circulator2

5/8/2018 circulator2 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/circulator2 1/24

EXCITABILITATEA



GENERALITATIMiocardul are capacitatea de a-si generapotentiale de actiune cand este stimulat

adecvat.Excitantul normal = potentialul deactiune provenit de la nodulul sino-atrial

prag de excitatie = legea³tot sau nimic´

Miocard ventricular, atrial, embrionar



GENERALITATIPotentialul de repaus al cardiomiocituluiventricular: are o valoare de (-80)(-85) mV.

Canalele voltaj-dependente prezente lanivelul cardiomiocitului:

- canale de Na+

rapide- canale de K + lente

- canale de Na+-Ca++ lente

-

canale de Cl-

rapide



GENERALITATIPotenialul de aciune este o depolarizaretranzitorie ce se propag non-decremenial.

Contracia ritmic a miocardului este rezultatulgenerrii ritmice de poteniale de aciune încelulele specializate din nodulul sinoatrial.

Acestea sunt conduse prin restul sistemuluiexcitoconductor i prin miocardul contractil,trecând de la o celul la alta datorit prezenei

jonciunilor comunicante.



GENERALITATIExistena canalelor ionice voltaj-dependente însarcolema cardiomiocitelor permite producerea depoteniale de aciune, cu caracteristici variate îndiferitele tipuri de celule miocardice.

Sistemul excito-conductor cardiac cuprinde nodululsino-atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu

ramurile sale i reeaua Purkinje.Toate celulele din cadrul sistemului excito-conductorsunt capabile de descrcare spontan, dar nodululsinoatrial deine controlul deoarece are cea mai mare

rat de descrcare.



Potenialul de aciune alcardiomiocitelor ventriculare

Pentru miocard stimulul fiziologic este potenialul deaciune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar

rspunsul este contracia.

Caracterele potenialul de aciune in fibrelormiocardului ventricular:- amplitudine 90-105 mV,

- potenial de repaus aproximativ -80 mV,- prag de declanare între -70 i -60 mV,- durat de ~300 ms.





Potenialul de aciune al

cardiomiocitelor ventriculareFazele potenialului de aciune:Faza 0: deschiderea canalelor de Na voltaj-dependent rapide determin depolarizare rapid sub

forma unui potenial-vârf (spike potential) cedepete valoarea de zero (overshoot).Faza 1: repolarizarea rapid prin deschidereatranzitorie a canalelor de K.Faza 2: (platou): activarea canalelor voltaj-

dependente lente de Na i Ca.Faza 3: deschiderea altor canale de K (K1 i X1)determin o repolarizare moderat rapid i complet.Faza 4: se reinstaleaz potenialul membranar derepaus, prin activitatea intens a pompei de Na / K.





Perioadele refractare ale miocardului

Depolarizarea se însoete de incapacitatea de a rspunde la stimuli,deoarece toate canalele de Na rapide sunt deschise. Aspectul continu i

în fazele 1 i 2, când canalele rapide de Na sunt inactivate, iar cele de tip Lsunt deschise. Astfel, de la declanarea PA i pân la începutul fazei 3 se

întinde perioada refractar absolut , caracterizat prin inexcitabilitate.Pân spre sfâritul potenialului de aciune, inexcitabilitatea esterelativ , deoarece stimuli puternici pot s induc poteniale de aciune detip lent, mai ample pe msur ce stimulul acioneaz mai târziu în faza 3.Spre sfâritul fazei 3 repolarizarea este aproape complet; membrana iesedin starea refractar relativ si se pot declana poteniale de aspect similarcu cel obinuit, aprut prin propagarea potenialului de la nivelul noduluisino-atrial.Perioada refractar absolut + relativ = perioada refractar total.Importante apariia extrasistolelor (numai înafara perioadei refractareabsolute).Existena unei perioade refractare lungi, de ordinul zecimii de secund,

duce la imposibilitatea tetanizrii miocardului.



Automatismul - capacitatea inimii de a se autoexcita.

Contracia ritmic a miocardului este determinat de

activitatea electric a nodulului sinoatrial; estelocalizat în peretele atrial, inferior i extern fa dedeschiderea venei cave superioare.

Celulele sistemului excitoconductor nu pot menine

un potenial membranar de repaus constant; celuleleP (pacemaker) sinoatriale se depolarizeaz spontancel mai rapid i deci genereaz poteniale de aciunecu cea mai mare frecven.



Potenialul de aciune al celulelor PMembrana lor prezint o depolarizare diastolic lent,de la potenialul maxim diastolic (cca. -65 mV) lapragul de deschidere a canalelor lente de Na i Ca

(cca. -55 mV), când se declaneaz potenialul deaciune.Mecanismul principal al depolarizrii lente diastoliceeste inactivarea lent a unor canale de potasiu întimp ce permeabilitatea bazal pentru sodiu estemare i cvasiconstant.Nu sunt implicate canale de sodiu rapide îndepolarizarea din cadrul potenialului de aciunedeclanat de celulele P (nu sunt exprimate de ctreaceste celule).





Potentialul de actiune al celulelor PCaracterele potenialului de aciune în celulele P:- potential maxim diastolic = -60 -70 mV;

- prag de declansare = -55 -60 mV;- potential de actiune = 55 60 mV (faza deovershoot; faza 0 lenta; repolarizarea lenta si platoulnu sunt distincte)

-durata 200 msecOrice alt sediu pentru generarea impulsului senumete pacemaker ectopic, iar depolarizareaconsecutiv a întregului sinciiu miocardic se numete

extrasistol (electric).



Potentialul de actiune al celuleloratrio-ventriculare

Caracterele potenialului de aciune în celuleleatrio-ventriculare:

- Potential de repaus = -60 mV- Potential de actiune: durata 200-250 msec

- intermediar intre PA al nodulului sino-atrial si al fibrelorPurkinje

- durata depolarizarii lente diastolice este mai prelungita(frecventa de descarcare este mai redusa)

- faza de depolarizare este lenta- faza de repolarizare rapida este absenta





Potentialul de actiune la nivelulfibrelor Purkinje

Caracterele potenialului de aciune la nivelulfibrelor Purkinje:

- potential de repaus = - 90 mV- depolarizare lenta diastolica foarte lenta;- potential de actiune:

- faza rapida: 120 mV; deschiderea canalelor de Na+ rapide

- repolarizare rapida deschiderea canalelor de Cl-;- platoul prezent - durata- mai mare decat la miocardul ventricular





Propagarea potenialului de aciune în

miocardPotenialul de aciune se propag în sinciiulmiocardic datorit jonciunilor comunicante, ele

permit trecerea ionilor de la o celul la alta.

Jonctiunile comunicante nu sunt repartizate uniformin miocard = viteza de conducere diferita.

Miocardul functioneaza ca un sincitiu; oriunde aparePA este transmis instantaneu in tot miocardul.





Propagarea potenialului de aciune în miocard

Viteza de propagare a impulsului variaz mult în ansamblul miocardului; ea este în medie:

- 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrial),- 0,01-1 m/s în nodul atrio-ventricular (0,01

în fibrele joncionale, 0,1 în cele nodale; 100ms întârziere atrio-ventricular),- 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s;30 ms întârziere),

- 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil.




Conducerea PA la nivelul nodulului atrio-ventricular are este intarziata deoarece:

- fibrele de conducere (de jonctiune, nodale, detranzitie) sunt scurte;

- numarul de jonctiuni comunicante este redus;

- sunt fibre de tip embrionar, putin diferentiate;- datorita intarzierii, nodulul atrio-ventricular se

numeste marea sinapsa a inimii




Conducerea PA in miocardul ventricular:

- Viteza de conducere 0,4-0,5 m/sec

- conducere subendocardica catre epicard;

- timp de conducere 0,06 sec;

- cronologie: sept interventricular endocard

(varf, perete lateral), baza



Date post:	06-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	andreea-barbuta
View:	79 times
Download:	0 times

circulator2

Documents