8 58 9 Dragne Calipsian 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 3 4 6 2 4 8 77

10 Faur Viorel Sabin 2 2 2 2 2 4 4 2 2 8 4 7 2 2 2 2 2 2 4 6 63 11 Holom Alin Dorel 2 2 2 2 2 4 4 2 2 8 6 8 2 2 4 2 4 2 6 8 74 12 Horvat Paula 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 5 4 8 2 6 8 83 13 Horvath Roxana 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 5 4 6 2 4 8 79 14 Lupu Georgiana 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 4 4 4 2 4 8 76 15 Mihai Andreea 2 2 2 2 2 2 4 2 2 8 6 8 2 2 4 2 2 2 4 6 66 16 Piri Oana Maria 2 2 2 2 2 2 2 0 0 8 4 7 2 2 4 2 2 2 4 5 56 17 Pitică Mirela 2 0 2 2 2 2 2 0 0 8 4 6 2 2 3 2 0 2 4 6 51 18 Pora Ovidiu 2 2 2 2 2 2 4 2 2 8 6 6 2 2 4 2 2 2 4 5 63 19 Seleş Alin Cornel 2 2 2 2 2 2 2 2 2 8 4 7 2 2 3 2 2 2 4 8 62 20 Stanciu Diana 2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 4 4 8 2 6 10 84 21 Toader Silviu 2 2 2 2 2 4 4 2 2 8 6 8 2 2 4 4 6 2 4 8 76 22 Trifan Rareş 2 2 2 2 2 2 4 2 2 8 4 8 2 2 3 4 4 2 4 6 67

Page 53: Cismas Silvia Manuela

53

Tabel 3

REZULTATE - TEST SUMATIV-CLASA XI-C

TOTAL MODULUL : Chimia sistemelor silicatice

Nr. Crt

Numele şi prenumele

A-ŞI AMINTI A ÎNŢELEGE A APLICA A ANALIZA A EVALUA A CREA I.1.

A I.2.B

II.1.B

I.1.C

I.1.D

I.2.A

I.2.C

I.1.B

I.1.E

I.3 II.3.

B III.1

II.1.A

II.3.A

II.4 III.2

II.2

II.3.C

III.3

III.4

2 2 2 2 2 4 4 2 2 10 6 8 2 2 6 4 10 2 6 12 90 1 Arcana Paula + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 85 2 Barabaş Raluca + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 87 3 Burian Paul + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80 4 Cezar Magdalena + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 72 5 Cîrstea Denisa + + + - + + + + - + + + + + - + - - + - 52 6 Creţu Neluţu + + + + + + + - - + + + + + + + - - + + 54 7 Demeter Cristina + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 79 8 Dilo Antonela + + + + + + + + - + + + + + + + - - + + 58 9 Dragne Calipsian + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 77

10 Faur Sabin + + + + + + + + + + + + + + - + - + + + 63 11 Holom Alin + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 74 12 Horvat Paula + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 83 13 Horvath Roxana + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 79 14 Lupu Georgiana + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 76 15 Mihai Andreea + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 66 16 Piri Oana + + + + + + + - - + + + + + + + - + + - 56 17 Pitică Mirela + - + + + + + - - + + + + + + + - + + + 51 18 Pora Ovidiu + + + + + + + + + + + + + + + + - + + - 63 19 Seleş Alin + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 62 20 Stanciu Diana + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 84 21 Toader Silviu + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 76 22 Trifan Rareş + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + 67

TOTAL PLUSURI 22 21 22 21 22

22 22 19 17 22 22 22 22 22 20 22 9 19 22 19

Page 54: Cismas Silvia Manuela

54

B. Diagnoza

Din Tabelul 3, analizând totalurile pe fiecare semn (+ sau -) și pe fiecare nivel cognitiv se identifică nivelul performanţei elevilor, raportată la acele niveluri cognitive evaluate. Constatări:

analiza rezultatelor confirmă gradul de dificultate mediu al testului

incapacitatea de a folosi cunoștinţele acumulate pentru rezolvarea unor situaţii concrete

incapacitatea de a face transfer

incapacitatea de a face analize(elevii Cîrstea Denisa, Creţu Neluţu, Faur Sabin, Dilo Antonela, Mihai Andreea, Pitică Mirela);

incapacitatea de a interpreta (elevii Cîrstea Denisa, Creţu Neluţu, Faur Sabin, Dilo Antonela, Pitică Mirela, Seleş Alin);

Din analiza răspunsurilor elevilor la itemii subiectivi sau semiobiectivi, s-a constat o nesatisfăcătoare însușire a vocabularului de specialitate în cazul mai multor elevi (elevii Cîrstea Denisa, Creţu Neluţu, Faur Sabin, Dilo Antonela, Piri Oana, Pitică Mirela);

Itemii tip rezolvare de problemă, care au presupus un calcul matematic(II.2, II.3.B, III.3, III.4), nu au fost rezolvaţi satisfăcător de mai mulţi elevi, deci se constată deficienţe referitoare la utilizarea formulelor și regulilor de calcul matematic;

Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea și a capacităţii de utilizare și aplicare a cunoștinţelor specifice modulului; s-a constatat că sunt elevi care au demonstrat o slabă capacitate de aplicare a cunoștinţelor specifice disciplinei în rezolvări de situaţii problemă (Cîrstea Denisa, Pitică Mirela, Pora Ovidiu);

Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea și a capacităţii de utilizare și aplicare a cunoștinţelor specifice modulului; s-a constatat că elevii au deficienţe în structurarea planului de rezolvare a problemelor şi de utilizare a unităţilor de măsură (elevii Faur Sabin, Mihai Andreea, Piri Oana, Pora Ovidiu, Seleş Alin), sau chiar a necunoaşterii acestora (elevii Cîrstea Denisa, Creţu Neluţu, Faur Sabin, Dilo Antonela, Pitică Mirela);

C. Stabilirea cauzelor Cauze:

mediul de provenienţă al elevilor: elevi cu posibilităţi materiale scăzute, elevi ai căror părinţi sunt şomeri, elevi cu părinţi dezinteresaţi de școală;

factori individuali: nivel redus de cunoștinţe din clasele anterioare(calcul matematic, corelarea mărime fizică-unitate de măsură, transformarea unităţilor de măsură în multipli și submultipli), capacitate scăzută de memorare, neînţelegerea conceptelor predate, dificultăţi de comunicare; dificultăţi de concentrare; absenteismul datorat faptului că elevii sunt nevoiţi să muncească, elevi cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă (sindrom Down)

D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa şi/ sau elev)

Ţinând cont de cauzele identificate, se impune luarea unor măsuri remediale, măsuri care să permită şi elevilor care au întâmpinat dificultăţi să-şi îmbunătăţească rezultatele școlare. Se vor antrena în aceste activităţi suplimentare şi ceilalţi elevi ai clasei, cei cărora le sunt necesare activităţi de aprofundare şi de îndrumare pentru o structurare logică a rezolvării itemilor. Acest plan este prezentat mai jos.

Page 55: Cismas Silvia Manuela

55

PLAN REMEDIAL Modulul: Chimia sistemelor silicatice CLASA a XI-a C Profesor: ing. Cismaş Silvia Manuela Anul şcolar 2012-2013

Nume elev Decalaje identificate Prioritate (care sunt

urgenţele?)

Activitatea remediala (ce trebuie făcut

concret?)

Intervalul de timp

(până când?)

Persoana responsabilă

(de către cine?)

Resurse (de ce avem nevoie)

~ Cîrstea Denisa,

~ Creţu Neluţu

~ Faur Sabin ~ Dilo

Antonela ~ Pitică

Mirela ~ Seleş Alin

~ Asimilarea defectuoasă a cunoștinţelor de specialitate

~ Neînsuşirea termenilor tehnici

~ Acoperirea golurilor în cunoștinţe

~ Dezvoltarea unui limbaj știinţific/tehnic de specialitate corespunzător

~ Utilizarea metodelor de învăţare centrate pe elev, utilizarea unor strategii de predare care să ţină cont de stilurile de învăţare ale elevilor;

~ Învăţarea în contexte practic- aplicative

~ Exerciţii de învăţare logică a conţinuturilor

~ Activităţi de învăţare repetitive

~ Activităţi de învăţare în grup

~ Întocmirea plan conspect

~ Întocmirea unor glosare cu termeni tehnici

~ Ori de cîte ori este nevoie, tot anul școlar

~ Profesorul de discipline tehnologice - ing. Cismaş Silvia Manuela

~ Cărţi de metodică specialitate

~ Prezentări Power Point cu exemple de planuri-conspect lecţii de specialitate

~ Dicţionare, inclusiv tehnice,

~ Internet

~ Cîrstea Denisa

~ Deficienţe de atenţie şi

~ Identificarea metodelor

~ Fişe cu teste. ~ Tot anul, cel puţin o datǎ pe

~ Consilierul psihopedagogic

~ Teste de specialitate

Page 56: Cismas Silvia Manuela

56

~ Faur Sabin ~ Holom

Alin ~ Pora

Ovidiu

concentrare, de înţelegere

alternative de predare-învăţare, a stilurilor de învăţare

sǎptǎmânǎ

~ Cîrstea Denisa

~ Creţu Neluţu

~ Dilo Antonela

~ Piri Oana ~ Pitică

Mirela ~ ~

~ Pregătire deficitară datorată absenteismului (elevi angajaţi la un agent economic de profil)

~ Stabilirea unui program de recuperare a rămânerilor în urmă

~ Măsuri de recuperare a materiei: meditaţii de specialitate având ca scop explicarea noţiunilor teoretice neînsușite;

~ Rezolvarea de exerciţii practice şi studii de caz care să dezvolte capacitatea de aplicare a cunoștinţelor specifice disciplinei

~ Tot anul, cel puţin o datǎ pe sǎptǎmǎnǎ

~ Profesorul de discipline tehnologice – ing. Cismaş Silvia Manuela

~ Prezentări Power Point cu exemple de planuri-conspect lecţii de specialitate

~ Exerciţii cu probleme de specialitate

~ Colectivul clasei

~ Deficienţe referitoare la utilizarea formulelor și regulilor de calcul matematic Slabă aplicare a cunoștinţelor specifice disciplinei în rezolvări de probleme

~ Capacitatea scăzută de analiză

~ Calcularea corectă în scris, respectând algoritmul de calcul Îmbunătăţirea capacităţii de înţelegere a termenilor și de aplicare a formulelor de calcul specifice

~ Exerciţii de calcul scris Rezolvarea de exerciţii practice, studii de caz şi rezolvare de probleme care să dezvolte capacitatea de analiză şi aplicare a cunoștinţelor specifice disciplinei

~ Tot anul, o datǎ pe sǎptǎmǎnǎ

~ Profesorul de discipline tehnologice - ing. Cismaş Silvia Manuela

~ Exerciţii cu probleme de specialitate

Page 57: Cismas Silvia Manuela

57

şi selectare a datelor relevante din sarcinile de lucru.

~ Stabilirea algoritmului de rezolvare a problemelor.

~ Utilizarea unităţilor de măsură.

calificării

Pentru elevii care au obţinut rezultate bune, în scopul încurajării performanţei se vor aplica:

- Exerciţii pentru dezvoltarea gândirii critice - Sarcini de lucru diferenţiate în funcţie de nivelul de achiziţii anterioare și a cunoștinţelor dobândite.


Recommended