circulatia trenurilor

TEMA PROIECTULUI:

CIRCULAIA TRENURILOR

Calificarea: Agent comercial feroviar Domeniul: Electromecanic


CUPRINS

Memoriu justificativ ........ 3 Capitolul 1 ........ 4 1.1. Puncte de sectionare si deservirea lor4 1.2. Mersul trenurilor........7 1.3. Rangul si numerotarea trenurilor...8 Capitolul 2 .. 10 2.1. Reguli generale privind circulatia trenurilor .....10 2.2. Circulatia trenurilor dupa sistemul blocului de linie semiautomat....13 2.3. Circulatia trenurilor dupa sistemul intelegerii telefonice......14 2.4. Circulatia trenurilor la interval de post de miscare ...15 Capitolul 3 .................................................................................................................. 16 3.1. Circulatia trenurilor pe linie falsa..16 3.2. Circulatia trenurilor prin puncte de sectionare cu serviciul suspendat temporar.....17 3.3. Oprirea neprevazuta a unui tren in linie curenta.....18 Capitolul 4: Instalatii de semnalizare si centralizare.............19 Capitolul 5: Norme de protectia muncii...21 Bibliografie...23

2


Memoriu justificativIn prima jumatate a secolului XX, calea ferata era principala modalitate de transport terestra, atat pentru pasageri, cat si pentru marfuri. Odata cu dezvoltarea rapida a infrastructurii feroviare, inregistrata mai ales in ultimele trei decenii ale secolului trecut si continuata si astazi in ritm accelerat, ponderea transportului feroviar de marfuri si pasageri a crescut simtitor. Activitatea de circulatie este reprezentativa pentru transportul feroviar, ea avand la baza o serie de operatii si procese tehnologice. In activitatea de criculatie este angrenat un personal numeros, riguros pregatit si verificat, care face fata cerintelor impuse de siguranta circulatiei. Extinderea noilor mijloace de tractiune la calea ferata, locomotivele electrice si diesel, a condos la cresterea substantiala a vitezei si tonajului trenurilor.Aceasta impune luarea unor masuri adecvate pentru sporirea corespunzatoare a sigurantei circulatiei.Printre aceste masuri pe primul plan se situeaza introducerea dispozitivilor de siguranta si vigilenta, respective a instalatiilor pentru controlul vitezei trenurilor. De remarcat ca, la supertrenurile realizate sau in curs de transpunere in practica, nici controlul continuu al vitezei nu mai este suficient, deoarece nu confera o siguranta deplina.S-a preconizat astfel conducerea automata a trenului pe intregul sau parcurs.

3


Capitolul 11.1 Puncte de sectionare si deservirea lor Punctele de sactionare sunt locurile unde instalatiile feroviare permit incrucisarea trenurilor, trecerea lor inainte(depasirea), urmarirea tren dupa tren, stationarea pentru imbarcarea si debarcarea calatorilor, gararea vagoanelor pentru incarcare-descarcare, descompunerea si compunerea trenurilor si altele. Portiunile de cale ferata separate prin puncte de sectionare se numesc distane de circulatie sau sectoare de bloc de linie automata. Punctele de sectionare se stabilesc in functie de volumul traficului de marfuri si de calatori, de numarul trenurilor, de nevoile de servire a localitatilor, a agentilor economici etc. Dupa activitatea desfasurata si dotarea lor tehnica, punctele de sectionare se impart in: statii de cale ferata; posturi de miscare(de reavizare); semnale de bloc de linie semiautomate; semnale de bloc de linie automat Statia, ca punct de sectionare a caii ferate, dispune de o anumita inzestrare tehnico-materiala care permite efectuarea integrala sau partiala a operatiilor tehnice si comerciale.In categoria operatiilor tehnice sunt incluce: primire,expediere si trecerea fara oprire a trenurilor prin statii, incrucisarile si depasirile, formarea si descompunerea garniturilor de tren,atasarea sau detasarea de vagoane la trenurile aflate in transit sau la locomotivele isolate, pregatirea si introducerea vagoanelor la fronturile de incarcare-descarcare, la liniile industriale,revizia tehnice a vagoanelor, schimbarea locomotivelor si a personalului la trenurile aflate in transit, repararea vagoanelor, alimentarea locomotivelor cu apa sau combustibil.Operatiile comerciale include: primirea, cantarirea, pastrarea si eliberarea maefurilor, intocmirea documentelor de transport, incasarea taxelor de transport, aplicarea plumburilor la vagoane, descarcarea si transbordarea marfurilor ,sortarea coletariei, urcarea si coborarea calatorilor, primirea , pastrarea si eliberarea bagajelor, incarcarea si descarcarea bagajelor, a postei etc. 4 - halte de miscare;


In raport natura traficului servit statiile de cale ferata sunt trei feluri: - de marfuri; - de calatori - mixte; Statiile de marfuri sunt amplasate in apropierea unor localitati cu importante activitati economice, statiile de calatori sunt amplasate in centrele urbane care constituie in locurile de incepere sau terminare a parcusului trenurilor, iasr statiile mixte, care sunt in majoritate pe reteaua de cai ferate, sunt amplasate in asa fel incat permit servirea ambelor forme de traffic. In functie de natura sau volumul operatiilor effectuate statiile de cale ferata sunt de doua tipuri: tehnice si intermediare. Statiile tehnice se amplaseaza in punctele unde se concentreaza mari curenti de marfa si de vagoane(in apropierea marilor centre industriale si agricole, a porturilor etc.)precum si in puncte de intretaiere a liniilor de cale ferata magistrale, unde o parte din curentii de vagoane isi schimba directia de mers(de exemplu, Bucuresti Triaj, Videle,Simeria,Brasov Triaj, Adjus,Ciulnita etc.).in aceste statii operatiile tehnice au volumul cel mai mare, in principal de compunere descompunere a trenurilor, dar si pentru celelalte categorii de operatii tehnice specifice. In unele statii tehnice se asigura schimbarea locomotivelor de la trenurilor aflate in transit, echipele lor,schimbarea echipelor de personal de la trenuri,repararea curenta a locomotivelor(in cazul in care exista depou), repararea curenta a vagoanelor si efectuarea operatiilor tehnice si comerciale aferente primirii si expedierii trenurilor de marfa si de calatori.Aceste se numesc statii de dispozitie. In statiile tehnice se amplaseaza depouri de domiciliu, puncte de intoarcere a locomotivelor, instalatii pentru alimentarea si revizia tehnica a acestora, ateliere de zona etc.Deoarece aceste statii tehnice dilimiteaza,de regula, sectiile de circulatie sau de remorcare se mai numesc statii cap de sectie. Sectia de circulatie este acea portiune de linie magistrala(principala)sau secundara pe care se pastreaza, in general,aceleasi caracteristici de traffic(acelasi numar de trenuri si aceeasi structura de traffic).Ea este cuprinsa intre doua statii de dispozitie.De asemenea , necesitatea schimbarii locomotivelor sau a echipelor de mecanici la trenurile de parcurs mediu sau lung a determinat delimitarea retelei de cale ferata in sectii de remorcare. Sectia de remorcare este acea portiune dintr-o linie magistrala(princeipala),sau secundara pe carese asigura tractiunea diferitelor categorii de trenuri cu aceleasi locomotive care apartin unui depou, numit depou de domiciuliu. Statiile intermediare se amplaseaza, in general, in acele locuri in care se asigura servirea 5


comoda a clientei cailor ferate.Ele se contruiesc intre statiile tehnice, pe liniile principale.Distanta medie intre doua statii intermediare este cuprinsa intre 8-12 km.Caracteristica acestor statii este ca in prin ele trenurile tranziteaza fara oprire(trenurile de calatori de rang superior si trenurile directe de marfa), exceptand trenurile(de marfa sau calatori)Care servesc clientele aflate in zona de influenta a sectiei de remorcare.In aceste statii se efectueaza operatii de urcare sau coborare a calatorilor, operatii de primire si expediere, de incarcare si descarcare a vagoanelor.Statiile intermediare se servesc si pentru incrucisarea si depasirea trenurilor, contribuind astfel la sporirea capacitatii de circulatie. Nodul de cale ferata este o statie de dispozitie.El este amplasat intr-un loc de ramificatie a caii ferate(unde ramificatia are cel putin trei directii de mers,de exemplu, statiile Videle,Ploieste etc.). Complexul de cale ferata este format dintr-un ansamblu de statii in tre care exista relatii functionale,permanete si intemense, in scopul realizarii nevoilor de transport ale unor localitati mai mari.Complexul de cale ferata cuprinde statii de triaj, de marfuri si de calatori(De exemplu,Bucuresti,Baia Mare,Galati). Statiile de calatori si mixte, in raport cu pozitia lor in reteaua feroviara si cu modul cum circula trenurile de calatori prin ele sunt: de trecere, atunci cand trenurile strabat statia dintr-o parte in cealalta(de exemplu,Brasov terminus, in care trenurile intra si ies doar printr-o singura parte,cealalta fiind inaccesibila de rebrusment, unde locul locomotivei se schimba de la un capat al trenului la celalat( care In functie de volumul,caracterul operatiilor executate, de gradul de inzestrare si de complexitatea activitatilor, statiile se impart in sase categorii:speciala, I,II,III,IV si V. Majoritatea statiilor tehnice precum si statiile cele mai amri de marfuri si de calatori( de exemplu, Bucuresti Triaj,Ploiesti Triaj,Brasov Triaj) fac parte din categoriile speciale,I si II.Statiile intermediare sunt incluse in categoriile III-IV. In statiile de cale ferata se efectueaza operatii initiale si finale legate de transportul marfurilor si calatorilor, se nasc si se sting curentii de vagoane si implicit de marfuri si de calatori. In functie de volumul si caracterul prestatiilor,statiile au urmatoarea inzestrare tehnica: dispozitiv de linii pentru tranzitarea si prelucrarea trenurilor,precum si pentru efectuarea altor instalatii de semnalizare,centralizare,blocare si telecomunicatii; 6 operatii tehnice si de manipulare a marfurilor; calatori); constructive( de exemplu Bucuresti-Nord); anterior a fost finele trenului) pentru a continua cursa ( de exemplu, Suceava Nord,Titan).


-

instalatii pentru trierea si formarea garniturilor de tren; cladiri tehnice de serviciu; cladiri pentru servirea calatorilor(case de bilete.magazii pentru bagaje) instalatii si constrcutii destinate traficului de marfuri(magazii,rampe,poduri rulante, utilaje instalatii de iluminat, de paza contra incendiilor si alimentare cu apa; ateliere de zona,cepouri de locomotive. Haltele de msicare sunt puncte de sectionare care dispun de linii pentru efectuarea

pentru incarcarea-descarcare);

operatiilor de incrucisare si depasire a trenurilor.In unele cazuri au loc operatii de servire a traficului local de calatori, iar in cazul haltelor comerciale se desfasiara operatii de servire a traficului de marfuri. Posturile de miscare sau reavizare in linie curenta sunt servite de catre un agent sin u dispun de linii de garare, fiind amplasate intre statiile feroviare asigura urmarirea circulatiei trenurilor, contribuind la cresterea capacitatii de circulatie a liniilor. Posturile blocului de linie semiautomat sei semnalele luminoase de trecere a blocului de linie automat servesc ca posturi de urmarire a trenurilor, realizand aceleasi scopuri ca in cazul posturilor de reavizare in linie curenta, fara a mai fi dublate de catre un agent. 1.2. Mersul trenurilor Fiecare tren trebuie sa circule dupa un mers care este dinaintea stability, prin graficul de circulatie si este tercut in livretul de mers. In mod exceptional pot circula si trenuri suplimentare fata de cele din graphic,trenurile suplimentare de calatori circuland dupa mersuri intocmite pentru un tren prevazut in graficul de circulatie de aceeasi categorie pastrand aceleasi conditii de circulatie. Trenurile suplimentare de amrfa vor avea aceleasi conditii de circulatie din livret cu a unui tren similar cu el, in cazul in care nu s-a dispus altfel prin dispozitia operatorului RC. Trenurile de serviciu sau garniturile goale de calatori care circula in trasa unui tren de calatori prevazut in graficul de circulatie, nu sunt considerate trenuri de calatori,expedierea lor facandu-se in conditiile stabilite pentru trenurile de marfa.Pentru aceste trenuri, operatorul de circulatie dispune. de la caz la caz, asupra opririlor sau suprimarilor de opriri. Circulatia timpurie a trenurilor se face pe baza dispozitiei operatorului de circulatie, in care se indica circulatia timpurie si ora pelcarii reale a trenului. Trenurile timpurii vor circula cu numarul trenului prevazut in graphic cu plecare regulate, 7


vor avea aceleasi conditii de circulatie prevazute in mersul trenului respective,daca nu s-a dispus altfel prin ordin de circulatie,Impiegatul de miscare dupa primirea dispozitiei operatorului de circulatie, trebuie sa avizeze circulatia timpurie la posturile de macazuri si bariera din incinta statiei, precum si la posturile de bariera din linie curenta. Circulatia trenurilor prevazute in graficul de circulatie si a celor suplimentare se adduce la cunostinta personalului interesat, astfel: pentru trenurile de calatori, prin livretele de mers, avizari scrise sau comunicari, odata cu punerea in aplicare a mersului de tren si ori de cate ori intervin suprimari sau introduceri de trenuri in circulatia. pentru trenurile de marfa, prin programul de circulatie decadic, iar pentru trenurile care circula in plus fata de program, cu trasa in graficul de circulatie sau suplimentare, de catre operatorul de circultie. Circulatia trenurilor se avizeaza zilnic la orele 0.6.12.18 prin dispozitie scrisa mentionandu-se trenurile de calatori care circula in plus sau in minus, precum si trenurile de amrfa care cirula in plus sau in minus fata de programul de circulatie decadic. Avizarea circulatiei trenurilor se face de operatorul de miscare,catre punctele de sectionare; impiegatul de miscare, catre posturile de macazuri si bariera din statie si linie curenta. Avizarea ciruclatiei trenurilor se face obligatoriu chair daca nu circula trenuri in plus sau in minus , prin foruma circulatia normala. 1.3. Rangul si numerotarea trenurilor Dupa importanta in circulatie,fiecarui tren I se atribuie un rang, dupa cum urmeaza: rangul I - trenurile pentru care conducerea caii ferate dispune sa circule in acest rang; rangul II - trenurile exprese si rapide de calatori; rangul III trenuri accelerate de calatori; rangul IV trenuri de persoane rangul V trenuri interregionale sau regionale:mixte, accelerate de marfa, trenuri de rangul VItrenuri interregionale sau regionale, directe de marfa cu vagoane

mesagerie, containere si coletarie, cu afectari speciale: isolate,monogrup,trenuri navete, trenuri marsrute, trenuri cu vagoane goale, trenuri locale de marfa; rangul VII trenuri convoaie in complexe feroviare, trenuri convoaie pentru linii industriale, 8


trenurile de serviciu. La incrucisari si treceri inainte sau prioritate trenurile de rang superior, iar pentru acelasi rang, cele internationale ce ies din tara si cele de lung parcurs. Cand trenurile intarziate sunt de acelasi rang, prioritatea in circulatie va fi stabilita de operatorul de circulatie. Fiecarui tren I se atribuie un numar stability prin graficul de circulatie al trenurilor. In anumite cazuri, numerele trenurilor pot fi precedate sau urmate de un indicativ sau o denumire. Pentru trenurile neprevazute in graficul de circulatie al trenurilor , numerele se atribuie la punerea lor in circulatie. Fiecarui tren I se atribuie un numar stabilit prin graficul de circulatie si anume: in sensul de la Bucuresti,numar fara sot; in sensul spre Bucuresti, un numar cu sot. In anumite cazuri, numerele trenurilor de calatori si amrfa pot fi precedate de un indicative sau urmate de o cifra. Numarul analytic de tren este format din maxim 5 cifre. Sistemul de numerotare a trenurilor asigura in principal: indentificare numerica a trenurilor internationale de calatori si marfa; inlesnirea informarii calatorilor; informarea prin structura sa analitica a personalului retelelor internationale de cale ferata posibilitatea prelucrarii electronice a datelor, furnizand un criteriu prcis de indentificare in

asupra caracteristicilor trenurilor; toate domeniile de activitate.

9


Capitolul 22.1. Reguli generale privind circulatia trenurilor Fiecare punct de sectionare si tren trebuie sa se afle sub conducerea unei singure persoane. In statiile unde serviciul se executa de mai multi impiegati de miscare, impiegatul de miscare dispozitor este singurul in drept sa dispuna asupra primirii si exedierii trenului. In statiile tehnice si de triaj, unde volumul mare de lucru, nu permite executarea serviciului de miscare numai sub conducerea unei singure peroane, cu aprobarea conducerii Regionale de cai ferate , punctual de sectionare respective poate fi pus sub si instalatiilor permit separarea lor in zone distincte. La trenul oprit in linie curenta dispune seful de tren sau seful de manevra.Mecanicul de locomotive si restul personalului trenuie sa execute dispozitiile acestuia. Liniile de garare ale trenului se stabilesc se deful de statie inainte de punerea in aplicare a mersului de tren si se trec in Tablocul de sosire,plecare si garare a trenurilor. Pentru trenurile care circula fara oprire se va stabili, de regula ca linie de garare, linie directa. In statiile in care linia directa nu are continuitate la iesirea pe directa, linia de garare pentru trenul care circula fara oprire se stabileste, de regula. linia abatuta care are continuitate la iesirea pe directa. Trenurile de calatori cu oprire in statie se primesc, de regula, la linii cu peron. Pentru trenurile suplimentare de calatori care circula dupa mersuri intocmite cu ocazia indrumarii lor,operatorul de circulatie impreuna cu impiegatul de miscare satbilesc nuamrul liniei de garare in fiecare statie odata cu intocmirea mersului,respective odata cu introducerea lor in circulatie. Se interzice schimbarea liniilor de primire a trenurilor. Impiegatul de msicare are obligatia sa asigure liniile libere pentru primirea trenurilor. La ocuparea liniilor de circulatie, din statiile centralizate electrodinamic, cu trenuri descompuse impiegatul de miscare va bloca butoanele de efectuare a parcuselor de circulatie pe aceasta linie cu capacele. Dupa expedierea trenului descompus care a stationat mai mult de 72 ore, impiegatul de miscare va verifica pe tren, personal,daca linia este libera sau ocupata si daca indicatiile de pe 10


luminoschema corespund cu starea liniei. In cazul in care nu este concordanta intre luminoschema si starea liniei de pe teren se va considera deranjament, impiegatul de miscare va inscrie in registrul de revizia instalatiilor de siguranta circulatiei si o va adduce la cunostiinta organului de centralizare si telecomanda. Liniile de evitare si scapare nu trebuie sa fie ocupate cu material rulant.In statiile in care s efface schimbarea locomotivelor, se ataseaza sau se detaseaza locomotive de multipla tractiune, linia de ocupare oate fi ocupata temporar cu aceste locomotive.In acest interval de timp este interzis ca linia de evitare sa fie folosita pentru primiri simultane de trenuri respective pentru primiri si expedieri simultane de trenuri. Trenul care soseste in statie trebuie sa fie garat.Un tren se considera garat complec cand s-a oprit efectiv intre marcile de siguranta de la extremitatile liniei de primire cu linia de circulatie vecina sau intre marca de siguranta de la extremitatile liniei de primire cu linia de circulatie vecina sau intre amrca de siguranta de la urma si smenalul de iesire al liniei repesctive, avand semnalizarea de fine de tren completa. Stationarea trenului peste marcile de siguranta este interzisa.Cand parte din urma a trenului ramane dincolo de marca de siguranta si gararea trenului este posibila, agentul de la urma trenului sau acarul sunt obligate sad ea semnal mecanicului pentru tragerea trenului pana la semnalul de iesire al liniei respective sau pana la amrca de siguranta a liniei de primire daca nu exista semnal de iesire. darea inapoi a trenului, ca atacarea marcii de siguranta de la urma, este permisa cu incuviintarea scrisa a impiegatului de msicare dispozitor, data mecanicului prin ordin de circulatie, numai dupa manipularea macazurilor. Daca un tren trebuie sa opreasca intr-o statie in care trebuie sa treaca fara oprire, se procedeaza astfel: in statiile centralizate electrodinamic oprirea se face pe baza semnalului de intrare si de iesire in statiile in care smenalul de intrare nu da indicatii asupra semnalului statie in care pe pozitia oprit; de iesire operatorului RC trebuie sa avizeze pe impiegatul de miscare din ultima circulatie oprirea nepravazuta a trenului; Cand da semnalul de intrare al unei statii se apropie doua trenuri simultan, cu oprire, din directii opuse, iar statia nu are asigurate conditii pentru primiri simultane de trenuri se procedeaza astfel: se primeste mai intai trenul pentru care conditiile de oprire sau de pornire de la semnal sunt 11

trenul are oprire pentru ca aceasta sa aduca la cunostinta mecanicului de locomotive prin ordin de


mai putin favorabile se primeste mai intai trenul de pe sectia cu bloc de linie automat in cazul cand statia are si cand unul din cele doua trenuri care se apropie de semnal nu are oprire, se primeste mai intai Primire si trecerea trenurilor in statii trebuie facute numai pe linii libere, prevazute in tabloul de sosire, pelcare si garare si numai cu smenalul de intrare pus pe liber. In statiile in care nu exista linii libere trenurile pot fi primate sip e linie ocupata sau cu marca de siguranta ocupata in capatul opus, insa numai dup ace au fost oprite la smenalul de intrare, unde vor fi pilotate cu tablita de recunoastere pana la gararea lor pe linia respective, de catre impiegatul de miscare sau seful de statie in cazul trenurilor care transporta calatori sau de catre agentul statiei, in cazul celorlate trenuri. Semnalul de intrare se pune pe oprire dupa fiecare tren dupa cum urmeaza: in statiile centralizate electrodinamic, semnalul luminos de intrare se pune automat pe oprire la in statiile in care impiegatil de miscare manipuleaza personal semnalul de intrare, cel mai depasirea joantei izolante de catre prima osie a trenului; tarziu dupa expedierea trenului, in cazul trenurilor care au o stationare mai mica de 3 minute sau dupa trecerea fara oprire a trenului, iar la restul trenurilor dupa oprirea lor in statie; restul statiilor, punerea semnalului de intrare pe oprire se face de catre acar sau revizorul de ace, depasirea semnalului de catre primul vehicul sic el mai traziu dupa trecerea ultimului vehicul pe la postul de intrare al statiei. Impiegatul de miscare controleaza gararea trenurilor prin raportarea telefonica a gararii acestuia de catre acar, respective revizorul de ace, cu exceptia statiilor centralizate electodinamic de pe sectiile cu bloc de linie automat. In cazul in care comanda de iersire si de trecere a trenurilor a fost data in scris ora gararii si a iesirii trenului trebuie inregistrata in scris in registru atat la posturile de macazuri cat si la impiegatul de msicrae, Impiegatul de msicrae, acarii sau revizorii de ace trebuie sa intampine trenul in pozitie si tinuta corespunzatoare astfel: impiegatul de miscare inainte ca trenul sa fi deposit primul schimbator de cale de la intrare al acarii si revizorii de ace ies la intampinarea trenului inainte ca acesta sa depaseasca semnalul In vederea intampinarii trenului impiegatul de miscare trebuie sa s eposteze la un loc 12 statiei, ziua cu discul manual, iar noaptea cu felinaru de mana aprins cu lumina verde spre tren; de intrare, ziua cu steguletul galben desfasurat, air noaptea cu felinarul cu lumina alba spre tren directii fara bloc de linie automat; trenul cu oprire si numai dupa gararea lui completa se va primi trenul cu trecere


potrivit in apropierea biroului de msicare sis a observe existenta ciruclatiei. La trecerea fara oprire prin statii a trenurilor,daca mecanicul nu da un semnal scurt cu fluierul locomotivei sin u aprinde lumina pe timp de noapte in cabina de conducere in dreptul biroului de miscare, impiegatul de miscare va lua masuri de oprire a trenului. Semnalul mechanic de iesire trenuie pus pe oprire separate pentru fiecare tren expediat dup ace intreaga garniture a trenului expediat a trecut de postuul de macazuri ce deserveste semnalul de iesire. Dupa ce trenul cu sau fara oprire in statie a iesit complet peste ultimul shcimbator de cale,acru, respective revizorul de ace, cheama la telefon pe impiegatul de miscare dispozitor si posturile care au primt comanda si raporteaza iesirea completa a trenului. Se interzice trecerea unui tren fara oprire printr-un punct de sectionare, in care dupa mers trenul are oprire, fara dispozitia a operatorului de circulatie transmisa atat statiei in care trenul are ultima oprire, cat si statiei in care se suprima oprirea.Suprimarea opririi si noile conditii de circulatie a trenului se aduc la cunostinta mecanicului, prin ordin de ciruclatie, inmanat de ultima statie cu oprire. Impiegatul de miscare de la postul de miscare transmite avizul de pelcare, trecere,concomitant ambelor puncte de sectionare intre care este situate postul de miscare. Ora plecarii corespunde cu ora punerii in miscare a trenului de catre mecaninc.Ora de trecere corespunde cu ora cand ultimul vagon din tren a trecut prin fata biroului de miscare. Ora de pelcare sau de trecere se comunica operatorului de circulate 2.2 Circulatia trenurilor dupa sistemul blocului de linie semiautomat Pe sectiile inzestrate cu instalatii de bloc de linie semiautomat, circulatia trenurilor se face la interval de statie. Pe sectiile inzestrate cu bloc de linie semiautomat trenurile se expediaza dupa in prealabil s-a obtinut prin aparatul de bloc sonsimtamantul de expediere al statiei spre care se expediaza trenul. Inainte de expedierea unui tren, impiegatul de miscare trebuie sa ia intelegere telefonica cu impiegatul de miscare din statia vecina pentru obtinerea consimtamantului de expediere a trenului si cu operatorul de circulatie pentru stabilirea ordinii de expediere a trenurilor. Dupa sosirea trenului, impiegatul de miscare pune pe oprire semnalul de intrare, daca acesta nu este prevazut cu cadere automata pe oprire si da, prin blocul,punctului de sectionare veci, reavizul de sosire, numai duo ace s-a convins ca trenul s-a garat complet in statie. 13


In statiile centralizate electrodinamic unde circulatia permite, impiegatul de miscare se convinge personal ca trenul s-a garat complet prin verificarea pe teren. La intreruperea functionarii blocului de linie semiautomat,precum si in cazul cand necesitatea impune expedierea unui tren de la o linie neinzestrata cu smenal de iesire, circulatia trenului se face pe cale libera. Mecanicul trenului va fi instiintat,prin ordin de circulatie, catrenul circula pe baza de cale libera. La expedierea unui tren in linie curenta sau la scoaterea unui convoy de manevra peste semnalul de intrare, cu inapoiere in statie de expediere, impiegatul de miscare procedeaza astfel: cere aprobarea de la operatorul de circulatie; cere prin bloc consimtamantul de expediere de la statia vecina; executa comanda in bloc si pune pe liber semnalul de iesire; mentioneaza in ordinal de circulatie conditiile de circulatie si inapoiere in statie. 2.3 Circulatia trenurilor dupa sistemul intelegerii telefonice Circulatia trenurilor dupa sistemul intelegerii telefonice se face la intervale de puncte de sectionare, pe baza de cale libera. La primirea trenurilor impiegatul de miscare are urmatoarele obligatii ,dup ace acorda cale libera statiei vecine si inregistreaza acest lucru in registrul de cai libere si comenzi: inregistreaza avizul de plecare; da ordin de retragere si de oprire a manevrelor,precum si de verificare a liniei de primire si a urmareste sau ia parte efectiv la verificarea liniei; da dispozitii de inchidere a barierei/barierelor respective inchide bariera/barierele; da comanda de intrare a trenului, respective de executare a parcusului de intrare in bloc si

parcusului de intrare a trenului;

controleaza pe luminoschema executarea corecta a parcursului, comantda de intrare a trenului dandu-se numai pe linia verificata si gasita libera; pune personal semnalul de intrare pe liber sau autorizeaza revizorul de ace,respective acarul intampina trenul si asigura gararea lui; se convinge de gararea completa a trenului; transmite statii vecine reavizul de sosire raporeatza operatorului de circulatie ora sosirii trenului si linia pe care a garat; 14 pentru punerea semnalului de intrare pe liber;


Impiegatul de miscare dispozitor verifica pozitia de liber a semnalului de intrare prin busola sau prin semnalele repetitoare din biroul de miscare. Semanlul de intrare trebuie pus pe liber pentru fiecare tren in parte. Se interzice impiegatului de miscare sa acorde cale libera statiei vecine pentru expedierea unui tren daca panta medie ponderata spre statie pe distanta drumului de franare inaintea semnalului de intrare depaseste 15mm/m pana cand parcursul de primire al trenului nu este liber. La expedierea trenurilor impiegatul de miscare are urmatoarele obligatii: da ordin de retragere si oprire a manevrelor, precum si de verificare a parcusului; convinge ca linia curenta este libera pana la punctual de sectionare vecin sin u este ocupata de cere si obtine cale libera de la statia vecina spre care se expediaza trenul,inregistrand acest da dispozitii de inchidere respective inchide bariera /barierele anunta trenul la posturile de bariera din linie curenta; da comanda de iesire a trenului respective executa parcursul de iesire in bloc si controleaza pe pune semnalul de iesire pe liber pentru fiecare tren in parte, dupa executarea comenzii de raporteaza operatorului ora pelcarii trenului si linia de pe care a plecat. 2.4 Circulatia trenurilor la interval de post de miscare Circulatia trenurilor intre doua statii intre care exista un post de miscare se face astfel. Statia care are de expediat un tren,cere cale libera statiei vecine. Statia care expediaza trenul, transmite avizul de pelcare concomitant statiei vecine si postului de miscare. Impiegatul de la postul de miscare pe baza caii libere data de statia vecina, pune semnalul de trecere pe liber.Dupa trecerea trenului, pune semnalul pe oprire si transmite avizul de trecere a trenului concomitant ambelor statii. Statia ce a expediat trenul, daca mai are de expediat un tren la intervalul de post, dupa primirea avizului de trecere a primului tren pe la postul de miscare, cere cale libera statiei vecine. Cand intre doua statii functioneaza si un post de miscare,avizele de pelcare si reavizele de sosire trebuie sa inceapa cu denumirea punctului de sectionare care face cominicarea. Regionala de cai ferate va stabili reglementarile de amanunt privind cererea si acordarea 15 trenuri sau de vehicule ce se pot scoate de pe linie cu bratele, care circula pe baza de cale libera; lucru in registrul de cai libere, comenzi si miscare ;

luminoaschema executarea corecta a parcusului; iesire;


caii libere.

Capitolul 33.1. Circulatia trenurilor pe linia din stanga caii duble. Circulatia trenurilor pe linie falsa In mod normal trenurile circula pe cale dubla numai pe linia din dreapta sensului de mers. Circulatia trenurilor pe linia din stanga sensului de mers, in statiile inzestrate cu semnal luminos de iesire prevazut cu induaicator pentru smenalizarea iesirii trenurilor pe linia din stanga a caii duble, se face fara cale, pe baza indicatiei permissive a semnalului luminos de iesire si a indicatorului pentru semnalizarea iesirii trenurilor pe linia din stanga a caii duble duble, iluminat, considerand fiecare linie ca o linie simpla. In acest caz, ordinea de expediere a trenurilor se stabileste in scris de operatorul de circulatiei , impreuna cu impiegatii de miscare din statiile vecine. Cand trenurile circula pe linia din stanga sensului de mers, din statiile neinzestrate cu smenal luminis de iesire prevazut cu indicator pentru semnalizarea iesirii trenurilor pe linia din stanga caii duble, se considera ca trenul circula pe linie falsa. Circulatia trenurilor pe linie falsa se admite numai cu aprobarea scrisa a operatorului de circulatia care stabileste distanta si conditiile de circulatie pentru fiecare tren. Circulatia trenurilor pe linie falsa se face dupa sistemul intelegerii telefonice. Circulatia trenurilor pe linie falsa se face pe vaza ordinului de ciculatie inmanat mecanicului in care trebuie sa se metioneze ca trenul circula pe linie falsa, distanta si alte conditii de circulatie daca exista, Cand intre doua statii pe cale dubla exista posturi de miscare, in linie curenta, circulatia trenurilor pe linie falsa se face la intervalul de statie, pe baza de cale libera, la care participa si postul de miscare din linie curenta. Statia care indruma trenul pe linie falsa adduce la cunostinta mecanicului, prin ordin de circulatie, ca nu va lua in considerare indicatiile semnalului de trecere a postului de miscare pentru sensul normal de mers. Trenul care circula pe linie falsa, poate circula fara oprire printr-o statie in baza semnalului trecere fara oprire trenului dar de impiegatul de miscare din punctual de sectionare, neinzestrat 16


cu semnal de iesire sau indicatie semnalului luminos de chemare in statiile inzestrate cu semnale luminoase de iesire sau semnalul trecere fara oprire a trenului in statiile unde la linia de trecere nu exista semnal de iesire. In statiile inzestrate cu semafor de iesire se va proceda ca in cazul defectarii acestuia. 3.2 Circulatia trenurilor prin puncte de sectionare cu serviciul suspendat temporar Se poate aproba suspendarea temporara a serviciului de miscare in punctele de sectionare unde activitatea este redusa in anumite perioade. In punctele de sectionare in care se intrerupe temporar serviciu de miscare, operatorul de circulatie dispune intreruperea,respectiv reluarea serviciului potrivit programului numai dup ace liniile curente au fost verificate si gasite libere. Statiile vecine punctului de sectionare in care s-a interrupt activitate, respective ultimile statii cu orpire sunt obligate sa aduca la cunostinta mecanicului trenului, prin ordin de circluatie, suspendarea serviciului in punctul de sectionare respectiv. Cand trenul a plecat din ultima statie cu orpire si mecanicul trenului nu a fost instiinta de suspendarea serviciului in punctual de sectionare respective,operatorul de circulatie trebuie sa dispuna oprirea trenului, in una din statiile din parcurs pentru avizarea mecanicului. Caile libere se cere si se iau direct intre cele doua statii, vecine cu punctulde sectionare care si-a interrupt activitatea,realizandu-se legaturi directe telefonice atat pentru caile livere,cat si la instalatiile de anuntare a trenurilor la posturile de bariera. Cand agentul din punctual de sectionare in care serviciul de miscare s-a suspendat temporar nu se reprezinta la telefon, trenul va fi expediat numai dup ace s-a amanat ordinal de circulatie mecanicului in care s-a specificat orpirea obligatory a trenului inaintea primului schimbator de calesi revizuirea maazurilor de catre mecanic. La trenurile care circula in conducerea simplificata, revizuirea macazurilor se face de seful de tren sau de seful de manevra de sectie, iar daca sunt indeplinite toate conditiile instructionale, acesta va da semnale de punere in miscare a trenului. Mecanicul opreste trenul si revizuieste macazurile si in cazul cand nu primeste semnalul inainte din partea agentului. Cand trenul circula prin impingere, aceste obligatii revin agentului din capui trenului. In prima statie mecanicul trenului opreste trenul, chiar daca nu are oprire si adduce la cunostinta impegatului de miscare constatarile facute, iar la trenurile care circula prin impingere 17 aprobat,


aceste constatari se aduc la cunostinta impegatului de miscare de catre agentul din capul trenului, 3.3. Oprirea neprevazuta a unui tren in linie curenta In cazul opreire nreprevazuta a unui tren in linie curenta, mecanicul trenului este obligat sa franeze trenul, sa ia legatura cu seful de tren sis a ceara mijloc de ajutor daca e cazul. Cand locomotive este deservita numai de mecanic, constatarea si inlaturarea meregulilor aparute la tren se face de catre seful de tren,respective seful de manevra de sectie. Dupa oprirea trenului in linie curenta, toti agentii insarcinati cu strangerea franelor de mana sunt obligate sa stranga imediat frana de mana a vagonului pe care il ocupa si la semnalul mecanicului trenului sa stranga si restul franelor de mana ale vagoanelor care le-au fost repartizate in acest scop. Cand trenul a fost oprit in linie curenta sin u-si mai poate continua mersul, seful de tren ia la cunostinta conditiile de circulatie inscrise in ultimul ordin de circulatie aflat la mecanicul trenului si poate dispune mecanicului sad ea trenul inapoi, pana la primul semnal de acoperire intalnit, fara sa-l depaseasca cu vehiculul din capul trenului in sensul de impingere. Intrarea trenului in statie care l-a expediat prin darea inapoi din linie curenta, se admite numai in baza indicatiei de liber a semnalului de intrare, a semnalului de chemare, daca exista, respectiv cu tablita de recunoastere inmanata mecanicului trenului. Cand trenul oprit in linie curenta nu-si poate continua mersul si nici sa se intoarca in statia de plecare, precum si in cazul de evenimente, seful de tren sau mecanicul trenului trebuie sa ceara mijlocul de ajutor de la statiile vecine. Operatorul de circulatie pe baza comunicarii de eliberare a liniei curente, primate de la impiegatul de miscare in care se vor mentiona si eventuale restrictii dispune deschiderea liniei pentru circulatia trenurilor, indicand dupa caz si eventual conditii de circulatie. Atunci cand trenul este remorcat de o locmotiva deservita numai de mecanic, in cazul opririi neprevazute a trenului in linie curenta, mecanicul locomotiveu va lua legatura cu seful de tren prin radio-telefonsi va comunica motivul opririi neprevazute a trenului si masuri necesare, In cazul in care nu s-a putut comunica prin radio-telefon cauza opririi,mecanicul trenului va da semnale deatentie cu fluierul sau sirena locomotivei iemdiat duoa oprirea trenului in fata unui semnal care ordona oprirea. Cand dupa oprirea neprevazuta a trenului datorita pierderii capacitatii mecanicului trenului de a conduce sau este necesara prezenta sefului de tren la locomotive sin u se da semnalul de atentie:, seful de tren in aceste cazuri trebuie sa se prezinte din proprie initiative la locpmotiva pentru a lua toate amsurile ce s eimpun. Seful de tren, fara a scapa de sub supravegehere locomotive,va lua legatura cu statia cea mai apropiata , folosind toate mijloacele posibile,solicitand din proprie initiative mijloace de 18


ajutor,respective locomotive sau mecanic de schimb.

Capitolul 4 Instalaii de semnalizare i centralizareLa calea ferat, circulaia se efectueaz pe baza indicaiilor semnalelor. Din punct de vedere constructiv, acestea se impart in semnale mecanice si smenalele luminoase. Semnale mecanice se compun din catarg, pentru semnalizarea de noapte.Schimbarea pozitiei se face prin intermediul cablurilor mecanice, prin manipularea din statie, iar lentilele sunt iluminate pe timp de noapte dintr-o sursa de lumina care stinsa sau aprinsa zilnic de la fata locului. Semnalul luminos se afla permanent in functiune, ziua si noaptea.Schimbarea culorii indicatiei se face prin comanda din statie sau automat, prin circuite electrice. Din punct de vedere al functiei pe care pe o indeplinesc, semnalele se impart insemnale principale, prevestitoare si de linie curenta.In categoria semnalelor principale intra semnalulul de intrare, prevestitoare si de linei curenta.In categoria semnalelor principale intra semnalul de intrare in statie si semnalul de iesire din statie. Semnalizarea cu semnale mecanice.Semnalele casemnal principal sunt de trei feluri: semnalul mecanic cu doua brase,folosit ca semnal principal de intrare in stattie; semnalul mecanic cu brat folosit ca semnal de iesire; semnalul prevestitor al semnalului principal de intrare;

Cele trei tipuri de semnale mecanice sunt folosite in felul urmator: La intrare in statie , in fata statiei , la 150-250 m pe varful macazului, se afla semnalul principal de intrare, iar la 1000-1200 m de acesta se monteaza semnalul prevestiror. Semnalul principal are trei indicatii:opreste , liber cu viteza redusa si liber cu viteza stabila.Mecanicul este prevenit asupra indicatiei semnalului principal de catre semnalul prevestitot care are trei pozitii, puse in dependatenta cu cela ale semnalului principal: liber cu viteza stabilita,semnalul urmator este liber cu viteaza stabilita; liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este liber cu viteza redusa; liber cu viteza stabilita, opreste la semnalul urmator e, ca este oprire. La iesire din statie.De obicei, fiecare linie din statie are ambele capete cate un semnal de iesire, care permite sau interzice din statie. Semnalizarea cu semnale luminoase.Acest fel de semnalizare constituie o etapa superioara 19


fata de semnalizarea mecanica, nu numai din punct de verede costructiv, dar si acela al fluiditatii si sigurantei,precum si capacitatii circulatiei. Caracteristic pentru semnalizarea cu semnaleleluminoase este faptul ca indicatia unui smenal luminos oarecare constituie intotdeauna o prevestire a semnalului urmator. Culorile pe baza a semnalizarii luminoase sunt: rosu, ordona oprirea neconditionata in fata semnalului; galben, indica permisiunea de a trece prin dreptul smenalului cu viteza stabilita in livretul de verde, indica permisiunea de trecere prin dreptul semnalului cu viteza stabilita in livrerul de Pozitia semnalelor de intrare si de iesire al statiei de cale ferata echipate cu semnale luminoase este aceasi ca si in cazul folosirii semnalelor mecanice Blocul de linie automat, aceasta instalatiei constituie un system de semnalizare de linie curenta, intr-un cuprins intre doua statii.Distanta cuprinsa intre cele doua statii se imparte in mai multe intervale de lungimi mai mari de cat drumul de franare, ca de obicei de 1500-200 m,isolate electric intre ele.Fiecarui sector astfel delimitat, denumit sector de bloc, I se asociaza un circuit de cale.Semnalele de bloc sunt legate electric de releele de receptie ale circuitelor de cale si totodata sunt pusa in dependenta intre ele prin circuite electrice Blocul automat pe linie se foloseste atat pe cale cu linie simpla,cat si pe cale cu linie dubla.Pe linie dubla,blocul este specializat, adica acesta este specializat pentru sensul corespunsator sensului de mers obisnuit al trenurilor pe linia respective.a Centralizarea-dispecer, pe liniile de cale de cale ferata echipate cu bloc automat de linii si a caror statii sunt centralizate electrodinamic, s epoate realize asa numita centralizare dispecer care consta in centralizarea unui singur pupitru de comanda a comenzilor tutor macazurilor si semnalelor statiilor de pe o sectie de circulatie lunga de 100-150km.Pe luminoschema dispecerului central se poate urmari pozitia fiecarui tren si starea de liber sau ocupat liniilor din statie.

mers, prevestind totodata ca semnalul urmator ete pe rosu mers.prevestind totodata ca semnalul urmator se afla intr-o pozitie permisivacu viteza stabilita.

20


Capitolul 5 Norme de protectia muncii

Orice lucrari in legatura cu circulatia trenurilor si la manevra se vor executa sub supravegherea unui conductor direct al blocului de munca,care are obligatia de a urmari ca oamenii muncii din subordinea sa se respecte normele de protectie a muncii specifice lucrarilor respective. Toti oamenii muncii care lucreaza sau se afla pe linii sau in apropierea acestora sunt obligate: sa aiba continuu in minte eventualitatea apropierii trenurilor, a locomotivelor,a drezinelor, a sa cunoasca mersul trenurilor din sectorul de activitate, in care scop unitatile vor avea grija ca vagoanelor cu motor sau a altor vehicule; in posesia conductorului locului de munca sa existe un extras de tren pentru portiunile de linie respective; sa se astepte in orice moment la sosirea unui tren,a unei drezine sau alator vehicule nrepevazute in extrasul de mers de tren. Nici un muncitor nu trebuie sa stationeze pe linie sau in gabarit si mai ales pe poduri sau in tunelurile daca prezenta san u este necesara lucrarilor sau reviziilor acestora. La executarea lucrarilor in statii,depouri revizii de vagoane si de-a lungul liniei in general,si in special pet imp de ceata,viscol,ploaie,ninsoare,sau pe portiuni de linie in curbe,in debeluri afanci,pe poduri,in tunele,fara vizibilitate suficienta,conducatorul direct al locului de munca va fi deosebit de atent la miscarea trenurilor,a drezinelor,a vagoanelor de cale sau a altor vehicule si va lua masuri ca oamenii muncii san u se gaseasca pe linie la trecerea acestora. In caz de vizibilitate redusa sau de cand se lucreaza cu masini si utilaje de mecanizare care produce zgomot,precum si atunci cand lucrarile se executa pe portiuni de linie ce prezinta pericol de accidentare datorita circulatie,manevrelor sau trierii,pentru siguranta avizarii la timp a tuturor oamenilor muncii,conducatorul direct al locului de munca este obligat sa posteze agenti de semnalizare,bine instruiti in acest scop,Acesti agenti vor fi dotati cu rechizitele de semnalizare prevazute in intructiuni si, in mod deosebit,cu fluier,fiind plasati intr-un sens sau in ambele sensuri 21


de circulatie dupa necessitate, in locui si la distante potrivite,de unde sa poata mentine in permanenta legatura cu formatia de lucru sis a observe sigur apropierea vehiculelor feroviare. Numarul agentilor de smenalizare al echipelor de linie,intr-un sens sau in tre conducatorul locului de munca,avandu-se in vedere ca de la avizarea oamenilor muncii si pana la trecerea materialului rulant peste punctual de lucru sa existe, in mod sigur timp sufiecent pentru iesirea acestora si pentru scoaterea utilajelor si a sculelor in afara gabaritului cauii, iar in caz de pericol vor fi luate masuri de oprire a vehiculului feroviar. In cazul efectuarii unor lucrari(revizii, lucrari de intretinere)la constrcuctii, linii sau instalatii, in zona unde se efectueaza manevra,conducatorul manevrei va aviza conducatorul locului de munca sau pe inlocuitorul acestuia,aflat a locul unde se executa lucrarea,despre orice manevra ce se va executa pe portiunile de linie pe care se va lucra.

22


Bibliografie

1. 2. 3. 4. nr.005; 5.

Ghionea, F., Capacitatea de tranzit a sistemelor de transport, Editura Matrix Gheorghe, Ion, Managementul transporturilor, Editura Eficient, Bucuresti, 2001; Tanasuica, I., Tehnologia activitatii statiilor de cale ferata, Editura Feroviara, Regulamentul pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare - Instructia Regulamentul de remorcare si franare Instructia nr. 006

Bucuresti, 2000;

Bucuresti, 2001;

23


24

Date post:	10-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	klaudius-butugan
View:	417 times
Download:	7 times

circulatia trenurilor

Documents